Decizia nr. 164/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 din Codul de procedură civilă și art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
- OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 200 din Codul de procedură civilă
și ale
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Bar Israel în Dosarul nr. 70.061/300/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 376D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părții, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, în principal, solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu dezvoltă veritabile critici de neconstituționalitate, ci învederează o suprapunere între dispozițiile din
și cele din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Pe fondul cauzei, arată că excepția apare ca fiind neîntemeiată, între cele două instituții reglementate de cele două acte normative neexistând identitate; cele două proceduri nu se suprapun, ci se completează reciproc, fiind formulate în momente diferite și împotriva unor acte diferite, respectiv rezoluția prin care judecătorul stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru și încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată pronunțată în procedura de regularizare a acesteia.
5.
Cele două dispoziții legale criticate nu numai că nu încalcă principiul accesului liber la justiție, ci concretizează acest principiu prin posibilitatea pe care o acordă reclamantului de a contesta cele două acte.
6.
Raportat la dispozițiile
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză, nefiind o procedură care să evoce fondul și care să implice drepturi civile în sensul
Convenției .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 17 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 70.061/300/2015/a1, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 200 din Codul de procedură civilă
și
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Bar Israel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.
8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că există o suprapunere între instituția reglementată de
art. 200 din Codul de procedură civilă
și cea reglementată de
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .
9.
În acest sens se arată că, potrivit procedurii reglementate de
art. 200 din Codul de procedură civilă , cererea de chemare în judecată este verificată inclusiv sub aspectul taxei judiciare de timbru, iar, potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , partea interesată poate contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru de către instanță. Așadar, prin cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantul poate contesta anularea acesteia pentru insuficientă timbrare, fapt ce ar conduce la o suprapunere cu cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în temeiul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013.
10.
Judecătoria Sectorului 2 București apreciază că textele legale criticate sunt constituționale.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
12.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
13.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
14.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției,
precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 200 din Codul de procedură civilă , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, și ale
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, texte de lege care au următorul cuprins:
–
Articolul 200
: Verificarea cererii și regularizarea acesteia
Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
În cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare.
Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.“;
–
Articolul 39
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile
art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă
rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile
art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționarea cererii de reexaminare este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București.
17.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 21
privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit
art. 20 din Constituție
și prin prisma dispozițiilor
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor
art. 200 din Codul de procedură civilă , împotriva încheierii prin care cererea de chemare în judecată a fost anulată pentru neîndeplinirea obligațiilor privind completarea sau modificarea acesteia se poate formula cerere de reexaminare prin care se solicită motivat să se revină asupra măsurii anulării, iar potrivit
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
se poate formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
19.
Așadar,
Codul de procedură civilă reglementează - la art. 200
- o procedură pentru regularizarea cererilor de chemare în judecată, oferindu-se reclamantului posibilitatea să complinească eventualele lipsuri ale acesteia, inclusiv cele referitoare la neplata taxei de timbru corespunzătoare, astfel că anularea cererii nu intervine de plano. Totodată, legiuitorul a prevăzut un remediu procesual constând în formularea unei cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii, conform
art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă . Dacă cererea de chemare în judecată nu a fost timbrată corespunzător, instanța, în cadrul procedurii de regularizare, pune în vedere reclamantului să plătească sau să completeze, după caz, taxa judiciară de timbru, în termen de 10 zile de la comunicare.
20.
Prin cererea de reexaminare prevăzută de
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
reclamantul are posibilitatea de a contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, solicitând un control asupra legalității și temeiniciei sumei ce reprezintă taxa judiciară de timbru, condiție prealabilă a accesului la justiție. Astfel, Curtea reține că, dacă reclamantul se prevalează de dreptul prevăzut de
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
și formulează cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, instanța, după expirarea celor 10 zile, verifică celelalte elemente ale cererii de chemare în judecată și dacă apreciază că cererea de chemare în judecată este corect întocmită sub aspectul condițiilor formale prevăzute la
art. 194-196 din Codul de procedură civilă
nu va proceda la comunicarea cererii către pârât până la soluționarea cererii de reexaminare a taxei de timbru, astfel cum rezultă din dispozițiile
art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013,
potrivit cărora „(…) Dispozițiile
art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă
rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile
art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.“
21.
Prin urmare, Curtea observă că cele două proceduri prevăzute de
și de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
se completează, reclamantul având posibilitatea de a ataca ambele acte ale instanței prin care, fie se pune în vedere completarea taxei judiciare de timbru, fie se anulează cererea de chemare în judecată pentru netimbrare sau insuficientă timbrare a cererii de chemare în judecată, astfel încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor
art. 21 din Constituție
și nici ale
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului sau a libertăților fundamentale.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bar Israel în Dosarul nr. 70.061/300/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 București, și constată că dispozițiile
art. 200 din Codul de procedură civilă
și
art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.