Acord · Act Internațional

Acordul din 4 mai 2015

între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

prezumat în vigoare

Data actului
4 mai 2015
Emitent
Act Internațional
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 225 din 25 martie 2016
Structură
28 de articole · 50.513 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite,

dorind să promoveze și să dezvolte în continuare relațiile lor economice și să extindă cooperarea lor în domeniul fiscal prin încheierea unui acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Persoane vizate

Prezentul acord se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezentul acord se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat contractant sau al guvernelor sale locale ori unităților administrativ-teritoriale sau al autorităților locale, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică Acordul sunt, în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

(denumite în continuare "impozit român");

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

(i) impozit pe venit;

(ii) impozitul pe corporații;

(denumite în continuare "impozit al E.A.U.").

4. Nicio prevedere a acestui acord nu va afecta dreptul Guvernului Federal al Emiratelor Arabe Unite, guvernelor sale locale sau autorităților sale locale de a-și aplica propria legislație referitoare la impunerea veniturilor realizate din petrol și resurse naturale; aceste activități sunt impuse potrivit legislației Emiratelor Arabe Unite.

5. Acordul se aplică de asemenea oricăror impozite identice sau substanțial similare care sunt stabilite după data semnării Acordului, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor notifica reciproc cu privire la orice modificări semnificative care au fost făcute în legislațiile lor fiscale.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile "un stat contractant" și "celălalt stat contractant" înseamnă România sau Emiratele Arabe Unite, după cum cere contextul;

b) termenul "România" înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România exercită drepturi suverane și jurisdicție, în conformitate cu legislația sa și cu normele și principiile dreptului internațional;

c) termenul "Emiratele Arabe Unite" înseamnă E.A.U și, atunci când este folosit în sens geografic, înseamnă zona în care se află teritoriul sub suveranitatea sa, precum și marea teritorială, spațiul aerian, zona submarină asupra cărora Emiratele Arabe Unite exercită, în conformitate cu dreptul internațional și legislația Emiratelor Arabe Unite, drepturi suverane, care se referă la teritoriul și insulele aflate sub jurisdicția sa, referitoare la orice activitate desfășurată în legătură cu explorarea și exploatarea resurselor naturale;

d) termenul "persoană" include o persoană fizică, o societate și orice altă asociere de persoane;

e) termenul "societate" înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este tratată ca fiind o persoană juridică în scopuri fiscale;

f) termenul "întreprindere a unui stat contractant" și "întreprindere a celuilalt stat contractant" înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul "național" înseamnă:

(i) în cazul României, orice persoană fizică având cetățenia română în conformitate cu legislația României și orice persoană juridică, asociere de persoane și orice altă entitate constituită și având statutul în conformitate cu legislația în vigoare în România;

(ii) în cazul Emiratelor Arabe Unite, toate persoanele fizice având naționalitatea Emiratelor Arabe Unite în conformitate cu legislația Emiratelor Arabe Unite și orice persoană juridică, parteneriat și orice grupare de persoane având statutul în conformitate cu legislația Emiratelor Arabe Unite;

h) expresia "trafic internațional" înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când un astfel de transport este efectuat numai între locuri din celălalt stat contractant;

i) expresia "autoritate competentă" înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanțelor publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Emiratelor Arabe Unite, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat;

j) expresia "activitate de afaceri" include de asemenea prestarea unor servicii profesionale și a altor activități cu caracter independent.

2. În ceea ce privește aplicarea acestui acord în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în acesta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înțelesul pe care îl are la momentul respectiv în baza legislației acelui stat referitoare la impozitele pentru care se aplică Acordul, orice înțeles pe care îl are în baza legislației fiscale aplicabile în acel stat prevalând asupra înțelesului dat termenului în baza altor legi ale acelui stat.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentului acord, expresia "rezident al unui stat contractant" înseamnă:

a) în cazul României: orice persoană care, în baza legislației României, este supusă impozitării acolo datorită domiciliului său, reședinței sale, locului de conducere, locului de înregistrare sau oricărui alt criteriu de natură similară. Totuși, această expresie nu include orice persoană care este supusă impozitării în România numai pentru faptul că realizează venituri din surse situate în România;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite: o persoană care, în baza legislației Emiratelor Arabe Unite, are domiciliul în Emiratele Arabe Unite și o societate care este încorporată în Emiratele Arabe Unite și are locul conducerii efective acolo.

2. În sensul paragrafului 1 de mai sus:

a) în cazul României, termenul "rezident" include:

(i) România, orice unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acesteia și Guvernul României;

(ii) Banca Națională a României, orice instituție ori persoană sau orice entitate deținută ori controlată direct sau indirect de România sau de o unitate administrativ-teritorială ori autoritate locală a acesteia sau de Guvernul României;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite, termenul "rezident" include:

(i) Guvernul Federal al Emiratelor Arabe Unite, guvernele locale și autoritățile locale ale acestuia;

(ii) orice instituții guvernamentale create în baza legii publice, cum ar fi Banca Centrală, fonduri, corporații, autorități, fundații, agenții sau alte entități similare înființate în Emiratele Arabe Unite;

(iii) orice entitate interguvernamentală înființată în Emiratele Arabe Unite în al cărei capital Emiratele Arabe Unite participă împreună cu alte state.

3. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului contractant în care are o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă aceasta dispune de o locuință permanentă în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre statele contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau nu locuiește în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant al cărui național este;

d) dacă aceasta este național al ambelor state contractante sau nu este al niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

4. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care se află locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentului acord, expresia "sediu permanent" înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia "sediu permanent" include, în special:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; și

f) o mină, un puț petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

3. Un șantier de construcții, un proiect de construcții, de asamblare sau de instalare constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 12 luni.

4. Prin derogare de la prevederile anterioare ale acestui articol, expresia "sediu permanent" se consideră că nu include:

a) folosirea de instalații numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de bunuri sau mărfuri aparținând întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparținând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparținând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) menținerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparținând întreprinderii care sunt expuse în cadrul unui târg comercial sau expoziții și care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau expoziție, cu condiția ca părțile sau societățile implicate să îndeplinească toate cerințele din fiecare stat contractant;

e) menținerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de bunuri sau mărfuri ori al colectării de informații pentru întreprindere;

f) menținerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfășurării pentru întreprindere a oricărei altei activități cu caracter pregătitor sau auxiliar;

g) menținerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activităților menționate în subparagrafele de la a) la f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2, atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6 - acționează în numele unei întreprinderi și are și exercită în mod obișnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privința oricăror activități pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul când activitățile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 4 care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în baza prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai pentru faptul că aceasta își exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker sau orice agent cu statut independent, cu condiția ca astfel de persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite de afaceri.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care își exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una din aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din silvicultură) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Expresia "proprietăți imobiliare" are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultură și în silvicultură, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, vapoarele și aeronavele nu sunt considerate proprietăți imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăților imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică de asemenea veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi.

Articolul 7

Profiturile din activitatea de afaceri

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare, în condiții identice sau similare, și tratând cu toată independența cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile efectuate pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte.

4. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeași metodă, dacă nu există motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.

6. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transport naval și aerian

1. Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport se află la bordul unei nave, atunci acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică de asemenea profiturilor obținute din participarea la un pool, la o activitate de afaceri desfășurată în comun sau la o agenție internațională de transport.

4. Prevederile paragrafului 1 se aplică de asemenea următoarelor venituri obținute din exploatarea aeronavelor în trafic internațional:

a) veniturile din vânzarea de tichete în numele unei întreprinderi de transport;

b) veniturile din vânzarea de servicii de inginerie unei terțe părți și orice alt venit provenit din alte servicii tehnice care sunt legate de exploatarea aeronavelor în trafic internațional;

c) dobânzile la depozite și veniturile obținute din hârtii de valoare, obligațiuni și acțiuni, cu condiția ca asemenea venituri să fie legate de exploatarea aeronavelor și să reprezinte o parte integrantă a exploatării aeronavelor în trafic internațional.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleași persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relațiile lor comerciale sau financiare de condiții acceptate sau impuse care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste condiții ar fi fost obținute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obținute de fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impozitate în consecință.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui stat - și impozitează în consecință - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menționat dacă condițiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea acestei modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentului acord și, dacă este necesar, autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 3% (trei la sută) din suma brută a dividendelor.

Prezentul paragraf nu afectează impunerea societății cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol, dividendele plătite de o societate rezidentă fie a unuia, fie a celuilalt dintre statele contractante nu vor fi impozabile dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este:

a) Guvernul oricărui stat contractant sau oricare instituție guvernamentală sau entitate aparținând acestuia;

b) o societate care este rezidentă fie a unuia, fie a celuilalt stat contractant, al cărei capital este deținut direct sau indirect (în proporție de cel puțin 25%) de guvernul sau de o instituție guvernamentală fie a unuia, fie a celuilalt stat contractant.

4. Termenul "dividende" folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din acțiuni, din părți miniere, din părți de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanță, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte drepturi de corporație care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni de către legislația statului în care este rezidentă societatea care le distribuie.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, și deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care sunt plătite dividendele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situație, se aplică prevederile articolului 7.

6. În sensul prevederilor paragrafului 3, termenul "Guvern" include în particular, dar nu exclusiv:

a) în cazul României:

(i) Banca Națională a României;

(ii) orice instituție sau persoană ori orice entitate deținută sau controlată direct sau indirect de România, de o unitate administrativ-teritorială sau de o autoritate locală a acesteia ori de Guvernul României;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

(i) Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite;

(ii) Autoritatea Investițiilor din Abu Dhabi;

(iii) Consiliul Investițiilor din Abu Dhabi;

(iv) Autoritatea de Investiții emirateză;

(v) Societatea de Dezvoltare Mubadala;

(vi) Societatea de Investiții Petroleum Internațional;

(vii) Dubai World;

(viii) Corporația de Investiții din Dubai;

(ix) Compania Națională de Energie Abu Dhabi PJSC (TAQA); sau

(x) orice altă instituție creată de Guvernul Federal, de guvernele locale sau de autoritățile locale, care este recunoscută ca parte integrantă a acelui guvern, acelor guverne sau autorități astfel cum poate fi convenit prin notificare de autoritățile competente ale statelor contractante.

7. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent situat în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societății, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.

8. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale ale oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea acțiunilor sau a altor drepturi în legătură cu care este plătit dividendul este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.

Articolul 11

Dobânzi

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuși, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 3% (trei la sută) din suma brută a dobânzilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2, dobânzile provenind:

a) din Emiratele Arabe Unite și plătite Guvernului României sau oricăreia din instituțiile sale financiare sunt scutite de impozite în Emiratele Arabe Unite;

b) din România și plătite Guvernului Emiratelor Arabe Unite sau instituțiilor sale financiare sunt scutite de impozite în România;

c) de la instituții al căror capital este în întregime sau parțial deținut de Guvernul României sau de Guvernul Emiratelor Arabe Unite sunt scutite de impozite referitoare la dobânzi în fiecare stat contractant.

4. În sensul prevederilor paragrafului 3, termenul "Guvern" include în particular, dar nu exclusiv:

a) în cazul României:

(i) România, orice unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acesteia și Guvernul României;

(ii) Banca Națională a României;

(iii) orice instituție sau persoană ori orice entitate deținută sau controlată direct sau indirect de România, de o unitate administrativ-teritorială sau de o autoritate locală a acesteia ori de Guvernul României;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

(i) Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite;

(ii) Autoritatea Investițiilor din Abu Dhabi;

(iii) Consiliul Investițiilor din Abu Dhabi;

(iv) Autoritatea de Investiții emirateză;

(v) Societatea de Dezvoltare Mubadala;

(vi) Societatea de investiții Petroleum Internațional;

(vii) Dubai World;

(viii) Corporația de Investiții din Dubai;

(ix) Compania Națională de Energie Abu Dhabi PJSC (TAQA); sau

(x) orice altă instituție creată de Guvernul Federal, de guvernele locale sau de autoritățile locale, care este recunoscută ca parte integrantă a acelui guvern, acelor guverne sau autorități astfel cum poate fi convenit prin notificare de autoritățile competente ale statelor contractante.

5. Termenul "dobânzi" folosit în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creanță de orice fel însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului și, în special, veniturile din titluri de stat și veniturile din titluri sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea titluri sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

6. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo și creanța în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situație se aplică prevederile articolului 7.

7. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul dobânzilor, fie că este, fie că nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată creanța generatoare de dobânzi și aceste dobânzi se suportă de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de dobânzi se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

8. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobânzilor, ținând seama de creanța pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

9. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea titlului de creanță în legătură cu care sunt plătite dobânzile este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al redevențelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 3% (trei la sută) din suma brută a redevențelor.

3. Termenul "redevențe" folosit în prezentul articol înseamnă plăți de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf, orice patent, marcă de comerț, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret ori pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele printr-un sediu permanent situat acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite redevențele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situație se aplică prevederile articolului 7.

5. Redevențele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie că este, fie că nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este legată obligația de a plăti redevențele și acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de redevențe se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură cu care sunt plătite redevențele este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei creări sau cesionări.

Articolul 13

Câștiguri de capital

1. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăților imobiliare menționate în paragraful 2 al articolului 6 și situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în statul contractant în care este situată proprietatea.

2. Câștigurile din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, inclusiv astfel de câștiguri din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere), sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câștigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internațional sau a proprietăților mobiliare necesare exploatării unor asemenea nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acțiunilor unei societăți care sunt listate la o bursă recunoscută sunt impozabile numai în statul de rezidență.

5. Câștigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți mobiliare, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 2, 3 și 4, cum ar fi acțiunile la o societate, altele decât cele menționate la paragraful 4, sau valori mobiliare, obligațiuni, titluri de creanță și altele asemenea, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

Articolul 14

Venituri din activitatea salariată

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 18, 19 și 20, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, asemenea remunerații sunt impozabile în celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menționat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioadă de douăsprezece luni începând sau sfârșind în anul fiscal vizat; și

b) remunerațiile sunt plătite de un angajator sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat; și

c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent pe care angajatorul îl are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului articol, remunerațiile obținute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internațional sunt impozabile în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 15

Profesori și cercetători

O persoană fizică care este rezidentă a unui stat contractant imediat înaintea sosirii în celălalt stat contractant, la invitația unei universități, unei colegiu, unei școli sau a altui institut similar educațional sau a unui institut de cercetare științifică, și care este prezentă în acel celălalt stat pentru o perioadă care nu depășește 3 ani, numai în scopul de a preda sau de a efectua cercetare sau pentru ambele la un asemenea institut de educație sau cercetare, va fi scutită de impozit o perioadă care nu depășește 3 ani în celălalt stat, în legătură cu orice remunerație primită pentru predare sau cercetare.

Articolul 16

Studenți și stagiari

Sumele pe care le primește pentru întreținere, educație sau pregătire un student sau un stagiar care este sau a fost imediat anterior vizitei sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat menționat numai în scopul educației sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu condiția ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat.

Articolul 17

Remunerațiile membrilor Consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plăți similare obținute de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

Articolul 18

Pensii și anuități

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 19, pensiile și alte remunerații similare aferente activității salariate desfășurate în trecut și anuitățile, plătite unui rezident al unui stat contractant, sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al acestui articol, plățile efectuate în baza legislației referitoare la asigurările sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.

3. Termenul "anuitate" înseamnă o sumă determinată, plătită periodic, la date stabilite, în timpul vieții sau pentru o perioadă de timp specificată sau determinabilă, în baza unei obligații de efectuare a plăților în schimbul unei considerații adecvate și complete, în bani sau în echivalent.

Articolul 19

Funcții publice

1. a) Salariile și alte remunerații similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau de un guvern local ori o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau guvern, acelei autorități sau unități sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totuși, aceste salarii și alte remunerații similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizică este rezidentă a acelui stat, și

(i) este un național al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant sau de un guvern local ori o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau guvern, acelei autorități sau unități este impozabilă numai în acel stat.

b) Totuși, o astfel de pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă și național al acelui stat.

3. Prevederile articolelor 14, 15, 17, 18 și 20 se aplică salariilor, pensiilor și altor remunerații similare plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant sau de un guvern local ori o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Articolul 20

Artiști de spectacol și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile articolelor 7 și 14, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca muzician sau ca sportiv, din activitățile personale ale acelui rezident desfășurate în această calitate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, prin derogare de la prevederile articolelor 7 și 14, sunt impozabile în statul contractant în care sunt desfășurate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activitățile desfășurate de artiștii de spectacol sau de sportivi într-un stat contractant, atunci când vizita în acel stat este finanțată în întregime din fonduri publice ale celuilalt stat sau ale unui guvern local, unor autorități locale sau unități administrativ-teritoriale a acestuia sau de o agenție publică a acestora și activitatea nu este desfășurată în scopul de a obține profit, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt desfășurate aceste activități.

Articolul 21

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentului acord, sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietățile imobiliare așa cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă beneficiarul efectiv al unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite veniturile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situație se aplică prevederile articolului 7.

Articolul 22

Metode pentru eliminarea dublei impuneri

Dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

a) în cazul României:

Când un rezident al României realizează venituri care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, sunt impozitate în Emiratele Arabe Unite, România va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Emiratele Arabe Unite.

Totuși, această deducere nu va putea depăși acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care sunt impozitate în Emiratele Arabe Unite;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

Potrivit legislației Emiratelor Arabe Unite, ținând seama de principiile privind evitarea dublei impuneri legate fie de metoda creditării, fie de cea a debitării.

Articolul 23

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nicio impozitare sau obligație legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea și obligațiile conexe la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat aflați în aceeași situație, mai ales în ceea ce privește rezidența. Prin derogare de la prevederile articolului 1, această prevedere se aplică de asemenea persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în celălalt stat contractant decât impozitarea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfășoară aceleași activități. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidenților celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce privește impozitarea, pe considerente legate de statutul civil sau de responsabilitățile familiale, pe care le acordă propriilor săi rezidenți.

3. Cu excepția cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, redevențele și alte plăți efectuate de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt deductibile, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat.

4. Întreprinderile unui stat contractant al căror capital este integral sau parțial deținut ori controlat în mod direct sau indirect de unul ori de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant nu vor fi supuse în primul stat menționat niciunei impozitări sau obligații legate de aceasta care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea și obligațiile conexe la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat.

5. Prevederile prezentului articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentului acord.

Articolul 24

Procedura amiabilă

1. Când un rezident al unui stat contractant consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația internă a acelor state, să supună în scris cazul său autorității competente a statului contractant al cărui rezident este, arătând motivele pentru care susține revizuirea unei astfel de impozitări. Pentru a fi admisă, cererea menționată mai sus trebuie să fie prezentată într-o perioadă de 3 ani de la data comunicării acțiunii din care rezultă o impozitare care nu este conformă cu prevederile Acordului.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația îi pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în măsură să ajungă la o soluționare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu Acordul. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația internă a statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Acordului. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazuri care nu sunt prevăzute de Acord.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante vor comunica, dacă este necesar, direct între ele în scopul aplicării Acordului și realizării unei înțelegeri în sensul paragrafelor anterioare.

Articolul 25

Schimbul de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informații care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sau pentru administrarea ori implementarea legislațiilor interne privitoare la impozitele de orice fel și natură percepute în numele unui stat contractant, al unui guvern local sau al unei autorități locale ori unități administrativ-teritoriale a acestuia, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară Acordului. Schimbul de informații nu este limitat de articolele 1 și 2.

2. Orice informație obținută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în același mod ca și informația obținută în baza legislației interne a acelui stat și va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităților (inclusiv instanțelor judecătorești și organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul paragrafului 1 sau cu supravegherea acțiunilor menționate anterior. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau în deciziile judiciare.

3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislației și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației sau în cadrul practicii administrative obișnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricație sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).

4. Dacă un stat contractant solicită informații în conformitate cu prezentul articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informațiilor pentru a obține informațiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informații pentru scopurile sale fiscale. Obligația prevăzută în propoziția anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permițând unui stat contractant să refuze furnizarea de informații doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes național față de informațiile respective.

5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permițând unui stat contractant să refuze furnizarea de informații doar pentru faptul că informațiile sunt deținute de o bancă, de o altă instituție financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acționează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deținute în cadrul unei persoane.

Articolul 26

Membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare

Prevederile prezentului acord nu afectează privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în baza regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

1. Fiecare guvern va notifica în scris celuilalt guvern, pe cale diplomatică, îndeplinirea procedurilor sale legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a Acordului.

2. Acordul va intra în vigoare în 30 de zile după data primirii ultimei notificări la care se face referire în paragraful 1 al acestui articol și prevederile sale vor produce efecte pentru venitul plătit în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Acordul a intrat în vigoare.

3. Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la Abu Dhabi la 11 aprilie 1993, își încetează valabilitatea și nu se va mai aplica în și după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acest acord intră în vigoare în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al acestui articol.

Articolul 28

Încetarea valabilității

Prezentul acord va rămâne în vigoare până când oricare dintre guverne transmite o notificare, pe cale diplomatică, celuilalt guvern, confirmând intenția sa de a înceta valabilitatea acestui acord. Această notificare scrisă trebuie să fie transmisă nu mai târziu de data de 30 iunie a oricărui an calendaristic, după expirarea unei perioade de cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului.

În această situație, Acordul își încetează valabilitatea și nu va mai produce efecte în și după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost transmisă o astfel de notificare de încetare a valabilității.

Drept care, subsemnații, autorizați în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul acord.

Semnat la Dubai, la 4 mai 2015, în două exemplare originale, în limbile română, arabă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României,

Mihai Tudose,

ministrul economiei, comerțului și turismului

Pentru Guvernul Emiratelor Arabe Unite,

Ubayz bin Humayd al Taer,

ministrul de stat pentru afaceri financiare

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.