Decizia nr. 280/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 , art. 29 , art. 31 și art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 165/2013 16 mai 2013 (prevederi anume) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalen…
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Benke Károly
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Niculescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 27 ,
art. 29 ,
art. 31
și
art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mieoara Dragomirescu și Mihaela Constantinescu în Dosarul nr. 24.404/301/2013 al Judecătoriei Sectorului 3 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 690D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Decizia civilă nr. 44R din 13 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 24.404/301/2013, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 27 ,
art. 29 ,
art. 31
și
art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mieoara Dragomirescu și Mihaela Constantinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin care se solicită anularea executării silite demarate de autorii excepției de neconstituționalitate în baza unei dispoziții a primarului Municipiului Craiova conținând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent. Se mai reține faptul că Judecătoria Sectorului 3 București a respins cererea de sesizare a Curții Constituționalitate cu excepția de neconstituționalitate, însă, recursul formulat, în temeiul
art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , a fost admis și, în consecință, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că, prin abrogarea
art. 18
și
art. 18^1-18^9 din titlul VII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, au fost încălcate prevederile
art. 44 din Constituție .
7.
Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, instituirea unei noi proceduri pentru valorificarea deciziilor emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor neconstituind o atingere adusă dreptului de proprietate privată.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că sistemul de compensare prin puncte se dorește a avea ca rezultat acordarea unei reparații echitabile tuturor persoanelor îndreptățite, în deplină concordanță cu interesul general al societății, acesta dovedindu-se singurul viabil în condițiile economice actuale. Este invocată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la procedura specială de acordare a despăgubirilor.
10.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, fiind în acord cu
art. 44 din Constituție . Totodată, se arată că
art. 1 din protocolul adițional
la
Convenție
lasă în competența statelor semnatare ale
Convenției
adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat în vederea restituirii în natură a bunurilor preluate de stat sau acordării de despăgubiri.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă
art. 27 ,
art. 29 ,
art. 31
și
art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut:
–
Articolul 27
:
Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziționarea de imobile din Fondul național la licitația publică națională, începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Licitațiile de imobile se organizează săptămânal la sediul central al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și se desfășoară în regim de videoconferință.
Participarea la licitație a deținătorilor de puncte este gratuită, cu condiția înscrierii prealabile la sediile teritoriale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Regulamentul de organizare a licitației se aprobă de către Comisia Națională până la data de 1 iulie 2015 [1 octombrie 2016, în urma intrării în vigoare a dispozițiilor
art. VI din Legea nr. 103/2016
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a
art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 24 mai 2016 - s.n.] și se publică pe pagina de internet a Agenției Domeniilor Statului, a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Comisia de licitație va fi compusă din 7 membri, astfel:
a)
2 reprezentanți ai Agenției Domeniilor Statului;
b)
2 reprezentanți ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
c)
3 reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
În vederea evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere, membrii comisiei de licitație beneficiază de o indemnizație lunară reprezentând 50% din indemnizația lunară a președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.“;
–
Articolul 29
: „Persoanelor adjudecatare de imobile în cadrul licitațiilor li se eliberează, în termen de 10 zile, un proces-verbal de adjudecare, care se transmite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea înscrierii în cartea funciară.“;
–
Articolul 31
:
În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar.
În aplicarea alin. (1), deținătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 20% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare și nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile.
(2^1)
Valoarea unui titlu de plată nu poate fi mai mică de 20.000 lei, cu condiția ca suma astfel acordată să nu depășească totalul despăgubirilor stabilite.
Sumele cuprinse în titlurile prevăzute la alin. (2) se plătesc de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.
Punctele netransformate în numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitațiilor naționale de imobile.
Modalitatea de valorificare în numerar se stabilește prin normele de aplicare a prezentei legi.“;
–
Articolul 50
lit. c) : „La data intrării în vigoare a prezentei legi: [...]
c)
articolele 13 ,
14 ,
14^1 ,
14^2 ,
15 literele a)-d)
și
f) ,
articolele 16 ,
17 ,
18 ,
18^1 ,
18^2 ,
18^3 ,
18^4 ,
18^5 ,
18^6 ,
18^7 ,
18^8 ,
18^9
și
articolul 22 din titlul VII
„Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv“ al
Legii nr. 247/2005 , cu modificările și completările ulterioare, precum și orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă“.
14.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 44
- Dreptul de proprietate privată, astfel cum acesta este interpretat și aplicat, în temeiul
art. 20 alin. (1) din Constituție , prin prisma exigențelor
art. 17 din Declarația Universală
a Drepturilor Omului și
art. 1 din Primul Protocol adițional
la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la protecția proprietății.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, având ca obiect soluționarea contestației la executare formulate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin care se solicită anularea executării silite demarate de autorii excepției de neconstituționalitate în baza unei dispoziții a primarului Municipiului Craiova, conținând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent. Curtea observă că dispoziția primarului a fost emisă în anul 2006 și modificată în parte în anul 2010, fără ca, la data judecării contestației la executare, să fi fost emis, anterior anului 2013, vreun titlu de despăgubire în sensul
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, sau să fi fost emisă vreo decizie de compensare în puncte după anul 2013.
16.
Curtea constată așadar că, în cauză, autorii excepției sunt nemulțumiți de abrogarea procedurii de valorificare a titlurilor de despăgubire, reglementată de
Legea nr. 247/2005 , fază la care încă nici nu ajunseseră în lipsa unui titlu de despăgubire emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, aceștia beneficiind doar de o decizie a entității învestite cu soluționarea notificării prin care se propune derularea procedurii de obținere a titlului de despăgubire în sensul
Legii nr. 247/2005 . Prin urmare, în lipsa vreunui titlu de despăgubire în sensul
sau a deciziei de compensare în puncte în sensul
Legii nr. 165/2013 , cele susținute de autorii excepției de neconstituționalitate sunt aspecte ce denotă o vădită prematuritate a cererii lor, în condițiile în care, în prezentul context normativ, de-abia după emiterea unei decizii de compensare în puncte pot fi antamate chestiuni care vizează valorificarea acestora. În aceste condiții, Curtea constată că textele legale criticate, care au ca premisă normativă ipoteza existenței unei decizii de compensare în puncte ce urmează a fi pusă în executare după 1 ianuarie 2017, nu au legătură cu soluționarea prezentei contestații la executare în sensul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
17.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 27 ,
art. 29 ,
art. 31
și
art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mieoara Dragomirescu și Mihaela Constantinescu în Dosarul nr. 24.404/301/2013 al Judecătoriei Sectorului 3 București.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef, Benke Károly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.