Normele din 26 martie 2003
cu privire la definirea, descrierea și prezentarea oțetului
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 232/313/130/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003.
Aprobată prin
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta norma stabilește condițiile privind definirea, descrierea și prezentarea oțetului destinat comercializării pentru consum uman.
Articolul 2
Fabricarea și comercializarea produsului menționat la
art. 1
se fac cu respectarea prevederilor prezentei norme.
Capitolul II Definiții și descriere
Articolul 3
În sensul prezentei norme, termenii folosiți se definesc după cum urmează:
a)
oțetul este produsul obținut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentari, alcoolică și acetică, a lichidelor sau a altor substanțe de origine agricolă;
b)
oțetul din vin este produsul obținut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporție de minimum 70% în volume;
c)
oțetul din fructe și oțetul din fructe de padure (fructe mici) sunt sortimente de oțet obținute din fructe, respectiv fructe de padure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentației alcoolice și acetice;
d)
oțetul din vin de fructe și oțetul din vin de fructe de padure (fructe mici) sunt oteturile obținute din vin de fructe, respectiv din vin de fructe de padure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentației acetice;
e)
oțetul din cidru este oțetul obținut din cidru prin procedeul biologic al fermentației acetice;
f)
oțetul din alcool este oțetul obținut din alcool etilic rafinat, de fermentație, prin procedeul biologic al fermentației acetice;
g)
oțetul din cereale este oțetul obținut fără distilare intermediara, prin procedeul definit la
lit. a) , din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malt;
h)
oțetul din malt este oțetul obținut fără distilare intermediara, din malt, cu sau fără adaugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malt, conform
lit. a) ;
i)
oțetul din malt distilat este oțetul obținut prin distilarea sub presiune redusă a oțetului din malt, conform
lit. h) . Acest oțet nu conține decât constituentii volatili ai oțetului din care este obținut;
j)
oțetul condimentat și oțetul aromatizat sunt sortimentele de oțet obținute conform
lit. b)-i) , cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome și alte ingrediente conform
art. 4 alin. (2) ;
k)
alte tipuri de oțet, de exemplu: oțet obținut din zer, oțet obținut din bere, oțet obținut din miere.
Articolul 4
Oțetul poate fi fabricat din una dintre următoarele materii prime (ingrediente):
a)
vin, conform reglementărilor în vigoare;
b)
fructe sau fructe de padure (fructe mici), vin din fructe, vin din fructe de padure (fructe mici), cidru;
c)
alcool etilic rafinat, conform SR nr. 14-1998 sau conform Normelor cu privire la definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, al ministrului sănătății și familiei și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 268/441/117/2003;
d)
cereale, malt, zer și alte produse de origine agricolă care conțin amidon, zaharuri sau amidon și zaharuri.
Alte ingrediente care pot fi utilizate la fabricarea oțetului:
a)
zahăr, conform reglementărilor în vigoare;
b)
sare, conform reglementărilor în vigoare;
c)
miere, conform reglementărilor în vigoare;
d)
sucuri de fructe, conform reglementărilor în vigoare;
e)
aditivi alimentari, conform reglementărilor în vigoare;
f)
arome: aromatizanti naturali și substanțe aromatizante naturale admise de reglementările în vigoare;
g)
auxiliari tehnologici:
–
substanțe organice: preparate din malt, hidrolizat de amidon, glucoza;
–
substanțe anorganice: fosfati și saruri de amoniu;
–
agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin.
Substanțe interzise a fi folosite la fabricarea oțetului:
a)
arome artificiale și arome identic naturale, asa cum sunt definite în reglementările în vigoare;
b)
arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale de struguri;
c)
reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare și produsele derivate;
d)
extracte din marcuri de toate felurile;
e)
acizi de toate tipurile, cu excepția celor naturali continuti în materiile prime utilizate sau în substantele a căror adaugare este autorizata.
Articolul 5
Utilizarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizați la prepararea oțetului se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Articolul 6
Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizați folosiți la prepararea oțetului se folosește alcool etilic rafinat.
Articolul 7
Oțetul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)
aciditatea totală a oțetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur;
b)
aciditatea totală a celorlalte sortimente de oțet trebuie să fie de minimum 50 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur;
c)
conținutul în alcool rezidual trebuie să aibă următoarele valori:
–
maximum 1,5% v/v pentru oțetul din vin; v/v - fractie volumica;
–
maximum 3% v/v pentru oțetul de specialități obținut din oteturile din vin;
–
maximum 0,5% v/v pentru alte tipuri de oțet;
d)
caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale oteturilor trebuie să corespundă specificatiilor tehnice ale producătorilor, de respectarea cărora aceștia rămân răspunzători;
e)
nivelul de admisibilitate pentru contaminanti trebuie să fie în conformitate cu reglementările în vigoare.
Capitolul III Marcare, etichetare
Articolul 8
Etichetarea, prezentarea și publicitatea sortimentelor de oțet se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Elemente suplimentare de etichetare:
a)
denumirea "Oțet" nu poate fi utilizata decât pentru produsele obținute din materii prime de origine agricolă conform prevederilor
art. 3 ;
b)
denumirea "Oțet" nu poate fi utilizata pentru amestecuri de oțet și acid acetic de calitate alimentara;
c)
oțetul obținut dintr-o singura materie prima se denumeste "oțet de X", unde "X" reprezintă numele materiei prime utilizate;
d)
oțetul obținut din mai multe materii prime se denumeste "Oțet de X și Y", unde "X" și "Y" reprezintă lista completa a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantității lor, determinate în momentul introducerii în fabricație;
e)
în cazul în care la obținerea oțetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele menționate la
art. 4 alin. (2) , acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul;
f)
sortimentele de oțet cu una sau mai multe arome naturale menționate la
art. 4 alin. (2) lit. f)
vor avea în denumire mențiunea "aromatizate cu ...", care se va completa cu numele acestor arome;
g)
denumirea "Oțet" poate fi utilizata împreună cu o indicație de origine (cherry, vinegar, aceto di vino Chianti), dacă materia prima utilizata provine din regiunea menționată sau dacă produsul însuși a fost fabricat în regiunea menționată ori a fost obținut conform unui procedeu particular;
h)
concentrația acetică a oțetului, corespunzătoare aciditatii sale totale exprimate în grame la 1.000 ml, trebuie trecută pe eticheta cu mențiunea "... grame/litru (g/l)".
Oțetul nu trebuie etichetat sau prezentat în asa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oțetul din vin).
Sortimentele de oțet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte cum ar fi "placut", "tip", "util", "fabricat" sau cu alte indicații similare.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.