Normele din 2 aprilie 2003

Articolul 1

Normele metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale, denumite în continuare norme metodologice, sunt un instrument de determinare a cerințelor suplimentare ce se impun cu privire la elaborarea planurilor de urbanism și amenajare a teritoriului, referitoare la riscurile naturale.

Articolul 2

Normele metodologice sunt complementare reglementărilor tehnice privind conținutul-cadru al documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism și constituie suportul procedural pentru integrarea acestora în conținutul-cadru al documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului.

Articolul 3

Normele metodologice au următoarele obiective:

a) să ofere o modalitate de determinare a exigențelor minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;

b) sa pună în concordanta aceste cerințe suplimentare cu conținutul-cadru al documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Articolul 4

Normele metodologice sunt elaborate pentru cele două categorii de documentații, respectiv urbanism și amenajare a teritoriului:

a) planuri de amenajare a teritoriului;

b) planuri de urbanism.

Articolul 5

Modul de abordare a problematicii riscurilor naturale se face în funcție de categoria documentației, mărimea și complexitatea teritoriului și de scara de aprofundare a planurilor de urbanism și a planurilor de amenajare a teritoriului.

Articolul 6

La nivelul fiecărui consiliu județean structurile specializate ale administrației publice județene împreună cu instituțiile specializate întocmesc Studiul județean al factorilor de risc natural, document cu caracter sintetic, ce conține piese scrise și piese desenate (harti de risc natural) cu privire la riscurile naturale existente pe teritoriul județului respectiv.

Articolul 7

La nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale de baza (municipiu, oraș, comuna) structurile specializate ale administrației publice locale împreună cu instituțiile specializate întocmesc Studiul local al factorilor de risc natural, ce conține piese scrise și desenate (harti de risc) cu privire la riscurile naturale existente.

Articolul 8

Studiile prevăzute la art. 6 și 7 sunt făcute publice și constituie documentații consultative puse la dispoziție elaboratorilor de documentații de urbanism și amenajare a teritoriului.

Articolul 9

Studiul județean și Studiul local al factorilor de risc natural cuprind:

a) elemente de informare generală asupra factorilor de risc;

b) descrierea fiecărui factor de risc natural: definire, localizare, amploare, efecte asupra mediului natural și construit, efecte asupra locuitorilor;

c) clasificarea și cartografierea riscurilor naturale existente pe teritoriul județului sau unităților administrative de baza.

Articolul 10

Elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se realizează în doua etape, după cum urmează:

Etapa I - Culegerea și interpretarea datelor, care consta în:

a) valorificarea rezultatelor obținute în urma studiilor și cercetărilor specifice elaborate de instituțiile de specialitate și a observațiilor din teren;

b) analiza hartilor de risc natural;

c) armonizarea cu prevederile reglementărilor tehnice din Uniunea Europeană.

Etapa a II-a - Redactarea pieselor scrise și întocmirea pieselor desenate, care va avea următorul conținut:

a) piesele scrise - date și informații relevante cu privire la riscurile naturale, adaptate și inserate în continutulcadru al documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;

b) piesele desenate - planuri întocmite la scara documentației de baza sau cartograme pentru probleme relevante privind riscurile naturale.

Articolul 11

Stabilirea exigențelor minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale se face pe baza Studiului județean sau local al factorilor de risc natural, pe baza schemei prevăzute în anexa nr. 1, utilizând termenii din anexa nr. 2 și matricele-cadru prezentate în anexele nr. 3-5, în raport cu tipul factorilor de riscuri naturale.

Articolul 12

Pentru zonele de riscuri naturale, corelarea exigențelor minime de conținut ce se impun în cadrul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism cu conținutul general al acestora se face în fiecare caz la nivelul fiecărui tip de documentație.

Articolul 13

Planurile de amenajare a teritoriului județean și planurile de amenajare a teritoriului zonal, care au același grad de detaliere pentru zonele de riscuri naturale, vor cuprinde și următoarele exigente minime de conținut:

A. Diagnoza - se analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel:

1. Cadrul natural/mediul:

- identificarea, definirea zonelor de riscuri naturale și a cauzelor producerii dezastrelor:

a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoartei terestre;

b) inundații: ploi torentiale, topiri bruste de zapada; accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apa - sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale, amplasări necorespunzătoare de construcții noi etc.;

c) alunecări de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecarilor noi, eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanenta la baza versantilor, acțiunea apei subterane, acțiunea inghetului și a dezghetului, acțiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecări primare, săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versantilor.

2. Tipologia fenomenelor de risc natural:

a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter, intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametri de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;

b) inundații: revarsarea cursurilor de apa datorită capacității insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secțiunilor subdimensionate a podurilor și podetelor; depășirea capacității de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;

c) alunecări de teren: active, care se desfășoară în urma declanșării unei alunecări primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate și acalmie; inactive, care pot fi latente și se pot activa oricând; abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate; stabilizate prin metode de remediere.

B. Rețeaua de localități, infrastructurile tehnice ale teritoriului și activitățile afectate de riscuri naturale - se analizează riscul producerii unor dezastre și/sau efectele lor, delimitarea și ierarhizarea arealelor și va conține:

1. Delimitarea și ierarhizarea zonelor de risc natural - se face pe baza hartilor de risc natural:

a) cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK și perioada medie de revenire;

b) inundații: zona frecvent inundabila, zona potențial inundabila;

c) alunecări de teren: conform potențialului de producere, respectiv zone cu potențial scăzut de alunecare, zone cu potențial mediu de alunecare, zone cu potențial ridicat de alunecare.

2. Efectele riscurilor naturale:

a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenta ale clădirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești;

b) inundații: obiective afectate - drumuri, poduri și podețe, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, cai ferate, suprafețe agricole, pierderi de vieți omenești etc;

c) alunecări de teren: obiective afectate - rețele tehnico-edilitare, poduri, podețe, drumuri, cai ferate, suprafețe agricole etc.

C. Strategia de dezvoltare - se formulează propuneri cu caracter director care vizează prevenirea, atenuarea/eliminarea și/sau acceptarea riscurilor naturale, în concordanta cu obiectivele de dezvoltare din documentațiile de amenajare a teritoriului, și se va structura astfel:

1. Cutremure de pământ:

- informare cu privire la perioada medie de revenire a cutremurelor de o intensitate mai mare de VI grade și inițierea unor măsuri în caz de urgenta.

2. Inundatii:

a) acțiuni privind amenajarea bazinelor hidrografice prin lucrări structurale din albia raului și de pe versanți în scopul reducerii elementelor caracteristice ale viiturilor;

b) acțiuni privind combaterea inundațiilor prin lucrări de indiguire a scurgerii pe versanți, împăduriri, reducerea suprafețelor impermeabile;

c) definirea zonelor care trebuie scoase de sub inundații și a zonelor a căror inundare are un rol util;

d) renunțarea la unele zone inundabile și reactivarea unora dintre acestea;

e) necesitatea încheierii unor convenții de asigurare;

f) schimbarea modului de folosință a terenului și lăsarea terenului în regim liber de inundare.

3. Alunecări de teren:

a) acțiuni privind amenajarea teritoriului cu risc de alunecare prin împăduriri, schimbarea culturilor, modificări în utilizarea terenurilor etc.;

b) acțiuni privind combaterea alunecarilor de teren prin lucrări specifice;

c) necesitatea încheierii unor convenții de asigurare;

d) schimbarea modului de folosință a terenului.

DOCUMENTAȚII DE URBANISM

Articolul 14

Pentru zonele de riscuri naturale, categoriile de planuri urbanistice vor cuprinde și următoarele exigente minime de conținut:

I. Planul urbanistic general

A. Stadiul actual și de dezvoltare urbanistica - se analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel:

1. Cadrul natural: zonele expuse la riscuri naturale - se identifica și se definesc riscurile naturale existente și cauzele producerii dezastrelor:

a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoartei terestre;

b) inundații: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apa și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc.;

c) alunecări de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecarilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanenta la baza versantilor; acțiunea apelor subterane; acțiunea inghetului și a dezghetului; acțiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi și declanseaza alunecări primare; săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versantilor.

2. Tipologia fenomenelor:

a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime, magnitudinea pe scara Richter, intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993, parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92, perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;

b) inundații: revarsarea cursurilor de apa datorită capacității insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secțiunilor subdimensionate a podurilor și podetelor; depășirea capacității de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;

c) alunecări de teren: active, care se desfășoară în urma declanșării unei alunecări primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate și acalmie; inactive, care pot fi latente și se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate, stabilizate prin metode de remediere.

B. Intravilanul, activitățile și echiparea edilitara: riscul producerii unor dezastre și/sau efectele lor, delimitarea și ierarhizarea arealelor

1. Efecte:

a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenta ale clădirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești;

b) inundații: obiective afectate - clădiri, drumuri, poduri, podețe, cai ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești;

c) alunecări de teren: obiective afectate - rețele tehnico-edilitare, poduri, podețe, drumuri, cai ferate, suprafețe din intravilan și extravilan.

2. Delimitarea și ierarhizarea arealelor conform hartilor de risc natural:

a) cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK și perioada medie de revenire;

b) inundații: calea viiturii, zona frecvent inundabila, zona potențial inundabila;

c) alunecări de teren: conform potențialului de producere, respectiv zone cu potențial scăzut de alunecare, zone cu potențial mediu de alunecare, zone cu potențial ridicat de alunecare.

C. Reglementările specifice zonelor de riscuri naturale:

1. Zone afectate de cutremure de pământ:

a) stabilirea limitei intravilanului în funcție de condițiile geotehnice ale terenului;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan (construcții, spații plantate amenajate), suprafețe destinate amenajărilor spațiilor verzi, locuri de joaca pentru copii, parcaje necesare locuirii, dacă pot servi ca loc de refugiu în caz de seism;

c) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT), distanțe între clădiri, regim de înălțime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenta a clădirii, sisteme de fundare;

d) precizări cu privire la proiectarea și construirea antiseismica se regăsesc în cadrul prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 și

Ordonanța Guvernului nr. 20/1994

privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată;

e) identificarea zonelor ce necesita măsuri de reducere a riscului la seisme, în cadrul fondului construit existent (consolidări, subzidiri);

f) îmbunătățirea și/sau înlocuirea infrastructurii tehnico-edilitare depreciate din punct de vedere fizic și moral, corelate cu sisteme de avertizare specifice.

2. Zone afectate de inundații:

a) stabilirea limitei intravilanului și a modului de utilizare a terenurilor, în funcție de condițiile hidrologice și hidrogeologice locale;

b) stabilirea zonelor inundabile cu interdicție temporară de construire până la elaborarea documentațiilor de specialitate;

c) stabilirea zonelor frecvent inundabile cu interdicție definitivă de construire care pot fi amenajate cu vegetație hidrofila, suprafețe lacustre;

d) promovarea unor programe, studii și proiecte privind măsurile de eliminare a cauzelor (îndiguiri, regularizări);

e) informarea populației din zonele inundabile asupra riscului potențial la care este expusă și obligativitatea autorităților publice locale de a aplica măsuri operative în caz de inundații;

f) precizarea condițiilor elementare de realizare și de conformare a construcțiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sisteme constructive și fundații specifice);

g) îmbunătățirea/înlocuirea infrastructurii tehnico-edilitare depreciate și situate în zonele inundabile;

h) dezafectarea unităților poluante și a oricăror surse de poluare (depozite, reziduuri) din zonele inundabile;

i) evitarea amplasarii unităților poluante și a oricăror surse de poluare (depozite, reziduuri) în zonele inundabile;

j) demolarea fondului construit din zonele frecvent inundabile și reamplasarea lui pe zone neinundabile din intravilan.

3. Zone afectate de alunecări de teren:

a) stabilirea limitei intravilanului și a modului de utilizare a terenurilor în funcție de condițiile geotehnice și hidrogeologice stabilite prin studii de fundamentare de specialitate;

b) instituirea interdicției temporare de construire în zone în care s-au produs alunecări de teren, până la elaborarea documentațiilor de specialitate;

c) instituirea interdicției definitive de construire, după caz;

d) promovarea unor programe, studii și proiecte privind măsuri concrete de stopare a fenomenului de alunecare de teren (împăduriri, consolidări versanți);

e) precizarea condițiilor elementare de amplasare și conformare a construcțiilor și amenajărilor în funcție de potențialul de producere a alunecarilor de teren;

f) îmbunătățirea/înlocuirea și chiar devierea rețelelor tehnico-edilitare amplasate în zone cu potențial mare de producere a alunecarilor de teren;

g) informarea populației asupra riscului producerii alunecarilor de teren, după caz, pe grade de potențial al producerii alunecarilor de teren;

h) dezafectarea unităților productive cu grad ridicat de poluare și periculozitate, amplasate în zone expuse alunecarilor de teren;

i) demolarea fondului construit din zonele cu potențial ridicat de alunecare și reamplasarea lui pe rezerva funciară de utilitate publică.

II. Planul urbanistic zonal

A. Stadiul actual și de dezvoltare urbanistica - se analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel:

1. Cadrul natural - identificarea zonelor expuse la riscuri naturale, definirea riscurilor naturale existente și cauzele producerii dezastrelor:

a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoartei terestre;

b) inundații: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apa și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale;

c) alunecări de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecarilor noi, eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanenta la baza versantilor, acțiunea apelor subterane, acțiunea inghetului și a dezghetului, acțiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecări primare, săpături executate pe versanți sau la baza lor, defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versantilor.

2. Tipologia fenomenelor de risc natural:

a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter; intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea de 6 grade;

b) inundații: revarsarea cursurilor de apa datorită capacității insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secțiunilor subdimensionate a podurilor și podetelor; depășirea capacității de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;

c) alunecări de teren: active, care se desfășoară în urma declanșării unei alunecări primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate și acalmie; inactive, care pot fi latente și se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate, stabilizate prin metode de remediere.

3. Efectele fenomenelor de risc natural asupra construcțiilor și echiparilor edilitare:

a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenta ale clădirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești;

b) inundații: obiective afectate - clădiri, drumuri, poduri, podețe, cai ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești;

c) alunecări de teren: obiective afectate - clădiri, rețele tehnico-edilitare, poduri, podețe, drumuri, cai ferate, suprafețe din intravilan și extravilan.

4. Delimitarea și ierarhizarea zonelor de riscuri naturale conform hartilor de risc natural:

a) cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK și perioada medie de revenire;

b) inundații: calea viiturii, zona frecvent inundabila, zona potențial inundabila;

c) alunecări de teren: conform potențialului de producere, respectiv zone cu potențial scăzut de alunecare, zone cu potențial mediu de alunecare, zone cu potențial ridicat de alunecare.

B. Reglementări urbanistice specifice zonelor de riscuri naturale:

1. Cutremure de pământ:

a) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT - procent de ocupare a terenurilor), distanțe între clădiri, regim de înălțime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenta a clădirii, sisteme de fundare, precizându-se retragerea, alinierea, distanțele minime obligatorii dintre construcții, terenurile non aedificandi;

b) precizări cu privire la proiectarea și construirea antiseismica se regăsesc în cadrul prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 și

Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 , republicată.

2. Inundatii:

a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicție totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentații, studii de specialitate;

b) definirea mijloacelor de protecție și a lucrărilor hidroedilitare necesare pentru completarea, întreținerea și redimensionarea rețelelor existente;

c) măsuri specifice de protecție necesare pentru asigurarea condițiilor de construire;

d) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de înălțime, POT);

e) alte reglementări privind redimensionarea rețelelor hidroedilitare, îndiguiri, taluzari, regularizarea cursurilor de apa;

f) precizarea funcțiunilor interzise în zonele de risc la inundații.

3. Alunecări de teren:

a) delimitarea zonelor expuse la alunecări de teren, cu interdicție totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentații, studii de specialitate;

b) delimitarea zonelor expuse riscului la alunecări de teren, cu diferentierea, după caz, pe grade cu potențial diferit de alunecare;

c) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor sistem constructiv, regim maxim de înălțime admisă, pozitionarea constructivă în raport cu curbele de nivel, POT;

d) definirea mijloacelor de stabilizare a terenurilor (plantari, ranforsari);

e) microzonarea de criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice și hidrogeologice.

III. Planul urbanistic de detaliu

A. Situația existenta - se analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel:

1. Evaluarea riscurilor naturale:

- identificarea, definirea riscurilor naturale și a cauzelor producerii dezastrelor:

a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoartei terestre;

b) inundații: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apa și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale;

c) alunecări de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecarilor noi, eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanenta la baza versantilor, acțiunea apelor subterane, acțiunea inghetului și a dezghetului, acțiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecări primare, săpături executate pe versanți sau la baza lor, defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versantilor.

2. Tipologia fenomenelor:

a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter; intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea de 6 grade;

b) inundații: revarsarea cursurilor de apa datorită capacității insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secțiunilor subdimensionate a pădurilor și podetelor; depășirea capacității de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;

c) alunecări de teren: active, care se desfășoară în urma declanșării unei alunecări primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate și acalmie; inactive, care pot fi latente și se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate, stabilizate prin metode de remediere.

3. Efecte asupra fondului construit:

a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenta ale clădirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești;

b) inundații: obiective afectate - clădiri, drumuri, poduri, podețe, rețele tehnico-edilitare, pierderi de vieți omenești;

c) alunecări de teren: obiective afectate - clădiri, drumuri, poduri, podețe, rețele tehnico-edilitare, pierderi de vieți omenești.

B. Reglementările specifice vizează relația dintre riscurile naturale și nivelul de permisivitati și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările.

1. Cutremure de pământ:

a) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT - procent de ocupare a terenurilor), distanțe între clădiri, regim de înălțime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenta a clădirii, sisteme de fundare, precizându-se retragerea, alinierea, distanțele minime obligatorii dintre construcții, terenurile non aedificandi;

b) recomandări cu privire la proiectarea și construirea antiseismica conform prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 (revizuită în 1996) și

Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 , republicată.

2. Inundatii:

a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicție totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentații, studii de specialitate;

b) delimitarea zonelor expuse riscului la inundații, cu diferentierea, după caz, pe grade de inundabilitate;

c) definirea mijloacelor de protecție și a lucrărilor hidroedilitare necesare pentru completarea, întreținerea și redimensionarea rețelelor existente;

d) măsuri specifice de protecție necesare pentru asigurarea condițiilor de construire;

e) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de înălțime, POT, CUT);

f) alte reglementări privind redimensionarea rețelelor hidroedilitare, îndiguiri, taluzari, regularizarea cursurilor de apa;

g) precizarea funcțiunilor interzise în zonele de risc la inundații.

3. Alunecări de teren:

a) delimitarea zonelor expuse la alunecări de teren, cu interdicție totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentații, studii de specialitate;

b) delimitarea zonelor expuse riscului la alunecări de teren, cu diferentierea, după caz, pe grade cu potențial diferit de alunecare;

c) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a construcțiilor, sistem constructiv, regim maxim de înălțime admisă, pozitionarea constructivă în raport cu curbele de nivel, POT;

d) definirea mijloacelor de stabilizare a terenurilor (plantari, ranforsari);

e) microzonarea pe criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice și hidrogeologice.

Articolul 15

Zonele expuse riscurilor naturale cu intensitate și frecventa ridicate pot fi asimilate în cadrul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism zonelor fragile ecologic determinate de factori naturali și se supun în cadrul acestor documentații modului de gestiune a zonelor fragile ecologic, conform Ghidului privind protecția și revitalizarea zonelor fragile ecologic, care se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.

Articolul 16

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Articolul 17

Semnele convenționale de reprezentare și elementele grafice ce vor fi utilizate în cadrul pieselor desenate ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se vor aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.