Decizia nr. 124/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, art. 26 alin. (1) și (2) raportat la

art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea "Nairam Trading" - S.R.L. din Cavnic în Dosarul nr. 50/235/2015 al Judecătoriei Gherla și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.138D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autoarea excepției de neconstituționalitate și partea Stelian Mihai Fătu au depus înscrisuri în susținerea admiterii excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, Curtea constatând constituționalitatea acestora, spre exemplu, prin

Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013

sau

Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 6 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 50/235/2015, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, art. 26 alin. (1) și (2) raportat la

art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea "Nairam Trading" - S.R.L. din Cavnic într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt contrare art. 76 alin. (1) din Constituție, deoarece

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

nu are forța legislativă necesară pentru a modifica o lege organică, astfel cum este

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor și

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, arată că, pe de o parte, potrivit

art. 36 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru, iar, pe de altă parte, prevederile

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

stabilesc că, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 de lei.

7. Or, având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , potrivit cărora sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, și orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru, susține că "această stare de fapt, raportată la cea de drept", duce la o aplicare diferită a acestor prevederi legale de către instanțele de judecată, aspect care contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât justițiabilii sunt taxați în funcție de practica instanțelor judecătorești. Astfel, se impune intervenția instanței de contencios constituțional pentru a elimina discriminarea justițiabililor pe "criterii teritoriale".

8. Totodată, se susține că, în condițiile în care

art. 36 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

prevede că, în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, contravenienților li se îngrădește accesul liber la justiție, fiind obligați să plătească atât taxa judiciară de timbru, cât și cheltuieli judiciare către stat.

9. Judecătoria Gherla opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul poate modifica prin ordonanță de urgență legea taxelor judiciare de timbru și poate impune asemenea taxe pentru soluționarea cererilor de revizuire a sentințelor, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale.

10. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 19, art. 26 alin. (1) și (2) raportat la

art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Însă, față de conținutul acțiunii formulate, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la

art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , care au următorul cuprins:

- Art. 19: "În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei."

- Art. 26 alin. (1): "Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei."

- Art. 29 alin. (1) lit. l): "(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: [...]

l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru."

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (1) privind drepturile și libertățile cetățenilor consacrate prin Constituție și prin alte legi, precum și obligațiile prevăzute de acestea și art. 76 alin. (1) potrivit căruia legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2016, a soluționat o excepție de neconstituționalitate identică celei din prezenta cauză, invocată de aceeași autoare, și a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. Spre deosebire de excepția de neconstituționalitate analizată în precedent, care a fost invocată într-o cauză privind soluționarea unei cereri de revizuire, în prezenta cauză excepția a fost invocată într-o cauză privind soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

16. Prin decizia menționată, paragrafele 16-25, Curtea a reținut că, potrivit

art. 1 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, anterior abrogării prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , "Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege."

17. Din examinarea evoluției legislative a prevederilor criticate rezultă că legiuitorul a instituit o excepție de la regula generală, astfel că

art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, în forma sa inițială avea următorul cuprins: "Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru". Ulterior, prin

Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, art. 36 a fost completat în sensul că, "(2) În cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat", iar prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru a fost din nou modificat, prevăzându-se că "Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege".

18. Totodată, Curtea a observat că

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

care a preluat, cu modificări și completări, cele statuate prin normele ce constituiau cadrul legal general în materia taxelor judiciare de timbru. Noul cadru normativ referitor la taxele judiciare de timbru, reprezentat de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , a fost instituit avându-se în vedere modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil și reiterează cele stabilite prin normele anterioare, statuând că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar în cazurile anume prevăzute de lege, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

19. Curtea a mai observat că atât dispozițiile criticate, cât și ordonanța de urgență în ansamblu au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu,

Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014,

Decizia nr. 530 din 9 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 5 decembrie 2014,

Decizia nr. 429 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, sau

Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014.

20. Astfel, Curtea a constatat că, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate nu mai sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în

art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, în forma sa inițială.

21. De asemenea, Curtea a observat că taxa judiciară de timbru instituită prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este, însă, una fixă și nu depinde în niciun fel de tipul contravenției împotriva căreia se depune plângerea și nici de cuantumul amenzii. În acest context, Curtea a reținut că o atare soluție legislativă este justificată atâta timp cât legiuitorul optează, în materie contravențională, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare, considerente pentru care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

22. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea a statuat că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de înfăptuirea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză; în același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57.

23. În ceea ce privește susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate potrivit căreia prevederile criticate sunt contrare art. 76 alin. (1) din Constituție, deoarece

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

nu are forța legislativă necesară pentru a modifica o lege organică, astfel cum este

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor și

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată. Din examinarea prevederilor constituționale ale art. 76 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 115 din Constituție, interdicția reglementării pe calea delegării legislative are în vedere adoptarea ordonanțelor Guvernului emise în temeiul unei legi de abilitare, iar nu în ceea ce privește ordonanțele de urgență.

24. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în raport de aspecte învederate de autoarea excepției de neconstituționalitate, respectiv la aplicarea diferită a prevederilor legale de către instanțele de judecată în ceea ce privește scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare și a oricăror alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru, și necesitatea eliminării discriminării justițiabililor pe "criterii teritoriale", Curtea a constatat că acestea privesc chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea concretă a prevederilor legale la spețele deduse judecății. De altfel, potrivit

art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor, astfel că, față de acestea, rămâne ca instanța de judecată să stabilească cadrul în care se desfășoară procesul și aplicarea în timp a normelor legale la cauza dedusă judecății.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Nairam Trading" - S.R.L. din Cavnic în Dosarul nr. 50/235/2015 al Judecătoriei Gherla și constată că dispozițiile art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la

art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Gherla și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2016.