Decizia nr. 135/2003

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Ramnicu Valcea în Dosarul nr. 2.679/2002 al Curții de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul excepției personal și asistat de avocat Voicu Zdrenghea, precum și consilier juridic Corneliu Fratila pentru Casa de Pensii a Municipiului București.

Reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate solicita admiterea acesteia, întrucât apreciază ca perioada cuprinsă între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, avută în vedere de legiuitor pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, nu corespunde realității istorice, ceea ce creează discriminare între diferite categorii de persoane cărora li se aplică legea.

Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului București solicita respingerea excepției, deoarece prin dispozițiile

Legii nr. 189/2000

nu se încalcă, asa cum susține autorul excepției, art. 16 alin. (1) din Constituție și nici art. 20-23 din aceasta.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, întrucât apreciază ca textele de lege criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 25 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 2.679/2002, Curtea de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Ramnicu Valcea într-o cauza de contencios administrativ.

În motivarea excepției se susține ca prevederile art. 294 din Codul de procedură civilă sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, întrucât: în situația specială în care instanța de apel retine cauza spre rejudecare în fond, dar fără a da posibilitatea părții care a fost vătămată la instanța de fond (a carei hotărâre a fost anulată tocmai pentru acest viciu) să-și formuleze cererile pe care le considera necesare în apărarea sa, se produce o încălcare a egalității în drepturi a părților, prin aceea ca "cererea de chemare în garanție pe care ar trebui sa o formuleze apelantul pârât ar fi considerată o cerere noua față de cadrul procesului de la instanța de fond și ar fi respinsă ca inadmisibila"; imposibilitatea formulării de cereri noi în aceasta faza procesuala limitează dreptul părților de a uza de același număr de cai de atac; ingradeste accesul la justiție deoarece, în calea de atac a apelului, partea legal citata pentru o judecata în fond nu poate formula cereri noi.

Curtea de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arata ca interdicția formulării de cereri noi direct în calea de atac a apelului operează pentru toate părțile din proces, ratiunea fiind ca o cerere a părții să fie examinata de către instanța la nivelul tuturor gradelor de jurisdicție prevăzute de lege. Considera că nu este încălcat nici accesul la justiție, deoarece imposibilitatea formulării de către părți de cereri noi direct în apel "nu înseamnă că nu se poate formula acea cerere pe calea unei acțiuni separate".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arata ca textul de lege criticat limitează efectul devolutiv al apelului, în temeiul regulii potrivit căreia apelul nu repune în discuție decât ceea ce s-a judecat deja. Interdicția ca în faza de judecată a apelului să se schimbe calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata, precum și de a se face cereri noi evoca totodată, ca limite, elementele constitutive ale autorității lucrului judecat și nimic nu ingradeste posibilitatea părților în proces de a formula noi pretenții pe calea unei acțiuni separate. Considera ca o asemenea reglementare nu restrânge exercițiul unor drepturi sau libertăți constituționale, ci, dimpotriva, aceasta reprezintă o garanție a aplicării riguroase a principiilor fundamentale ale procesului civil, a respectării drepturilor și obligațiilor procesuale ale părților. Procedura de soluționare a apelului, precum și întreaga procedura de judecată se întemeiază chiar pe dispozițiile art. 125 alin. (3) din Constituție, invocate ca fiind incalcate. În ceea ce privește contrarietatea cu art. 16 din Constituție, arata ca "normele cuprinse în textul de lege criticat sunt aplicabile tuturor cauzelor de acest fel, precum și tuturor părților din aceste cauze, în egala măsura".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 294 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 294: "În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata și nici nu se pot face cereri noi. Excepțiile de procedura și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.

Se vor putea cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe. De asemenea, se va putea solicita compensația legală."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, care prevăd:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională retine ca, în esenta, critica referitoare la prevederile art. 294 din Codul de procedură civilă are în vedere faptul ca, în apel, nu pot fi formulate cereri noi, respectiv cereri de chemare în garanție, ceea ce, în opinia autorului acesteia, ar contraveni art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție.

În legătură cu invocarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constata ca interdicția introducerii unor cereri noi în apel, prevăzută de art. 294 din Codul de procedură civilă, este justificată de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea părților, astfel ca aceasta soluție legislativă nu are semnificatia încălcării principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Soluția deriva din rolul instanței de apel, și anume acela de a examina regularitatea hotărârii primei instanțe cu privire la pretențiile care au fost deduse în fața sa. Nici faptul ca o parte a fost lipsită, la judecata în fond, de posibilitatea introducerii unei cereri de chemare în garanție nu poate fi opus caracterului devolutiv al apelului, deoarece o asemenea cerere poate forma obiectul unui litigiu de sine statator, fără ca prin aceasta să fie afectată egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.

În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea constata, de asemenea, ca interdicția introducerii de cereri noi în apel nu ingradeste accesul liber la justiție, întrucât nimic nu împiedica părțile în proces sa formuleze noi pretenții pe calea unei alte acțiuni civile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Ramnicu Valcea în Dosarul nr. 2.679/2002 al Curții de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2003.