Regulamentul din 25 aprilie 2017

Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială, în funcție de adresabilitate, sunt:

a)

cu caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate;

b)

cu caracter specific adresându-se anumitor categorii de deținuți, ținând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex și stare de sănătate.

Demersurile specifice, în funcție de gradul de structurare și complexitate, sunt:

a)

structurate, având o structură dată și un conținut predefinit, cu grad crescut de complexitate;

b)

semistructurate, având o structură predefinită, cu grad mediu de complexitate.

Programele și activitățile obligatorii pentru persoanele condamnate sunt demersurile recomandate în planul individualizat, aduse la cunoștință acestora și asumate prin semnarea angajamentului de participare.

În situația în care, după încheierea unui program sau a unei activități organizate pe bază de proiect, cu caracter obligatoriu pentru deținut, nu au fost atinse obiectivele stabilite,

specialistul

poate

consemna

în

planul

individualizat,

în

mod

justificat, recomandarea de repetare a demersului.

Programele și activitățile opționale sunt demersurile care, prin obiectivele stabilite, răspund nevoilor identificate, persoanele condamnate având posibilitatea de a opta pentru participarea la cel puțin unul dintre acestea.

Programele și activitățile prevăzute la alin. (1), după exprimarea opțiunii, se consemnează ca recomandări în planul individualizat.

Programele și activitățile facultative sunt acele demersuri cu caracter general, care se adresează tuturor deținuților, fără a exista obligativitatea participării.

Programele și activitățile facultative nu se consemnează ca recomandări în planul individualizat.

Programele

educative,

de

asistență

psihologică

și

asistență

socială

reprezintă demersurile structurate, constituite din ansamblul activităților care utilizează metode și tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenție, orientate spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, din perspectiva comportamentului infracțional.

Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială, implementate în locurile de deținere, sunt elaborate sau avizate de direcția de specialitate, la propunerea personalului sectorului reintegrare socială sau a colaboratorilor externi.

Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt aplicate în forma stabilită de direcția de specialitate, metodele de lucru și tematica putând fi adaptate la specificul grupului și al fiecărui loc de deținere.

Organizarea și desfășurarea demersurilor semistructurate cu caracter general, altele decât cele de evaluare și consiliere, se realizează în baza proiectului de activitate elaborat la nivelul fiecărui loc de deținere sau a celui promovat de către structura de specialitate.

Proiectul de activitate cuprinde:

a)

justificarea; b)scopul;

c) obiectivele operaționale; d)desfășurarea propriu-zisă a activității; e)resursele implicate;

f)

modalitatea de evaluare și condițiile de creditare;

g)

tabelul nominal cu participanții.

În situația reluării activității cu grupuri nou-constituite, proiectul inițial se menține și se completează doar cu tabelul nominal și evaluarea finală.

Proiectul de activitate constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate.

Participarea deținuților la programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială se realizează în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, formulate

consecutiv

evaluării

multidisciplinare,

ținându-se

cont

de

prioritizarea intervențiilor.

În cazul programelor și activităților semistructurate facultative, participarea se poate face și în baza solicitării persoanei private de libertate, conform ofertei de programe și activități și a orarului de derulare a acestora.

Responsabilul programului de adaptare la condițiile privării de libertate este un educator, ceilalți specialiști din cadrul echipei multidisciplinare susținând activitățile de evaluare și informare ce le revin, conform domeniului de competență.

În vederea informării persoanelor private de libertate, anumite teme specifice sunt susținute de către reprezentanți ai administrației locului de deținere și ai altor sectoare de activitate: siguranța deținerii și regim penitenciar, medical, evidență deținuți, organizarea muncii, financiar, prevenirea și stingerea incendiilor și sănătate și securitatea în muncă, conform domeniului de competență.

Programul de pregătire pentru liberare este inițiat, de regulă, cu până la 3 luni înainte de data stabilită în vederea analizării persoanei condamnate în comisia pentru liberare condiționată.

În situația în care liberarea condiționată a persoanei condamnate a fost amânată pentru o perioadă mai mare de 10 luni, programul poate fi reluat.

Responsabilul programului de pregătire pentru liberare este, de regulă, asistentul social, ceilalți specialiști din cadrul echipei multidisciplinare susținând activitățile de evaluare și informare ce le revin, conform domeniului de competență.

La activitățile programului pot fi implicați reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor cu atribuții în domeniul reintegrării sociale a deținuților.

Responsabilul programului comunică agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, date cu privire la persoanele care vor fi puse în libertate.

În cadrul convorbirilor individuale desfășurate la solicitarea persoanelor private de libertate, personalul sectorului reintegrare socială realizează o selecție a aspectelor problematice semnalate, reținându-le, spre soluționare, pe acelea care îi revin ca responsabilitate, conform domeniului și limitelor de competență.

În

situația

în

care

aspectele

problematice

comunicate

exced

domeniului

de responsabilitate sau limitelor de competență profesională, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la sectorul de activitate ori persoana abilitată în soluționarea acestora.

Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția evoluția înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educațional, precum și, după caz

,

de a identifica alte nevoi educative.

Evaluarea persoanelor private de libertate, pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbarea regimului de executare, în condițiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.

Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puțin o dată la 12 luni.

La mutarea într-un penitenciar pentru adulți, tinerii condamnați pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluați din punct de vedere educativ.

Consilierea educațională este consecutivă unei evaluări de specialitate și presupune asistarea persoanelor private de libertate, în vederea conștientizării resurselor personale și înțelegerii oportunităților educaționale – școlare, profesionale și vocaționale, pe care le au la dispoziție.

Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului educație din aplicația informatică.

Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor deținuților.

Conținuturile programelor educative corespund unor domenii de tipul: alfabetizare, educație civică, viața de familie, sănătate, cultură generală, moral-religios, educație fizică și sport, creativ-aplicativ, dezvoltare personală, hobby.

Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Metodele și tehnicile de lucru selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita înțelegerea și asimilarea informațiilor.

Resursele necesare inițierii și derulării programelor educative includ componenta umană și cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite.

Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfășurarea programelor educative, atât din cadrul locului de deținere, cât și din afara acestuia.

Resursele materiale se referă la spațiile necesare, suportul logistic și materialele care asigură buna desfășurare a programului.

Formele de evaluare includ evaluarea inițială, continuă și finală a deținuților și modalitățile concrete de realizare, în vederea evidențierii progreselor înregistrate pe parcursul desfășurării programului educativ.

Modalitățile de evaluare sunt: individuale sau de grup, orale, în scris sau practice.

Condițiile de creditare sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Obiectivele operaționale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă participanții la finalul unei ședințe.

Formularea obiectivelor operaționale reflectă activitatea persoanelor participante la programul educativ și respectă următoarele reguli:

a)

să fie clare, explicite și să exprime câte o singură acțiune;

b)

să descrie un comportament observabil și măsurabil prin utilizarea verbelor de acțiune la modul conjunctiv prezent;

c)

să fie accesibile majorității participanților și realizabile în intervalul de timp prevăzut;

d)

pentru fiecare ședință se formulează maximum patru obiective.

Mapa documentară a programului educativ conține documentele rezultate ca urmare a finalizării programului, corelat cu definirea programului:

a)

justificarea derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere, întocmindu-se un singur document pentru toate grupele de deținuți.

b)

tabelul nominal cu participanții;

c)

orarul programului;

d)

fișa de prezență a participanților;

e)

fișele de lucru;

f)

fișele de evaluare;

g)

raportul de evaluare finală a programului.

Modelele documentelor prevăzute la alin. (1), lit. a), b), c), d), g) se regăsesc în anexa nr. 4.

Mapa documentară a programului educativ constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate.

Instruirea școlară a persoanelor adulte analfabete și a tinerilor, în locurile de deținere, reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul individualizat din dosar.

Persoanele condamnate pot desfășura activități productive în perioada în care participă la cursurile de instruire școlară, cu condiția ca cele două tipuri de activități derulate să nu depășească durata muncii prestate, conform prevederilor legale în vigoare.

Persoanele condamnate, care încep executarea pedepsei după data maximă admisă pentru înscrierea la cursuri școlare, pot fi incluse, în condițiile art. 71, cu acceptul unității de învățământ, în colectivul școlar corespunzător ultimei clase absolvite, urmărindu-se reactualizarea cunoștințelor anterior dobândite.

Aceștia nu vor figura în documentele școlare specifice și nu vor înregistra modificări în situația școlară.

Între penitenciare și instituțiile de învățământ partenere se încheie, cu avizul consilierului juridic al unității, protocoale de colaborare.

Protocolul de colaborare cuprinde condițiile în care persoanele condamnate participă la cursuri și examene, precum și obligațiile și îndatoririle fiecărei părți.

Art .

76

Structura

anului

școlar ,

documentele

școlare,

precum

și

metodologia

organizării examenelor de absolvire a cursurilor de școlarizare și profesionalizare sunt similare cu cele aparținând sistemului național de învățământ.

Coordonatorul sectorului reintegrare socială ține legătura cu reprezentanții unităților școlare desemnate pentru fiecare nivel de învățământ de către inspectoratele școlare, pentru stabilirea oportunității și a condițiilor de organizare a cursurilor școlare.

Acesta colaborează cu unitatea de învățământ care școlarizează deținuții, în vederea stabilirii numărului de clase și catedre necesare pentru fiecare an școlar, precum și a orarului de derulare a activităților instructiv - educative.

La întocmirea orarului se ține cont ca durata unei ore de curs să corespundă prevederilor normative referitoare la activitatea didactică, valabile pentru sistemul național de învățământ.

În situații deosebite, la solicitarea locului de deținere, pentru o perioadă determinată, durata orelor de curs poate fi scurtată, cu aprobarea inspectoratului școlar în a cărui rază teritorială este situat penitenciarul.

În cazul săvârșirii de abateri foarte grave sau fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, pentru a asigura condițiile de siguranță și legalitate a executării pedepselor privative de libertate, educatorul responsabil întocmește un raport cu propunere

motivată, în baza căruia, directorul locului de

deținere poate dispune suspendarea sau excluderea persoanei condamnate de la activitățile de instruire școlară și informează conducerea unității de învățământ organizatoare cu privire la măsura luată.

Excluderea din programul de instruire școlară se consemnează în documentația specifică și în secțiunea aferentă domeniului educație din aplicația informatică.

Șeful serviciului siguranța deținerii și șeful serviciului sau biroului educație informează personalul didactic repartizat să-și desfășoare activitatea în interiorul locului de deținere, cu privire la regulile care trebuie respectate pe parcursul desfășurării activităților, în baza unui proces verbal.

Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1) de către cadrele didactice, conduce la informarea în scris a unității de învățământ, în vederea înlocuirii acestora, după caz, dispunându-se măsurile legale ce se impun.

Educatorul responsabil are obligația să verifice prezența la cursurile de instruire școlară a persoanelor condamnate.

La finalul fiecărui an școlar, situația întocmită de unitatea de învățământ referitoare la persoanele condamnate care au promovat anul de învățământ, este înaintată de către educatorul responsabil, șefului sectorului evidență deținuți și organizarea muncii, în vederea acordării zilelor câștig.

Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deținere, cursuri universitare în forma de învățământ la distanță, indiferent de regimul de executare a pedepselor.

La cursurile universitare cu frecvență redusă, care presupun deplasări, pot participa numai deținuții clasificați în regim deschis.

Arestații preventiv care finalizează cursuri de învățământ universitar pot participa, cu aprobarea directorului unității, la sesiunea finală și examenul de licență.

În vederea aprobării inițierii, de către persoana condamnată, a demersurilor de înscriere sau continuare a cursurilor universitare, aceasta adresează o cerere directorului locului de deținere.

Aprobarea este condiționată de conduita deținutului, de celelalte criterii prevăzute de lege și se poate obține pe baza recomandărilor cuprinse în planul individualizat.

În vederea obținerii aprobării de participare la cursuri universitare și a întreprinderii de către administrația locului de deținere a demersurilor necesare încheierii unui protocol de colaborare cu instituția de învățământ

superior, persoanele condamnate trebuie să facă dovada faptului că îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

a)

să prezinte documentele de studii care certifică ultimul nivel de școlarizare absolvit;

b)

să prezinte avizul favorabil de înscriere la cursuri, primit din partea instituției de învățământ superior;

c)

să prezinte chitanța de achitare a primei taxe școlare;

d)

să completeze un angajament scris, în care se obligă pe viitor la suportarea cheltuielilor aferente taxelor de școlarizare, deplasării la cursuri și susținerii examenelor.

Penitenciarul încheie protocoale de colaborare cu instituțiile de învățământ superior, care asigură cursuri de învățământ universitar.

În aceste protocoale se stabilesc detaliile referitoare la: orar, planificarea și modalitatea de susținere a examenelor, în funcție de condițiile materiale pe care le poate pune la dispoziție locul de deținere, comunicarea rezultatelor obținute, accesul în locul de deținere a comisiilor formate din cadre didactice în vederea desfășurării activităților specifice.

Persoanele condamnate înscrise la activități de instruire școlară și învățământ universitar sunt transferate în condițiile legii, cu posibilitatea continuării cursurilor.

În situația transferării în vederea executării pedepsei, anterior finalizării activităților prevăzute la alin. (1), recomandările din planul individualizat pot fi revizuite în unitatea de destinație.

Activitățile de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a deținuților sunt parte a demersurilor educative derulate pe parcursul executării pedepselor privative de libertate.

Structura de specialitate asigură elaborarea direcțiilor de acțiune pentru organizarea activităților prevăzute la alin. (1).

Pentru buna desfășurare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională, în fiecare loc de deținere este desemnată o persoană din cadrul serviciului sau biroului educație, responsabilă de organizarea acestor demersuri.

În situații temeinic justificate, în condițiile deficitului de resurse umane, pot fi desemnate persoane din cadrul altor sectoare de activitate, cu aprobarea directorului unității.

Administrația Națională a Penitenciarelor încheie și reactualizează, periodic, protocolul de colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Administrațiile

locurilor

de

deținere

întreprind

demersuri

pentru

încheierea protocoalelor de colaborare cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, precum și cu alți furnizori de formare profesională acreditați, în vederea stabilirii condițiilor concrete de

organizare și desfășurare a activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională a persoanelor condamnate.

Protocoalele de colaborare încheiate pe plan local conțin informații cu privire la activitățile desfășurate, perioada, locația, criteriile de selecție ale cursanților, obligațiile părților, instructajul privind domeniul sănătății și securității în muncă, norme și reguli ce trebuie respectate pe toată durata colaborării.

Activitățile de formare profesională se desfășoară în spații existente în locurile de deținere, la furnizorii autorizați de formare profesională, precum și în alte spații special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.

În funcție de regimul de executare a pedepsei privative de libertate, participanții pot desfășura activități de formare profesională în interiorul sau exteriorul locului de deținere.

Activitățile educative includ: activități ocupaționale, cultural – artistice, sportive, moral

- religioase și concursuri.

Activitățile prevăzute la alin.(1) pot fi desfășurate: exclusiv de către personalul unităților, exclusiv de către colaboratori din comunitate sau în parteneriat.

În funcție de locul și modalitatea de desfășurare, activitățile educative se pot organiza în interiorul unei unități sau în comunitate, interpenitenciar sau regional.

Persoanele private de libertate participă la desfășurarea activităților educative în mod direct, în calitate de actor sau, în mod indirect, în calitate de auditor al activităților.

Participarea persoanelor private de libertate la activitățile educative este creditată, numai în condițiile în care acestea participă în mod direct, în calitate de actor.

În funcție de resursele materiale existente la nivelul unității în vederea susținerii demersurilor de reintegrare socială, persoanele private de libertate pot cumpăra și primi, prin sectorul vizite, materiale pentru desfășurarea unor activități ocupaționale, precum și cărți, broșuri, reviste, ziare cu conținut educativ, cultural, religios, beletristic, științific, tehnic, sportiv ori de divertisment, cu respectarea următoarelor condiții:

a)

să aibă abilități, aptitudini sau interese conexe domeniului de activitate evidențiate pe parcursul evaluării;

b)

să fie selecționate pentru a participa la aceste demersuri;

c)

să nu fie sancționate în ultimele 6 luni, până la data selecției.

Aceste materialele sunt solicitate în baza unei cereri scrise, avizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială și aprobate de directorul unității.

Aprobarea materialelor solicitate vizează exclusiv utilizarea acestora în activități a căror finalitate este reintegrarea socială și nu asigurarea dreptului la informație al persoanelor private de libertate.

Solicitarea de primire sau cumpărare a materialelor se aprobă în condițiile în care este precizată o cantitate rezonabilă, care nu necesită spații și condiții suplimentare de depozitare.

Materialelor prevăzute la alin. (1) se utilizează, de regulă, în spațiile destinate desfășurării activităților de reintegrare socială.

Activitățile sportive vizează menținerea unui tonus fizic și psihic corespunzător și a unei stări adecvate de sănătate.

Activitățile sportive se desfășoară în spații special amenajate, sub îndrumarea monitorului sportiv sau, după caz, a persoanelor anume desemnate de directorul unității, cu responsabilități atribuite în acest sens.

Timpul alocat activităților sportive este cuprins în orarul centralizator al activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială.

Activitățile sportive cu deținuții pot fi organizate și la nivel regional sau național.

Activitățile sportive se desfășoară în toate locurile de deținere, prin asigurarea accesului persoanelor private de libertate, apte din punct de vedere medical și cu respectarea măsurilor de pază și supraveghere.

Administrația locului de deținere asigură condiții de practicare individuală sau colectivă a unor jocuri și activități sportive, în raport de sexul, vârsta și aptitudinile fizice ale persoanelor private de libertate.

Activitățile sportive se desfășoară cu aprobarea directorului unității și se realizează prin: activități individuale, jocuri și întreceri sportive.

Concursurile sunt activități competiționale desfășurate pe o temă prestabilită și cu grad crescut de adresabilitate.

La nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență lunară, cel puțin un concurs tematic la care participă persoanele private de libertate.

La nivelul fiecărui loc de deținere se organizează, cu frecvență trimestrială, cel puțin o competiție sportivă la care participă persoanele private de libertate, ținându-se cont de anotimp și baza materială existentă.

Metodologia de derulare a concursurilor se stabilește prin decizie a directorului general.

Activitățile interpenitenciare se desfășoară cu implicarea deținuților din penitenciare diferite, cu respectarea condițiilor de organizare și desfășurare caracteristice tipului de activitate vizat și a celor impuse de art. 2.

Pentru

organizarea

și

desfășurarea

activităților

interpenitenciare

inițiate

de administrația centrală este desemnat personal din cadrul direcțiilor de specialitate, avizarea acestora realizându-se cu respectarea cadrului procedural existent.

Activitățile interpenitenciare se pot iniția la nivel regional sau național, cu avizul direcțiilor de specialitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, organizarea și gestionarea acestora revenind unității organizatoare.

Activitățile desfășurate în comunitate pot fi de tipul: vizionare și prezentare de spectacole,

participare

la

servicii

religioase,

participare

la

activități

sportive

și ocupaționale, organizare și vizionare de competiții, organizare și vizionare de expoziții, lansări de carte, vizite la obiective culturale, instituții publice și private, organizații guvernamentale și neguvernamentale, excursii și tabere.

În anumite situații, cu aprobarea directorului unității, pot fi desfășurate în comunitate ședințe din cadrul programelor de reintegrare socială care vizează menținerea și îmbunătățirea relațiilor cu mediul de suport, cu participarea selectivă a membrilor familiei.

Activitățile educative care pot fi desfășurate de către preotul angajat sunt cele prevăzute la Capitolul VIII, cu excepția art. 104, art. 105 și art. 106 alin. (3), cu particularizare la specificul moral-religios.

Activitățile educative desfășurate de către preotul angajat au caracter specific, vizează dezvoltarea

sau

menținerea

interesului

persoanelor

private

de

libertate

pentru valorificarea obiceiurilor și tradițiilor și se organizează, de regulă, cu ocazia sărbătorilor religioase.

Activitățile cu caracter educativ, desfășurate de către preotul angajat, se realizează individual sau în grup.

Programul de desfășurare a activităților de asistență moral-religioasă se afișează în loc vizibil, la intrarea în spațiile anume destinate, precum și în cadrul secțiilor de deținere.

Activitățile desfășurate cu reprezentanții comunității urmăresc facilitarea contactului dintre persoanele private de libertate și comunitatea din care provin.

Preotul angajat, prin Sectorul Misionar-Social din cadrul Episcopiei, ia legătura cu parohia de origine pentru restabilirea relației deținutului cu membrii rețelei de suport sau în vederea acordării asistenței necesare după liberare.

Programul de funcționare a bibliotecii se afișează în loc vizibil, la intrarea în bibliotecă, precum și în cadrul secțiilor de deținere.

Accesul persoanelor private de libertate la fondul de carte se asigură direct, prin prezența la bibliotecă, sau indirect, la camera de deținere, prin punerea la dispoziție a titlurilor existente.

Art .

120

(1)

Cărțile distribuite pentru lectură se păstrează în camerele de deținere, persoanele private de libertate având obligația de a asigura integritatea acestora și de a le restitui la termenul stabilit.

(2)

În situația transferului sau liberării, persoana privată de libertate are obligația de a returna cărțile împrumutate.

Valoarea cărților împrumutate care au fost pierdute sau distruse, se impută persoanelor în cauză, conform prevederilor legale.

Coordonatorul sectorului reintegrare socială poate iniția demersuri în vederea încheierii de parteneriate cu bibliotecile locale sau cu alte instituții de cultură și artă.

Cap. XI Organizarea și funcționarea studioului radio-TV Art. 122

În locurile de deținere funcționează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate corespunzător,

care

asigură,

după

caz,

receptarea,

transmiterea

și

retransmiterea programelor naționale și locale.

Prin studiourile radio-TV cu circuit închis pot fi realizate și transmise emisiuni proprii, cu caracter informativ și educativ, destinate persoanelor private de libertate.

În fiecare loc de deținere funcționarea studioului radio-TV cu circuit închis este asigurată de agentul tehnic.

Orarul de funcționare a studioului radio-TV se întocmește de agentul tehnic, cu respectarea programului zilnic din unitate, fiind aprobat de directorul locului de deținere.

Fondurile necesare îmbunătățirii bazei tehnico-materiale și funcționării în condiții optime a studiourilor radio-TV se asigură din bugetul administrațiilor penitenciare, precum și din venituri proprii, donații, sponsorizări și proiecte.

Pentru buna desfășurare a activităților specifice și pentru stocarea materialelor realizate, directorul unității poate aproba dotarea studioului radio-TV cu medii de stocare externe.

Primirea televizoarelor se realizează prin sectorul de acordare a vizitelor, în prezența agentului tehnic din cadrul biroului sau serviciului educație, conform unui program aprobat de directorul locului de deținere.

Programul de predare-primire a aparaturii se afișează în locuri vizibile din cadrul secțiilor de deținere și sectorului de acordare a vizitelor.

La primirea televizoarelor, se întocmește un act de primire-predare în trei exemplare, conform modelului din anexa nr. 7. Un exemplar al acestui document rămâne la carnet, nedetașat, exemplarul nr. 2 se păstrează la biroul sau serviciul educație, iar exemplarul nr.

3 se înmânează persoanei private de libertate sau, după caz, se introduce în bagajul personal al acesteia, aflat la magazia unității.

Aparatura radio-TV care nu corespunde criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare a legii, intră în gestiunea magaziei de la punctul de primire deținuți, întocmindu-se un bon de primire.

În situația în care, ca urmare a controlului efectuat sau la semnalarea persoanei private de libertate, se constată defecțiuni ale aparaturii radio-TV, aceasta se ridică și se depune la magazia unității, până la predarea către o persoană desemnată de persoana privată de libertate.

Reparațiile aparaturii radio-TV se realizează în ateliere specializate aflate în exteriorul locului de deținere, la cererea persoanelor private de libertate. Transportul aparatului defect și plata reparației, se efectuează prin grija familiei persoanei private de libertate sau a unei persoane desemnate de către aceasta.

Televizoarele persoanelor private de libertate pot fi transferate, în același timp cu acestea, la noul loc de deținere, dacă există o cerere aprobată în acest sens de către directorul locului de deținere și dacă solicitantul este transferat pentru:

a)

participarea la activități lucrative;

b)

participarea la activități de instruire școlară ori formare profesională;

c)

executarea pedepsei, în condițiile în care acesta nu este vizitat de către membrii de familie ori aparținători în ultimele 12 luni.

d)

revenirea în unitatea de proveniență, în situațiile prevăzute la lit. a) și b).

Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați va fi informată, de către administrația locului de deținere, cu privire la datele persoanelor private de libertate ce urmează a fi transferate în condițiile prevăzute la alin. (1).

În cazul transferului pentru executarea pedepsei, persoanele private de libertate trebuie să anunțe membrii familiei sau aparținătorii cu privire la necesitatea ridicării televizorului de la penitenciar, în termen de 6 luni de la data transferului.

Televizoarele care, în termen de 6 luni de la liberarea sau transferul persoanelor private de libertate, nu sunt ridicate de către membrii familiei, aparținători sau persoana liberată, intră în patrimoniul locului de deținere, consecutiv

completării. Acordului prevăzut în anexa nr.16.

În condițiile prezentului ordin, echipamentele de tehnologie a informației care pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de către deținuț, sunt laptopuri și calculatoare electronice de tip desktop și minitower, cu sisteme de operare instalate pe bază de licențe valabile, denumite în continuare echipamente informatice.

În situația în care locul de deținere nu poate asigura echipamente informatice din dotarea proprie în vederea susținerii activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială recomandate în planul individualizat, pot beneficia de un echipament informatic personal, cu aprobarea directorului locului de deținere, deținuții care nu au fost sancționați disciplinar în ultimele 6 luni și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a)

participă de cel puțin un an la activitățile de instruire școlară, în condițiile prevăzute de lege;

b)

urmează cursuri universitare, în urma aprobării primite din partea directorului locului de deținere;

c)

participă la activități de formare profesională, care necesită utilizarea echipamentelor informatice, pe durata cursului;

d)

participă la programe sau activități recomandate, care impun utilizarea acestei aparaturi, pe durata desfășurării acestor demersuri.

În vederea obținerii aprobării directorului locului de deținere, sunt necesare avizul coordonatorului sectorului reintegrare socială, al directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, al lucrătorului cu atribuții privind prevenirea criminalității și terorismului și al responsabilului sectorului IT, precum și informații cu privire la sumele de bani disponibile pentru achiziționarea echipamentelor informatice.

Administrația locului de deținere stabilește spațiile și intervalele orare în care persoanele condamnate pot utiliza echipamentele informatice personale și ia măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a acestora în perioada în care nu sunt utilizate.

Se interzice păstrarea și utilizarea echipamentelor informatice personale în camerele de deținere.

Cumpărarea echipamentelor informatice de către persoanele condamnate se realizează prin punctul comercial amenajat în incinta locului de deținere, din bani personali, în baza aprobării directorului unității și în condiții de garanție ce permit asigurarea legalității pedepsei privative de libertate, prin aplicarea sigiliilor, inactivarea unor componente și verificare periodică.

Se permite cumpărarea unui singur echipament informatic, ca întreg, fiind interzisă achiziționarea componentelor unității centrale în vederea asamblării.

Agentul comercial pune spre vânzare echipamente informatice, corespunzătoare specificațiilor

menționate

în

cererea

aprobată

și

în

conformitate

cu

respectarea caracteristicilor stabilite prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

La primirea, de la punctul comercial, a echipamentelor informatice, directorul locului de deținere desemnează câte o persoană din cadrul sectorului IT și a sectorului vizită care verifică, conform competențelor, după cum urmează:

a)

licențele de utilizare a programelor instalate, prin raportare la rezoluția dată pe cererile de solicitare a echipamentelor informatice;

b)

starea fizică și tehnică a acestora, cu respectarea prevederilor privind caracteristicile specifice;

c)

starea de funcționare a echipamentelor informatice și programele instalate;

d)

conținutul carcaselor, cu excepția laptopurilor, în vederea prevenirii introducerii unor obiecte interzise, conform reglementărilor în vigoare.

Prevederile alin. (1) – (4) se aplică și în cazul primirii echipamentelor informatice, de către deținuți, prin sectorul vizite.

Primirea echipamentelor informatice se realizează conform unui program aprobat de directorul locului de deținere, afișat în locuri vizibile, în cadrul secțiilor de deținere și a sectorului de acordare a vizitelor.

Directorul locului de deținere dispune ca, la cel mult 4 luni, să se procedeze la verificarea inopinată integrală, hardware și software, a echipamentelor informatice pentru care persoanele condamnate au primit aprobare, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de constatare. Verificarea se face de către specialistul IT împreună cu un reprezentant din cadrul sectorului siguranța deținerii, în prezența deținătorului.

În cazul descoperirii de obiecte și substanțe interzise prin lege, se va proceda conform normelor în vigoare.

Administrația locului de deținere nu efectuează niciun fel de reparații, software sau hardware, asupra echipamentelor informatice primite sau achiziționate de către persoanele condamnate.

În situația în care, ca urmare a controlului periodic efectuat sau la semnalarea persoanei condamnate, se constată defecțiuni hardware sau software ale echipamentelor informatice, acestea se ridică și se depun la magazia unității, urmând ca persoana condamnată să inițieze demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparținători sau alte persoane anume desemnate.

Nerespectarea

angajamentului

privind

condițiile

de

utilizare

a

echipamentelor informatice personale constituie abatere disciplinară, potrivit art. 100 alin.(3) raportat la art.81 lit.l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Nerespectarea angajamentului conduce la retragerea echipamentelor informatice în magazia locului de deținere și la predarea, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparținători sau alte persoane.

La cerere, deținuții pot preda echipamentele informatice către membrii de familie, aparținători sau alte persoane.

La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparținători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, ulterior salvării informațiilor specificate pe CD/DVD de unică scriere, de către persoana desemnată de administrația locului de deținere, hard diskul va fi formatat obligatoriu.

La ridicarea echipamentelor informatice de către membrii de familie, aparținători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, Dovada de predare-primire prevăzută la anexa nr.12 se completează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la penitenciar, iar celălalt se predă persoanei care a ridicat echipamentul.

Prevederile art. 136, 140, 142 alin. (1) și art. 144 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situația utilizării echipamentelor informatice pus la dispoziție de administrația penitenciarului.

Cheltuielile pentru reparațiile rezultate în urma defectării echipamentului de tehnologie a informației pus la dispoziție de unitatea penitenciară, în condițiile art. 140, coroborat cu art. 144 alin. (1), se impută deținuților, conform prevederilor legale.

Pentru utilizarea calculatorului pus la dispoziție de administrația penitenciarului, deținutul are îndatorirea de a completa și respecta Angajamentul prevăzut în anexa nr. 13.

Activitățile circumscrise domeniului asistenței psihologice sunt evaluarea, consilierea, psihoterapia și activitățile desfășurate în baza proiectului de activitate.

În penitenciare, activitatea de psihoterapie se desfășoară în baza competențelor atestate de comisia de specialitate din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

Activitățile prevăzute la alin.(1) pot fi desfășurate individual sau în grup, în cabinetul de psihologie sau în spațiile special amenajate pentru desfășurarea activităților de reintegrare socială.

Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția progresele ori regresele înregistrate de către persoanele private de libertate în plan psihocomportamental, precum și, după caz, de a identifica alte riscuri și nevoi psihologice.

Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbarea regimului de executare, în condițiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.

Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puțin o dată la 12 luni.

La mutarea într-un penitenciar pentru adulți, tinerii condamnați pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluați psihologic.

Standardul privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică generală impune respectarea unui număr de minimum 12 ședințe, cu o frecvență de o ședință pe săptămână.

Organizarea și desfășurarea programelor de asistență psihologică specifică impun respectarea unui standard minim de 24 ședințe, cu o frecvență de două ședințe pe săptămână.

Mapa documentară a programului de asistență psihologică se constituie din toate documentele completate și utilizate pe parcursul derulării programului și cuprinde:

a)

justificarea derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere și a prioritizării intervenției; se întocmește un singur document pentru toate grupele constituite în baza aceleiași justificări;

b)

contractul terapeutic, semnat de fiecare participant – în cazul programelor de asistență psihologică specifică – conform anexei nr. 14;

c)

tabelul nominal cu participanții;

d)

orarul activităților programului;

e)

fișa de prezență a participanților;

f)

protocolul de activitate, conform anexei nr. 15;

g)

fișele de evaluare;

h)

raportul de evaluare finală a programului.

După caz, mapa documentară a programului de asistență psihologică se completează cu:

a)

fișele de consiliere individuală, conform anexei nr. 3;

b)

atribuțiile echipei multidisciplinare ;

c)

fișele de lucru ale echipei multidisciplinare;

d)

evaluările psihologice inițiale, de parcurs și finale ale participanților la program.

Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), h) se regăsesc în Anexa nr. 4

Mapa documentară a programului constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate.

Consilierea psihologică este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate:

a)

prevăzute la art. 163, care nu pot fi incluse în programele de asistență psihologică specifică;

b)

incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora;

c)

aflate în situații de criză.

Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență psihologică din aplicația informatică.

Situațiile de criză se referă la evenimentele apărute în contextul existențial al persoanei și care depășesc capacitățile adaptative ale acesteia, perturbând semnificativ echilibrul funcțional.

Consilierile desfășurate cu persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană, cazate în camera de protecție sau atunci când li se aduce la cunoștință unul dintre evenimentele prevăzut la art. 68 alin. (6) din lege, se asimilează consilierilor psihologice în situații de criză .

Frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză se stabilesc de către specialist, în funcție de tipul problemelor identificate.

Activitățile circumscrise domeniului asistență socială sunt: evaluarea, consilierea, medierea socială și activitățile desfășurate în baza proiectului de activitate.

Evaluarea și consilierea se desfășoară individual sau în grup, atât în cabinetul de asistență socială, cât și în spațiile special amenajate pentru desfășurarea activităților de reintegrare socială.

Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei și are rolul de a evidenția evoluția înregistrată de către persoanele private de libertate din perspectiva abilităților sociale, precum și, după caz, de a identifica alte riscuri și nevoi sociale ca urmare a unor modificări ale situației socio-familiale.

Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare și

schimbarea regimului de executare, în condițiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.

Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puțin o dată la 12 luni.

La mutarea într-un penitenciar pentru adulți, tinerii condamnați pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluați social.

Mapa documentară a programului de asistență socială se constituie corespunzător prevederilor art. 64.

În funcție se specific, mapa documentară se poate completa cu alte documente prevăzute în manualul programului.

Consilierea pe probleme sociale este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate:

a)

identificate ca aparținând categoriilor prevăzute la art. 185 și care nu pot fi incluse în programe de asistență socială;

b)

identificate cu alte nevoi și riscuri sociale;

c)

incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora.

Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență socială din aplicația informatică.

Medierea socială cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale se realizează, de regulă, prin adrese scrise.

Medierea socială cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport se realizează prin convorbiri, în spații anume destinate din locul de deținere, prin adrese scrise sau telefonic, în cazuri temeinic justificate, când situația impune intervenție imediată.

Instrumentele de monitorizare și evaluare au în vedere eficiența și eficacitatea atingerii indicatorilor asociați obiectivelor anuale ale proiectului educațional.

Concluziile proceselor de monitorizare și evaluare fundamentează adoptarea deciziilor de revizuire a proiectului educațional și stabilirea, după caz, a unor noi direcții de acțiune.

Persoanele internate sunt incluse, cu prioritate, în activități de instruire școlară și formare profesională.

Personalul sectorului reintegrare socială de la nivelul centrului, în colaborare cu personalul

didactic

responsabil,

desfășoară

activități

extracurriculare

și

de

suport psihopedagogic.

Persoanele internate în centre educative și centre de detenție pot desfășura activități de instruire școlară și formare profesională în comun, fete și băieți.

La activitățile de instruire școlară și formare profesională, persoanele internate în centre de detenție repartizate în regimul închis pot participa împreună cu persoanele internate

repartizate

în

regimul

deschis,

cu

asigurarea

măsurilor

de

siguranță corespunzătoare pentru regimul închis.

Dispozițiile alin. (2) se aplică, în mod corespunzător, pentru persoanele internate care execută măsura educativă a internării într-un centru educativ cu supraveghere, respectiv fără supraveghere.

Persoanele internate participă, zilnic, la activități de educație fizică sau sport, iar cu frecvență săptămânală, sunt incluse în activități ocupaționale, de tip hobby.

Cel puțin o dată pe parcursul unei luni calendaristice se organizează un concurs, cu caracter educativ, destinat persoanelor internate.

Accesul la bibliotecă este asigurat, săptămânal, pentru toate persoanele internate, iar cel puțin o dată pe lună sunt organizate activități cu cartea destinate acestora.

În incinta centrului sau în comunitate sunt organizate, lunar, activități artistice sau de difuzare

a

culturii,

în

colaborare

cu

instituții

publice,

organizații

sau

asociații neguvernamentale costurile aferente acestor activități fiind suportate, după caz, de către administrația unității sau colaboratorii externi.

Persoanele internate primesc asistență adecvată pentru pregătirea lor la întoarcerea în comunitate.

Asistența prevăzută la alin. (1) vizează facilitarea revenirii în familie sau identificarea unor alternative de suport social și orientarea spre instituții publice sau organizații neguvernamentale competente în materie de asistență socială și îngrijire medicală.

În funcție de resursele financiare disponibile, se pot organiza activități între unitățile de profil, la care participă persoanele care execută o măsură educativă privativă de libertate.

Activitățile comune urmăresc:

a)

asigurarea unei intervenții recuperative destinată persoanelor internate, unitară și coerentă, în condițiile diversității arhitectonice și organizatorice a instituțiilor care au în custodie aceste categorii de persoane;

b)

diseminarea modelelor de bună practică și acordarea de consultanță reciprocă de către personalul care își desfășoară activitatea în domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale a persoanelor internate;

c)

diversificarea și stimularea comunicării interne profesionale, cu promovarea nevoilor de dezvoltare profesională impuse de specificul activităților destinate categoriei persoanelor sancționate cu o măsură educativă privativă de libertate;

d)

facilitarea organizării unor activități de reintegrare socială, cu participarea persoanelor internate din unitățile de profil.

Pentru fiecare persoană internată este desemnat un educator responsabil de caz, din cadrul sectorului reintegrare socială.

Desemnarea educatorului de caz se face în cadrul procesului de individualizare și repartizare pe secțiile de deținere, de către consiliul educativ sau comisia de la art. 146 din lege.

Educatorul responsabil de caz poate fi schimbat, atunci când persoanei internate i se modifică regimul, dacă este mutată pe altă secție sau cameră de deținere sau are o relaționare defectuoasă cu personalul, precum și în alte situații temeinic justificate.

Educatorul responsabil de caz reprezintă persoana de referință, responsabilă cu monitorizarea persoanelor internate pe timpul executării măsurii educative, urmărind aplicarea unui tratament adecvat, conform particularităților individuale ale persoanelor internate și în condiții de valorificare a resurselor personale ale acestora.

Atribuțiile educatorului responsabil de caz vizează:

a)

gestionarea eficientă a timpului petrecut în detenție de către persoanele internate;

b)

medierea comunicării dintre persoanele internate și administrația centrului;

c)

sprijin în soluționarea problemelor cu care se confruntă persoanele internate, pe perioada internării;

d)

corectarea limbajului și a comportamentului persoanelor internate, în vederea formării unei conduite corespunzătoare;

e)

respectarea, de către persoanele internate, a regulamentului de ordine interioară și a programului zilnic;

f)

stimularea participării persoanelor internate la activități cu caracter formativ și dezvoltarea responsabilității acestora în raport cu evoluția psihocomportamentală, pe timpul internării în centru;

g)

formularea propunerilor care vizează traseul execuțional al persoanelor internate și reprezentarea intereselor acestora, în sensul adoptării deciziilor instituționale adecvate particularităților individuale și eforturilor de reintegrare socială.

În scopul cunoașterii particularităților individuale ale persoanelor internate, identificării situațiilor cu potențial generator de conflict și intervenției adecvate în cazul producerii acestora, se urmărește permanentizarea și specializarea personalului supraveghetor din cadrul secțiilor și pavilioanelor de deținere.

Coordonatorul sectorului siguranța deținerii constituie garantul respectării drepturilor persoanelor internate și conservării unui climat propice dezvoltării personale a acestora.

Coordonatorul sectorului siguranța deținerii ia măsuri și monitorizează menținerea condițiilor de igienă corespunzătoare, precum și buna funcționare a utilităților din camerele de cazare.

Coordonatorul sectorului reintegrare socială planifică, monitorizează și controlează activitățile destinate persoanelor cazate în sectorul de autogospodărire.

Programul zilnic este stabilit de către coordonatorul sectorului reintegrare socială, în colaborare cu șeful sectorului siguranța deținerii și regim penitenciar, cu implicarea persoanelor internate.

Programul zilnic poate include participarea la activități educative, de asistență psihologică, asistență socială și desfășurarea de activități lucrative, atât în interiorul, cât și în afara spațiului de deținere.

Persoanele internate își gestionează, în comun, timpul avut la dispoziție și resursele alocate, fiind responsabile pentru respectarea programului stabilit de administrația centrului și participarea voluntară la activitățile de autogospodărire necesare.

Normele de conviețuire zilnică, obligațiile, interdicțiile și programul de desfășurare a activităților, asigurarea drepturilor și accesul la servicii sunt stabilite printr-un regulament de funcționare a sectorului de autogospodărire, aprobat de către directorul unității.

Nerespectarea prevederilor regulamentului prevăzut la alin. (1) atrage excluderea din colectivul sectorului de autogospodărire și, după caz, inițierea procedurii disciplinare.

Pentru toate persoanele internate care au fost implicate în incidente agresive produse în centrul educativ sau centrul de detenție, este asigurat de urgență consultul medical (general sau, după caz, de specialitate) și includerea în cel puțin unul dintre demersurile de asistență individuală.

Persoanele internate care manifestă comportamente deviante sunt prezentate medicului psihiatru, la recomandarea medicului curant, după caz, în baza evaluării psihologice, în vederea stabilirii existenței unei posibile tulburări psihice și a măsurilor de întreținere și suport ce se impun.

Sancționarea persoanelor internate se realizează ținând cont de particularitățile de vârstă ale acestora.

Accentuarea dimensiunii corecționale este asigurată prin argumentarea sancțiunii disciplinare și expunerea, după caz, a modalităților de aplicare, a drepturilor și obligațiilor pe durata executării acesteia.

În centrele educative și centrele de detenție se organizează, cel puțin cu frecvență semestrială, întâlniri ale personalului de specialitate cu reprezentanții mediului de suport al persoanelor internate.

Pentru încurajarea relației cu societatea civilă, în centrele educative și centrele de detenție, se organizează, în condițiile legii, activități în comunitate destinate persoanelor internate, cu frecvență lunară.

Personalul sectorului reintegrare socială este responsabil cu promovarea, la nivelul comunității, a oportunităților de intervenție recuperativă în cazul persoanelor internate care au săvârșit fapte sancționate penal în stare de minorat și mobilizarea și gestionarea eficientă a resurselor puse la dispoziție de către reprezentanții instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale partenere.

Colaborarea cu membrii comunității se realizează din perspectivă pluridisciplinară și interinstituțională, urmărindu-se asigurarea continuității suportului acordat persoanelor internate, după liberarea din centru.