OUG nr. 16/2003

Articolul 1

Legea nr. 182/2000

privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 27 octombrie 2000, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

"(2) Patrimoniul cultural național este alcătuit din:

a) bunuri cu valoare excepționala, istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, științifică și tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești la civilizatia universala;

b) bunuri culturale care fac parte din colectiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor;

c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase și ale instituțiilor ecleziastice."

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

"Art. 3. - Patrimoniul cultural național cuprinde:

1. Bunuri arheologice și istoric-documentare de valoare excepționala, cum sunt:

a) descoperirile arheologice terestre și subacvatice, unelte, ceramica, inscripții, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentatie și harnasament, arme, însemne funerare;

b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;

c) mărturii materiale și documentare privind istoria politica, economică, socială, militară, religioasă, științifică, artistică, sportiva sau din alte domenii;

d) manuscrise, incunabule, cărți rare și cărți vechi, cărți cu valoare bibliofila;

e) documente și tiparituri de interes social: documente de arhiva, harti și alte materiale cartografice;

f) obiecte cu valoare memorialistica;

g) obiecte și documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde;

h) piese epigrafice;

i) fotografii, clisee fotografice, filme, înregistrări audio și video;

j) instrumente muzicale;

k) uniforme militare și accesorii ale acestora;

l) obiecte cu valoare tehnica;

m) alte bunuri din această categorie.

2. Bunuri cu semnificație artistică, de valoare excepționala, cum sunt:

a) opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie și altele;

b) opere de arta decorativa și aplicată din sticlă, ceramica, metal, lemn, textile și alte materiale, podoabe;

c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrarie, mobilier și altele;

d) proiecte și prototipuri de design;

e) materialele primare ale filmelor artistice, documentare și de animatie;

f) alte bunuri din această categorie.

3. Bunuri cu semnificație etnografica, de valoare excepționala, cum sunt:

a) unelte, obiecte de uz casnic și gospodăresc;

b) piese de mobilier;

c) ceramica;

d) textile, piese de port, pielarie;

e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatra, sticlă;

f) obiecte de cult;

g) podoabe;

h) ansambluri de obiecte etnografice;

i) alte bunuri din această categorie.

4. Bunuri de importanța științifică, de valoare excepționala, cum sunt:

a) specimene rare și colecții de zoologie, botanica, mineralogie și anatomie;

b) trofee de vanat;

c) alte bunuri din această categorie.

5. Bunuri de importanța tehnica, de valoare excepționala, cum sunt:

a) creatii tehnice unicat;

b) raritati, indiferent de marca;

c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor și mașinilor din creația curenta;

d) creatii tehnice cu valoare memoriala;

e) realizari ale tehnicii populare;

f) matritele de compact-discuri și CD-ROM;

g) alte bunuri din această categorie."

3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

"Art. 4. - Bunurile aparținând patrimoniului cultural național fac parte, în funcție de importanța sau de semnificatia lor istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, științifică și tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din:

a) tezaurul patrimoniului cultural național, denumit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri culturale de valoare excepționala;

b) colectiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor;

c) inventarele cultelor religioase și ale instituțiilor ecleziastice."

4. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

"Art. 7. - (1) Autoritățile competente au obligația să facă toate demersurile, potrivit prevederilor legale în vigoare și convențiilor internaționale la care România este parte, pentru redobandirea unor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecții ori sunt deținute fără temei legal în străinătate.

(2) Autoritățile competente se angajează sa participe la orice operațiune internationala organizată în comun, în baza unui acord de cooperare, în vederea interzicerii și împiedicării operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale."

5. Articolul 10 se modifica și va avea următorul cuprins:

"Art. 10. - În sensul prezentei legi, prin clasare se înțelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din tezaur, potrivit art. 4 lit. a)."

6. La articolul 11 punctul 1, după litera g) se introduce litera g^1) cu următorul cuprins:

"g^1) pentru bunurile culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României;"

7. Alineatele (1) și (2) ale articolului 15 vor avea următorul cuprins:

"Art. 15. - (1) Clasarea are ca efect înscrierea bunurilor culturale mobile în Inventarul tezaurului patrimoniului cultural național.

(2) Inventarul tezaurului patrimoniului cultural național este întocmit pe baza ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor. Centralizarea, evidenta informatizata și administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii inventarelor se efectuează de Institutul de Memorie Culturală."

8. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

"Art. 17. - În timpul desfășurării procedurii de clasare din oficiu a unui bun cultural mobil, acesta se afla sub regimul de protecție prevăzut, potrivit dispozițiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate."

9. Alineatul (3) al articolului 19 va avea următorul cuprins:

"(3) Ordinul de declasare este luat în evidenta Inventarului tezaurului patrimoniului cultural național, procedându-se la radierea acestuia din inventar."

10. Articolul 20 se abroga.

11. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:

"Art. 21. - (1) Ordinul de clasare sau de declasare poate fi contestat de proprietarul ori de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii și Cultelor, în termen de 30 de zile de la comunicare."

12. Alineatul (4) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

"(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice și juridice de drept privat, care pot permite, în condiții contractuale, cu respectarea normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, utilizarea bunurilor culturale mobile clasate în tezaur la organizarea de spectacole, parade ale modei și ca recuzita teatrala și cinematografica."

13. Alineatul (3) al articolului 38 se abroga.

14. Articolul 39 se abroga.

15. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

"Art. 40. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (2), bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeași importanța și semnificație culturală și numai în cazuri cu totul excepționale, în care prevalează interesul istoric, științific sau cultural.

(2) Schimbul prevăzut la alin. (1) este aprobat prin ordin al ministrului culturii și cultelor, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colectiilor.

(3) Bunul cultural obținut prin schimbul prevăzut la alin. (1) urmează regimul juridic al bunului dat în schimb.

16. Litera e) a articolului 53 va avea următorul cuprins:

"e) avizează normele de conservare și de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate și stabilește prioritățile de restaurare a acestora;"

17. După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1, cu următorul cuprins:

"CAPITOLUL VIII^1

Restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene

Art. 58^1. - Prezentul capitol reglementează restituirea de către statul român a bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat, membru al Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 1993.

Art. 58^2. - În înțelesul prezentului capitol, bun cultural desemnează, după caz, bunul care face parte din:

a) tezaur, conform art. 4 lit. a);

b) tezaurul unui stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislația statului respectiv;

c) colectiile publice care figurează în patrimoniul și inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor statului respectiv, membru al Uniunii Europene;

d) patrimoniul și inventarele cultelor religioase și al instituțiilor ecleziastice din statul respectiv, membru al Uniunii Europene.

Art. 58^3. - În înțelesul prezentului capitol, părăsirea ilegala a teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene desemnează, după caz:

a) ieșirea unui bun cultural de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cu încălcarea legislației acestui stat în materie de protecție a bunurilor culturale;

b) nerevenirea la sfârșitul unui export temporar legal sau orice încălcare a uneia dintre condițiile acestui export temporar a unui bun cultural.

Art. 58^4. - (1) Dacă în cadrul unei urmăriri penale efectuate în condițiile legii sunt descoperite indicii ca un bun cultural care se găsește pe teritoriul statului român a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, statul român notifica statul interesat, în condițiile

Legii nr. 704/2001

privind asistența judiciară internationala în materie penală.

(2) Organul de urmărire penală solicita instanței sa dispună transmiterea bunului cultural respectiv unei instituții specializate, în vederea conservării.

Art. 58^5. - (1) Orice stat membru al Uniunii Europene poate cere statului român, în condițiile

Legii nr. 704/2001 , efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde se afla, precum și a posesorului sau detentorului unui bun cultural determinat. Cererea trebuie să cuprindă date cu privire la descrierea bunului cultural care face obiectul cererii, precum și informații cu privire la localizarea efectivă sau prezumtiva a bunului cultural.

(2) Dacă, în condițiile alin. (1), bunul cultural este descoperit, statul român notifica aceasta descoperire statului membru al Uniunii Europene, proprietar al bunului, iar procurorul solicita instanței competente sa dispună măsuri privind transmiterea bunului cultural respectiv unei instituții specializate, în vederea conservării, în condițiile

Legii nr. 704/2001 .

Art. 58^6. - (1) Statul membru al Uniunii Europene, proprietar al bunului cultural descoperit, are dreptul de a verifica dacă bunul respectiv este un bun cultural, în termen de doua luni de la data comunicării notificării prevăzute la art. 58^4 alin. (1) și, după caz, la art. 58^5 alin. (2).

(2) Măsurile de conservare prevăzute la art. 58^4 alin. (2) și la art. 58^5 alin. (2) încetează dacă statul membru al Uniunii Europene interesat nu introduce acțiunea în restituire în termen de un an de la data la care a luat la cunoștința despre locul unde se afla bunul cultural și despre identitatea posesorului sau detentorului, în condițiile prezentului capitol.

Art. 58^7. - (1) Acțiunea în restituirea bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este introdusă de statul interesat la Curtea de Apel București împotriva posesorului sau detentorului bunului.

(2) Acțiunea în restituire prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) descrierea bunului care face obiectul acțiunii în restituire;

b) declarație conform căreia bunul care face obiectul acțiunii în restituire este un bun cultural;

c) declarație a autorităților competente ale statului membru al Uniunii Europene reclamant, conform căreia bunul cultural a părăsit ilegal teritoriul sau.

(3) Dacă la data la care este formulată acțiunea în restituire ieșirea de pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene reclamant nu mai prezintă caracter ilicit, acțiunea este respinsă ca fiind inadmisibila.

Art. 58^8. - (1) Acțiunea în restituire prevăzută la art. 58^7 alin. (1) se prescrie în termen de un an de la data la care statul membru al Uniunii Europene reclamant a luat la cunoștința despre locul unde se afla bunul cultural și despre identitatea posesorului sau detentorului, dar nu mai târziu de 30 de ani de la data la care bunul cultural a părăsit ilegal teritoriul statului reclamant, membru al Uniunii Europene.

(2) În cazul bunurilor culturale care fac parte din colectiile publice prevăzute la art. 58^2 lit. c), precum și pentru bunurile ecleziastice care, în statele membre ale Uniunii Europene, fac obiectul unei protecții speciale, în conformitate cu legile naționale, acțiunea în restituire se prescrie în termen de 75 de ani, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene în care acțiunea este imprescriptibila sau în cazul acordurilor bilaterale încheiate de România cu statele membre ale Uniunii Europene, care stabilesc un termen mai mare de 75 de ani.

Art. 58^9. - (1) Curtea de Apel București hotărăște restituirea bunului cultural dacă s-a stabilit ca bunul care face obiectul acțiunii în restituire este un bun cultural în sensul art. 58^2 și ca părăsirea teritoriului național al statului membru al Uniunii Europene are caracter ilegal, în condițiile art. 58^3.

(2) În condițiile alin. (1), instanța hotărăște acordarea unei despăgubiri echitabile posesorului bunului cultural, precum și instituției specializate care a efectuat măsurile de conservare prevăzute la art. 58^4 alin. (2) și la art. 58^5 alin. (2), după caz. Acordarea despăgubirii posesorului este dispusă numai în cazul depunerii de către acesta a tuturor diligentelor cu ocazia achiziționării bunului cultural respectiv.

(3) Sentinta Curții de Apel București prin care se dispun restituirea bunului cultural și acordarea despăgubirilor prevăzute la alin. (2) poate fi atacată cu recurs la Curtea Suprema de Justiție în termen de 15 zile de la comunicare. Curtea Suprema de Justiție va judeca recursul de urgenta.

(4) În cazul admiterii recursului prevăzut la alin. (3), Curtea Suprema de Justiție, casand sentinta, va rejudeca litigiul în fond.

(5) Plata despăgubirilor prevăzute la alin. (2) cade în sarcina statului membru al Uniunii Europene reclamant, se efectuează în momentul remiterii materiale a bunului care a făcut obiectul acțiunii în restituire și trebuie să acopere, după caz:

a) cheltuielile efectuate de posesorul de buna-credința în legătură cu achiziționarea și conservarea bunului cultural;

b) cheltuielile efectuate de instituția specializată în legătură cu conservarea bunului cultural.

(6) Cheltuielile ce decurg din executarea hotărârii judecătorești prin care se restituie bunul cultural cad în sarcina statului membru al Uniunii Europene reclamant.

(7) Dreptul statului membru al Uniunii Europene reclamant de a intră în posesia bunului cultural care face obiectul restituirii se prescrie în termen de 3 ani de la data la care hotărârea judecătorească prin care se dispune restituirea bunului respectiv a rămas definitivă și irevocabilă, dacă în acest termen statul membru reclamant nu plătește despăgubirile prevăzute la alin. (2).

Art. 58^10. - Statul membru al Uniunii Europene reclamant are dreptul la acțiunea în regres împotriva persoanei responsabile de ieșirea ilegala a bunului cultural de pe teritoriul sau, în cazul în care bunul cultural a fost restituit conform art. 58^9 alin. (1), precum și atunci când statul respectiv a plătit despăgubirile prevăzute la art. 58^9 alin. (2).

Art. 58^11. - Exercitarea dreptului de a introduce acțiunea în restituire nu aduce atingere dreptului statului membru al Uniunii Europene reclamant și, după caz, al proprietarului bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de a formula alte acțiuni, civile sau penale, în conformitate cu legislația naționala a statului respectiv."

18. Alineatele (2)-(4) ale articolului 60 vor avea următorul cuprins:

"(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei.

(3) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(4) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-r) se sancționează cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei."

19. Alineatul (1) al articolului 64 va avea următorul cuprins:

"Art. 64. - (1) Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenții, se completează cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29."

20. Alineatul (1) al articolului 65 va avea următorul cuprins:

"Art. 65. - (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 26 alin. (1) sau (2), după caz, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei."

21. Articolul 68 va avea următorul cuprins:

"Art. 68. - Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuințare sau distrugerea din culpa a unui bun cultural mobil clasat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei."

22. Art. 70 va avea următorul cuprins:

"Art. 70. - Efectuarea oricăror operațiuni de export definitiv având ca obiect bunuri culturale mobile clasate, indiferent de titularul dreptului de proprietate, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confisca și vor fi transmise în administrare instituțiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colectiilor."

23. După articolul 70 se introduce un nou articol, articolul 70^1, cu următorul cuprins:

"Art. 70^1. - (1) Introducerea pe teritoriul statului român, precum și deținerea, comercializarea, organizarea de expoziții sau orice operație privind circulația bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispozițiilor legale ale statului respectiv, și care au fost exportate ilegal, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se confisca și vor fi transmise unor instituții specializate, în vederea conservării și restituirii acestor bunuri statului din al cărui patrimoniu cultural fac parte.

(3) În cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1) urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

(4) Tentativa se pedepsește."

24. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

"Art. 72. - Declasarea unui bun cultural mobil, fără respectarea procedurii prevăzute la art. 19, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei."

Articolul 2

În cuprinsul

Legii nr. 182/2000

denumirea Ministerul Culturii se va înlocui cu denumirea Ministerul Culturii și Cultelor, iar sintagma ministrul culturii, prin sintagma ministrul culturii și cultelor.

Articolul 3

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin hotărâre a Guvernului, vor fi aprobate normele de clasare a bunurilor culturale mobile, normele de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, normele privind autorizarea laboratoarelor și a atelierelor de conservare și restaurare, normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile și normele privind comerțul cu bunuri culturale mobile, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colectiilor.

Articolul 4

Legea nr. 182/2000 , cu modificările ulterioare și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica, după aprobarea acesteia din urma de către Parlament, dându-se textelor o noua numerotare.