Decizia nr. 67/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1)-(5) și art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Gică Șerbănică și Asociația "Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 București" în Dosarul nr. 21.296/3/2014 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.729D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă autorii excepției, prin avocatul Ilie Drăgulin. Lipsește partea Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale prin faptul că stabilesc un termen-limită în care poate fi depus dosarul în vederea preschimbării titlului. Or, arată că titlul de revoluționar a fost acordat anterior de către Președintele României și nu poate fi pierdut prin nerespectarea acestui termen.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 255 din 20 martie 2012 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentința civilă nr. 5.249 din 15 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 21.296/3/2014, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1)-(5) și art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Gicu Șerbănică și Asociația "Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 București" în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ referitoare la eliberarea certificatului de revoluționar preschimbat potrivit

Legii nr. 341/2004 .

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care se referă la preschimbarea certificatelor de revoluționar, contravin art. 16 alin. (1), art. 22 alin. (1), art. 47 și art. 53 din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că, prin instituirea unor termene de decădere din dreptul de a depune documentația pentru preschimbarea certificatului de revoluționar și a procedurii stabilite de

art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , se încalcă prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și dispozițiile internaționale care califică dreptul la indemnizația reparatorie acordată revoluționarilor în temeiul aceleiași legi ca un drept patrimonial, care nu poate fi suspendat sau anulat decât în caz de stare de necesitate, război sau calamitate naturală. De asemenea, consideră că o lege nu poate să anuleze, fără existența unui proces, o calitate obținută de o persoană în urma vătămării sale prin împușcare ori drepturile aferente titlului de revoluționar deținut. De altfel, arată că lipsirea de aceste drepturi are ca efect afectarea integrității fizice și psihice, întrucât nu mai beneficiază de asistență medicală gratuită, medicamente gratuite și indemnizație reparatorie.

7. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că necesitatea introducerii unei proceduri și a unor termene pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar este justificată de necesitatea asigurării siguranței raporturilor juridice. De asemenea, consideră că procedura reglementată de textele de lege criticate nu afectează în niciun mod nivelul de trai și nici nu restrâng exercițiul unor drepturi sau libertăți de vreme ce drepturile personale trebuie să fie exercitate în limitele prevăzute de lege.

8. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă. Totodată, consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente în cauză, argumentele expuse de autorul excepției fiind doar aprecieri subiective față de consecințele directe ale aplicării normelor la situația sa. Cu privire la criticile raportate la prevederile art. 47 alin. (1) și art. 53 din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013 , în sensul libertății legiuitorului de a alege, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii altor obligații ale statului măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și de a stabili condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, potrivit deciziei amintite, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială care nu sunt consacrate în mod expres în textul Constituției.

10. În sfârșit, Guvernul amintește și

Decizia Curții Constituționale nr. 412 din 16 mai 2006 , prin care s-a statuat că textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constituție, ci constituie o reglementare dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (1)-(5) și art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 9 alin. (1)-(5): "(1) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 42/1990

și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv.

(2) Persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi, precum și președinții organizațiilor nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și avizate de Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor doveditoare, preschimbate conform alin. (1).

(3) Certificatele eroilor-martiri se eliberează și se acordă la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, și se atribuie urmaților acestora, conform normelor metodologice.

(4) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 42/1990

și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea.

(5) Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens."

- Art. 10: "(1) Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) și ale art. 9 alin. (5) și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior.

(2) Persoanelor care au participat la Revoluție, dar nu se încadrează în criteriile prevăzute de

Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , cu modificările ulterioare, li se va atribui calitatea onorifică de participant la Revoluția română din decembrie 1989, în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

14. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei, art. 47 referitor la nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, autorul invocă prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la proprietate.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 9 alin. (1)-(5) și

art. 10 din Legea nr. 341/2004

au mai fost analizate de Curtea Constituțională prin raportare la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referindu-se la pretinsul caracter discriminator al textelor de lege criticate, Curtea, prin

Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012, a arătat că "toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor art. 16 din Constituție".

16. Cât privește critica referitoare la restrângerea unor drepturi fundamentale, așa cum sunt dreptul de proprietate, dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și corporală și dreptul la un nivel de trai decent, Curtea apreciază că sunt relevante cele reținute prin

Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , dar și prin

Decizia nr. 412 din 16 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, și

Decizia nr. 521 din 15 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obține titlul de "luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite" nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege, astfel încât nu poate fi reținută incidența art. 53 din Constituție. Așa fiind, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. De altfel,

Legea nr. 341/2004

a reglementat cu privire la posibilitatea menținerii drepturilor anterior dobândite, condiționată de respectarea procedurii de preschimbare a certificatelor, în acord cu textul constituțional anterior menționat. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.

17. Distinct de cele reținute prin deciziile mai sus amintite, Curtea precizează că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituției este condiționată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancțiunile nerespectării acestor cerințe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exercițiului drepturilor respective.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gică Șerbănică și Asociația "Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 București" în Dosarul nr. 21.296/3/2014 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 9 alin. (1)-(5) și art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2016.