Ordinul nr. 654/2003
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluarii și asigurarea condițiilor de muncă și viața la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalațiile românești din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc (controlul statului portului)
prezumat în vigoare
Având în vedere prevederile art. 69 și ale art. 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin
Legea nr. 20/1993 , și ale
Directivei Consiliului Uniunii Europene 95/21/CE
din 19 iunie 1995, amendata prin
directivele Consiliului Uniunii Europene 98/25/CE
din 27 aprilie 1998,
98/42/CE
din 19 iunie 1998,
99/97/CE
din 13 decembrie 1999 și
2001/106/CE
din 19 decembrie 2001 privind standardele internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluarii și condițiile de viața și munca la bordul navelor care navighează spre sau dinspre porturi ale statelor membre ale Comunității Europene, ale
Directivei Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene 99/95/CE
privind implementarea prevederilor referitoare la durata muncii navigatorilor la bordul navelor, precum și ale
Directivei Consiliului Uniunii Europene 96/40/CE
din 25 iunie 1996 privind modelul comun al documentului de identitate pentru inspectorii care efectuează controlul statului portului,
în temeiul prevederilor
art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2000
privind implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluarii și asigurarea condițiilor de muncă și viața la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalațiile românești din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc, republicată, ale
art. 13 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 19/1997
privind transporturile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001
privind organizarea și funcționarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței,
ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței emite următorul ordin:
Articolul 1
Scop
Scopul prezentului ordin este reducerea drastica a numărului de nave maritime substandard, care arboreaza pavilion străin, care navighează în apele aflate sub jurisdicția României, prin:
a) creșterea conformitatii navelor, indiferent de pavilionul acestora, cu prevederile din legislația naționala și internațională relevantă privind siguranța maritima, a protecției mediului înconjurător și a condițiilor de muncă și viața la bordul acestora;
b) stabilirea unui criteriu comun pentru controlul navelor maritime, de către România, în calitate de statul portului, armonizarea procedurilor de inspecție și reținere, luându-se în considerare angajamentul propriu făcut de autoritățile maritime ale statelor membre ale Memorandumului de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Marii Negre, semnat la Istanbul la 7 aprilie 2000, ratificat de România prin
Ordonanța Guvernului nr. 50/2001 , aprobată prin
Articolul 2
Definiții
Termenii folosiți în prezentul ordin și în anexele la acesta au următorul înțeles:
a) Autoritate competența - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale și de autoritate de stat în domeniul transporturilor maritime, denumit în continuare MLPTL;
b) Autoritatea Navala Română - organ tehnic de specialitate din subordinea MLPTL, căruia i se deleagă competentele pentru activitatea de control al statului portului - PSC, denumit în continuare ANR;
c) Administrația statului pavilionului - administrația statului al cărui pavilion este indreptatita nava sa îl arboreze;
d) Convenții:
● Convenția internationala asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966 (LL 66), la care România a aderat prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971 ;
● Convenția internationala din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974 (SOLAS 74), la care România a aderat prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 ;
● Convenția internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de către nave, modificată prin Protocolul din 1978, încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), la care România a aderat prin
● Convenția internationala privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), la care România a aderat prin
● Convenția referitoare la Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra la 20 octombrie 1972 (COLREG 72), la care România a aderat prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 239/1974 ;
● Convenția internationala asupra masurarii tonajului navelor, încheiată la Londra la 23 iunie 1969 (TONNAGE 69), la care România a aderat prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 23/1976 , cu modificările ulterioare;
● Convenția nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale și a Protocolului din 1966 la aceasta convenție, adoptată la Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 29 octombrie 1976 (ILO 147), ratificată de România prin
Ordonanța Guvernului nr. 56/1999 , aprobată prin
● Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenției internaționale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992 (CLC 92), la care România a aderat prin
Ordonanța Guvernului nr. 15/2000 , aprobată prin
e) MOU - Memorandumul de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Marii Negre, semnat la Istanbul la 7 aprilie 2000, ratificat de către România prin
Ordonanța Guvernului nr. 50/2001 , aprobată prin
f) sistemul informațional - sistemul de informații pentru Marea Neagra (BSIS) organizat în scopul schimbului de informații privind inspecțiile statului portului în conformitate cu anexa nr. 9 la MOU;
g) Secretariatul tehnic - organism nonprofit, independent, situat în Istanbul, Turcia, ale cărui sarcini sunt cuprinse în anexa nr. 11 la MOU;
h) nava - orice nava maritima căreia i se aplică una sau mai multe convenții și care arboreaza pavilionul unui stat străin;
i) instalații din largul marii - instalații fixe sau mobile care operează pe sau deasupra platoului continental românesc;
j) inspector PSC - persoana fizica autorizata de autoritatea competentă să efectueze inspecții în cadrul controlului statului portului - PSC și care își angajează răspunderea în fața autorității competente;
k) inspecție - verificarea la bordul unei nave a valabilității certificatelor statutare, a documentelor necesare, a stării navei, a echipamentelor sale și a echipajului acesteia, precum și a condițiilor de muncă și viața la bord ale echipajului;
l) inspecție mai detaliată - inspecția în timpul căreia nava, echipamentele și echipajul acesteia, în totalitate sau în parte, în circumstanțele prevăzute la art. 6 alin. (3), fac obiectul unei inspecții mai amanuntite, care include construcția navei, echipamentele, echipajul, condițiile de muncă și viața la bord ale acesteia, precum și conformitatea cu procedurile operationale de la bord;
m) inspecție extinsă - o inspecție asa cum se prevede la art. 7;
n) reținere - măsura luată de ANR atunci când starea navei sau a echipajului acesteia nu corespunde în mod substanțial cu prevederile convențiilor aplicabile, cu scopul de a se asigura ca nava nu va naviga și nu își va continua voiajul dacă prezintă un pericol pentru echipaj, pasageri sau va prezenta o amenințare pentru siguranța mediului marin, indiferent dacă aceasta acțiune afectează sau nu programul normal al navei;
o) stoparea operațiunilor - interdicția pentru o nava de a opera datorită deficiențelor constatate cu ocazia inspecției, operare care, dacă ar continua, ar constitui un pericol pentru echipaj, pentru nava, pentru port sau pentru instalațiile din largul marii;
p) factor de risc - termen generic care înseamnă elementele prioritare în alegerea navelor pentru inspecția PSC, menționate în anexele nr. 1 și 5.
Articolul 3
Domeniu de aplicare
Prevederile prezentului ordin se aplică oricărei nave și echipajului sau, care;
a) soseste într-un port românesc ori acosteaza la instalațiile românești din largul marii; sau,
b) ancoreaza în rada unui port românesc sau în zona instalațiilor românești din largul marii în vederea operarii.
Prevederile alin. (1) nu trebuie să afecteze drepturile de intervenție ale României sub incidența convențiilor internaționale aplicabile.
În cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, ANR va aplica numai acele cerințe ale convențiilor care sunt aplicabile, la care România este parte, și în măsura în care o convenție nu se aplică, la care România nu este parte, va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura ca aceste nave nu constituie un pericol real pentru siguranța, sănătate sau mediu. Pentru aplicarea acestui alineat ANR se va ghida după anexa nr. 3 la MOU.
în cazul în care inspecția se efectuează la o nava care arboreaza pavilionul unui stat care nu este parte la una sau mai multe convenții aplicabile, ANR va aplica un tratament similar cu cel pe care îl aplica unei nave al cărui stat de pavilion este parte la convenția sau convențiile respective.
Sunt exceptate de la prevederile prezentului ordin navele de pescuit, navele militare, navele auxiliare, navele construite din lemn, navele guvernamentale exploatate în scopuri necomerciale, precum și navele de agrement care nu sunt angajate în comerț.
Articolul 4
Corpul de inspectori PSC
ANR va menține un număr suficient de inspectori calificați și autorizați pentru inspecția navelor și va trebui sa ia toate măsurile care se impun pentru ca aceștia să își îndeplinească atribuțiile în conformitate cu prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
Obligații privind inspecțiile
Numărul total de inspecții la nave, efectuate de către ANR în cursul unui an, asa cum se face referire la alin. (2) și la art. 7, va fi de cel puțin 25% din numărul total de nave sub pavilion străin care intră în porturile românești, având ca baza de calcul navele străine intrate în ultimii 3 ani calendaristici.
Sub rezerva prevederilor art. 8, ANR va efectua inspecția oricărei nave, cu excepția navelor care prezintă un factor de risc mai mare de 50, în conformitate cu prevederile art. 6, cu condiția ca respectiva nava sa fi făcut obiectul unei inspecții detaliate într-un port MOU), într-o perioadă mai mare de 30 de zile.
La selectarea altor nave pentru inspecție, ANR trebuie să stabilească ordinea priorității astfel:
a) primele nave selectate pentru inspecție trebuie să fie cele care se încadrează în criteriile prevăzute în anexa nr. 1, pct. 1, indiferent de factorul lor de risc;
b) navele care se încadrează în criteriile prevăzute în anexa nr. 1 pct. II trebuie selectate în ordine descrescătoare, în funcție de ordinea de prioritate rezultată din valoarea factorului lor de risc calculată de sistemul informațional în mod automat.
ANR nu va inspecta o nava deja inspectata într-o perioadă anterioară de 6 luni în orice stat parte la MOU, cu condiția ca:
a) nava sa nu fie încadrată în criteriile prevăzute în anexa nr. 1;
b) nava sa nu fi avut vreo deficienta în raportul ultimei inspecții;
c) sa nu existe motive întemeiate pentru a efectua o inspecție;
d) nava sa nu se încadrează în prevederile alin. (2).
ANR trebuie să coopereze cu Secretariatul tehnic în vederea dezvoltării practicilor și prioritatilor care să conducă la identificarea efectivă a navelor care ar putea prezenta deficiente.
Articolul 6
Procedura de inspecție
În timpul inspecției inspectorii PSC vor verifica cel puțin:
a) valabilitatea certificatelor și documentelor prevăzute în anexa nr. 2, după tipul navei;
b) starea generală a navei, inclusiv sala mașinilor, spațiile de cazare și condițiile de igiena de la bord.
Inspectorul PSC are dreptul de a verifica toate certificatele și documentele relevante, care trebuie să existe la bord în conformitate cu prevederile convențiilor aplicabile, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 2.
În cazul în care inspectorul PSC are motive întemeiate sa creadă, după inspecția la care se face referire la alin. (1) și (2), ca starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu corespunde în mod substanțial cerințelor unei convenții aplicabile, poate decide efectuarea unei inspecții mai detaliate, care va include verificarea conformitatii cu cerințele operationale de la bord. Motive întemeiate exista atunci când inspectorul PSC descoperă probe care, în baza judecații sale profesionale, impun o inspecție mai detaliată a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia. Motive întemeiate sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Procedurile relevante și liniile directoare pentru controlul navelor sunt prevăzute în anexa nr. 4.
Articolul 7
Inspecția extinsă obligatorie pentru anumite nave
O nava aflată în una dintre categoriile celor prevăzute în anexa nr. 5 secțiunea A este pasibila a fi supusă unei inspecții extinse după o perioadă de 12 luni de la ultima inspecție extinsă la care a fost supusă într-un port al unui stat membru al MOU.
Dacă o astfel de nava a fost selectata pentru inspecție în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) și (3), trebuie efectuată o inspecție extinsă. Totuși o inspecție în conformitate cu prevederile art. 6 poate fi efectuată și între doua inspecții extinse.
În conformitate cu prevederile alin. (1), la sosirea unei nave într-un port românesc, operatorul sau comandantul acesteia trebuie să comunice ANR toate informațiile cuprinse în anexa nr. 5 secțiunea B, dacă au trecut 12 luni de la efectuarea ultimei inspecții extinse. Aceasta informație trebuie pusă la dispoziție cu cel puțin 3 zile înainte de timpul estimat de sosire a navei în port sau înainte de plecarea navei din ultimul port dacă voiajul între cele doua porturi durează mai puțin de 3 zile.
O nava care nu se conformează prevederilor alin. (3) trebuie să facă obiectul unei inspecții extinse în portul de destinație.
Sub rezerva prevederilor art. 10, ANR va efectua o inspecție extinsă la oricare nava căreia îi sunt aplicabile prevederile alin. (3) și (4) și care are un factor de risc de 7 sau mai mare, la sosirea în primul port românesc, cu condiția ca respectiva nava sa fi făcut obiectul unei inspecții extinse într-o perioadă mai mare de 12 luni. În cazul în care ANR nu este capabilă sa mărească în timp capacitatea de a efectua toate inspecțiile adiționale necesare, în particular problemele legate de recrutarea și pregătirea inspectorilor, acesteia i se va permite să se conformeze acestei prevederi în mod gradual.
Inspecțiile extinse trebuie efectuate în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 5 secțiunea C.
Articolul 8
Procedura aplicabilă în cazul în care anumite nave nu pot fi inspectate
În cazul în care, din motive operationale, ANR nu poate efectua inspecția unei nave care are un factor de risc mai mare de 50, asa cum prevede art. 5 alin. (2), sau o inspecție extinsă, asa cum prevede art. 7 alin. (5), ANR va informa fără întârziere sistemul informațional.
Situațiile prevăzute la alin. (1) vor fi raportate Secretariatului tehnic la intervale de 6 luni, specificându-se și motivul pentru care navele respective nu au fost inspectate.
Procentul de nave care nu au fost inspectate, conform alin. (1), nu trebuie să depășească 5% pe an calendaristic din numărul anual eligibil de nave care au sosit în porturile românești și care trebuiau inspectate. Procentul se calculează pe baza ultimilor 3 ani calendaristici pentru care sunt disponibile statistici.
Dacă o nava nu a putut fi inspectata într-un port al unui stat membru MOU, în conformitate cu prevederile alin. (1), iar următorul port de escala a respectivei nave este un port românesc, ANR va lua măsuri ca aceasta nava să facă obiectul unei inspecții, asa cum prevede art. 5 alin. (2), sau unei inspecții extinse obligatorii, asa cum prevede art. 7 alin. (5), după caz.
La 22 iulie 2008 procentul de 5%, la care face referire alin. (3), trebuie amendat pe baza unei evaluări, dacă se considera potrivit.
Articolul 9
Măsuri privind refuzul accesului în porturi românești pentru anumite nave
ANR trebuie să se asigure ca unei nave aflate în una dintre categoriile prevăzute în anexa nr. 11 secțiunea A i se refuza accesul în porturile românești atunci când nava:
a) arboreaza pavilionul unui stat aflat pe "lista neagra" publicată în raportul anual al MOU; și
b) a fost reținută mai mult de doua ori în cursul ultimelor 24 de luni într-un port al unui stat semnatar al MOU; sau
c) arboreaza pavilionul unui stat nominalizat cu "risc foarte mare" sau cu "risc mare" pe "lista neagra" publicată în raportul anual al MOU; și
d) a fost reținută mai mult decât o dată în ultimele 36 de luni într-un port al unui stat semnatar al MOU.
Refuzul accesului devine aplicabil imediat după ce nava a fost autorizata sa plece din portul în care a făcut obiectul unei a doua sau a treia rețineri, după caz.
Fac excepție de la prevederile alin. (1) navele aflate în situațiile prevăzute la art. 14 alin. (6).
În conformitate cu prevederile alin. (1), ANR se va conformă procedurilor prevăzute în anexa nr. 11 secțiunea B.
ANR trebuie să facă publice informațiile privind navele cărora li s-a refuzat accesul în porturile românești.
Articolul 10
Raportul de inspecție pentru comandant
La finalizarea inspecției, a inspecției detaliate sau a inspecției extinse, inspectorul PSC trebuie să întocmească un raport de inspecție în conformitate cu prevederile anexei nr. 9. O copie a raportului de inspecție va fi transmisă comandantului navei.
Articolul 11
Remediere și reținere
ANR trebuie să se asigure ca toate deficientele constatate pe timpul inspecției la care se face referire în art. 5 alin. (2) și (3) și art. 7 sunt sau vor fi remediate în conformitate cu prevederile convențiilor aplicabile.
în cazul constatării unor deficiente care pun în pericol în mod evident siguranța, sănătatea sau mediul, ANR va lua măsura reținerii navei și/sau stoparea operațiunilor. Nota de reținere a navei sau de stopare a operațiunilor nu trebuie să fie retrasă până când pericolul nu a fost înlăturat sau până când ANR hotărăște ca nava poate pleca ori ca operațiunile pot fi continuate fără nici un risc pentru siguranța, sănătatea pasagerilor sau a echipajului, fără a prezenta un risc pentru alte nave sau o amenințare pentru mediul înconjurător.
Inspectorul PSC trebuie să trateze cu înalt profesionalism luarea deciziei de reținere a unei nave sau de a permite acesteia sa plece către următorul port, având în vedere și circumstanțele specifice voiajului intentionat, și trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 6. În aceasta situație nava va fi reținută dacă nu este echipata cu un sistem de înregistrare a datelor voiajului în stare de funcțiune, când utilizarea acestuia este obligatorie asa cum este prevăzut în anexa nr. 12. Dacă aceste deficiente nu pot fi remediate în portul de destinație, inspectorul PSC poate permite navei sa plece către cel mai apropiat port convenabil pentru remedierea deficiențelor sau poate să solicite ca remedierea deficiențelor să fie efectuată într-o perioadă de maximum 30 de zile. În acest scop trebuie aplicate procedurile prevăzute la art. 14.
În circumstanțe excepționale, când starea generală a unei nave este în mod evident substandard, inspectorul PSC poate suspenda inspecția unei nave până când părțile responsabile au luat toate măsurile necesare în vederea conformarii cu cerințele convențiilor aplicabile.
În situația în care inspecțiile la care se face referire în art. 5 alin. (2) și (3) și art. 7 au ca rezultat o reținere, ANR va informa imediat, în scris, administrația statului pavilionului ori, când acest lucru nu este posibil, Consulatul sau, în absenta acestuia, cea mai apropiată reprezentanta diplomatică a statului pavilionului despre toate circumstanțele care au dus la reținerea navei. În plus, când acest lucru este relevant, în conformitate cu convențiile internaționale, vor fi informati și inspectorii nominalizați sau organizațiile recunoscute, responsabile pentru eliberarea certificatelor de clasa sau a certificatelor eliberate în numele statului de pavilion.
Prevederile prezentului ordin nu trebuie să aducă atingere cerințelor suplimentare ale convențiilor privind procedurile de notificare și raportare referitoare la controlul statului portului - PSC.
În exercitarea controlului statului portului - PSC, în conformitate cu prevederile prezentului ordin, inspectorul PSC va face toate eforturile posibile pentru a evita reținerea sau întârzierea nejustificată a unei nave.
Dacă o nava este reținută sau intarziata în mod nejustificat, operatorul ori armatorul navei este îndreptățit la despăgubire pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. În toate cazurile proba reținerii sau întârzierii nejustificate cade în sarcina operatorului ori a armatorului navei.
Articolul 12
Proceduri aplicabile în absenta certificatelor ISM
Dacă în timpul inspecției unei nave care se afla într-un port românesc se constată că certificatul de management al siguranței (SMC) sau copia documentului de conformitate (DOC), eliberate în conformitate cu prevederile Codului internațional de management pentru exploatarea în siguranța a navelor și pentru prevenirea poluarii (Codul ISM), lipsește, inspectorul PSC trebuie să ia măsura reținerii navei respective.
Totuși, în condițiile în care în timpul inspecției nu au fost constatate alte deficiente care să conducă la reținerea navei, absenta documentelor prevăzute la alin. (1) poate determina inspectorul PSC sa ridice măsura reținerii navei, pentru a evita congestionarea portului. Ori de câte ori ia o astfel de decizie ANR trebuie să informeze de îndată autoritățile competente ale celorlalte state membre ale MOU.
Când navelor li se permite sa plece din port în circumstanțele la care face referire alin. (2), ANR va interzice accesul acelor nave în toate porturile românești până când operatorul sau armatorul navei demonstreaza ca nava are certificate valabile eliberate în conformitate cu Codul ISM. Sunt exceptate situațiile la care face referire art. 14 alin. (6). Când sunt constatate deficiente care sunt prevăzute la art. 11 alin. (2) și care nu pot fi remediate în portul de reținere, trebuie aplicate, de asemenea, și prevederile art. 14.
Articolul 13
Dreptul la contestație
Operatorul, armatorul sau reprezentantul navei are dreptul de a contesta decizia ANR de a retine sau de a interzice accesul navei în porturile românești. Contestația nu determina suspendarea măsurii de reținere sau de refuz al accesului în porturile românești.
În acest scop ANR va stabili proceduri adecvate în conformitate cu prevederile legale.
ANR trebuie să informeze comandantul navei despre dreptul sau la contestație, la care se face referire la alin. (1).
Articolul 14
Proceduri ulterioare inspecțiilor și reținerii
Atunci când deficientele prevăzute la art. 11 alin. (2) nu pot fi remediate în portul de inspecție, inspectorul PSC poate permite navei în cauza sa plece spre cel mai apropiat șantier naval de reparații disponibil pe care îl aleg comandantul și autoritatea statului pavilionului, dacă se face dovada conformarii cu condițiile stabilite de autoritatea statului pavilionului și agreate de inspectorul PSC. Aceste condiții trebuie să garanteze ca nava poate pleca fără a prezenta un risc pentru siguranța și sănătatea pasagerilor, a echipajului, nu prezintă risc pentru alte nave și fără să fie o amenințare la adresa mediului marin.
În cazul prevăzut la alin. (1) ANR trebuie să informeze autoritatea competentă a statului portului unde se afla șantierul de reparații, autoritățile menționate la art. 11 alin. (5) și, după caz, orice alte autorități interesate, despre toate condițiile stabilite înainte de plecarea în voiaj.
Notificarea autorităților prevăzute la art. 11 alin. (5) se va face în conformitate cu prevederile anexei nr. 8 la MOU.
În cazul în care ANR primește de la autoritatea competentă o notificare, conform alin. (2), ANR va informa respectiva autoritate despre măsurile luate.
În cazul în care ANR primește o notificare conform alin. (4) și constata ca nava respectiva:
a) nu respecta condițiile stabilite de autoritatea competentă a statului în al cărui port s-a efectuat inspecția; sau
b) nu se conformează cerințelor convențiilor aplicabile și nu a intrat în șantierul naval stabilit,
ANR va refuza accesul respectivei nave în porturile românești până când armatorul sau operatorul acesteia nu face dovada ca respecta cerințele autorității care a făcut inspecția și prevederile convențiilor aplicabile.
În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), ANR va informa imediat despre acest lucru toate celelalte autorități competente din cadrul MOU.
În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. b), dacă șantierul naval pentru reparații se afla în România, ANR va informa imediat toate celelalte autorități competente din cadrul MOU.
Înaintea refuzului accesului unei nave în porturile românești, ANR poate solicita consultări prealabile administrației statului pavilionului navei.
Fără a aduce atingere prevederilor alin. (4), accesul unei nave într-un port românesc poate fi permis de către ANR în caz de forta majoră sau de deteriorare considerabila a condițiilor de siguranță a navei, pentru a reduce sau minimiza riscul de poluare sau pentru a remedia deficientele, cu condiția ca măsurile necesare pentru intrarea navei în siguranța în port sa fi fost implementate de armator, operator sau comandantul navei până la nivelul cerințelor ANR care își da acest acord.
Articolul 15
Profilul profesional al inspectorilor
Inspecțiile trebuie efectuate numai de către inspectorii PSC care îndeplinesc criteriile de calificare prevăzute în anexa nr. 7.
Atunci când inspectorul PSC nu are experienta profesională, acesta poate fi asistat de către o persoană având calificarea și experienta necesare.
Inspectorii care efectuează inspecția PSC și persoanele care îi asista trebuie să nu aibă nici un interes comercial atât în portul de inspecție, cat și la nava inspectata, sa nu fie angajați și nici sa nu fie folosiți în numele unor organizații neguvernamentale care eliberează certificate statutare sau de clasa ori care efectuează inspecțiile necesare eliberării acelor certificate pentru nave.
Fiecare inspector PSC va avea un document personal, sub forma unui document de identitate eliberat de autoritatea competentă, în conformitate cu legislația naționala, care să indice ca inspectorul PSC este autorizat să efectueze inspecții PSC în numele statului portului. Forma și conținutul documentului de identitate sunt prevăzute în anexa nr. 13.
Articolul 16
Rapoarte de la piloti și autorități portuare
Pilotii care efectuează manevra de acostare sau de plecare a navelor de la cheu ori cei angajați în pilotarea navelor în porturile românești, care sunt sub incidența MOU, vor informa imediat ANR, ori de câte ori constata, pe timpul desfășurării normale a atribuțiilor care le revin la bord, ca nava prezintă deficiente care pot prejudicia siguranța navigației, a navei sau pot constitui un pericol major pentru mediul marin.
Atunci când autoritățile portuare, pe timpul exercitării atribuțiilor normale de serviciu, afla ca o nava din port are deficiente care pot prejudicia siguranța navei sau care pot constitui un pericol pentru mediul marin, trebuie să informeze imediat ANR.
Articolul 17
Cooperarea
Autoritățile competente, alte autorități portuare relevante și operatorii portuari trebuie să coopereze cu ANR pentru ca aceasta să poată obține toate informațiile relevante cu privire la navele care intră în porturile românești.
ANR trebuie să stabilească sistemul privind schimbul de informații și de cooperare cu celelalte autorități portuare și sa mențină legături operationale între ele, precum și cu sistemul informațional al bazei de date. Pentru desfășurarea inspecțiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3) și art. (7), inspectorii PSC trebuie să consulte baze de date publice și private care conțin informații despre nave, accesibile prin sistemul informațional Equasis.
Informațiile la care se face referire la alin. (2) trebuie să fie cele prevăzute în anexa nr. 9 la MOU, respectând astfel conformitatea cu prevederile art. 18.
Articolul 18
Publicarea informațiilor
ANR trebuie să ia măsurile necesare în vederea asigurării ca informațiile prevăzute în anexa nr. 8 pct. I privind navele care au fost reținute în porturi sau cărora li s-a interzis accesul într-un port românesc în decursul lunii anterioare sunt publicate cel puțin o dată pe luna.
Informațiile prevăzute în anexa nr. 8 pct. I și II și informațiile privind schimbarea, suspendarea și retragerea clasei, care se vor face în conformitate cu legislația naționala în vigoare, trebuie să fie disponibile în sistemul informațional al bazei de date. Acestea vor fi făcute publice prin sistemul informațional Equasis, cat mai curând posibil, după finalizarea inspecției sau după ce reținerea a fost ridicată.
ANR va coopera cu statele membre MOU pentru stabilirea și funcționarea sistemului informațional la care se face referire la alin. (2).
Când este cazul, sistemul informațional va fi modificat în scopul implementarii prevederilor menționate mai sus.
Articolul 19
Rambursarea costurilor
Dacă inspecțiile la care se face referire la art. 6 și 7 constata deficiente în legătură cu cerințele unei convenții aplicabile, deficiente care duc la reținerea unei nave, atunci toate costurile în legătură cu inspecțiile trebuie să fie suportate de armator, operator sau de reprezentantul acestora în portul respectiv.
Contravaloarea cheltuielilor legate de inspecțiile efectuate de către ANR conform prevederilor art. 14 alin. (5) va fi suportată de armatorul sau operatorul navei.
În cazul reținerii unei nave pentru deficiente sau lipsa certificatelor valabile, asa cum este prevăzut la art. 11 și în anexa nr. 6, costurile în legătură cu reținerea navei în port vor fi suportate de armatorul sau operatorul navei.
Reținerea nu va fi ridicată decât după plata integrală sau după ce a fost depusa o garanție suficienta pentru rambursarea costurilor.
Articolul 20
Informații pentru monitorizarea implementarii
ANR trebuie să pună la dispoziție informațiile prevăzute în anexa nr. 10, la intervalele prevăzute de aceasta anexa.
Articolul 21
Proceduri de aplicare
În aplicarea prezentului ordin, ANR va elabora propriul ghid al inspectorului PSC.
Articolul 22
Implementarea
ANR va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 23
Anexele nr. 1-13 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 24
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 25
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abroga
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.414/2001
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 38/2000
privind implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluarii și asigurarea condițiilor de muncă și viața la bordul navelor maritime care utilizează porturile românești sau care navighează în apele naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 2 noiembrie 2001.
p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, Ileana Tureanu, secretar de stat București, 8 mai 2003. Nr. 654.
Anexa 1 NAVE
care trebuie inspectate cu prioritate
[menționate la art. 5 alin. (3)]
I. Factori prioritari
Următoarele nave trebuie inspectate cu prioritate, indiferent de valoarea factorului de risc:
1. navele pentru care ANR a primit de la piloti sau de la autoritățile portuare rapoarte care reclama existenta unor deficiente ce pot prejudicia navigația lor în siguranța, conform art. 16 din ordin;
2. navele care nu se conformează prevederilor convențiilor relevante;
3. navele care au făcut obiectul unui raport de notificare primit de la autoritățile altor state;
4. navele care fac obiectul unui raport sau al unei plângeri a comandantului, a unui membru din echipaj sau a oricărei alte persoane ori organizații care are un interes legitim în operarea în siguranța a navei, asigurarea condițiilor de muncă și viața la bord sau pentru prevenirea poluarii, dacă ANR nu considera raportul sau plângerea ca fiind nefondata. Identitatea persoanei care a întocmit raportul sau plângerea nu trebuie să fie dezvaluita comandantului sau armatorului navei;
5. navele care:
a) au fost implicate într-o coliziune, au atins fundul marii sau au eșuat în drumul lor către port;
b) au fost acuzate de o presupusa încălcare a prevederilor privind descărcarea de substanțe dăunătoare sau efluenti;
c) au manevrat într-o maniera dezordonata, nesigura, acolo unde sunt rute adoptate de către IMO, sau nu au fost urmate practicile ori procedurile navigației în siguranța;
sau
d) au operat într-o asemenea maniera în care ar fi putut pune în pericol persoanele, proprietatea sau mediul;
6. navele cărora în cursul ultimelor 6 luni le-a fost suspendată sau retrasă clasa din motive de siguranță.
II. Factori generali
Următoarele nave trebuie să fie considerate prioritare pentru inspecție:
1. navele care viziteaza pentru prima data portul ori după o absenta de 12 luni sau mai mult. În aplicarea acestor criterii ANR trebuie să ia în considerare acele inspecții care au fost efectuate de statele membre ale MOU. În acest scop, în absenta unor date potrivite, ANR se va baza pe informațiile din baza de date și va inspecta acele nave care nu au fost înregistrate în baza de date;
2. navele care nu au fost inspectate în ultimele 6 luni de către statele membre ale MOU;
3. navele ale căror certificate statutare pentru construcție, echipament și de clasa nu au fost eliberate, în conformitate cu prevederile convențiilor relevante, de către organizațiile recunoscute;
4. navele care arboreaza pavilionul unui stat care apare pe "lista neagra" publicată în raportul anual al MOU;
5. navele cărora li s-a permis sa părăsească portul în anumite condiții cum ar fi:
a) deficientele să fie remediate înainte de plecare;
b) deficientele să fie remediate în următorul port de escala;
c) deficientele să fie remediate în 14 zile;
d) deficientele pentru care au fost specificate alte condiții.
Se va tine cont dacă au fost luate măsurile necesare și toate deficientele au fost remediate;
6. navele ale căror deficiente au fost înregistrate ca urmare a unei inspecții anterioare, conform numărului de deficiente;
7. navele care au fost reținute într-un port anterior;
8. navele care arboreaza pavilionul unei tari care nu a ratificat toate convențiile internaționale relevante la care se face referire în art. 2 din ordin;
9. navele clasificate de o societate de clasificare ca având o rata de deficiente peste medie;
10. navele din categoriile la care se face referire în anexa nr. 5 secțiunea A;
11. navele cu o vechime de peste 13 ani.
În determinarea ordinii de prioritate la inspecție pentru navele enumerate mai sus, inspectorul PSC trebuie să ia în considerare factorul de risc general obținut din baza de date a sistemului informațional, conform secțiunii I din anexa nr. 2 la MOU. Un factor de risc general mai înalt este premisa unui grad de prioritate mai ridicat. Factorul de risc general este suma valorilor factorilor de risc aplicabili, asa cum sunt definiți în cadrul MOU. Punctele 5, 6 și 7 se vor aplica numai inspecțiilor efectuate în ultimele 12 luni. Factorul de risc general nu va fi mai mic decât suma valorilor prevăzute la punctele 3, 4, 10, 11, 13 și 14. Totuși, în scopul aplicării art. 7 alin. (4), factorul de risc general nu trebuie să ia în considerare prevederile pct. 10.
Anexa 2 LISTA
certificatelor și documentelor
[menționate la art. 6 alin. (1)]
1. Certificatul internațional de tonaj (1969)
2. - Certificatul de siguranță pentru nava de pasageri
- Certificatul de siguranță a construcției pentru nava de mărfuri
- Certificatul de siguranță a echipamentului pentru nava de mărfuri
- Certificatul de siguranță radiotelegrafica pentru nava de mărfuri
- Certificatul de siguranță radiotelefonica pentru nava de mărfuri
- Certificatul de siguranță radio pentru nava de mărfuri
- Certificatul de scutire, inclusiv lista de mărfuri, acolo unde este cazul
- Certificatul de siguranță pentru nava de mărfuri
3. - Certificatul internațional de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate în vrac
- Certificatul de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate în vrac
4. - Certificatul internațional de conformitate pentru transportul substanțelor chimice periculoase în vrac
- Certificatul de conformitate pentru transportul substanțelor chimice periculoase în vrac
5. Certificatul internațional pentru prevenirea poluarii cu hidrocarburi de la nave
6. Certificatul internațional pentru prevenirea poluarii la transportul substanțelor lichide nocive în vrac
7. - Certificatul internațional asupra liniilor de încărcare (1966)
- Certificatul internațional de scutire asupra liniilor de încărcare (1966)
8. Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, părțile I și II
9. Jurnalul de înregistrare a mărfii
10. Certificatul de echipaj minim de siguranță
10a. Certificate eliberate în concordanta cu Convenția STCW 1978
11. Certificate de sănătate (conform Convenției ILO nr. 73 privind examinarea medicală a navigatorilor)
12. Informația de stabilitate
13. Copie a documentului de conformitate (DOC) și Certificatul managementului siguranței (SMC) eliberat, în conformitate cu Codul internațional de management pentru operarea în siguranța a navelor și pentru prevenirea poluarii (Codul ISM), (SOLAS 74, cap. IX)
14. Certificate de clasificare a navei pentru corp și mașini, eliberate de societatea de clasificare în speta (vor fi cerute numai dacă nava menține clasa cu o societate de clasificare)
15. Documentul de conformitate cu cerințele speciale pentru navele care transporta mărfuri periculoase
16. Certificatul de siguranță pentru navele de mare viteza și permisul de conducere a acestora
17. Lista specială sau manifestul mărfurilor periculoase ori planul de încărcare detaliat
18. Jurnalul de bord al navei, cu privire la evidenta rolurilor, testelor, exercițiilor și jurnalul de înregistrare a inspecțiilor și întreținere a mijloacelor de salvare a vieții, precum și dispunerea acestora
19. Certificatul de siguranță a navei cu destinație specială
20. Certificatul de siguranță pentru platformele de foraj mobile
21. Pentru tancurile petroliere, înregistrări privind sistemul de monitorizare și control al descarcarilor de hidrocarburi pentru ultimul voiaj efectuat în balast
22. Planul rolurilor, planul de incendiu, iar pentru navele de pasageri, planul de vitalitate
23. SOPEP
24. Dosarul cu rapoartele de inspecție (în cazul vrachierelor și tancurilor petroliere)
25. Rapoartele de inspecții intensificate anterioare
26. Informația privind raportul maxim A/A, pentru navele Ro/Ro care transporta și pasageri
27. Documentul de autorizare pentru transportul cerealelor
28. Manualul pentru amararea/arimarea mărfurilor
29. Jurnalul de înregistrare a gunoaielor și planul de management al gunoaielor
30. Sistemul de ajutor în luarea deciziilor pentru comandantul navei de pasageri
31. Planul de cooperare privind căutarea și salvarea (SAR) pentru navele de pasageri care navighează pe rute fixe
32. Lista limitarilor operationale pentru navele de pasageri
33. Informația pentru vrachiere
34. Planul de încărcare/descărcare pentru vrachiere
35. Certificat de asigurare sau alta garanție financiară de răspundere civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi.
Anexa 3 EXEMPLE
de "motive întemeiate" pentru o inspecție mai detaliată
[menționate la art. 6 alin. (3)]
1. Navele identificate în anexa nr. 1 pct. I și pct. II subpct. 3, 4, 5 lit. b) și c) și subpct. 8
2. Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor nu este completat la zi
3. Când în timpul examinării certificatelor și a altor documente sunt descoperite inadvertente
4. Indicii ca membrii echipajului nu se conformează cerințelor
Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 947/2001
pentru aprobarea Regulamentului privind standardele de instruire, confirmarea competentei și eliberarea brevetelor/certificatelor de capacitate pentru personalul navigant maritim
5. Dovezi ca manipularea mărfurilor, precum și alte operațiuni nu sunt efectuate în siguranța sau în conformitate cu liniile directoare ale IMO; de exemplu: conținutul de oxigen din manifoldul principal al instalației de gaz inert depășește limita maxima admisă.
6. Omisiunea comandantului unui petrolier de a efectua înregistrări privind sistemul de monitorizare și control al descarcarilor de hidrocarburi pentru ultimul voiaj efectuat în balast
7. Lipsa unui plan la zi cu rolurile echipajului ori în situația în care membrii echipajului nu au cunoștința de îndatoririle lor în cazul unui incendiu sau în cazul unui ordin de abandonare a navei
8. Emiterea unor mesaje de pericol fără a fi urmate de procedurile corecte de anulare a mesajelor
9. Lipsa unui echipament sau a unui plan cerut de convențiile relevante
10. Condiții excesiv de neigienice la bordul navei
11. Dovezi ca structura navei este serios deteriorata sau exista deficiente care supun unui risc structura, etanseitatea sau integritatea etanseitatii navei
12. Dovezi sau informații ca echipajul ori comandantul nu este familiarizat cu procedurile operationale esențiale de la bord privind siguranța navei și prevenirea poluarii sau ca astfel de operațiuni nu au fost efectuate.
Anexa 4 PROCEDURI PENTRU CONTROLUL NAVELOR
[menționate la art. 6 alin. (4)]
1. Principiile dotării navelor cu echipaj minim de siguranță [Rezoluția IMO A.890(21)]
2. Prevederile Codului I.M.D.G.
3. Publicațiile ILO, "Ghidul procedurilor de inspecție a condițiilor de muncă la bordul navelor"
4. Anexa nr. 2 la MOU, "Proceduri pentru controlul statului portului".
Anexa 5 A. Categorii de nave care fac obiectul unei inspecții extinse
[menționate la art. 7 alin. (1)]
1. Tancurile chimice, LNG și LPG mai vechi de 10 ani - vârsta stabilită pe baza datei de construcție indicate în certificatele de siguranță
2. Vrachierele mai vechi de 12 ani - vârsta stabilită pe baza datei de construcție indicate în certificatele de siguranță
3. Tancurile petroliere cu un tonaj brut mai mare de 3.000 și mai vechi de 15 ani - vârsta stabilită pe baza datei de construcție indicate în certificatele de siguranță
4. Pasagerele mai vechi de 15 ani, altele decât pasagerele la care se face referire în art. 2 lit. b) și c) din Sistemul de inspecții obligatorii pentru operarea în siguranța a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta și pasageri, precum și a navelor de pasageri de mare viteza care operează în serviciu regulat, aprobat prin
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 538/2003 .
B. Informații cu care trebuie să fie notificată autoritatea competentă
[menționate la art. 7 alin. (3)]
1. nume;
2. pavilion;
3. numărul de identificare IMO;
4. tonajul deadweight;
5. data construcției navei, determinata pe baza datei indicate în certificatele de siguranță ale navei;
6. pentru tancuri:
a) configurația: corp simplu, corp simplu cu SBT, corp dublu;
b) starea de încărcare și a tancurilor de balast: plin, gol, inertat;
c) volumul și natura mărfii;
7. ETA la destinație sau la poziția de îmbarcare a pilotului, după cum cere autoritatea competentă;
8. durata planificata pentru stationare;
9. operațiunile planificate pentru portul de destinație (încărcare, descărcare, altele);
10. inspecții statutare planificate, operațiuni de întreținere și reparații care trebuie efectuate pe timpul stationarii în portul de destinație.
C. Proceduri privind inspecția extinsă a unei anumite categorii de nave
[menționate la art. 7 alin. (6)]
În funcție de fezabilitatea lor practica sau de orice constrângeri în legătură cu siguranța persoanelor, a navei sau a portului, cel puțin următoarele puncte trebuie să facă parte dintr-o inspecție extinsă. Inspectorii PSC trebuie să fie constienti ca pot primejdui efectuarea în siguranța a unor anumite operațiuni de la bord.
De exemplu: manipularea mărfii dacă se solicita efectuarea unor teste în timpul unor astfel de operațiuni.
1. Nave în general (categorii în secțiunea A)
a) black-out și pornirea generatorului de avarie;
b) inspecția iluminatului de avarie;
c) punerea în funcțiune a pompei de stins incendiul de avarie cupland doua manici la tubulatura principala de stins incendiul;
d) punerea în funcțiune a pompelor de santina;
e) închiderea portilor etanse;
f) lansarea la apa a unei barci de salvare;
g) testarea stoparii de urgenta de la distanta a generatoarelor electrice, caldarinelor, boilerelor, ventilatiei și a pompelor de combustibil;
h) testarea instalației de guvernare, inclusiv a instalației de guvernare de avarie;
i) inspecția sursei de energie de avarie a instalațiilor radio;
j) inspecția și, dacă este posibil, testarea separatorului de santina.
2. Tancurile chimice și navele care transporta gaze lichefiate în vrac
În plus față de punctele menționate în secțiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecție extinsă la tancurile chimice, LPH și LNG:
a) monitorizarea și siguranța tancurilor de marfa și a dispozitivelor de siguranță privind temperatura, presiunea și rulajul;
b) dispozitivele de analiza a oxigenului și explozimetrele, inclusiv calibrarea acestora. Existenta echipamentului de detectie chimica cu un număr suficient de tuburi de detectare a gazului pentru tipul specific de marfa carata;
c) seturi de dispozitive de scăpare la cabina, care să asigure o protecție suficienta a ochilor și respiratorie pentru fiecare persoana de la bord (dacă acest lucru este cerut de produsele listate în Certificatul internațional de conformitate sau în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac ori al gazelor lichefiate în vrac, după caz);
d) verificarea în vederea stabilirii dacă produsul transportat este listat în Certificatul internațional de conformitate sau în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac ori al gazelor lichefiate în vrac, după caz);
e) instalațiile fixe de stins incendiul de pe punte, fie ca sunt cu spuma sau cu spuma chimica ori de alt tip, în funcție de tipul produsului transportat.
3. Vrachiere
În plus față de punctele menționate în secțiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecție extinsă la vrachiere:
a) posibila coroziune a sistemelor de montare pe punte a echipamentelor;
b) posibila deformare și/sau coroziune a capacelor magaziilor;
c) posibile fisuri sau coroziune locală a pereților transversali;
d) accesul în magaziile de marfa;
e) verificarea existenței la bord a următoarelor documente în vederea stabilirii ca acestea sunt vizate de statul pavilionului sau de societatea de clasificare:
(1) rapoartele de inspecție a structurii;
(2) rapoartele de evaluare a condiției;
(3) rapoartele măsurătorilor grosimii tablei;
(4) documentul descriptiv la care face trimitere Rezoluția IMO A.744(18).
4. Tancuri petroliere
În plus față de punctele menționate în secțiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecție extinsă la tancurile petroliere:
a) sistemul de spuma de punte fix;
b) echipamentul de stins incendiul în general;
c) inspecția obturatoarelor din sala mașinilor, camera pompelor și spațiile de locuit;
d) controlul presiunii gazului inert și al conținutului de oxigen;
e) tancurile de balast: în prima instanța, cel puțin un tanc de balast din zona tancurilor de marfa să fie examinat prin autoclava în care inspectorul PSC va intra ulterior dacă stabilește motive clare pentu o inspecție ulterioară;
f) verificarea existenței la bord a următoarelor documente, în vederea stabilirii ca acestea sunt vizate de statul pavilionului sau de societatea de clasificare:
(1) rapoartele de inspecție a structurii;
(2) rapoartele de evaluare a condiției;
(3) rapoartele măsurătorilor grosimii tablei;
(4) documentul descriptiv la care face trimitere Rezoluția IMO A.744(18).
5. Nave de pasageri care nu sunt cuprinse în
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 538/2003
În plus față de punctele prevăzute în secțiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecție extinsă la pasagere:
a) testarea sistemului de detectare și alarmare în caz de incendiu;
b) testarea închiderii corespunzătoare a ușilor de incendiu;
c) testarea instalației de amplificare/comunicare;
d) un rol de incendiu cu o parte din membrii echipajului de la secția bucatarie/restaurant, acolo unde, ca un minimum de cerințe, echipamentele individuale de protecție pentru stins incendiile trebuie testate;
e) demonstrarea faptului ca membrii-cheie ai echipajului sunt familiarizati cu planul de vitalitate.
Dacă se considera necesar, având acordul comandantului sau al operatorului, inspecția poate fi continuată și în timpul voiajului spre sau dinspre un port românesc.
Inspectorul PSC nu trebuie să obstructioneze operarea navei și nici sa induca situații care, după judecata comandantului, ar putea pune în pericol siguranța pasagerilor, a echipajului și a navei.
Anexa 6 CRITERII
pentru reținerea unei nave
[menționate la art. 11 alin. 3)]
Introducere
Înainte de a decide dacă deficientele găsite în timpul inspecției conduc la reținerea navei implicate, inspectorul trebuie să aplice criteriile menționate în secțiunile 1 și 2.
Secțiunea 3 include exemple de deficiente care prin ele însele pot conduce la reținerea navei implicate [vezi art. 11 alin. (3)].
Acolo unde motivul reținerii este rezultatul unei avarii accidentale suferite de nava în timpul voiajului spre un port, nu se va emite o nota de reținere dacă se face dovada ca:
a) a fost acordată o atenție deosebită cerințelor conținute de Regula I/11(c) din Convenția SOLAS 74, privind notificarea administrației statului pavilionului, surveiorului nominat sau organizației recunoscute, responsabilă pentru eliberarea certificatelor relevante;
b) înainte de intrarea navei în port, comandantul sau armatorul a transmis autorităților PSC detalii despre circumstanțele în care a avut loc accidentul, avariile suferite, precum și informații despre dovada notificării administrației statului pavilionului;
c) spre satisfactia autorității, nava a întreprins acțiunile necesare remedierii avariilor; și
d) având în vedere notificarea privind finalizarea acțiunii de remediere a avariilor, autoritatea s-a asigurat ca deficientele care erau în mod clar periculoase pentru siguranța, sănătate sau mediu au fost remediate.
1. Criterii principale
Când își exercită judecata profesională pentru a decide dacă retine nava sau nu, inspectorul PSC trebuie să aplice următoarele criterii:
Timpul:
Navele care sunt nesigure pentru a pleca pe mare trebuie să fie reținute, indiferent de cat de mult timp vor sta în port.
Criteriul:
Nava este reținută dacă deficientele sunt suficient de serioase ca sa ducă la o reinspectie pentru ca inspectorul să constate, spre satisfactia lui, ca acestea au fost remediate înainte de plecarea navei din port. Necesitatea de reintoarcere a inspectorului la nava este măsura seriozitatii deficiențelor constatate. Totuși acest lucru nu se aplică în fiecare caz. ANR trebuie să verifice într-un fel sau altul, printr-o vizita ulterioară, dacă deficientele au fost remediate înainte de plecarea navei.
2. Aplicarea criteriilor principale
Când decide dacă deficientele constatate sunt sau nu suficient de serioase, care pot conduce la reținerea navei, inspectorul PSC trebuie să evalueze dacă:
1. are documentele relevante valabile;
2. nava este dotată cu echipajul minim de siguranță cerut de Certificatul de echipaj minim de siguranță.
Mai mult, în timpul inspecției inspectorul PSC trebuie să evalueze dacă nava și/sau echipajul sunt apte pentru:
3. a naviga în siguranța în voiajul următor;
4. manipularea în siguranța, transportul și monitorizarea stării mărfii în voiajul următor;
5. a asigura funcționarea în siguranța a echipamentelor din sala mașinilor în voiajul următor;
6. menținerea propulsiei și a guvernarii în voiajul următor;
7. lupta efectivă contra incendiilor în orice loc de pe nava, dacă acest lucru este necesar, în cursul voiajului următor;
8. abandonarea navei în siguranța și cu rapiditate, salvarea efectivă în caz de necesitate în voiajul următor;
9. prevenirea poluarii mediului în voiajul următor;
10. menținerea unei stabilitati adecvate în timpul voiajului următor;
11. menținerea unei etanseitati adecvate în voiajul următor;
12. comunicarea în situații de pericol, dacă este necesar, în voiajul următor;
13. asigurarea condițiilor de siguranță și sănătate pentru voiajul următor;
14. furnizarea unui volum maxim de informații în caz de accident.
Luându-se în considerare deficientele descoperite, dacă răspunsul la oricare dintre aceste evaluări este negativ, nava trebuie reținută. O combinație de deficiente mai puțin serioase poate conduce la reținerea navei.
Pentru a asista inspectorul PSC la folosirea acestor linii directoare, urmează o lista cu deficiente grupate după convenții și/sau coduri relevante, care sunt considerate atât de serioase încât pot conduce la reținerea navei implicate. Aceasta lista nu este exhaustiva.
Oricum, deficientele conform prevederilor Convenției STCW 1978, care conduc la reținerea navei, listate la pct. 3.8 de mai jos, sunt singurele motive pentru reținere.
3.1. Generalitati
Lipsa unor certificate sau documente valabile, asa cum sunt cerute de instrumentele relevante
Oricum, navele care arboreaza pavilionul unor state care nu sunt parte la o convenție (instrument relevant) sau care nu au implementat un alt instrument relevant nu trebuie să dețină certificatele cerute de acea convenție sau alt instrument relevant.
Din acest motiv, simpla lipsa a unor certificate nu trebuie să constituie un motiv de reținere a navelor; totuși când se aplică clauza "tratamentului nepreferential" inspectorul PSC trebuie să se asigure ca nava corespunde în mod substanțial acelor cerințe, înainte de plecarea din port.
3.2. Deficiente sub incidența SOLAS 74 (Referirile sunt date între paranteze.):
1. exploatarea improprie a propulsiei, a altor mecanisme esențiale sau a instalației electrice;
2. curățenie insuficienta în sala mașinilor, cantități excesive de amestec ulei/apa din santine, izolatia tubulaturilor, inclusiv a esapamentelor din sala mașinilor contaminata cu hidrocarburi, funcționarea improprie a pompei de santina și a accesoriilor acesteia;
3. funcționarea improprie a generatorului de avarie, a iluminatului, bateriilor de acumulatori și comutatoarelor;
4. funcționarea defectuoasă a instalației principale de guvernare și a guvernarii de avarie;
5. absenta, capacitatea insuficienta sau deteriorarea serioasă a echipamentului individual de salvare, a barcilor de salvare, precum și a mijloacelor de lansare;
6. absenta, neconformitatea sau deteriorarea substantiala a sistemului de detectare a incendiilor, alarmelor de incendiu, echipamentului de stingere a incendiilor, instalației fixe de stins incendiul, valvulelor de la ventilație, obturatoarelor de incendiu, dispozitivelor rapide de închidere de la distanta, pentru a vedea dacă ele corespund scopului pentru care au fost destinate;
7. absenta, deteriorarea substantiala, funcționarea necorespunzătoare a protecției împotriva incendiilor în zona de operare a încărcăturii la navele-tanc;
8. absenta, neconformitatea sau deteriorarea serioasă a dispozitivelor de iluminat, semnalizare optica și sonora;
9. absenta ori funcționarea necorespunzătoare a echipamentelor de radiocomunicatii pentru situațiile de pericol și comunicații de siguranță;
10. absenta sau funcționarea necorespunzătoare a echipamentului de navigație, ținându-se cont de cap. V/12(0) din Convenția SOLAS 74;
11. absenta hârtii de navigație necorectate la zi și/sau a tuturor celorlalte publicații nautice relevante pentru voiajul intentionat, avându-se în vedere faptul ca hartile electronice pot substitui hartile normale;
12. absenta sitelor antiscanteie de la sistemul de ventilație al camerei pompelor (SOLAS 74, Regula II-2/59.3.1);
13. deficiente serioase privind cerințele operationale, asa cum sunt descrise la pct. 2 din anexa nr. 4 la MOU;
14. numărul, compunerea și certificarea echipajului nu corespund cu documentul de echipaj minim de siguranță;
15. neefectuarea programului de inspecții intensificate în conformitate cu SOLAS 74, cap. XI, Regula 2;
16. absenta, funcționarea necorespunzătoare a inregistratorului parametrilor de navigație (VDR), când utilizarea acestuia este obligatorie.
3.3. Deficiente sub incidența Codului IBC (Referirile sunt date între paranteze.):
1. transportul unei substanțe care nu este menționată în Certificatul de conformitate sau lipsa informatiei despre marfa (16.2);
2. lipsa sau avarierea dispozitivelor de siguranță de înaltă presiune (8.2.3);
3. instalații electrice nesigure sau care nu corespund cerințelor Codului (10.2.3);
4. surse de aprindere în locatii la care se face referire la pct. 10.2 (11.3.15);
5. contravenții la cerințele speciale (15);
6. depășirea cantității maxime de marfa admise per tanc (16.1);
7. insuficienta protecție la căldură pentru produsele sensibile (16.6).
3.4. Deficiente sub incidența Codului IGC (Referirile sunt date între paranteze.):
1. transportul unei substanțe care nu este menționată în Certificatul de conformitate sau lipsa informatiei despre marfa (18.1);
2. lipsa dispozitivelor de închidere pentru spațiile de locuit sau de lucru (3.2.6);
3. pereții transversali neetansi la gaze (3.3.2);
4. inchizatoarele de aer defecte (3.6);
5. valvule de închidere rapida lipsa sau defecte (5.6);
6. valvule de siguranță defecte sau lipsa (8.2);
7. instalații electrice care nu corespund cerințelor Codului (10.2.4);
8. ventilatoarele din zona mărfii nu funcționează (12.1);
9. alarma de presiune pentru tancuri nu funcționează (13.4.1);
10. instalatia de detectare a gazului toxic defecta (13.6);
11. transportul substanțelor care trebuie inhibate fără un certificat valabil pentru inhibitor (17/19).
3.5. Deficiente sub incidența Convenției LL 66:
1. zone semnificative avariate ori corodate, găuri în punti sau la corp, asociate cu dispozitive inghetate, care să afecteze buna stare de navigabilitate sau rezistenta la sarcinile încărcate local, dacă nu cumva au fost efectuate lucrări de reparații provizorii pentru un voiaj spre un port unde vor fi efectuate reparații permanente;
2. un caz recunoscut de stabilitate insuficienta;
3. lipsa unei suficiente informații și de încredere, sub o formă aprobată, care prin cai rapide și simple sa dea posibilitatea comandantului sa încarce și sa balasteze nava într-o asemenea maniera încât limitele stabilitatii să fie menținute în toate fazele voiajului, în funcție de condițiile variabile ale acestuia, pentru a evita orice suprasolicitare a structurii navei;
4. deteriorarea substantiala sau lipsa dispozitivelor de închidere, uși etanse, dispozitive de închidere a capacelor de magazie;
5. încărcarea peste limita maxima admisă;
6. lipsa scarilor de pescaj sau imposibilitatea citirii pescajelor.
3.6. Deficiente sub incidența Convenției MARPOL 73/78, anexa I (Referirile sunt date între paranteze.):
1. absenta, deteriorarea serioasă sau funcționarea incorectă a echipamentului de filtrare a amestecurilor de apa/hidrocarburi, a sistemului de monitorizare și control al deversarii de hidrocarburi sau a alarmei de 15 ppm;
2. capacitatea de stocare a tancurilor de reziduuri de slop/sludge este insuficienta pentru voiajul intentionat;
3. Registrul de înregistrare a hidrocarburilor (Oil Record Book) nu este disponibil [20 (5)];
4. existenta unui baipas pentru deversare neautorizat;
5. lipsa dosarului cu rapoartele de inspecție sau care nu este în conformitate cu Regula 13G(3) (b) din MARPOL 73/78.
3.7. Deficiente sub incidența Convenției MARPOL 73/78, anexa II (Referirile sunt date între paranteze.):
1. absenta unui manual P & A;
2. marfa nu este clasificata [3 (4)];
3. Registrul de înregistrare a mărfii (Cargo Record Book) nu este disponibil [9 (6)];
4. transportul unei substanțe asemănătoare hidrocarburilor fără satisfacerea cerințelor sau fără a avea un certificat amendat corespunzător (14);
5. existenta unui baipas pentru deversare neautorizat.
3.8. Deficiente sub incidența Convenției STCW 1978:
1. lipsa unui certificat corespunzător al membrilor echipajului sau lipsa unei dispense valabile ori lipsa unei dovezi ca au solicitat o viza (endorsement) administrației statului pavilionului;
2. lipsa conformitatii cu cerințele aplicabile ale Certificatului de echipaj minim de siguranță emis de administrația statului pavilionului;
3. lipsa conformitatii cu cerințele administrației statului pavilionului privind efectuarea serviciului de cart;
4. lipsa din cart a unei persoane calificate pentru exploatarea echipamentului esențial pentru siguranța navigației, siguranța radiocomunicatiilor sau pentru prevenirea poluarii marine;
5. lipsa dovezii experienței profesionale pentru sarcinile repartizate privind siguranța navei și prevenirea poluarii;
6. imposibilitatea de a avea pentru primul cart de la începutul voiajului și pentru carturile următoare persoane odihnite suficient și apte pentru serviciu.
3.9. Deficiente sub incidența convențiilor ILO:
1. insuficienta hrana pentru voiajul până în următorul port;
2. insuficienta apa potabilă pentru voiajul până în următorul port;
3. condiții de igiena excesiv de nesatisfacatoare;
4. lipsa încălzirii în spațiile de locuit la o nava care operează în zone unde temperaturile pot fi excesiv de scăzute;
5. cantități de gunoi excesive, blocaje ale căilor de acces din cauza echipamentelor sau încărcăturii, care fac nesigur accesul înspre/dinspre spațiile de locuit.
3.10. Deficiente care nu conduc la reținerea, dar care, de exemplu, pot conduce la suspendarea operațiunilor
Funcționarea (întreținerea) defectuoasă a instalației de gaz inert sau a echipamentelor și dispozitivelor de încărcare/descărcare este considerată motiv suficient pentru stoparea operațiunilor.
Anexa 7 CRITERII MINIME PENTRU INSPECTORI
[menționate la art. 15 alin. (1)]
1. Inspectorul PSC trebuie să fie o persoană autorizata de MLPTL, cu experienta, având calificarea de inspector pentru verificarea implementarii convențiilor internaționale aplicabile.
2. Inspectorul PSC care efectuează inspecții la nave trebuie să aibă un an vechime ca inspector angajat în efectuarea inspecțiilor potrivit cerințelor convențiilor și trebuie:
a) să fie posesorul unui brevet de comandant, care îi da dreptul sa preia comanda unei nave de 1.600 GT sau mai mult (Regula II/2, Convenția STCW 1978); sau
b) să fie posesorul unui brevet de șef mecanic, care îi da dreptul să dețină funcția la bordul unei nave al carei motor principal are o putere egala sau mai mare de 3.000 kW (Regula III/2, Convenția STCW 1978); sau
c) să fie posesorul unei diplome de arhitect naval, inginer mecanic sau de inginer în domeniul maritim și să aibă o experienta adecvată la bordul navelor de cel puțin 5 ani în una dintre aceste funcții; sau
d) să fie un funcționar calificat al MLPTL, cu un nivel echivalent de experienta și pregătire pentru efectuarea inspecțiilor PSC; sau
e) să fie deținătorul unei diplome universitare de profil sau sa fi urmat o formă de învățământ echivalenta, sa fi absolvit cursurile unei școli de pregătire a inspectorilor PSC și sa fi deținut cel puțin 2 ani funcția de inspector al statului pavilionului având atributia de inspecție și certificare în concordanta cu convențiile aplicabile.
Inspectorii menționați la lit. a) și b) trebuie să aibă o experienta mai mare de 5 ani ca ofițeri maritimi punte sau mecanici; sau
inspectorul PSC trebuie:
a) sa posede o diploma universitară sau sa fi efectuat un stagiu echivalent de pregătire; și
b) sa fi fost instruit și calificat ca inspector; și
c) sa fi fost cel puțin 2 ani inspector controlul statului pavilionului (FSC) privind supravegherea și certificarea în conformitate cu convențiile internaționale.
3. Inspectorul PSC trebuie să aibă abilitatea de a comunică oral și scris în limba engleza cu navigatorii.
4. Inspectorul PSC trebuie să aibă cunoștințe suficiente privind prevederile convențiilor internaționale și procedurile relevante pentru controlul statului portului.
Anexa 8 Publicarea informațiilor privind retinerile
și inspecțiile în porturile românești
(menționate la art. 18)
1. Informațiile publicate în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) trebuie să includă următoarele:
a) numele navei;
b) numărul IMO;
c) tipul navei;
d) tonajul brut (GT);
e) anul de construcție determinat pe baza datei indicate în certificatele de siguranță ale navei;
f) numele și adresa armatorului/operatorului navei;
g) în cazul navelor care transporta mărfuri solide sau lichide în vrac, numele și adresa navlositorului responsabil pentru navlosirea navei, precum și tipul de navlosire;
h) pavilionul navei;
i) acolo unde este relevant, societatea sau societățile de clasificare care a sau au eliberat certificatele de clasa;
j) societatea sau societățile de clasificare și/sau orice alta organizație care a sau au eliberat în numele statului pavilionului certificate în conformitate cu prevederile convențiilor aplicabile;
k) data și portul ultimei inspecții extinse care să ateste dacă nava a fost reținută;
l) data și portul ultimei inspecții speciale, precum și numele organizației care a efectuat inspecția;
m) numărul reținerilor în ultimele 24 de luni;
n) țara și portul unde a fost reținută nava;
o) data când a fost ridicată reținerea;
p) durata reținerii, în zile;
q) numărul de deficiente descoperite și motivele reținerii exprimate în termeni expliciti;
r) descrierea măsurilor întreprinse de către ANR și, acolo unde este relevant, măsurile întreprinse de societatea de clasificare ca urmare a reținerii;
s) dacă navei i s-a refuzat accesul în porturile românești, motivul unei astfel de măsuri exprimat în termeni expliciti;
t) indicarea, acolo unde este relevant, dacă societatea de clasificare sau alta organizație privată care a efectuat inspecțiile are responsabilitate în legătură cu deficientele care, singure sau combinate, au condus la reținerea navei;
u) descrierea măsurilor luate în cazul în care unei nave i s-a permis sa plece către cel mai apropiat șantier naval de reparații sau în cazul în care i s-a interzis accesul în porturi.
II. Informațiile privind navele inspectate, care sunt făcute publice potrivit prevederilor art. 18 alin. (2), trebuie să includă următoarele:
a) numele navei;
b) numărul IMO;
c) tipul navei;
d) tonajul brut (GT);
e) anul de construcție;
f) numele și adresa armatorului/operatorului navei;
g) în cazul navelor care transporta mărfuri solide sau lichide în vrac, numele și adresa navlositorului responsabil pentru navlosirea navei, precum și tipul de navlosire;
h) pavilionul navei;
i) societatea sau societățile de clasificare, după cum este relevant, care a sau au eliberat navei certificatele de clasa;
j) societatea sau societățile de clasificare și/sau orice alta organizație care a sau au eliberat în numele statului pavilionului certificate în conformitate cu prevederile convențiilor aplicabile;
k) țara, data și portul de inspecție;
l) numărul și natura deficiențelor.
Anexa 9 ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE INSPECȚIE
(în conformitate cu prevederile art. 10)
Raportul de inspecție trebuie să conțină cel puțin următoarele puncte:
I. Informații generale:
a) autoritatea competentă care a scris raportul;
b) data și locul inspecției;
c) numele navei inspectate;
d) pavilionul;
e) tipul navei;
f) numărul IMO;
g) indicativul radio;
h) tonajul brut (GT);
i) tonajul deadweight (acolo unde este relevant);
j) anul de construcție, asa cum a fost determinat pe baza datei indicate în certificatele de siguranță ale navei;
k) societatea/societățile de clasificare, acolo unde este relevant, care a/au eliberat navei certificatele de clasa;
l) societatea sau societățile de clasificare și/sau orice alta organizație care a/au eliberat în numele statului pavilionului certificatele în conformitate cu prevederile convențiilor aplicabile;
m) numele și adresa armatorului/operatorului;
n) în cazul navelor care transporta mărfuri solide sau lichide în vrac, numele și adresa navlositorului responsabil pentru navlosirea navei, precum și tipul de navlosire;
o) data scrierii raportului final;
p) indicarea faptului ca informațiile detaliate în legătură cu inspecția și/sau reținerea pot face obiectul publicării.
II. Informații în legătură cu inspecția:
a) certificatele eliberate în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale relevante, autoritatea sau organizația care a eliberat certificatele, precum și data eliberării/expirării;
b) partea sau elementele care au fost inspectate la nava (în cazul unei inspecții mai detaliate);
c) tipul inspecției (inspecție, inspecție mai detaliată, inspecție extinsă);
d) natura deficiențelor;
e) măsurile întreprinse.
III. Informații adiționale în cazul reținerii:
a) data notei de reținere;
b) data ridicării reținerii;
c) natura deficiențelor care au condus la emiterea notei de reținere (referiri la convenții, dacă este relevant);
d) informații privind ultima inspecție anuală intermediara;
e) indicarea, acolo unde este relevant, dacă societatea de clasificare sau alta organizație privată care a efectuat inspecțiile are responsabilitate în legătură cu deficientele care, singure sau combinate, au condus la reținerea navei;
f) măsurile întreprinse.
Anexa 10 INFORMAȚII
furnizate în contextul monitorizarii implementarii
(referire la art. 20)
1.1. Anual ANR trebuie să furnizeze statelor membre (Secretariatului tehnic) informații cu privire la activitatea PSC din anul precedent și numărul de inspectori PSC care activează în numele ANR.
Informația trebuie comunicată folosindu-se următorul model de tabel:
Portul/zona
Numărul de inspectori PSC cu normă întreagă
Numărul de inspectori PSC cu normă parțială1)
Conversia în normă întreagă
Portul X ...
Portul Y ...
TOTAL:
-----------
*1) Când inspecțiile efectuate în contextul controlului statului portului reprezintă doar o parte din munca inspectorilor, numărul total de inspectori trebuie convertit la un număr echivalent de inspectori cu norma întreaga.
Aceste informații trebuie să fie furnizate la nivel național pentru fiecare port românesc.
În înțelesul prezentei anexe, port înseamnă un port individual/zona geografică cuprinzând mai multe porturi individuale, acoperită de un inspector sau o echipa de inspectori, după caz.
Același inspector poate lucra în mai mult de un port/zona geografică.
1.2. Numărul total individual de nave care au intrat în porturile românești, la nivel național.
2. ANR trebuie, de asemenea, sa furnizeze bazei de date a sistemului informațional date privind navele sosite, altele decât cele angajate în serviciu regulat și care vin zilnic în port.
Anexa 11 A. Categoriile de nave cărora li se refuza accesul în porturile românești
[menționate la art. 9 alin. (1)]
a) butaniere și tancuri chimice;
b) vrachiere;
c) tancuri petroliere;
d) nave de pasageri.
B. Proceduri în legătură cu refuzul accesului navelor în porturile românești
[menționate la art. 9 alin. (4)]
a) Dacă sunt întrunite condițiile descrise la art. 9 și nava a fost reținută a doua și a treia oara, după caz, ANR trebuie să informeze în scris comandantul, armatorul/operatorul despre ordinul de interzicere a accesului în port și să fie trimis navei. De asemenea, ANR trebuie să informeze administrația statului pavilionului navei, societatea de clasificare interesată, statele membre și secretariatul MOU. Ordinul de interzicere a accesului în porturile românești va avea efect de îndată ce nava a fost autorizata sa plece din port, ca urmare a remedierii deficiențelor care au condus la reținerea navei.
b) Pentru ca interdicția să fie suspendată, armatorul navei trebuie să adreseze ANR o cerere. Cererea trebuie să fie însoțită de un certificat semnat de autoritatea statului pavilionului, care să certifice ca nava se conformează prevederilor aplicabile ale convențiilor internaționale. Cererea de ridicare a interdicției de acces în porturile românești trebuie, de asemenea, să fie însoțită, după caz, și de un certificat eliberat de societatea de clasificare care a clasificat nava, certificat în care să se arate ca nava se conformează cu standardele de clasa cerute de societate.
c) Ordinul de interzicere a accesului în porturile românești poate fi retras numai ca urmare a unei reinspectii a navei, într-un port agreat de inspectorii ANR care au emis ordinul de interdicție, și dacă au fost furnizate dovezi ca nava se conformează în totalitate cu cerințele aplicabile ale convențiilor internaționale. Dacă portul agreat pentru inspecție se afla într-un stat membru al MOU, autoritatea competentă a statului acelui port, împreună cu ANR care a impus interdicția, poate autoriza nava sa procedeze către acel port, dar numai pentru un singur scop, acela de a verifica dacă nava întrunește condițiile specificate la lit. a). Reinspecția va consta într-o inspecție extinsă care trebuie să acopere cel puțin punctele relevante din anexa nr. 5 secțiunea C. Toate costurile în legătură cu aceasta inspecție extinsă vor fi suportate de armator/operator.
d) Dacă rezultatul inspecției extinse satisface cerințele ANR în conformitate cu prevederile lit. b), ordinul de interdicție a accesului în porturile românești poate fi ridicat. Armatorul și/sau operatorul trebuie informati în scris în legătură cu decizia luată. ANR trebuie, de asemenea, sa notifice în scris decizia luată autorității statului pavilionului, societății de clasificare interesate, statelor membre și secretarului MOU.
e) Informațiile privind navele cărora li s-a interzis accesul în porturile românești trebuie făcute disponibile în sistemul informațional al bazei de date și publicate în conformitate cu prevederile art. 18 și ale anexei nr. 8.
Anexa 12 CERINȚE INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE
privind sistemele de înregistrare a parametrilor
de navigație (VDR)
Navele din următoarele categorii trebuie, în situația în care fac escala în porturile românești, să fie dotate cu un sistem de înregistrare a parametrilor de navigație (VDR), care să întrunească standardele de performanță prevăzute de Rezoluția IMO A.861(20) și standardele de testare stabilite de Standardul Comisiei Internaționale pentru Electronică nr. 61996 (IEC):
a) navele de pasageri construite la sau după 1 iulie 2002;
b) navele Ro-Ro care transporta și pasageri, construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de data primei inspecții efectuate la sau după 1 iulie 2002;
c) navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro care transporta și pasageri, construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de 1 ianuarie 2004;
d) navele cu un tonaj brut de 3.000 sau mai mare, altele decât navele de pasageri, construite la sau după 1 iulie 2002.
Navele din următoarele categorii, construite înainte de 1 iulie 2002, în situația în care fac escala în porturile românești, să fie dotate cu un sistem de înregistrare a parametrilor de navigație (VDR), care să întrunească standardele relevante ale IMO:
a) navele de transport marfa cu un tonaj brut de 20.000 sau mai mare, nu mai târziu de data fixată de IMO sau, în absenta unei decizii a IMO, nu mai târziu de 1 ianuarie 2007;
b) navele de transport marfa cu un tonaj brut de 3.000 sau mai mare, dar nu mai mic de 20.000, nu mai târziu de data fixată de IMO sau, în absenta unei decizii a IMO, nu mai târziu de 1 ianuarie 2008.
Anexa 13 DOCUMENTUL DE IDENTITATE AL INSPECTORULUI PSC
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ ┌─────┐ ROMÂNIA │ │ │STEMA│ MINISTRY OF PUBLIC │ │ │ │ WORKS, TRANSPORT AND HOUSING │ │ └─────┘ │ │ │ │ │ │ ┌─────┐ Full name: │ │ │ │ Serial No: PSCO 01 │ │ │ │ │ │ │Photo│ We certify that the holder of this │ │ │ │ identification card is qualified as PSC officer │ │ │ │ and duly authorized to carry out Port State │ │ └─────┘ Control Inspecțions on behalf of the │ │ Romanian Government. │ │ │ │ Holder's Signature Secretary of State │ │ ............... Signature │ │ .................. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────┘ -------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.