Metodologie · Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice

Metodologia din 29 martie 2016

de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2016

prezumat în vigoare

Data actului: 29 martie 2016
Emitent: Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 249 din 4 aprilie 2016
Structură: 9 articole, 5 anexe · 87.459 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Articolul 1

(1)

Sumele stabilite pentru finanțarea de bază și cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, sunt evidențiate distinct în contractul instituțional al instituțiilor de învățământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenți (echivalenți unitari) finanțați de la bugetul de stat, pe cicluri de studii și numărul de granturi doctorale finanțate.

(2)

Contractele instituționale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) și Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS).

Articolul 2

(1)

Toate fondurile pentru finanțarea de bază și suplimentară a universităților de stat sunt considerate venituri proprii.

(2)

Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2016 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3)

Veniturile pentru finanțarea de bază și suplimentară sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice universitare.

Articolul 3

Finanțarea de bază se referă la:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic și nedidactic, personal de cercetare implicat în desfășurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuții legale, deplasări interne și internaționale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreținere și gospodărie, cheltuieli pentru materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații, perfecționarea personalului, protocol, protecția muncii etc.;

3. cheltuieli pentru susținerea proiectelor educaționale și de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea programelor de studii.

Articolul 4

(1)

În vederea încurajării excelenței în instituțiile de învățământ superior, se constituie un fond de finanțare suplimentară a universităților în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază.

(2)

Atribuirea fondurilor pentru finanțarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor și a standardelor de calitate propuse de CNFIS și aprobate de MENCS.

(3)

Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu MENCS, alocă fondurile pentru finanțare suplimentară prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante din universitate.

Articolul 5

Sumele atribuite fiecărei universități pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licență și de master, se alocă proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai universității se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienți de echivalare și de cost.

Articolul 6

(1)

Pentru doctoranzii înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de școlarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanțarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul 2011/2012 este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2)

Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea instituțională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGD(d), fondul pentru finanțarea granturilor (FGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenților doctoranzi.

(3)

Repartizarea pe universități a fondului pentru finanțarea granturilor (FGD), pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:

*Font 7*

Nrs

FGD^(U) = Σ

[VGD(rs,I) x GD(rs,I)^(U) + VGD(rs,II) x GD(rs,II)^(U) + VGD(rs,III) x GD(rs,III)^(U) + VGD(rs,IV) x GD(rs,IV)^(U)],

rs=1

unde:

- VGD(rs,I), VGD(rs,II), VGD(rs,III) și VGD(rs,IV) (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie și medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, corespunzătoare ramurii de știință rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

- GD(rs,I), GD(rs,II), GD(rs,III) și GD(rs,IV) reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie și medicină veterinară), finanțate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de știință rs;

- Nrs este numărul total al ramurilor de știință rs finanțate.

Articolul 7

(1)

Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanțarea de bază și pentru finanțarea suplimentară pentru studenții înmatriculați într-un program de studii de licență și de master sunt prezentate în art. 8 și 9 .

(2)

Valorile coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2016 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Articolul 8

Determinarea alocațiilor bugetare pentru universitățile de stat pentru finanțarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licență, master), se face pe baza următoarei proceduri:
1. Se determină fondurile alocate pentru finanțarea de bază (FB) pentru anul 2016, asociată ciclurilor de studii (licență și master):
a) din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare (FSS), și valoarea alocată pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD);
b) din suma rămasă (FI') se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporției prevăzute în anexa nr. 1.
2. Se determină numărul de studenți echivalenți unitari din fiecare universitate și fiecare ciclu de studii (licență și master). Procedura are două etape:
a) În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U și ciclu de studii r (licență și master), numărul SE(r,rs)^(U) de studenți echivalenți din ramura de știință rs:
Fr
SE(r,rs)^(U) = Σ
e(fr) x S(fr,rs)^(U),
fr=1
unde:
- SE(fr,rs)^(U) este numărul de studenți fizici din ramura de știință rs, la forma de învățământ fr, asociată ciclului de studii r înscriși în universitatea U, raportat la o dată de referință stabilită (1 ianuarie 2015 pentru repartizarea preliminară și 1 ianuarie 2016 pentru repartizarea finală);
- e(fr) este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învățământ fr (v. tabelul 1 din anexa nr. 3);
- Fr este numărul total al formelor de învățământ finanțate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universitățile din România (v. tabelul 1 din anexa nr. 3).
b) În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U și fiecare ciclu de studii r numărul SEU(r)^(U) de studenți echivalenți unitari:
Nrs
SEU(r)^(U) = Σ
C(rs) x SE(r,rs)^(U),
rs=1
unde:
- C(rs) este coeficientul de cost corespunzător ramurii de știință rs (tabelul 2 din anexa nr. 3);
- Nrs este numărul total al ramurilor de știință finanțate (v. tabelul 2 din anexa nr. 3).
3. Se determină numărul total de studenți echivalenți unitari SEU:
u
SEU = Σ
Σ SEU(r)^(U),
U=1 r
unde u este numărul total de universități de stat finanțate de la bugetul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.
4. Se determină alocația fb(s) pe student echivalent unitar:
FB
fb(s) = ────,
SEU
unde:
- FB este valoarea alocației pentru finanțarea de bază;
- SEU reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari.
5. Pentru fiecare universitate U și ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanțarea de bază FB(r)^(U) se calculează multiplicând alocația fb(s) cu numărul de studenți echivalenți unitari ai universității, înmatriculați la programe de studii asociate ciclului r:
FB(r)^(U) = fb(s) x SEU(r)^(U),
unde:
- SEU(r)^(U) reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari ai universității U;
- fb(s) este valoarea alocației corespunzătoare unui student echivalent unitar.
6. Se determină pentru fiecare universitate U alocația FB^(U) pentru finanțarea de bază:
FB^(U) = Σ FB(r)^(U)
r

Articolul 9

Determinarea alocațiilor bugetare pentru universitățile de stat, pentru finanțarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri:
1. În prima etapă se determină:
a) valoarea alocațiilor bugetare totale pentru finanțarea suplimentară;
b) valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare ramură de știință rs;
c) valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de știință rs.
În acest sens:
(i) Din suma alocată pentru finanțarea instituțională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) și fondurile pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), rezultând suma FI', din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporției prevăzute în anexa nr. 1.
(ii) Se determină fondurile FS(rs) alocate pentru finanțarea suplimentară FS pe anul 2016, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:
Se determină numărul SEU'(rs) de studenți echivalenți unitari din ramura de știință rs (pentru ciclurile de licență și master, cu excepția studenților de la formele de învățământ speciale, menționate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 3):
u
SEU'(rs) = Σ
SEU'(rs)^(U),
U=1
unde SEU'(rs)^(U) reprezintă numărul de studenți echivalenți unitari ai universității U din ramura de știință rs, determinați după eliminarea categoriilor menționate anterior.
Se determină fondurile FS(rs) din valoarea totală FS pe baza ponderii studenților echivalenți unitari din ramura de știință rs:
SEU'(rs)
FS(rs) = ───────────── x FS,
Nrs
Σ
SEU'(rs)
rs=1
(iii) Analog procedurii prin care se determină FS(rs), se determină sumele FS(rs)[C(k)] alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC(k), pentru fiecare ramură de știință rs:
FS(rs)[C(k)] = FS(rs) x p(k),
unde p(k) reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC(k) (în totalul finanțării suplimentare), iar
n
Σ
pk = 1
k=1
și n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate IC(k) și a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
2. În a doua etapă se determină sumele FS(rs)^(U)[C(k)] alocate universității U, pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC(k), pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:
2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare universitate, IC(k)^(U), conform modului de calcul prezentat în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:
2.1.1. pentru fiecare ramură de știință, IC(rs,k)^(U), dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de știință;
2.1.2. la nivel de universitate, IC(k)^(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC(rs,k)^(U) pentru fiecare ramură de știință a universității fiind aceeași cu cea obținută la nivel de universitate, IC(rs,k)^(U) = IC(k)^(U).
2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IR(k)^(U), astfel:
2.2.1. pentru fiecare ramură de știință, IR(rs,k)^(U), dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de știință;
2.2.2. la nivel de universitate, IR(k)^(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IR(rs,k)^(U) pentru fiecare ramură de știință a universității fiind aceeași cu cea obținută la nivel de universitate, IR(rs,k)^(U) = IR(k)^(U).
Indicatorul de calitate relativ IR(k)^(U), corespunzător indicatorului de calitate IC(k), pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universității U, în comparație cu valoarea indicatorului pentru celelalte universități.
Matematic, acest calcul se exprimă astfel:
Σ SEU^(Um)
-
Σ
SEU^(UM)
Um, pt. care
UM, pt. care
IC(k)^(U) > IC(k)^(Um)
IC(k)^(U) < IC(k)^(UM)
IR(k)^(U) = 1 + ───────────────────────────────────────────────,
N
Σ
SEU^(Un)
n=1
unde:
- IR(k)^(U) = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universității U (și similar pentru universitățile notate cu Um, UM, Un);
- IC(k)^(U) = valoarea indicatorului de calitate absolut k al universității U (și similar pentru universitățile notate cu Um, UM, Un);
- SEU^(Un) = numărul de studenți echivalenți unitari ai universității Un (și similar pentru universitățile notate cu Um, UM);
- N = numărul total al universităților de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.
Pentru fiecare universitate abaterea față de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferența dintre suma dimensiunilor universităților (notate Um) care au obținut rezultate inferioare și suma dimensiunilor universităților (notate UM) care au obținut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităților.
2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS(rs)^(U)[C(k)], alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC(k), pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:
SEU'(rs)^(U)
FS(rs)^(U)[C(k)] = IR(rs,k)^(U) x ──────────── x FS(rs)
SEU'(rs)
3. În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U), ce revin universității U, pentru finanțarea suplimentară, astfel:
3.1. Se determină sumele totale FS(rs)^(U), ce revin universității pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare ramurii de știință rs, după cum urmează:
n
FS(rs)^(U) = Σ
FS(rs)^(U)[C(k)]
k=1
3.2. Se determină sumele totale FS^(U), alocate universității U pentru finanțarea suplimentară, după cum urmează:
Nrs
FS^(U) = Σ
FS(rs)^(U)
rs=1
4. În a patra etapă se calculează sumele finale FS(fin)^(U)ce revin universității U, pentru finanțarea suplimentară, prin consolidarea pe ultimii patru ani, în ponderi egale [p(i)], a rezultatelor corespunzătoare finanțării suplimentare [FS(i)] pentru anul i, astfel:
ac-3
FS(fin)^(U) = Σ
FS(i)^(U) x p(i)
i=ac

Anexa 1 la metodologie

Distribuția fondurilor pentru finanțarea

instituțională a universităților din

bugetul național pentru anul 2015

Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se repartizează 2% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012 se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează:

a) finanțarea de bază (FB): 72,5%;

b) finanțarea suplimentară (FS): 26,50%;

c) Fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI): 1,00%.

Anexa 2 la metodologie

Valoarea grantului anual pentru studenții doctoranzi
înmatriculați începând cu anul 2011/2012
┌─────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│
Categorii cheltuieli
│
Domeniul de finanțare
│
│
├────────┬────────┬────────┤
│
│
D1
│
D2
│ D3, D4 │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│TOTAL GRANT (lei)
│
│
│
│
│(include salarizarea conducătorului de doctorat; │
│
│
│
│salarizarea membrilor comisiei de îndrumare;
│ 22.400 │ 25.300 │ 29.200 │
│program de pregătire bazat pe studii avansate;
│
│
│
│
│program de pregătire suplimentar fonduri pentru
│
│
│
│
│cercetare; regia școlii doctorale)
│
│
│
│
└─────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘
În domeniul de finanțare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Științe juridice; Științe administrative; Științe ale comunicării; Sociologie; Științe politice; Științe militare, informații și ordine publică; Științe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică și Informatică economică); Psihologie și științe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).
În domeniul de finanțare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Matematică; Fizică; Chimie și inginerie chimică; Științele pământului și atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicații și tehnologii informaționale; Inginerie geologică, mine, petrol și gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale și animale; Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management; Biologie; Biochimie; Științe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică și Informatică economică); Știința sportului și educației fizice.
În domeniul de finanțare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură și urbanism.
În domeniul de finanțare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de știință Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).

Anexa 3 la metodologie

Valorile coeficienților de echivalare
și de cost pentru anul 2016
Tabelul 1: Lista formelor de învățământ cu coeficienții de echivalare corespunzători folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master
┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Nr. │
Ciclul și forma de învățământ
│ Coeficient
│
│crt.│
│de echivalare│
├────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┤
│I. Studii universitare de licență
│
├────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┤
│
1│Studii în limba română*1)
│
1,00
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2│Studii în limba maghiară - ca limbă maternă
│
2,00
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3│Studii în limba germană - ca limbă maternă
│
2,50
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 4.1│Studii integral în limbi de mare circulație
│
1,50
│
│
│internațională*2)
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 4.2│Studii desfășurate parțial în limbi de mare circulație
│
1,25
│
│
│internațională și în limba română
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 5.1│Studii integral în limbi de circulație restrânsă
│
2,00
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 5.2│Studii desfășurate parțial în limbi de circulație
│
1,50
│
│
│restrânsă și în limba română
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
6│Studii desfășurate în cadrul extensiilor universitare -
│
2,50
│
│
│în afara țării
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
7│Studii universitare cu frecvență redusă
│
0,25
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
8│Studii universitare - învățământ seral
│
0,80
│
├────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┤
│II. Studii universitare de masterat*3)
│
├────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┤
│
9│Studii de masterat în limba română*1)
│
2,00/1,00
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
10│Studii de masterat în limbi de circulație internațională │
3,00/1,50
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
11│Studii de masterat desfășurate în cadrul extensiilor
│
3,00/1,50
│
│
│universitare - în afara țării
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
12│Studii de masterat în limbile minorităților naționale*4) │
3,00/1,50
│
├────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┤
│III. Alte forme de pregătire
│
├────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┤
│
13│Stagiu de rezidențiat
│
1,20
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
14│Pregătire preliminară pentru studenți străini
│
1,25
│
│
│(an pregătitor)
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
15│Activități asociate acordării gradelor didactice în
│
0,40
│
│
│învățământul preuniversitar
│
│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
16│Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)
│
0,16
│
└────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Tabelul 2: Lista ramurilor de știință cu coeficienții de cost corespunzători folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master
*Font 9*
┌──────┬─────────────┬───┬───────────────────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┐
│Cod DF│ Domeniul
│Cod│
Ramura de știință (RS)
│Coeficient│ Domenii │Codificare│
│
│fundamental
│RS │
│
de
│finanțare│
│
│
│
(DF)
│
│
│
cost
│ grant
│
│
│
│
│
│
│
│doctorat │
│
├──────┼─────────────┼───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
10
│Matematică și│ 10│Matematică
│
1,65
│
D2
│
1010
│
│
│ științe ale ├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
naturii
│ 20│Fizică
│
1,9
│
D2
│
1020
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 30│Chimie și inginerie chimică
│
1,9
│
D2
│
1030
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 40│Științele pământului și
│
1,65
│
D2
│
1040
│
│
│
│
│atmosferei
│
│
│
│
├──────┼─────────────┼───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
20
│Științe
│ 10│Inginerie civilă
│
1,75
│
D2
│
2010
│
│
│inginerești
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 20│Inginerie electrică,
│
1,75
│
D2
│
2020
│
│
│
│
│electronică și telecomunicații │
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 30│Inginerie geologică, mine,
│
1,75
│
D2
│
2030
│
│
│
│
│petrol și gaze
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 40│Ingineria transporturilor
│
1,75
│
D2
│
2040
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 50│Ingineria resurselor vegetale
│
1,75
│
D2
│
2050
│
│
│
│
│și animale
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 60│Ingineria sistemelor,
│
1,75
│
D2
│
2060
│
│
│
│
│calculatoare și tehnologia
│
│
│
│
│
│
│
│informației
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Inginerie mecanică,
│
1,75
│
D2
│
2070
│
│
│
│
│mecatronică, inginerie
│
│
│
│
│
│
│
│industrială și management
│
│
│
│
├──────┼─────────────┼───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
30
│Științe
│ 10│Biologie
│
1,9
│
D2
│
3010
│
│
│biologice și ├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│biomedicale
│ 20│Biochimie
│
1,9
│
D2
│
3020
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 30│Medicină
│
2,25
│
D3
│
3030
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 40│Medicină veterinară
│
2,25
│
D3
│
3040
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 50│Medicină dentară
│
2,25
│
D3
│
3050
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 60│Farmacie
│
2,25
│
D3
│
3060
│
├──────┼─────────────┼───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
40
│Științe
│ 10│Științe juridice
│
1
│
D1
│
4010
│
│
│sociale
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 20│Științe administrative
│
1
│
D1
│
4020
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 30│Științe ale comunicării
│
1
│
D1
│
4030
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 40│Sociologie
│
1
│
D1
│
4040
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 50│Științe politice
│
1
│
D1
│
4050
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 60│Științe militare, informații și│
1
│
D1
│
4060
│
│
│
│
│ordine publică
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Științe economice (doar
│
1,65
│
D2
│
407050
│
│
│
│
│Cibernetică, statistică și
│
│
│
│
│
│
│
│informatică economică)
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Științe economice (fără
│
1
│
D1
│
4070
│
│
│
│
│Cibernetică, statistică și
│
│
│
│
│
│
│
│informatică economică)
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 80│Psihologie și științe
│
1
│
D1
│
4080
│
│
│
│
│comportamentale
│
│
│
│
├──────┼─────────────┼───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
50
│Științe
│ 10│Filologie
│
1
│
D1
│
5010
│
│
│umaniste și
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│arte
│ 20│Filosofie
│
1
│
D1
│
5020
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 30│Istorie
│
1
│
D1
│
5030
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 40│Teologie
│
1
│
D1
│
5040
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 50│Studii culturale
│
1
│
D1
│
5050
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 60│Arhitectură și urbanism
│
2,5
│
D3
│
5060
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Arte vizuale (fără Istoria și
│
3
│
D4
│
507040
│
│
│
│
│teoria artei)
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Arte vizuale (doar Istoria și
│
1
│
D1
│ 50704070 │
│
│
│
│teoria artei)
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Teatru și artele spectacolului │
5,37
│
D4
│
507010
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Cinematografie și media
│
7,5
│
D4
│
507020
│
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Muzică (doar Interpretare
│
5,37
│
D4
│ 50703040;│
│
│
│
│muzicală)
│
│
│ 50703050 │
│
│
├───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
│
│ 70│Muzică (fără Interpretare
│
3
│
D4
│
507030
│
│
│
│
│muzicală)
│
│
│
│
├──────┼─────────────┼───┼───────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│
60
│Știința
│ 10│Știința sportului și educației │
1,86
│
D2
│
6010
│
│
│sportului și │
│fizice
│
│
│
│
│
│educației
│
│
│
│
│
│
│
│fizice
│
│
│
│
│
│
└──────┴─────────────┴───┴───────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┘
NOTĂ:
Toți studenții/participanții din toate universitățile de stat din România, înscriși la formele de învățământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenți străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activități asociate acordării gradelor didactice în învățământul preuniversitar) sunt luați în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.

──────────
*1) Coeficientul se aplică și studenților înscriși la forma "Studii desfășurate în afara localității de rezidență a universității" de la ciclul universitar de licență și master.
*2) Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfășoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.
*3) La forma de masterat de un an și jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.
*4) Coeficientul se aplică studenților înscriși la "Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)" și "Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat.
──────────

Anexa 4 la metodologie

Lista indicatorilor de calitate și
a ponderilor asociate, pentru anul 2016
*Font 9*
┌────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│Clasa de indicatori │
Denumire indicator [IC(k)]
│Pondere│
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C1. Predare/învățare│IC1.1. Raportul dintre numărul studenților și numărul de
│
10%
│
│(30%)
│cadre didactice
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC1.2. Raportul numărului de studenți de la ciclul de
│
8%
│
│
│master și numărul de studenți de la ciclul de licență
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta│
6%
│
│
│de până la 40 de ani, inclusiv, și numărul total de cadre
│
│
│
│didactice
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare │
6%
│
│
│care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre
│
│
│
│didactice
│
│
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C2. Cercetare
│IC2.1. Calitatea resursei umane
│
12%
│
│științifică/creație ├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│artistică (40%)
│IC2.2. Impactul activității științifice/creației artistice │
10%
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC2.3. Performanța activității științifice/creației
│
12%
│
│
│artistice
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC2.4. Fondurile pentru cercetare științifică/creație
│
6%
│
│
│artistică
│
│
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C3. Orientare
│IC3.1. Ponderea mobilităților studențești prin programul
│
5%
│
│internațională (10%)│ERASMUS și ERASMUS MUNDUS
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC3.2. Ponderea studenților înscriși în programe de studii │
5%
│
│
│în limbi de circulație internațională
│
│
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C4. Orientare
│IC4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din
│
5%
│
│regională & echitate│medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale │
│
│socială (20%)
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC4.2. Contribuția universității la fondul de burse
│
4%
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de
│
4%
│
│
│licență
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC4.4. Locuri în cămine studențești
│
5%
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│
│IC4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate
│
2%
│
├────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală
│
100% │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală din FI
│
26,5%│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

Anexa 5 la metodologie

Modul de calcul al indicatorilor
de calitate pentru anul 2016
Clasa de indicatori C1. Predare/învățare
IC1.1. Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al studenților (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii de licență și master și numărul total de norme didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relației:
┌ ac-1
TS(rs)^(U)
┐
C1.1(rs)^(U) = ┤ Σ
─────────── [an(i)]├/4,
└ i=ac-4 TPD(rs)^(U)
┘
unde:
TPD(rs)^(U) - numărul total al cadrelor didactice din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);
TS(rs)^(U) - numărul total de studenți (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M - Licență, Master), din ramura de știință rs, de la universitatea U, obținut pe baza relației:
TS(rs)^(U) = SF(rs)^(U)[L_buget] + SF(rs)^(U)[M_buget] * ef(master) + SF(rs)^(U)[L(taxă)] + SF(rs)^(U)[M_taxă] * ef(master),
iar ef(master) este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5, care se aplică la ciclul de master;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: CNFIS, universități.
IC1.2. Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă) de la ciclul de master și numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, conform relației:
┌ ac-1
SF(rs)^(U)[M]
┐
C1.2(rs)^(U) = ┤ Σ
────────────── [an(i)]├/4,
└ i=ac-4 SF(rs)^(U)[L]
┘
unde:
SF(rs)^(U) [M] - numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de master (bugetați și cu taxă), din ramura de știință rs, de la universitatea U, unde, pentru studenții în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5;
SF(rs)^(U) [L] - numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de licență (bugetați și cu taxă), din ramura de știință rs, de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Pentru ramurile de știință arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară și farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenții de la programele de master distincte de programele de licență, precum și studenții de la rezidențiat.
Sursă date: CNFIS, universități.
IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, și numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relației:
┌ ac-1
TPDT(rs)^(U)
┐
C1.3(rs)^(U) = ┤ Σ
──────────── [an(i)]├/4,
└ i=ac-4 TPD(rs)^(U)
┘
unde: TPDT(rs)^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare), cu vârsta până la 40 de ani inclusiv (născuți după 1 ianuarie 1974);
TPD(rs)^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități.
IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, și numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relației:
┌ ac-1
TPDCD(rs)^(U)
┐
C1.4(rs)^(U) = ┤ Σ
───────────── [an(i)]├/4,
└ i=ac-4
TPD(rs)^(U)
┘
unde: TPDCD(rs)^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
TPD(rs)^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități.
Clasa de indicatori C2. Cercetare științifică/creație artistică
IC2.1. Calitatea resursei umane
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru media aritmetică a scorurilor obținute*1) de cadrele didactice și de cercetare*2) ale universității, din ramura de știință rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta și punctajul minim, stabilit de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), pentru domeniul în care acesta deține titlul respectiv*3). Universitatea raportează cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de știință, și comunică punctajele fiecăruia (calculate conform
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.560/2012
privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor și completărilor realizate până la momentul raportării).
Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
Pentru acele domenii de licență pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele și se face o medie generală, conform relației:
┌ ac
┌ ┌ m(rs)
┐
┐
┐
C2.1(rs)^(U) = ┤ Σ
│ │ Σ
Scor(j)^(U)│/m(rs)│[an(i)]├/4,
└ i=ac-3 └ └ j=1
┘
┘
┘
punctaj_CD(j)^(U)
unde: Scor(j)^(U) = ──────────────────────────
punctaj_min_CNATDCU(j)^(U)
- reprezintă scorul obținut pentru cadrul didactic CD(j), de la universitatea U;
punctaj_CD(j)^(U) - reprezintă punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice CD(j) (conform
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.560/2012 , cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor și completărilor realizate până la momentul raportării);
punctaj_min_CNATDCU(j)^(U) - reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care cadrul didactic CD(j) deține titlul respectiv;
m(rs) - reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015/2016, respectiv scorurile calculat pentru situația de la 1 ianuarie 2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent.
Sursă date: universități, CNATDCU.
C2.2. Impactul activității științifice/creației artistice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie aritmetică a indicilor*4) Hirsch h corespunzători cadrelor didactice raportate de universitate pe ramura de știință rs la indicatorul C2.1,
conform relației:
┌ ┌ m(rs)
┐
┐
C2.2(rs)^(U) = ┤ │ Σ
H(j)^3/2│/m(rs)├ [ac]
└ └ j=1
┘
┘
și H(j) = p(1) x h(j)^WebofKn + p(2) x h(j)^Scopus + p(3) x h(j)^GoogleSch =
┌
= ┤0,5 h(j)^WebofKn + 0,3 h(j)^Scopus + 0,2 h(j)^GoogleSch, pentru cod_DF 10, 20, 30
│
│ h(j)^GoogleSch, pentru celelalte domenii
└
unde: h(j) este indicele Hirsch h al cadrului didactic j. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuțiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat H(j)^3/2;
p(1) = 0,5, p(2) = 0,3 și p(3) = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 =0 și p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;
h(i)^WebofKn - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Web of Knowledge;
h(j)^Scopus - Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Scopus;
h(i)^GoogleSch - Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
m(rs) - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent [exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an(2015) și corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch calculați pentru situația de la 1 ianuarie 2015].
Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice
Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă.
Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situații: creație artistică sau activitate științifică, conform relației:
*Font 7*
┌ ┌ m(rs)
┐
┐
C2.2(rs)^(U) = ┤ │ Σ
[cit(tip)[CD(j,ca)^(rs,U)] x p_cit(tip,rs) + h^GoogleSch[CD(j,as)^(rs,U)]]│/m(rs)├ [ac],
└ └ j=1
┘
┘
unde: cit(tip)[CD(j,ca)^(rs,U)] - tipul de citare nominală, din publicații de specialitate și cronici în presa scrisă, pentru creația artistică a cadrului didactic din ramura de știință rs, de la universitatea U;
p_cit(tip,rs) - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicații de specialitate și cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de știință, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel național);
h^GoogleSch [CD(j,as)^(rs,U)] - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate științifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
m(rs) - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent [exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an(2015) și corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch și punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2015].
Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice:
Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate în domeniul Știința sportului și educației fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicații de specialitate și/sau recunoașterea națională și internațională.
Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicații de specialitate, respectiv recunoaștere națională sau internațională. Tipurile de recunoaștere națională și internațională la nivel de titlu onorific, publicație de specialitate și/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internațional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internațional, autor de publicații de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică și funcțională, pentru copii/tineri/ adulți, pentru obținerea și menținerea sănătății, menținerea vieții active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel național sau internațional. Se diferențiază nivelul internațional față de cel național cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 și recunoașterea cu indice 5.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul Știința sportului și educației fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situații: performanță și recunoaștere în activitatea națională și/sau internațională sau activitate științifică,
conform relației:
*Font 7*
┌ ┌ m(rs)
┐
┐
C2.2(rs)^(U) = ┤ │ Σ
[cit(tip), rec(tip)[CD(j,ca)^(rs,U)] x p_cit_rec(tip,rs) + h^GoogleSch[CD(j,as)^(rs,U)]]│/m(rs)├ [ac],
└ └ j=1
┘
┘
unde: cit(tip),rec(tip)[CD(j,ca)^(rs,U)] - tipul de citare nominală, din publicații de specialitate sau de recunoaștere națională sau internațională a cadrului didactic din ramura de știință rs, de la universitatea U;
p_cit_rec(tip,rs) - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicații de specialitate sau elementului de recunoaștere națională sau internațională (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a numărului de citări sau de elemente de recunoaștere pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel național);
h^GoogleSch[CD(j,as)^(rs,U)] - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate științifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
m(rs) - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent [exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an(2015) și corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch și punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2015]
Sursă date: universități, Web of Knowledge, Google Scholar.
C2.3. Performanța activității științifice/creației artistice
Se calculează pentru fiecare ramură de știință raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 și zona roșie sau ERIH INT1, v. clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității care activează în acea ramură de știință, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității în acea ramură.
Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roșie, respectiv ERIH INT1, și 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în Nature sau Science se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene /internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice, conform relației:
*Font 7*
m(rs) ┌ ac
┌
┐
C2.3(rs)^(U) = Σ
┤ Σ
│10 x ar(sn)(rs)^(U) + 2 x ar(r)(rs)^(U) + ar(g)(rs)^(U)│[an(i)] +
j=1
└ i=ac-3└
┘
ac
┌
┐
┐
+ Σ
│10 x br(t)(rs)^(U) + 2 x br(e)(rs)^(U) + br(n)(rs)^(U)│[an(i)]├ [CD(j,as)^(rs,U)]/TPDCtit(rs)^(U)[ac],
i=ac-3└
┘
┘
unde: ar_sn(rs)^(U) - numărul de articole publicate în revistele Science sau Nature de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
ar_r(rs)^(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roșie de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
ar_g(rs)^(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
br_t(rs)^(U) - numărul de brevete triadice obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
br_e(rs)^(U) -numărul de brevete europene/internaționale obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
br_n(rs)^(U) - numărul de brevete naționale obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
TPDCtit(rs)^(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective U, în acea ramură de știință rs;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent;
m(rs) - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U.
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru o singură ramură de știință. O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roșie și galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte.
Sursă date: universități, UEFISCDI.
Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice:
Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creație artistică, precum și obținerea de premii, distincții și nominalizări, individuale sau colective, la nivel național, internațional și internațional de vârf*5), de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează în acel domeniu artistic, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.
Pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute la nivel național și internațional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf se împarte la 2, indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situații: creație artistică sau activitate științifică, conform relației:
*Font 7*
m(rs)
Σ
[pr(tip)[CD(j,ca)^(rs,U)] x p(pr)(tip) + p(ar)(gr) x ar(gr)[CD(j,cs)^(rs,U)] + p(br)(tip)xbr(tip)[CD(j,cs)^(rs,U)]][an(i)]
ac
j=1
C2.3(rs)^(U) = Σ
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── [an(i)]
i=ac-3
TPDCtit(rs)^(U)[ac]
unde: pr(tip)[CD(j,ca)^(rs,U)] - tipul de proiect realizat sau distincție obținută pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
P_pr(tip) - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincție obținută (pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute, la nivel național și internațional, se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2, pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);
ar(gr)[CD(j,cs)^(rs,U)] - numărul de articole publicate, în reviste aflate în zona roșie sau galbenă, de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
Par(gr) - punctajul acordat pentru articolele publicate, în reviste aflate în zona roșie sau galbenă, de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
br(tip)[CD(j,cs)^(rs,U)] - numărul de brevete obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
Pbr(tip) - punctajul acordat pentru brevetele obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
TPDCtit(rs)^(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective U, în acea ramură de știință rs;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent.
Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice:
Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin obținerea de performante sportive și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează în domeniul Știința sportului și educației fizice, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular la universitate în domeniul Știința sportului și educației fizice.
Pentru performanțele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel național/universitar; 1,2, 0,8, respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiții de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2, 1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv VI, la competiții de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul Știința sportului și educației fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situații: performanță sportivă și recunoaștere în activitatea națională și/sau internațională sau activitate științifică, conform relației:
*Font 7*
m(rs)
Σ
[ps(tip)[CD(j,ps)^(rs,U)] x p(ps)(tip) + p(ar)(gr) x ar(gr)[CD(j,cs)^(rs,U)] + p(br)(tip)xbr(tip)[CD(j,cs)^(rs,U)]][an(i)]
ac
j=1
C2.3(rs)^(U) = Σ
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── [an(i)]
i=ac-3
TPDCtit(rs)^(U)[ac]
unde:
ps(tip)[CD(j,ps)^(rs,U) - tipul de performanță sportivă realizată sau distincție obținută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
P_ps(tip) - punctajul acordat tipului de performanță sportivă realizată sau distincție obținută (pentru performanțele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel național/universitar; 1,2, 0,8, respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiții de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2, 1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv VI, la competiții de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic);
ar(gr)[CD(j,cs)^(rs,U)] - numărul de articole publicate, în reviste aflate în zona roșie sau galbenă, de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
Par(gr) - punctajul acordat pentru articolele publicate, în reviste aflate în zona roșie sau galbenă, de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
br(tip)[CD(j,cs)^(rs,U)] - numărul de brevete obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
Pbr(tip) - punctajul acordat pentru brevetele obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
TPDCtit(rs)^(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective U, în acea ramură de știință rs;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent.
Sursă date: universități, UEFISCDI.
C2.4. Fondurile pentru cercetare științifică/creație artistică
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creație artistică*6) (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității) și numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate, conform relației:
┌ ac-1
TV(pr_cercetare)^(U) [an(i)]
┐
C2.4^(U) = │ Σ
───────────────────────────── │/4,
└ i=ac-4
TPDCtit^(U)[an(i-1)]
┘
unde:
TV(pr_cercetare)^(U) - valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creație artistică (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității), de la universitatea U;
TPDCtit^(U) - numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități
Clasa de indicatori C3. Orientare internațională
C3.1. Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS și ERASMUS MUNDUS
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților care au participat la mobilități prin programul ERASMUS, studenți români în străinătate - outgoing și studenți străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) și numărul total de studenți înmatriculați în universitatea U, conform relației:
┌ ac-1
SF^(U)[ERASMUS_ro] + 1,5 x SF^(U)[ERASMUS_st]
┐
C3.1^(U) = │ Σ
────────────────────────────────────────────── [an(i)]│/4,
└ i=ac-4
TSF(an(i-1))^(U)
┘
unde:
SF^(U)[ERASMUS_ro] - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, români, care au participat la mobilități ERASMUS în străinătate;
SF^(U)[ERASMUS_st] - numărul de studenți fizici de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, străini, care au participat la mobilități ERASMUS în România;
TSF^(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător, pentru mobilitățile realizate (finalizate) în anul universitar anterior [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv mobilitățile realizate și finalizate în anul universitar anterior 2013/2014];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS.
C3.2. Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii
Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților străini (cu altă cetățenie decât română) înmatriculați la programe de licență și master și numărul total al studenților înmatriculați la toate ciclurile de studii, conform relației:
*Font 9*
┌ ac-1
SF(rs)^(U)[L(străini)] + SF(rs)^(U)[M(străini)]
┐
C3.2(rs)^(U) = │ Σ
──────────────────────────────────────────────── [an(i)]│/4,
└ i=ac-4
TSF(rs)^(U)
┘
unde:
SF(rs)^(U)[L_străini] - numărul de studenți fizici străini (bugetați și cu taxă), înmatriculați la programe de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
SF(rs)^(U)[M_străini] - numărul de studenți fizici străini (bugetați și cu taxă), înmatriculați la programe de master, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
TSF(rs)^(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenți înscriși în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: CNFIS, universități.
Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială
C4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între numărul studenților proveniți din medii dezavantajate socioeconomic*7) și numărul total al studenților*8).
Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relației:
┌ ac-1
SF^(U)[medii_dezavantajate]
┐
C4.1^(U) = │ Σ
─────────────────────────── [an(i)]│/4,
└ i=ac-4
TSF^(U)
┘
unde:
SF^(U)[medii_dezavantajate] - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori sau provin din centre de plasament (orfani) ori aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U;
TSF^(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenți înscriși în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități
C4.2. Contribuția universității la fondul de burse
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) și numărul total de studenți de la toate ciclurile de studii, conform relației:
┌ ac-1
CB(surse proprii)^(U) [an(i)]
┐
C4.2^(U) = │ Σ
────────────────────────────── │/4,
└ i=ac-4
TSF^(U)[an(i-1)]
┘
unde:
CB(surse proprii)^(U) - cheltuieli cu burse și alte forme de sprijin financiar pentru studenți, din sursele proprii ale universității, altele decât alocațiile bugetare - în lei;
TSF^(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenți înscriși în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități.
C4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență
Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între numărul de studenți de la ciclul de studii de licență, care au făcut practică în mediul angajator (pe baza unor convenții de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, și numărul total de studenți de la ciclul de studii de licență.
Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relației:
┌ ac-1
SF(rs)^(U) [L_practică][an(i)] ┐
C4.3(rs)^(U) = │ Σ
─────────────────────────────── │/4,
└ i=ac-4
SF(rs)^(U) [L][an(i-1)]
┘
unde:
SF(rs)^(U)[L_practică] - numărul de studenți fizici cu frecvență (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenții de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică;
SF(rs)^(U)[L] - numărul de studenți fizici cu frecvență și frecvență redusă (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv studenții care au realizat practică în anul universitar anterior 2013/2014];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități.
C4.4. Locuri în cămine studențești
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între suma numărului de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine, acordate de universitate, și numărul total de studenți, de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relației:
┌ ac-1
LC^(U) + SC^(U)
┐
C4.4^(U) = │ Σ
──────────────── [an(i)]│/4,
└ i=ac-4
TSF(zi)^(U)
┘
unde:
LC^(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;
SC^(U) - numărul de subvenții pentru cămine acordate de universitatea U;
TSF(zi)^(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv numărul de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine în anul universitar 2014/2015];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități.
C4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene și alte surse externe) și totalul veniturilor universității.
┌ ac-1
TFond(nerambursabile)^(U)
┐
C4.5^(U) = │ Σ
────────────────────────── [an(i)]│/4,
└ i=ac-4
TV^(U)
┘
unde:
TFond(nerambursabile)^(U) - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei;
TV^(U) - total venituri ale universității U, exprimate în lei;
an(i) - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător [exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2014];
ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: universități.
-----

──────────
*1) Dacă universitatea raportează mai puțin de cinci cadre didactice pe ramură de știință, media se face împărțind la 5 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate pe ramură de știință, respectiv dacă universitatea raportează mai puțin de 25 de cadre didactice pe universitate, media se face împărțind la 25 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universitățile au programe universitare în ramuri de știință pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.
*2) Se raportează toate cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare. Punctajul pentru cadrele didactice și de cercetare cu activitatea științifică în alte ramuri de știință decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care își desfășoară activitatea științifică și este raportat în ramura/ramurile de știință unde desfășoară activitatea didactică.
*3) Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau șef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferențiar universitar (procentual, în funcție de gradul didactic, 80% din punctaj pentru șef de lucrări, respectiv 50% pentru asistent).
──────────

──────────
*4) Pentru ramura de știință din domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Knowledge, Scopus și Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de știință baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice se va folosi un indicator alternativ.
──────────

──────────
*5) Lista de manifestări, festivaluri și concursuri organizate la nivel internațional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: Festivalul Internațional George Enescu, BBC Proms, Salzburg Festival, săli spectacole (Concert House Viena, Tom Halick Zurich, Metropolitan, Scala); b) domeniul teatru: Edinburgh, Avignon, Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internațional de la Viena, Festivalul Internațional de la Sankt-Petersburg; c) domeniul film: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneția, BAFTA; d) domeniul arte vizuale: Bienala de Artă de la Veneția, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Național de Artă și Cultură Georges-Pompidou); e) domeniul arhitectură: Union Internaționale des Architectes, Consiliul European al Urbaniștilor ECTP, Federația Internațională a Peisagiștilor IFLA, AEEA, RIBA, Arhitect's Council of Europe, The Royal Town Planning Institute RTPI, UNISCAPE.
──────────

──────────
*6) Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU și POS-CCE.
──────────

──────────
*7) Sintagma "medii dezavantajate socioeconomic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), care aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilități.
*8) Pentru indicatorii de calitate aplicați în anul 2015 se iau în considerare doar datele pentru anul universitar 2014/2015.
──────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.