Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 407/2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

prezumat în vigoare

Data actului
19 iunie 2018
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 739 din 27 august 2018
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
2 articole · 12.188 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Anghel Buzică în Dosarul nr. 635/236/2015 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 2.181D/2016 al Curții Constituționale.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, deoarece critica de neconstituționalitate vizează, în realitate, completarea prevederilor legale, ceea ce excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 635/236/2015, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Anghel Buzică cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 3.843 din 25 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Giurgiu, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

ar trebui să conțină, printre mențiunile care atrag nulitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și mențiunile obligatorii prevăzute de

art. 16 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , potrivit căruia procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde, în mod obligatoriu, data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator. Astfel, pentru a nu se încălca dispozițiile

art. 16

și

art. 21 din Constituție , se impune ca legiuitorul să instituie regula potrivit căreia lipsa mențiunilor privind data și locul unde este încheiat procesul-verbal, precum și a celor privind numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator trebuie să fie sancționată cu nulitatea absolută.

6.

Tribunalul Giurgiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând că autorul excepției solicită, de fapt, o modificare a

art. 16

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , astfel încât legiuitorul să stabilească sancțiunea nulității absolute, și nu cea a nulității relative pentru lipsa mențiunilor privind data și locul unde este încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și a celor privind numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator. Faptul că prevederile

art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

instituie sancțiunea nulității relative a procesului-verbal, și nu cea a nulității absolute, nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor

art. 16

și

art. 21 din Constituție .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, sens în care reține că, în realitate, autorul excepției nu reclamă contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile ori principiile constituționale, ci solicită pe această cale completarea dispozițiilor art. 17 cu alte cazuri în care nulitatea procesului-verbal de contravenție se poate constata din oficiu. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

9.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, din analiza susținerilor formulate de autorul excepției de neconstituționalitate reiese că acesta solicită, de fapt, o modificare a dispozițiilor legale criticate, în sensul ca legiuitorul să stabilească sancțiunea nulității absolute, în loc de cea a nulității relative, pentru lipsa mențiunilor privind data și locul unde este încheiat procesul-verbal de contravenție, precum și a celor referitoare la numele, prenumele, calitatea din care face parte agentul constatator. Curtea Constituțională a statuat, în mod constant, că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a deveni legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite, întrucât ar contraveni

art. 61 din Constituție , potrivit căruia „Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a țării“. De asemenea, invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 858 din 18 octombrie 2012

și

nr. 259 din 21 mai 2013 .

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 16

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate Curtea observă că, în realitate, acestea vizează prevederile

art. 16 alin. (1)

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

și, prin urmare, reține ca obiect al excepției aceste prevederi legale care au următorul cuprins:

–

Articolul 16

alin. (1) : „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.“;

–

Articolul 17

: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.“

13.

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi și

art. 21

privind accesul liber la justiție.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 16 alin. (1)

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens, sunt, spre exemplu,

Decizia nr. 1.006 din 8 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 26 noiembrie 2007,

Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010, și

Decizia nr. 1.498 din 15 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 28 noiembrie 2011, ale căror soluții și considerente sunt aplicabile mutatis mutandis în cauza de față.

15.

În acele cazuri Curtea a observat că, pe calea excepțiilor de neconstituționalitate, se solicita, în realitate, completarea normelor legale criticate, în sensul de a prevedea nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției și în alte cazuri decât cele deja instituite. Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

16.

Întrucât și în prezenta cauză criticile vizează completarea prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A. d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Anghel Buzică în Dosarul nr. 635/236/2015 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 iunie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.