Decizia nr. 423/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
prezumat în vigoare
Cristian Deliorga
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 41 alin. (1)
și ale
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Marinică Georgescu în Dosarul nr. 931/101/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.448D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 758 din 9 noiembrie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Decizia nr. 1.008 din 17 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 931/101/2016, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 41 alin. (1)
și ale
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marinică Georgescu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de autorul excepției împotriva unei sentințe civile prin care i s-a respins o cerere de revizuire a unei sentințe civile formulată în baza
Deciziei Curții Constituționale nr. 803 din 24 noiembrie 2015 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate din
referitoare la compunerea completelor de judecată sunt neconstituționale. În acest sens, arată că, potrivit extraselor din hotărârile Colegiului de Conducere al Curții de Apel Craiova referitoare la stabilirea și compunerea completelor de judecată, rezultă că la această instanță componența completelor, începând din anii 2013-2014, publicată pe pagina de internet a instanței se repetă în fiecare an, până în anul 2019. În fapt, la începutul fiecărui an nu se stabilește compunerea completelor, ci se confirmă vechile complete ca fiind statornice. Dispozițiile criticate nu permit schimbarea componenței completului de judecată. Faptul că în același act normativ,
Legea nr. 304/2004 , la
art. 32
este prevăzută în mod special o altă procedură privind compunerea completelor de 5 judecători, care se face prin tragere la sorți, demonstrează că legea nu este aceeași pentru toți justițiabilii. Or, potrivit
art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului , toți oamenii sunt egali în fața legii. Observând cele două texte menționate din
Legea nr. 304/2004 , se deduce că unii cetățeni beneficiază de complete formate prin tragere la sorți, iar alții sunt judecați de complete prestabilite de către colegiile de conducere ale instanțelor. În cazul de față, dreptul la o protecție egală în fața legii este încălcat, justiția nefiind unică, imparțială și egală pentru toți, ceea ce încalcă dispozițiile
art. 124 din Constituție .
6.
Se susține că dispozițiile criticate din
contravin și prevederilor
art. 21 alin. (3) din Constituție
privind dreptul la un proces echitabil, întrucât membrii completului pot fi prieteni, rude, pot avea anumite interese etc.
7.
În final, se arată că nelegalitatea constituirii completelor de 3 judecători provine din faptul că aceștia nu sunt aleși aleatoriu, ci sunt stabiliți de către colegiile de conducere ale instanțelor, iar, mai nou, de către președintele instanței. Tragerea la sorți a membrilor completelor, atât la înființare, cât și la începutul fiecărui an calendaristic, ar asigura justițiabilului siguranță și încredere cu privire la actul de justiție.
8.
Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, prin raportare la
art. 21 alin. (3)
și
art. 124 din Constituție .
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorul excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 41 alin. (1)
și ale
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, având următoarea redactare:
–
Articolul 41
alin. (1): „Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează de președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe.“;
–
Articolul 52
alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.“
13.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și
art. 124
privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor
art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului
privind egalitatea în fața legii.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021,
Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, sau
Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, constatând constituționalitatea acestora, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată.
15.
Referitor la critica privind încălcarea
art. 21 alin. (3) din Constituție , prin
Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021 , precitată, paragrafele 33-37, Curtea a observat că se critică însăși ideea de învestire ex lege a colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor cu competența de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere.
16.
La paragraful 35 al
Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021 , Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine
art. 61
și
art. 73 alin (3) lit. l) din Constituție .
17.
De asemenea, Curtea a reținut că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege.
18.
Prin urmare, pentru argumentele de mai sus, la paragraful 20 din
Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021 , Curtea nu a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele
art. 21 alin. (3) din Constituție , astfel cum se interpretează, potrivit
art. 20 alin. (1) , și prin prisma exigențelor
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
19.
Referitor la critica privind încălcarea
art. 124 din Constituție , prin
Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021 , paragraful 39, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completelor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii.
20.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
21.
În ceea ce privește dispozițiile
art. 41 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , potrivit cărora completele specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează de președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu aduce critici distincte față de cele privind dispozițiile
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , astfel că rămân valabile considerentele anterioare.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marinică Georgescu în Dosarul nr. 931/101/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 41 alin. (1)
și ale
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2022.
PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.