Decizia nr. 470/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 35 alin. (1) ș i

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Wax Shop Eood din Bulgaria, orașul Ruse, în Dosarul nr. 9.545/63/2015/a1 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 2.636D/2016 al Curții Constituționale.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 479 din 27 iunie 2017 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea nr. 35 din 26 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.545/63/2015/a1, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 35 alin. (1) ș i

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Wax Shop Eood din Bulgaria, orașul Ruse, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare formulate împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorată în vederea judecării apelului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că sintagma „în cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane“ din cuprinsul

art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neconstituțională în măsura în care impune titularilor unei căi de atac să achite în mod diferențiat taxa de timbru, după cum aceștia înțeleg să declare în comun sau separat calea de atac, cu toate că obiectul procesului este un drept sau o obligație comună sau drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau între ele există o strânsă legătură.

6.

De asemenea, autoarea excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sub aspectul titularului cererii de reexaminare. În acest sens, arată că sintagma „reclamantul poate face cerere de reexaminare“ din cuprinsul

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neconstituțională în măsura în care limitează dreptul titularilor unei căi de atac, precum și al celorlalți participanți procesuali de a formula cerere de reexaminare și de a-și exprima punctul de vedere cu privire la modul de stabilire a taxei de timbru. În acest sens autoarea excepției de neconstituționalitate susține că, de vreme ce nu are calitatea de reclamant în cauză, instanța de judecată ar putea aprecia că cererea de reexaminare formulată este inadmisibilă.

7.

Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Stabilirea de către legiuitor a unor limite în exercitarea unui drept nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine și nici nu impune diferențe de tratament între persoane aflate în situații identice, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept, egalitatea în fața legii fiind asigurată prin stabilirea unui tratament identic pentru persoanele aflate în situații identice.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, față de critica autoarei excepției de neconstituționalitate, care invocă o eventuală interpretare a instanței de judecată în soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru, textul

art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

nu este lipsit de claritate, iar eventualele interpretări diferite ale instanțelor de judecată ori contrare prevederilor legale nu pot fi reținute ca o încălcare a normelor constituționale.

10.

Cu privire la dispozițiile

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Guvernul precizează că, potrivit a rt. 126 alin. (2) din Constituție

„Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. De asemenea, potrivit

art. 129 din Constituție

„Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Invocând jurisprudența Curții Constituționale (deciziile

nr. 221 din 12 aprilie 2016 ,

nr. 471 din 23 septembrie 2014

și

nr. 696 din 20 octombrie 2015 ) arată că dispozițiile

art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

reprezintă norme de procedură, care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, soluția legislativă asigurând în mod eficient un raport eficient de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate. Astfel, prevederile legale criticate sunt în deplin acord cu normele fundamentale și creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 35 alin. (1) ș i

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut:

–

art. 35 alin. (1):

„În cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună sau dacă drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.“;

–

art. 39 alin. (1) : „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“

14.

În opinia autoarei excepției, prevederile

art. 35 alin. (1) ș i

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în:

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi și

art. 124 alin. (2)

privind caracterul unic, imparțial și egal al justiției. De asemenea, se invocă și dispozițiile

art. 7

privind egalitatea în fața legii din

Declarația Universală a Drepturilor Omului , precum și

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil și

art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în raport de cele ale

art. 16

și

art. 124 alin. (2) din Constituție , Curtea reiterează că principiul constituțional al egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații legale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens,

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

16.

Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea reține că prevederile legale criticate stabilesc regula potrivit căreia taxa judiciară de timbru se datorează în solidar în cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună sau dacă drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură. Așadar, pentru

plata în solidar a taxei judiciare de timbru este necesară întrunirea cumulativă a două condiții, și anume: 1) să fie vorba de cereri sau acțiuni introduse împreună, în comun de mai multe persoane, și 2) obiectul procesului să fie un drept ori o obligație comună sau drepturile ori obligațiile lor să aibă aceeași cauză sau între ele să existe o strânsă legătură. În aceste condiții Curtea reține că, în acord cu principiul egalității în drepturi, legiuitorul a optat pentru soluția legislativă criticată utilizând drept criteriu obiectiv și rațional strânsa legătură existentă, sub aspect subiectiv, între părțile procesului care formulează în comun cereri sau acțiuni în fața instanței judecătorești, și, sub aspect obiectiv, între drepturile și obligațiile care formează obiectul procesului.

17.

Pe cale de consecință, Curtea constată că prevederile

art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

nu încalcă dispozițiile art. 16 și

art. 124 alin. (2) din Constituție

și nici

art. 7 privind egalitatea în fața legii din Declarația Universală a Drepturilor Omului ,

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil și

art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

18.

Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea observă că aceste norme legale au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens, fiind, de exemplu,

Decizia nr. 479 din 27 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018 și

Decizia nr. 487 din 27 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2018, ale căror considerente sunt aplicabile în mod corespunzător și în prezenta cauză. Curtea a reținut că

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

stipulează, în mod neechivoc, faptul că numai reclamantul poate să facă o cerere de reexaminare a modului de determinare a taxei judiciare de timbru, față de vechea reglementare cuprinsă în

art. 18 din Legea nr. 146/1997 , care nu distingea, în niciun fel, care dintre părțile în litigiu este în drept să adreseze o astfel de cerere.

19.

Curtea a reținut că, potrivit noii reglementări procesual civile, pârâtul nici nu va lua la cunoștință despre cererea de chemare în judecată decât după ce aceasta este verificată în prealabil de către instanță și după ce instanța s-a pronunțat cu privire la îndeplinirea tuturor cerințelor legale referitoare la cererea de chemare în judecată, inclusiv cu privire la îndeplinirea cerinței timbrării ( art. 200 -

Verificarea cererii de chemare în judecată și regularizarea acesteia). De altfel, inclusiv

Codul de procedură civilă

prevede, în

art. 200 alin. (5),

că „împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare (...)“. Așa fiind, Curtea a observat că, sub aspectul subiectului activ al dreptului procesual de a ataca modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, atât

Codul de procedură civilă , cât și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt în concordanță, recunoscând acest drept numai reclamantului.

20.

De altfel, interes în utilizarea căii de atac a reexaminării au doar persoanele fizice sau juridice care au obligația de a timbra. Chiar dacă toate părțile implicate într-un proces urmăresc rezolvarea litigiului într-un cadru legal, exercitarea unei cereri (indiferent că este o cerere de chemare în judecată sau o cale de atac) trebuie să aibă la bază interesul. Interesul trebuie să fie juridic și legitim, să fie născut și actual, să fie direct și personal și să fie pozitiv și concret. Interesul trebuie să fie justificat de partea care formulează cereri în procesul civil, deoarece, printr-un demers în justiție, trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese. Prin urmare, calea de atac intitulată „cerere de reexaminare“ se află numai la dispoziția titularului cererii taxabile, acesta fiind „reclamantul-debitor“ față de stat.

21.

Reglementarea legală criticată reprezintă voința legiuitorului de a oferi dreptul de a contesta modul de stabilire a taxei de timbru doar reclamantului, aceasta fiind o măsură care dă procesului posibilitatea de a se desfășura cu celeritate, evitând tergiversarea voită în faza procedurii de regularizare a cererii, prin exercitarea cu rea-credință de către pârât a unor căi de atac în mod formal. În ceea ce privește egalitatea în fața legii, aceasta trebuie privită din perspectiva calității diferite pe care pârâtul și reclamantul le au în cadrul procesului civil, astfel încât aceștia își exercită drepturile adecvat poziției lor procesuale.

22.

Așa cum este prevăzut de

art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Totodată, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite, la cererea petiționarului, în condițiile și situațiile prevăzute de

art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .

23.

Curtea a reținut, totodată, faptul că cererea de reexaminare este instrumentul juridic pe care legiuitorul l-a pus la îndemână reclamantului din cadrul unei acțiuni aflate pe rolul instanței, prin care acesta poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare, iar nu pârâtului, care poate contesta suma doar ca apărare, pe cale de excepție. Obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală și este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiție. Între beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată se stabilește un raport de drept fiscal, caracterizat prin relația de subordonare a părților. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanța de judecată, separat și distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă și care este, de regulă, unul de drept privat, procesul debutând numai în măsura în care obligația de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată.

24.

Calitatea procesuală activă, ca și condiție de exercitare a acțiunii, presupune existența unei identități între cel care formulează cererea și subiectul activ al raportului juridic dedus judecății în acea cerere. Întrucât în cadrul cererii de reexaminare se pune în discuție raportul juridic născut din obligația de a achita taxa judiciară de timbru, între reclamant și unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, calitate procesual activă în astfel de cereri are doar destinatarul obligației de plată a taxei judiciare de timbru, respectiv reclamantul. Pe cale de consecință, pârâtul nu are calitate procesual activă în cadrul cererii de reexaminare față de modul de calcul al taxei judiciare de timbru. Lipsa calității procesuale active rezultă din împrejurarea că, în cadrul cererii de reexaminare, se pune în discuție raportul juridic născut din obligația de a achita taxa judiciară de timbru, statornicit între reclamant și unitatea administrativ-teritorială. Distinct de raporturile juridice stabilite în procesul în care s-a formulat cererea de reexaminare, plata taxei judiciare de timbru impune stabilirea unui raport juridic între plătitorul ei și unitatea administrativ-teritorială. Cum cererea de reexaminare se grefează pe acest din urmă raport juridic, în care pârâtul nu este „parte“, el (pârâtul) nu putea dobândi calitate procesuală activă în formularea căii speciale de atac.

25.

Curtea a reiterat că mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de

art. 126 alin. (2)

și

art. 129 din Legea fundamentală , putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele

articolului 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

26.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză.

27.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Wax Shop Eood din Bulgaria, orașul Ruse în Dosarul nr. 9.545/63/2015/a1 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și constată că prevederile

art. 35 alin. (1)

și

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.