Decizia nr. 494/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 35 din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Loredana Cârstea în Dosarul nr. 137/331/2015 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 547D/2016.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că dosarul a avut primul termen de judecată stabilit la data de 20 iunie 2017, ulterior, în temeiul

art. 50 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, fiind preschimbat pentru data de 4 iulie 2017.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului accesului liber la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. Or, împotriva deciziilor emise de către Curtea de Conturi pot face contestație persoanele interesate, altele decât entitatea auditată, în temeiul

art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , astfel că nu se poate reține încălcarea accesului liber la justiție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 15 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 137/331/2015, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 35 din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Cârstea Loredana într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni prin care se solicită obligarea autoarei excepției de neconstituționalitate la plata unei sume cu titlu de plată nedatorată, acțiune având la bază Decizia nr. 39/2013 și Decizia nr. 10/2014 emise de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Prahova.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile

art. 35 din Legea nr. 94/1992

dau posibilitatea și dreptul numai entității controlate de a formula obiecții asupra rapoartelor întocmite de Curtea de Conturi, nu și

persoanelor nominalizate în aceste documente/decizii ale Curții de Conturi emise în urma controalelor efectuate, fapt ce aduce atingere dreptului privind accesul liber la justiție.

7.

Tribunalul Prahova - Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit

art. 204 din Regulamentul

privind organizarea și desfășurarea activității Curții de Conturi, împotriva deciziei Curții de Conturi pot face contestație persoanele interesate, altele decât entitatea auditată, în temeiul

Legii nr. 554/2004 . Potrivit

art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 , este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printrun act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință de existența acestuia.

8.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Guvernul arată că rapoartele întocmite de Curtea de Conturi, ca acte administrative individuale, potrivit principiului relativității și opozabilității, nu pot da naștere la drepturi subiective și obligații decât în beneficiul/sarcina părților actului juridic, respectiv Curtea de Conturi și entitatea supusă controlului. De asemenea, un act juridic nu devine opozabil terților decât în momentul în care el este adus la cunoștința acestora. Prin urmare, este justificată soluția legislativă care permite ca entitatea auditată să atace constatările din raportul Curții de Conturi.

10.

Cât privește pretinsa încălcare a accesului la justiție, precizează că, potrivit

art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

- cadrul general în materia cererilor în contencios administrativ -, se recunoaște posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, să introducă plângere prealabilă din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la

art. 7 alin. (7)

din aceeași lege. Așadar, este garantată posibilitatea ca, în cazul nesocotirii sau în cazul încălcării drepturilor și libertăților sale, persoana care se consideră vătămată să ceară concursul instanțelor judecătorești pentru atacarea inclusiv a rapoartelor și, implicit, a deciziilor emise de Curtea de Conturi. Având în vedere considerentele expuse, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, în legătură cu accesul liber la justiție, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, instituirea unor condiții procedurale pentru exercitarea dreptului de sesizare a instanței nu echivalează cu încălcarea

art. 21 din Constituție , iar instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu este contrară principiului accesului liber la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. Or, dispozițiile

art. 35 din Legea nr. 94/1992

nu împiedică exercitarea atribuțiilor jurisdicționale ale instanțelor de judecată cu privire la actele Curții de Conturi, iar susținerea referitoare la caracterul definitiv al constatărilor acestei instituții apare, de asemenea, ca fiind lipsită de temei. Persoana cu funcție publică menționată în actele întocmite de organul de control al Curții de Conturi ca fiind vinovată de prejudicierea patrimoniului entității auditate are deschisă calea de a ataca raportul constatator și decizia de luare a unor măsuri în temeiul

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , potrivit căreia orice persoană vătămată într-un drept al său se poate adresa instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată în vederea anulării actului administrativ emis cu nesocotirea legii.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze prezenta excepție.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 35 din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, care au următorul cuprins: „Entitatea auditată poate face obiecții scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecțiile formulate se depun la sediul instituției din care face parte auditorul public extern și vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.“

15.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 21

cu privire la accesul liber la justiție. De asemenea, este menționat și

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil din

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate fac parte din

cap. III

- Competența și atribuțiile Curții de Conturi, care reglementează, pe de o parte, anumite dispoziții generale referitoare la funcția de control a Curții de Conturi, care se exercită asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum și a oricăror fonduri publice.

17.

Pe de altă parte, prevede atribuțiile Curții de Conturi, care efectuează auditul financiar asupra unor conturi de execuție prevăzute de aceeași lege, dreptul și obligația Curții de Conturi de a certifica acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate. În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate. În cazul în care, în rapoartele de audit, se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în

drept pentru asigurarea valorificării constatării și informează entitatea auditată. Atunci când se constată imposibilitatea întocmirii unui raport de audit, se dispune entității auditate completarea și/sau refacerea conturilor verificate. Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică ( art. 31-34 din Legea nr. 94/1992 ).

18.

În acest context, potrivit prevederilor criticate în speța de față, entitatea auditată poate face obiecții scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecțiile formulate se depun la sediul instituției din care face parte auditorul public extern și vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor ( art. 35 din Legea nr. 94/1992 ).

19.

Curtea observă că, așa cum reiese din dispozițiile

Legii nr. 94/1992

și din prevederile

Regulamentului

privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin

Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014, în această fază, au fost instituite anumite proceduri administrative prealabile, obligatorii, pentru autoritățile auditate, proceduri care nu sunt contrare principiului accesului liber la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești (a se vedea

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel,

Regulamentul

privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, la

cap. II

- Organizarea și efectuarea auditului de conformitate (controlului), actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum și valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte,

secțiunea a 4-a

- Valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite cu ocazia controlului, subsecțiunea Procedura și termenul de contestare a deciziei,

pct. 204 , prevede că împotriva măsurilor dispuse prin decizie, precum și termenului stabilit pentru ducerea la îndeplinire a unora dintre aceste măsuri, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entității verificate poate depune/transmite contestație la structura Curții de Conturi care a emis decizia. Contestația la decizia emisă de structura de specialitate a Curții de Conturi reprezintă o procedură administrativă prealabilă obligatorie pentru exercitarea dreptului la acțiune în contencios administrativ.

20.

De asemenea, Curtea constată că, potrivit

art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la

art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 .

21.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 35 din Legea nr. 94/1992 , Curtea observă că autoarea este nemulțumită de conținutul acestora, deoarece nu prevăd și posibilitatea ca persoanele nominalizate în documentele/deciziile Curții de Conturi emise în urma controalelor efectuate, altele decât entitățile controlate, să poată face obiecții la aceste rapoarte. Așadar, prin critica de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, se are în vedere o omisiune legislativă. Or, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja instituite (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, paragraful 14), astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

22.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 35 din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Loredana Cârstea în Dosarul nr. 137/331/2015 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.