Lege · Parlamentul

Legea nr. 356/2003

privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Roman

prezumat în vigoare republicat 3 acte modificatoare

Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 2 septembrie 2013).

Data actului
11 iulie 2003
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 529 din 23 iulie 2003
Modificări
3 acte modificatoare, prima la 5 aprilie 2004, ultima la 21 aprilie 2021
Citat de
98 de acte
Citează
9 acte
Ediții
inițial 23 iulie 2003 · republicat 2 septembrie 2013
Structură
26 de articole · 19.205 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 2

  • Legea nr. 91/2004 5 aprilie 2004 pentru modificarea Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ins…
  • OUG nr. 72/2011 31 august 2011 pentru modificarea Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ins…

Completat prin 1

  • OUG nr. 32/2021 21 aprilie 2021 (prevederi anume) pentru completarea art. 6 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcț…

Decizii de neconstituționalitate 1

  • Decizia nr. 571/2016 12 iulie 2016 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Lege…

Stă la baza 1

  • Decretul nr. 689/2011 12 septembrie 2011 (prevederi anume) privind numirea unui membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

(1)

Se înființează Institutul Cultural Roman, denumit în continuare Institutul, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, sub autoritatea Președintelui României, prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române.

(2)

Sediul Institutului este în municipiul București, aleea Alexandru nr. 38, sectorul 1.

(3)

Institutul își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile legale.

(4)

Institutul Cultural Roman își propune inițierea, organizarea și dezvoltarea capacității asociative, de mobilizare și convergenta în jurul unor proiecte culturale de interes național a tuturor acelor instituții și organizații neguvernamentale, asociații profesionale și uniuni de creație, a reprezentanților societății civile și a personalitatilor independente care pot contribui la îndeplinirea scopului și obiectivelor Institutului.

(5)

Activitatea Institutului antreneaza și include, sub diferite forme, personalități de prestigiu din țara și străinătate, apelând la specialiști și coordonatori de proiecte cu experienta, institutionalizand un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acțiuni și de evenimente în spiritul european al comunicării culturale.

Articolul 2

Institutul are drept scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizatiei naționale în țara și în străinătate.

Articolul 3

Institutul are următoarele obiective:

a) stimularea și promovarea valorilor naționale ale culturii, artei și științei;

b) susținerea circulației valorilor culturii și științei dinspre și înspre țara, consolidarea și amplificarea, sub diferite forme, a relațiilor cu comunitatile românești de peste hotare;

c) favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii și a receptarii acestora în spațiul românesc;

d) susținerea valorilor "societății informationale" și ale "societății cunoașterii";

e) facilitarea dialogului și a colaborării atât a personalitatilor, cat și a comunităților culturale și științifice românești cu parteneri din lumea întreaga;

f) cercetarea și evaluarea fenomenului cultural național și a perspectivelor sale;

g) realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte și programe privind accesul la cultura și educație, în parteneriat cu instituții publice și organizații neguvernamentale;

h) conceperea de proiecte și dezvoltarea de programe și schimburi cu caracter cultural, artistic, științific, educativ, documentar, singur sau în cooperare cu Academia Română, instituții guvernamentale, uniuni de creatori, asociații profesionale, etnice sau religioase, cu alte organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice din țara și din străinătate;

i) încurajarea educației tinerilor și adulților în spiritul respectului față de valorile culturale naționale și față de tradițiile naționale;

j) încurajarea creatiei tinerilor și stimularea talentelor ținere în cultura, știința și arta, acordarea de burse pentru studii în țara și în străinătate, de premii și diplome, precum și asigurarea altor forme de sprijin material;

k) dezvoltarea de activități specifice în beneficiul culturii, al civilizatiei naționale și al imaginii României în lume;

l) realizarea și editarea unor lucrări de referința din domeniile literaturii, artei și științei, de opere literare, precum și de publicații, singur sau în parteneriat cu instituții specializate din țara și din străinătate;

m) realizarea, în parteneriat cu instituții specializate, publice sau private, din România și din străinătate, a unor studii, analize și cercetări comparate în vederea elaborării de prognoze pentru diferite sectoare ale vieții sociale și culturale.

Articolul 4

Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul poate înființa, singur sau în asociere, în condițiile legii, agenți economici având caracter lucrativ, asociații și fundații și poate încheia convenții de colaborare cu persoane fizice sau juridice din țara și din străinătate.

Articolul 5

Conducerea Institutului este asigurata de:

a) Consiliul de conducere;

b) Comitetul director;

c) președintele Institutului.

Articolul 6

(1)

Consiliul de conducere este organul deliberativ al Institutului și este format din 21 de membri.

(2)

Consiliul de conducere este condus de președintele Institutului și are următoarea componenta:

- președintele Institutului;

- un membru desemnat de Președintele României;

- un membru desemnat de primul-ministru;

- un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin;

- un secretar de stat desemnat de ministrul culturii și cultelor, prin ordin;

- un secretar de stat desemnat de ministrul educației, cercetării și tineretului, prin ordin;

- președintele Academiei Române sau un vicepreședinte desemnat de acesta;

- 14 membri numiți de Președintele României, dintre care 7 membri la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori și 7 membri la propunerea președintelui Institutului.

(3)

Mandatul membrilor Consiliului de conducere este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

(4)

Președintele României este președinte de onoare al Institutului.

Articolul 7

(1)

Consiliul de conducere are următoarele atribuții:

a) aproba strategia, proiectele și programele de activitate ale Institutului, atât pe plan intern, cat și pe plan extern;

b) aproba structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare ale Institutului;

c) avizează structura organizatorică și funcțiile de conducere pentru institutele culturale românești din străinătate;

d) aproba proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli, pe baza fundamentarii Comitetului director, precum și execuția bugetară din anul anterior;

e) aproba raportul Comitetului director privind descărcarea de gestiune a acestuia pentru perioada analizata;

f) avizează colaborarea cu organizații interne și internaționale, precum și afilierea la organizații internaționale.

(2)

Consiliul de conducere poate delega unele dintre atribuțiile sale Comitetului director.

(3)

În exercitarea atribuțiilor sale Consiliul de conducere adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 8

(1)

Consiliul de conducere se întrunește semestrial în ședința ordinară, precum și în ședința extraordinară, ori de câte ori este necesar.

(2)

Convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului de conducere se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, de către președintele Institutului, cu cel puțin 7 zile înainte de data ședinței, precizându-se data, ora și locul desfășurării și ordinea de zi a ședinței.

(3)

Convocarea ședințelor extraordinare ale Consiliului de conducere se poate face la cererea Președintelui României, a președintelui Institutului sau a unei pătrimi din numărul total al membrilor. Convocarea se face nominal, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării.

Articolul 9

(1)

Consiliul de conducere este legal constituit în prezenta majorității membrilor săi și adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2)

În cazul în care, la prima convocare, Consiliul de conducere nu este legal constituit, a doua convocare este organizată în decurs de doua săptămâni, cu respectarea prevederilor prezentei legi, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majorității membrilor prezenți, oricare ar fi numărul acestora.

Articolul 10

(1)

Comitetul director este organul care asigura conducerea executivă a activității curente a Institutului și este alcătuit din 7 membri, dintre care unul este președintele Institutului, iar 6 sunt membri numiți de acesta dintre coordonatorii departamentelor sau ai publicațiilor Institutului.

(2)

Mandatul membrilor Comitetului director este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii; membrii Comitetului director prezintă anual Consiliului de conducere raportul de activitate.

(3)

Comitetul director adopta decizii cu votul majorității membrilor săi.

(4)

Comitetul director are următoarele atribuții:

a) asigura îndeplinirea hotărârilor Consiliului de conducere;

b) asigură realizarea strategiei și a programelor de activitate ale Institutului;

c) elaborează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și execuția bugetară pe anul anterior;

d) asigură realizarea proiectelor de parteneriat public-privat cu instituții din țara și din străinătate;

e) elaborează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a Institutului, precum și organigrama acestuia;

f) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Consiliul de conducere.

(5)

Atribuțiile Comitetului director sunt repartizate membrilor acestuia, corespunzător departamentelor Institutului.

Articolul 11

(1)

Comitetul director se întrunește în ședințe ordinare o dată pe luna și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

(2)

Convocarea ședințelor se face de către președintele Institutului.

(3)

Ședințele Comitetului director sunt legal constituite în prezenta a cel puțin 5 membri.

(4)

Ședințele Comitetului director sunt prezidate de președintele Institutului sau, în lipsa acestuia, de către un alt membru desemnat de președinte potrivit legii.

(5)

În exercitarea atribuțiilor care îi revin Comitetul director adopta decizii cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(6)

La ședințele Comitetului director pot participa, cu statut consultativ, și alți coordonatori ai compartimentelor de specialitate stabilite prin organigrama.

Articolul 12

(1)

Conducerea operativă a Institutului este asigurata de un președinte, care este numit și revocat din funcție de către Președintele României; funcția de președinte al Institutului este asimilată celei de secretar de stat.

(2)

Mandatul președintelui este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.

(3)

Funcția de președinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

(4)

Președintele Institutului exercita următoarele atribuții:

a) coordonează întreaga activitate a Institutului;

b) reprezintă Institutul în relațiile cu persoanele fizice și juridice române și străine;

c) încheie în numele Institutului acte juridice, potrivit legii;

d) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

(5)

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin președintele emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii.

(6)

Președintele este ordonator principal de credite.

(7)

Președintele poate delega o parte din atribuțiile sale unor membri ai Comitetului director, desemnați potrivit legii.

Articolul 13

(1)

Pe lângă președintele Institutului funcționează un consiliu consultativ format din personalități de prestigiu în domeniul culturii, artei, învățământului și științei, din țara și din străinătate.

(2)

Componenta, organizarea și funcționarea consiliului consultativ se aproba prin ordin al președintelui Institutului.

Articolul 14

Numărul maxim de posturi ale Institutului se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea președintelui Institutului, cu avizul Președintelui României.

Articolul 15

(1)

Activitatea externa a Institutului se desfășoară și prin institute culturale românești din străinătate, care își mențin subordonarea administrativă față de Ministerul Afacerilor Externe.

(2)

Institutele culturale românești din străinătate își desfășoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din țările respective.

Articolul 16

În susținerea activității externe a Institutului, prin intermediul institutelor culturale românești din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe va asigura:

a) cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare bunei funcționari a acestor institute;

b) derularea programelor și proiectelor stabilite de Consiliul de conducere al Institutului, în conformitate cu obiectivele acestuia și pentru fiecare institut cultural în parte;

c) transportul, în regim de curier diplomatic, al materialelor documentare necesare activității acestor institute.

Articolul 17

(1)

Înființarea și desființarea institutelor culturale românești din străinătate se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii și Cultelor și a Institutului.

(2)

Structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare ale institutelor culturale românești din străinătate se stabilesc, la propunerea Institutului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii și cultelor și președintelui Institutului.

Articolul 18

(1)

Institutele culturale românești din străinătate sunt conduse de câte un director și un director adjunct, funcții incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic.

(2)

Directorul institutului cultural român din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier, iar directorul adjunct are grad diplomatic de consilier.

(3)

Numirea directorilor și a directorilor adjuncți se face, la propunerea președintelui Institutului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii și cultelor și al președintelui Institutului, pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru încă un mandat; directorul Academiei di România din Roma și cel al Institutului Cultural Roman și de Cercetare Umanistica de la Venetia sunt numiți la propunerea președintelui Academiei Române.

Articolul 19

Ministerul Afacerilor Externe sprijină, prin intermediul Academiei Diplomatice, organizarea de cursuri de formare, pregătire și perfecționare profesională a personalului care urmează să fie trimis în misiune permanenta la institutele culturale românești din străinătate, în cooperare cu instituțiile de învățământ universitar sau postuniversitar ori cu alte instituții specializate în promovarea culturii și cooperării internaționale.

Articolul 20

(1)

Pe perioada misiunii permanente în străinătate personalul de specialitate al institutelor culturale românești, cu excepția personalului tehnico-administrativ, beneficiază de drepturile și se supune obligațiilor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic și consular al României.

(2)

Personalul institutelor culturale românești din străinătate nu poate efectua, de regula, misiuni permanente în străinătate cu o durată mai mare de 4 ani consecutivi; după fiecare misiune permanenta în străinătate, personalul institutului cultural își reia activitatea la locul de muncă anterior.

Articolul 21

(1)

Bugetul de venituri și cheltuieli al Institutului se elaborează pe bază de programe. Cheltuielile curente și de capital ale Institutului se finanțează din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat.

(2)

Veniturile proprii ale Institutului se constituie din vânzarea produselor editoriale, organizarea de sesiuni, conferințe, manifestări cultural-artistice și științifice, realizarea de studii, analize și programe pe bază de contracte de cercetare, precum și din proiecte realizate în parteneriat public-privat și se utilizează de către Institut, potrivit legii.

(3)

Institutul poate primi și folosi donații și sponsorizări, potrivit legii.

(4)

Institutele culturale românești din străinătate sunt finanțate de la bugetul de stat printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Articolul 22

Institutul preia fără plata patrimoniul Fundației Culturale Române și al Editurii Fundației Culturale Române, inclusiv sediile în care acestea își desfășoară activitatea, pe bază de protocol de predare-primire încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu ultima situație financiară anuală, actualizată potrivit prevederilor legale.

Articolul 23

(1)

Încadrarea personalului Institutului se face pe bază de concurs sau examen, în condițiile legii.

(2)

Personalul Fundației Culturale Române și al Editurii Fundației Culturale Române se preia, pe baza testarii cunoștințelor, în limita numărului de posturi și se considera transferat în interes de serviciu.

(3)

Desemnarea membrilor Consiliului de conducere se face de către persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 24

Salarizarea personalului Institutului se face potrivit legislației privind salarizarea în sectorul bugetar.

Articolul 25

(1)

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, centrele culturale românești din străinătate se reorganizează ca institute culturale.

(2)

Institutele culturale românești din străinătate vor beneficia de dotări adecvate activităților stabilite prin prezenta lege.

Articolul 26

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga

Hotărârea Guvernului nr. 354/1990

privind înființarea Fundației Culturale Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 22 septembrie 1995, și

Hotărârea Guvernului nr. 1.208/1990

privind înființarea Editurii Fundației Culturale Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 27 mai 1992, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VIOREL HREBENCIUC
București, 11 iulie 2003.
Nr. 356.
────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.