Decizia nr. 543/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în Dosarul nr. 818/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.244D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017, nr. 1.531D/2017, nr. 1.543D/2017, nr. 1.697D/2017 și nr. 1.874D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în dosarele nr. 5.032/212/2016/a1, nr. 5.036/212/2016/a1, nr. 4.137/212/2016, nr. 5.031/212/2016, nr. 28.878/212/2015, nr. 31.408/212/2015/a1, nr. 5.037/212/2016, nr. 31.410/ 212/2015/a1, nr. 4.136/212/2016/a1, nr. 8.023/212/2016/a1, nr. 28.384/212/2016/a1, nr. 28.390/212/2016/a1, nr. 28.385/ 212/2016/a1, nr. 28.313/212/2016 și nr. 28.386/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanța - Secția civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Președintele Curții Constituționale, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.244D/2016, nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017, nr. 1.531D/2017, nr. 1.543D/2017, nr. 1.697D/2017 și nr. 1.874D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării acestora.

6.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017, nr. 1.531D/2017, nr. 1.543D/2017, nr. 1.697D/2017 și nr. 1.874D/2017 la Dosarul nr. 1.244D/2016, care este primul înregistrat.

8.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat reglementează cu privire la o modalitate specifică de constatare a contravențiilor caracterizată prin celeritate, respectiv prin utilizarea unor mijloace tehnice specifice, care sunt menționate în procesul-verbal întocmit. Textul de lege criticat nu aduce atingere accesului liber la justiție, deoarece contravenientul poate contesta la instanța de judecată procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil și având posibilitatea de a solicita instanței verificarea mijloacelor tehnice prin care s-a constatat contravenția.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9.

Prin sentințele civile nr. 5.985 din 10 mai 2016, nr. 5.960 din 10 mai 2016, nr. 7.736 din 16 iunie 2016, nr. 9.055 din 15 iulie 2016, nr. 966 din 27 ianuarie 2017 și încheierile din 14 iunie 2016, 14 iulie 2016, Încheierea civilă nr. 12.950 din 6 septembrie 2016, încheierile nr. 15.811 din 19 octombrie 2016, nr. 16.139 din 24 octombrie 2016, nr. 2.404 din 16 februarie 2017, nr. 4.817 din 22 martie 2017, nr. 5.292 din 29 martie 2017, Încheierea din 21 aprilie 2017, precum și Încheierea nr. 7.314 din 27 aprilie 2017, pronunțate în dosarele nr. 818/212/2016, nr. 5.032/212/2016/a1, nr. 5.036/212/2016/a1, nr. 4.137/212/2016, nr. 5.031/212/2016, nr. 28.878/212/2015, nr. 31.408/212/2015/a1, nr. 5.037/ 212/2016, nr. 31.410/212/2015/a1, nr. 4.136/212/2016/a1, nr. 8.023/212/2016/a1, nr. 28.384/212/2016/a1, nr. 28.390/ 212/2016/a1, nr. 28.385/212/2016/a1, nr. 28.313/212/2016 și nr. 28.386/212/2016/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în cauze având ca obiect soluționarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a contravențiilor, întemeiate pe

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 .

10.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că, potrivit textului de lege criticat, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice la care face referire

art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , care definește mijloacele tehnice, dar nu se face nicio mențiune cu privire la obligația ca aceste mijloace tehnice să fie omologate și nici cu privire la obligativitatea ca acestea să fie identificate în mod expres în procesul-verbal întocmit. Nu există în lege nici mențiunea necesității omologării lor. Fiind vorba de „instrumente“ prin care se realizează „acuzarea“ în cadrul procedurii contravenționale, este vorba despre o veritabilă atingere adusă

art. 21 din Constituție , fiind îngrădit accesul unui justițiabil la posibilitatea de a contesta în instanță orice fel de mijloc tehnic cu care este constatată contravenția. Nu poate fi vorba de un proces echitabil cât timp mijloacele tehnice utilizate de către agentul ce aplică sancțiunea nu sunt definite în mod clar. În cazul procedurii contravenționale, dreptul de a contesta legalitatea unui proces-verbal este garantat, plecând de la dreptul de a solicita instanței să pună în vedere organelor care au întocmit procesul-verbal să depună în scris dovezi privind omologarea sistemelor tehnice utilizate și garantarea faptului că acestea funcționau și erau utilizate de personal instruit la momentul constatării faptelor contravenționale. În situația contravențiilor la regimul rutier sau în aceea a contravențiilor care privesc activitatea de control a Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, atât legislația specifică, cât și practica instanțelor au arătat necesitatea ca în procesele-verbale să fie consemnate datele exprese ale mijloacelor tehnice utilizate, pentru ca, în situația contestării proceselor-verbale, să poată fi administrate probe, inclusiv expertiză. Potrivit prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 , mijloacele tehnice utilizate, pe lângă faptul că nu sunt definite și identificate în mod expres și coerent, nu sunt menționate în mod clar în procesele-verbale, prezumându-se că acestea nu pot fi identificate și nici supuse unui control tehnic de către un specialist. În această situație, textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care mijloacele tehnice utilizate nu sunt bine definite și nu sunt identificate punctual.

11.

Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece neindicarea în mod concret a mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se realizează constatarea contravențiilor nu încalcă drepturile constituționale invocate de petent, în condițiile în care, în funcție de natura contravenției săvârșite, actul de constatare a contravenției va indica mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea și înregistrarea contravenției, de la caz la caz. Persoana sancționată are dreptul de a se adresa instanței de judecată prin formularea unei plângeri contravenționale prin intermediul căreia să invoce toate mijloacele de apărare pe care le consideră pertinente și concludente și să propună probele pe care înțelege să le folosească în scopul combaterii celor reținute în procesul-verbal.

12.

În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

13.

Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 1.244D/2016, nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017 și nr. 1.543D/2017, apreciind că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, pentru considerentele care au stat la baza

Deciziei Curții Constituționale nr. 217 din 9 mai 2013 .

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (1)

și

(2),

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 424/2002 , cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „(1) Constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.“

17.

Curtea observă că denumirea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a fost schimbată în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., prin

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016

privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016.

18.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 21

privind accesul liber la justiție.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că asupra textului de lege criticat s-a pronunțat prin

Decizia nr. 306 din 9 mai 2017 *), nepublicată la data soluționării prezentei excepții, reținând, în esență, că

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, constituie legea generală în materia constatării și sancționării contravențiilor, aceasta reglementând prin

art. 2 alin. (1)

posibilitatea ca prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului să se poată stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate.

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017.

20.

Curtea a constatat că, prin specificul contravențiilor sancționate de

Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , respectiv faptele de a circula fără rovinietă valabilă sau fără peaj valabil, legiuitorul a instituit reguli speciale. Astfel, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice de către: inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare; poliția rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare; personalul poliției de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare. De asemenea, constatarea se face și de către personalul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., desemnat anume, prin consultarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei (denumit în continuare SIEGMCR). Acest sistem informatic permite înregistrarea în format electronic a informațiilor privind achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea și controlul achitării tarifului de utilizare și de trecere.

21.

Curtea a observat că aplicarea sancțiunilor prevăzute de

Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

se bazează, astfel, pe date obiective, obținute cu ajutorul unor mijloace tehnice, care, potrivit

art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , sunt definite după cum urmează: „mijloace tehnice - echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: (i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat; (ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;“.

22.

Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiție, Curtea a reținut că, potrivit

art. 10^1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției poate fi atacat în fața judecătoriei de pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit

art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , cu ale cărei prevederi se completează

Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 . Critica autorului privește încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că „mijloacele tehnice“ la care face referire

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

nu pot fi supuse expertizării. În ceea ce privește administrarea probelor, Curtea a observat că, potrivit

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum și din faptul că, potrivit

art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , dispozițiile acesteia se completează cu cele ale

Codului de procedură civilă,

Curtea a reținut că, la solicitarea părților sau prin dispoziția instanței, se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susținerile autorului excepției nu pot fi primite.

23.

Pentru argumentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în dosarele nr. 818/212/2016, nr. 5.032/212/2016/a1, nr. 5.036/212/2016/a1, nr. 4.137/212/2016, nr. 5.031/212/2016, nr. 28.878/212/2015, nr. 31.408/212/2015/a1, nr. 5.037/212/2016, nr. 31.410/212/2015/a1, nr. 4.136/212/2016/a1, nr. 8.023/212/2016/a1, nr. 28.384/212/2016/a1, nr. 28.390/212/2016/a1, nr. 28.385/212/2016/a1, nr. 28.313/212/2016 și nr. 28.386/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanța - Secția civilă și constată că prevederile

art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanța - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2017.