Plan din 10 mai 2016

Ordinul nr. 874 din 10 mai 2016 , publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 426 din 22 iunie 2016.

Anexa nr. 1

PLAN DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0205 POIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI ȘI

REZERVAȚIEI NATURALE POIENILE CU NARCISE DIN DUMBRAVA

VADULUI

CUPRINS

1.

INTRODUCERE

1.1.

Generalități, principii

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate - rezumat

1.3.

Scopul Planului de management

1.4.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

1.5.

Procesul de elaborare a Planului de management

1.6.

Istoricul elaborării, revizuirilor și modificărilor planului de management

1.7.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

1.8.

Procedura de implementare a Planului de management

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

2.1.3.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.1.4.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.2.

Informații fizice

2.3.

Biodiversitatea

2.4.

Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată

2.5.

Informații socio-economice

2.6.

Impacturi și amenințări

3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE

3.1.

Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.3.

Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar

4.

OBIECTIVE ȘI MĂSURI DE CONSERVARE - PENTRU SPECIILE ȘI HABITATELE REPREZENTATIVE

4.1.

Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată

4.2.

Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată

5.

IMPLEMENTARE

6.

RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

7.

MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE

8.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

9.

BIBLIOGRAFIE

10.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la Planul de management - angajament bugetar

Anexa nr. 2 la Planul de management - hărți cu localizarea ariei naturale protejate

Anexa nr. 4 la Planul de management - harta geomorfologică Anexa nr. 5 la Planul de management - harta geologică Anexa nr. 6 la Planul de management - harta hidrografică Anexa nr. 7 la Planul de management - harta solurilor

Anexa nr. 8 la Planul de management - harta categoriilor de folosință ale terenurilor

Anexa nr. 9 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

Anexa nr. 10 la Planul de management - harta formelor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management - hărți de distribuție pentru speciile de interes conservativ

Anexa nr. 12 la Planul de management - hărți de distribuție pentru habitatele de interes conservativ

Anexa nr. 13 la Planul de management - harta traseelor turistice din aria naturală protejată

Anexa nr. 14 la Planul de management - distribuția habitatelor forestiere, pe subparcele silvice

1.

INTRODUCERE

1.1.

Generalități, principii

Planul de management al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului constituie un act de reglementare a tuturor activităților ce se derulează în interiorul sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului pentru a se asigura atingerea obiectivului general de conservare pentru care au fost desemnate aceste arii protejate.

Planul de management, în conformitate cu principiul conservării biodiversității și cu cel al dezvoltării durabile, integrează obiectivele de conservare ale biodiversității cu cele de dezvoltare socio - economică ale comunităților locale și gestionarilor resurselor naturale, având prioritate obiectivele de conservare, conform scopului/tipului de arie naturală protejată și speciilor de interes comunitar ce au stat la baza declarării sale.

Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de respectat pentru custodele ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri și oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria naturală protejată.

Planul de management oferă astfel cadrul stabil, pe termen scurt, mediu și lung, absolut necesar integrării măsurilor de conservare și protecție a naturii într-un spațiu bine delimitat cu acțiunile menite dezvoltării socio-economice în cadrul rețelei ecologice Natura 2000.

Mai mult, Planul de management constituie un instrument care asigură dialogul între toți factorii interesați în gestionarea directă sau indirectă a resurselor naturale din acest spațiu. Acest Plan de management este unul care integrează dublul statut al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului - acela de rezervație naturală și sit de importanță comunitară, în conformitate cu cerințele impuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

În Planul de management va fi utilizat termenul de „arie naturală protejată" atunci când se face referire la întregul teritoriu ocupat de ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

Aprobarea de către autoritățile publice centrale a Planului de management legiferează respectarea condițiilor impuse de acesta pentru gestionarea măsurilor de conservare și protecție a mediului.

Organizațiile neguvernamentale completează panoplia factorilor interesați, respectiv susținerea întregii comunități locale sub toate formele ei de expresie.

Administratorul

fondului

forestier

va

adapta

amenajamentul

silvic,

conform prevederilor legale.

În final, Planul de management reflectă o poziție comună organizațiilor și instituțiilor locale, județene și centrale care contribuie în mod decisiv la aplicarea lui și la promovarea acțiunilor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor periclitate într-o concepție unitară transpusă fidel spațio-temporal.

Principiile dezvoltării, implementării și revizuirii Planului de management

Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale și specifice pe care se va sprijini implementarea sa. În acest sens, este de dorit implementarea principiilor abordării ecosistemice și holistice cu privire la aplicarea celor mai adecvate măsuri de conservare și protecție a ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului ținând cont de faptul că are dublu statut: rezervație naturală și sit de importanță comunitară. Managementul ecosistemelor trebuie să funcționeze până la cel mai redus nivel de descentralizare. Planul de management urmărește promovarea exploatării durabile a spațiilor naturale, în măsura în care se respectă condițiile de protecție și conservare.

La acestea se adaugă integrarea în procesul de realizare a regulamentelor locale de urbanism și a planurilor de amenajare a teritoriului a obiectivelor ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și a prevederilor art. 21 alin. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate - rezumat

Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, au fost protejate cu mult înaintea apariției rețelei de arii protejate Natura 2000. Astfel, a fost declarată ca arie naturală protejată prin Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 485/1964, fiind pusă sub ocrotire provizorie încă din 1954 cu ocazia emiterii Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 458/1954 și încadrată în grupa I, Păduri cu rol de protecție conform Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 114/1954. A urmat recunoașterea oficială prin Decizia 421/1980 a Consiliului Popular al Județului Brașov; Decizia nr. 149/1993, Anexa nr 2, a Consiliului Județean Brașov; Decizia nr. 124/1995 a Consiliului Județean Brașov; Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 9/1997.

În prezent Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului este

recunoscută oficial la nivel național în baza Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate și are o suprafață de 394,90 ha.

Aria naturală protejată se află în provincia istorică Transilvania, în Depresiunea Făgăraș, acoperită odinioară de păduri de stejar -

Quercus robur

și zăvoaie de anin -

Alnus glutinosa . După defrișarea masivă a pădurilor practicată în trecut, solul având un orizont pseudo-gleic, în multe locuri s-a produs declanșarea înmlăștinirii. Pădurile care acopereau majoritatea interfluviilor, în prezent, sunt înlocuite aproape în totalitate de culturi. Singura pădure care mai prezintă indicii slabe asupra speciilor care populau aceste păduri, este Dumbrava Vadului, care așa cum spune și numele este puternic dumbrăvită. Această pădure, cu arbori rari sau în pâlcuri, adăpostește o bună parte din speciile și asociațiile depresiunii Făgărașului. Cea mai interesantă vegetație este cea din luminișurile mari. Solul fiind gleizat, s-au format mlaștini puțin adânci populate cu specii și asociații din regiune, din care nu lipsesc specii de mușchi de turbă -

Sphagnum.

Datorită înmlăștinirii s-a înmulțit masiv narcisele -

Narcissus poeticus subspecia radiiflorus . Mai mult, din cauza existenței în vecinătate a Colinei cu mesteceni, aceștia s-au infiltrat în aria naturală protejată, ajungând la diametre considerabile.

În urma aderării la Uniunea Europeană și armonizării cadrului legislativ național cu cel comunitar de mediu, privind clasificarea în spațiul european, această unitate majoră de peisaj de valoare conservativă ridicată, a fost declarată în mod oficial și arie naturală protejată de importanță comunitară - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, cu o suprafață de 399 hectar, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

1.3.

Scopul Planului de management

Din punct de vedere legislativ adoptarea și implementarea unui Plan de management răspunde reglementărilor în vigoare conform cărora fost declarată aria naturală protejată și se aplică acel principiu prin care va predomina actul legislativ care impune măsuri mai restrictive pentru asigurarea menținerii pe termen lung a stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor.

Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum și menținerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

1.4.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

Baza legală a elaborării și aprobării Planului de management este reprezentată de următoarele acte normative:



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;



Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.



Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate;



Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

3836/2010

privind

aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale

protejate

pentru

vizitarea

ariilor

naturale

protejate,

pentru

analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;



Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;



Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;



Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul ministrului

mediului

și

dezvoltării

durabile

nr.

410/2008

pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;



Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei

de

folosință

a

terenurilor

din

fondul

forestier,

cu modificările

și completările ulterioare.



Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;



Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;



Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare



Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;



Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;



Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice -Directiva Habitate.

În prezent, convenția de custodie fiind expirată, aria naturală protejată nu are custode.

1.5.

Procesul de elaborare a Planului de management

Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare și metodologiei consacrate.

Prezentul Plan de management s-a elaborat în perioda 2013-2015 în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operațional Sectorial,,Mediu", Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii,,Conservarea speciilor și habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa și Leaota", SMIS-CSNR 36856, implementat de Asociația Renaturopa. Elaborarea Planului de management, conform cerințelor contractuale ale proiectului și prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel:

1)

inițial s-au demarat activitățile de colectare, analizare și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate;

2)

în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei și habitatelor, asupra amenințărilor și stării de conservare a speciilor și habitatelor vizate prin implicarea experților pentru fiecare domeniu;

3)

pentru fiecare specie și habitat de interes comunitar s-au propus măsuri de

conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă;

4)

în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor și bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experți în colaborare cu beneficiarul și alți factori interesați;

5)

o componentă esențială a elaborării planului a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;

6)

după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii avizării de mediu, conform legislației în vigoare.

1.6.

Istoricul elaborării, revizuirilor și modificărilor planului de management

Pentru această arie naturală protejată nu a fost realizat până în prezent nici un Plan de management cu valoare legală. Acest Plan de management este primul pentru situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

1.7.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

Modificarea

și

actualizarea

Planului

de

management

se

va

face

conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat și actualizat conform aceleiași legislații, fiind un document flexibil și adaptabil.

Conform legislației actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, acesta se revizuiește printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului de management se va aviza și aproba conform legislației în vigoare.

1.8.

Procedura de implementare a Planului de management

Planul de management va fi implemetat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia și ale legislației în vigoare.

Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare. Organizarea activităților se va realiza de către custode și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes.

Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau națională care vor fi armonizate de către autoritățile responsabile.

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul administrativ al județului Brașov și anume, în apropierea satului Vad, component al comunei Șercaia. Localitățile învecinate sitului sunt: la nord Bucium, la sud-est Toderița și la sud Dumbrăvița.

Cea mai mare suprafță din aria naturală protejată fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Șercaia - 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Șinca - 4,76 hectare. O suprafață foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra - probalil această suprafață este apărută datorită erorilor de digitizare a limitelor ariei protejate în raport cu limitele unităților administrativ-teritoriale.

Principalele coordonate geografice care încadrează aria naturală protejată sunt: latitudine N 45°46'23'' și longitudine E 25°6'12''.

Principalele puncte și rute de acces spre aria naturală protejată sunt reprezentate de: calea ferată Brașov - Șercaia, la o distanță de 7 km de aria naturală protejată; drumul național DN1 Brașov-Șercaia, la o distanță de 7 km de aria naturală protejată; drumul național DN 73 A Șercaia - Vad, la o distanță de 3 km de aria naturală protejată și la nivel local DL G5 Vad - Poiana Narciselor, pentru acces direct.

Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management.

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

Limitele oficiale, în momentul elaborării Planului de management, ale sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și

completările ulterioare.

În cadrul studiilor efectuate pentru realizarea Planului de management, au fost parcurse limitele sitului Natura 2000, în teren, fiind propuse corecturi la limite acolo unde transpunerea limitelor de pe site-ul autorității publice centrale care răspunde de arii protejate nu corespunde realității din teren. Aceste limite corectate, se află în baza de date GIS realizată în cadrul proiectului SMIS-CSNR 36856, de care dispune custodele ariei naturale protejate.

La data supunerii spre aprobare a Planului de management, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor are în derulare proiectul privind revizuirea limitelor ariilor naturale protejate.

Limitele Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului sunt cele propuse pe site-ul autorității centrale responsabile cu protecția mediului.

Limitele ariei naturale protejate sunt reprezentate la nord de Dealul Măguricea, la nord- est de pășune, la est și sud-est de Valea Scurtă, iar în partea de sud, sud-vest și vest este limitrofă terenurilor agricole.

Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate sunt postate pe site-ul autorității centrale responsabile cu protecția mediului.

2.1.3.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului are un dublu statut în ceea ce privește oficializarea implementării măsurilor de conservare, fiind atât SCI cu o suprafață de 399 hectar, conform legislației comunitare în vigoare, cât și rezervație naturală definită conform metodologiei Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii - IUCN, inclusă în categoria IV. Tipologic, este o rezervație botanică, cu o suprafață de 394,90 de ha.

Deși limitele Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, de pe site-ul autorității centrale responsabile cu protecția mediului coincid aproape integral cu cele ale ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, totuși există o diferență de 4,1 hectare între suprafețele celor 2 categorii de arii naturale protejate, de la 399 hectar, la 394,90 hectar, în actele legislative care le certifică statutul.

Limitele rezervației naturale nu au fost descrise în actul constitutiv, existând doar fișa rezervației respective, ca act de fundamentare a declarării prin Legea nr. 5/2000, în plus suprafețele rezervației nu coincid cu suprafața sitului Natura 2000.

Limitele și suprafața sitului Natura 2000 sunt cele din Ordinul ministrului mediului și

dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Harta cu limitele celor două categorii de arii protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management.

2.1.4.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului cuprinde două zone distincte: zona științifică, declarată ca atare încă de la legalizarea rezervației, din 1964, prin îngrădirea a 87 hectare cu gard de plasă de sârmă; restul rezervației, până la 394,9 hectare este îngrădită parțial și protejată cu un șanț cu taluz și tufărișuri pe taluz.

Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, nu prezintă o zonare internă.

Se propune însă menținerea statutului de protecție strică a suprafeței de 87 hectar, aflată în prezent în proprietatea statului român și administrată de Direcția Silvică Brașov, prin Ocolul Silvic Făgăraș.

2.2.

Informații fizice

2.2.1.

Geologie

Din punct de vedere al structurii geologice, Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului aparțin domeniului sedimentar format din depozite pleistocene, transportate și depuse de afluenții Oltului ce coboară din Munții Făgărașului.

Harta geologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management.

2.2.2.

Relief și geomorfologie

Zona aparține câmpiei piemontane a Făgărașului - Depresiunea Făgărașului, ce se întinde de la Șinca Veche până la Tălmaciu. Altitudinea este cuprinsă între 492 și 508 m. Geomorfologic, terenul are denivelări greu sesizabile de la est spre vest, cu descreșterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind și direcția de scurgere a apelor.

Sub aspect geomorfologic, terenul rezervației se prezintă cu denivelări greu sesizabile de la est spre vest, dar cu descreșterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind și direcția de curgere a pâraielor și respectiv de scurgere a apelor din precipitații sau din topirea zăpezilor

spre zonele mai joase.

Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management.

2.2.3.

Hidrografie

Rețeaua hidrografică este reprezentată de Râul Șercaia și o serie de pâraie: Valea Scurtă traversând partea estică a ariei naturale protejate, Valea Răchiții care izvorăște din mijlocul rezervației, iar la ieșirea din aria naturală protejată este canalizată, Valea Zâmbrița al cărui izvor se află la vest de cantonul silvic unde s-a format un mic heleșteu, din cauza colmatării la ieșirea din rezervație. La est de canton se mai află un pârâu - Zâmbrița Seacă. Spre nord sunt alte pâraie cu debit mic ce se varsă unul în Valea Scurtă, iar altul în Zâmbrița. Pânza freatică se află la 3,5 m adâncime.

Harta hidrografică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management.

2.2.4.

Clima

Aria naturală protejată se situează în topoclimatul depresionar, uneori cu inversiuni termice în timpul iernii. În zonă este prezent și efectul de foehn, care este un vânt cald ce coboară din zonele înalte ale Făgărașului spre depresiune. Izoterma anuală înregistrează 8°C în zona Făgăraș. Precipitațiile ating o medie anuală de 600 mm, uneori mai puțin. Numărul zilelor cu zăpadă ajunge la 55-60 în zona ariei naturale protejate, fiind influențat de persistența zilelor cu inversiune termică.

Munții de pe marginea depresiunii - Făgăraș, Țaga, Perșani - împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal care întârzie în depresiune, dar barează accesul liber al maselor de aer din sud. Temperatura aerului este destul de scăzută, apărând frecvente inversiuni termice, accentuate iarna.Vânturile dominante sunt din vest și nord-vest. Umiditatea relativă a aerului depășește aproape tot timpul anului 70%. Foehnul provoacă, primăvara, topirea bruscă a zăpezii. Precipitațiile scad la circa 500 mm anual.

2.2.5.

Solurile

Cea mai mare parte a ariei naturale protejate este ocupată de hidrisoluri reprezentate prin stagnosol luvic. Luvisolurile ocupă, de asemenea, o suprafață mai extinsă. Pe o suprafață mai redusă apar aluvisolurile.

Harta solurilor din aria naturală protejată este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management.

2.3.

Biodiversitatea

Flora

În ansamblu, flora se încadrează în grupa speciilor mezofile și mezohigrofile, în raport cu microzona în care se instalează. Pădurea este constituită dintr-un arboret echien, de peste de 100 ani, provenit fie din sămânță fie din lăstari, cu un diametru mediu de 36 cm și o înălțime medie de 15 m. Datorită variațiilor mari în privința umidității solului, de la umiditate abundentă până la excesivă sau din contră uscăciune, arboretul nu se dezvoltă în condiții favorabile. Înălțimea arborilor este redusă iar coronamentul este relativ dezvoltat, corelându- se cu distribiția rărită ceea ce, din punct de vedere economic, ar reprezenta un procent scăzut de lemn de lucru la care se adaugă o calitate redusă. Acest arboret are în schimb valoare peisagistică, datorată efectelor pe termen lung a managementul forestier derulat în această pădure, menținând în stare de echilibru subunități de peisaj unice, determinându-ne să îl definim ca peisaj unic pentru configurația vegetației stejăretelor.

În flora lemnoasă a pădurii predomină stejarul -

Quercus robur , alături de care se mai întâlnește plopul temurător -

Populus tremula , mesteacănul -

Betula pendula , salcia albă -

Salix alba.

Dintre arbuști, apar frecvent zălogul -

Salix cinerea,

crușânul sau pațachina -

Frangula alnus,

răchita roșie -

Salix purpurea,

păducelul -

Crataegus monogyna , carpenul -

Carpinus betulus

care devine tot mai abundent.

În zona poienilor cu narcise, se întâlnesc pâlcuri de

Salix cinerea, Frangula alnus, Salix caprea, Salix rosmarinfoilia.

Flora ierboasă este constituită dintr-un important număr de specii caracteristice stejăretelor sau provenite din făgetele situate mai la sud, fie fânețelor mezofile sau mezohigrofile, inclusiv unele specii carea au urcat pe altitudine dinspre Olt. Din prima categorie au fost identificate:

Galium odoratum, Galium schultesii, Galium kitaibelianum, Carex brizoides, Lathyrus niger, Polygonum bistorta, Bruckenthalia spiculifolia, Antennaria dioica, Bistorta major

iar din cea de a doua categorie:

Peucedanum palustre, Selinum carvifolia,

Cnidium

dubium,

Angelica

sylvestris,

Scutellaria

galericulata,

Phalaris arundinacea, Lysimachia thyrsiflora, Ranunculus flammula, Potentilla palustris, Gratiola officinalis.

Se constată pătrunderea și de specii ruderale

- Juncus bufonius, Descurainia

sophia, Daucus carota, Pastinaca sativa, Saponaria officinalis

și segetale -

Cirsium arvense, Viola tricolor, Raphanus raphanistrum, Convolvulus arvensis

din zonele învecinate, favorizate de pătrunderea turiștilor sau a mijloacelor de transport, care de-a lungul timpului au scos fânul cosit din aria naturală protejată.

S-au identificat 516 specii de cormofite, grupate în 68 de familii.

O specie caracteristică ariei naturale protejate este narcisa

Narcissus poeticus subspecia radiflorus , Edafotipul acidofil, din zonele joase, prezintă flori albe clar și alb- gălbui, cel mai adesea solitare, rareori câte două.

În interiorul rezervației științifice a fost identificat și relictul glaciar -

Spiraea salicifolia,

specie eurasiatică. Între raritățile floristice identificate în perimetrul rezervației mai pot fi menționate:

Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius europaeus, Iris sibirica,

endemitul carpatic

Phyteuma tetramerum .

Vegetația

Zona în care se află aria naturală protejată corespunde stejăretelor de terasă din nordul Munților Făgăraș, terase fragmentate în direcția sud-nord de pârâuri ce coboară din munți. În interfluvii, acolo unde probabil substratul a fost mai rezistent sau depozitele inter și postglaciare au fost mai extinse, s-au menținut pâlcuri de pădure și zăvoaie. Este interesantă Colina cu Mesteceni, ce se afla la nord-vest de aria naturală protejată, a cărei origine este discutabilă, ea fiind mai înaltă cu câțiva metri față de poienile cu narcise.

Aria naturală protejată reprezintă, așadar, vestigiul unor stejărete de terasă din care s-a păstrat până în prezent doar o pădure,,dumbravită", rărită artificial, dar și natural, urmare a uscării unor exemplare de stejar și datorită condițiilor nefavorabile de încolțire a ghindei și menținere a plantulelor, din cauza excesului de umiditate, din lunile de primăvară, ce caracterizează terenurile mai joase.

Molinietele populează întreaga aria naturală protejată, fiind dominante în parcelele lipsite de vegetație arborescentă. Dacă în poieni, iarba albastră -

Molinia caerulea

constituie un covor aproape continuu, în zonele cu stejari și alte specii lemnoase formeaza niște,,popândici" - buchete de tulpini mai vârstnice și din anul respectiv - printre care cresc alte plante ierboase de pădure sau de pajiște.

În aria naturală protejată au fost identificate următoarele asociații vegetale:

Caricetum vesicariae

Chouard 1924;

Phalaridetum arundinaceae -;

Molinio-Salicetum rosmarinifoliae

Magyar et So6 1933;

Molinio-Quercetumroboris

Scam. et Pass 1959;

Junco-Molinietum

Preising 1951,

subas. narcissetosum stellaris

-Sanda et Popescu 1991;

Nardeto-Molinietum- narcissetosum stellaris

Șerb. 1960;

Deschampsietum caespitosae

Horv. 1930;

Calamagrosti- Salicetum cinereae

So6 et Zol. în So6 1955

subas. spiraeetosum salicifoliae

Fl. Rațiu 1978;

Frangulo-Salicetum cinereae

Malcuit 1929;

Carici brizoides-Quercetum roboris

Rațiu et all 1977.

Fauna de nevertebrate

În aria naturală protejată au fost ientificate 368 specii de fluturi. Sub aspect calitativ există o mare diversitate de specii, de la cele de pădure, până la cele de stepă. Sub aspect cantitativ

predomină

speciile

carcteristice

zonelor

umede

și

mlaștinilor:

Calamotropha paludella ,

Thaumatha senex karwajszki, Mythimna comma, Mythimna impura ,

Brenthis ino ,

Maculinea telejus ,

Lycaena helle .

Dintre speciile importante fac parte:

Lycaena helle ,

Euphydryas aurinia, Euthrix potatoria ,

Gastropacha populfolia ,

Maculinea teleius, Plebejus idas ,

Argynnis laodice ,

Brenthis ino ,

Hypoxistis pluviaria ,

Odezia atrata ,

Anticollix sparsata ,

Dicallomera fascelina ,

Cybosia mesomella .

Fauna de vertebrate

În aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului au fost identificate 160 specii de vertebrate.

În râul Bucium, din partea de est a ariei naturale protejate, au fost identificate mai multe specii de pești: clean -

Squalius cephalus , boiștean -

Phoxinus phoxinus , porcușor -

Gobio gobio , țipar -

Misgurnus fossilis , molan -

Nemachilus barbatulus , zvârlugă -

Cobitis taenia .

Dintre amfibieni, au fost semnalate: salamandra -

Salamandra salamandra , specii de tritoni -

Triturus vulgaris

și

Triturus cristatus , buhaiul de baltă cu burta galbenă -

Bombina variegata .

Dintre reptile au fost identificate: șopârla de câmp -

Lacerta agilis , gușterul -

Lacerta viridis , șarpele lui Esculap -

Elaphe longissima .

În aria naturală protejată au fost identificate peste 120 de specii de păsări, caracteristice zonei: barza neagră -

Ciconia nigra , potârnichea -

Perdix perdix , porumbelul de scorbură -

Columba palumbus , acvila țipătoare mică -

Aquila pomarina , șoimul călător -

Falco peregrinnus , pupăza -

Upupa epops , cucul -

Cuculus canorus , ciuful de pădure -

Asio otus , pițigoi, cinteze, ciocănitori și multe altele.

Dintre mamifere au fost identificate 26 de specii: iepurele de câmp -

Lepus europaeus ,

veverița -

Sciurus vulgaris , porcul mistreț -

Sus scrofa , cerbul -

Cervus elaphus , căpriorul -

Capreolus caprelous , vulpea -

Vulpes vulpes , specii de jderi, lilieci, chițcani de pădure, pârși. În aria naturală protejată se mai pot întâlni, mai rar, mai ales iarna, pentru hrănire: lupul -

Canis lupus , ursul -

Ursus arctos , râsul -

Lynx lynx

și pisica sălbatică -

Felis sylvestris .

2.4.

Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată

2.4.1.

Tipurile de habitate pe baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului

Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menționează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele tipuri de habitate:

1)

6410 Pajiști cu

Molinia

pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase -- Molinion caeruleae ;

2)

6440 Pajiști aluviale din

Cnidion dubii ;

3)

6510 Pajiști de altitudine joasă -- Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis ;

4)

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin;

5)

91F0 Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau

Fraxinus angustifolia , din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris ;

6)

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen.

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului anexat Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007,cu modificările și completările ulterioare este menționat tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice și medio - europene de stejar sau stejar cu carpen, din

Carpinion betuli . În Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007, acest tip de habitat a fost înlocuit cu tipul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen.

În urma studiilor realizate în teren, au fost identificate următoarele habitate:

1)

6410 Pajiști cu

Molinia

pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae ;

2)

6510 Pajiști de altitudine joasă -- Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis ;

3)

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Acest habitat ocupă întreaga suprafață

împădurită. Studiile din teren arată acest habitat are numeroase elemente care îl încadrează mai degrabă la tipul 9190 - Stejărete acidofile bătrâne cu

Quercus robur

pe câmpii nisipoase, un habitat foarte rar și valoros din punct de vedere conservativ.

Descrierea habitatelor de interes comunitar

1.

6410 Pajiști cu

Molinia

pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase --

Molinion caeruleae .

Descriere generală

Pajiști cu

Molinia

din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în nutrienți. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori cositul întârziat al pajiștilor, spre sfârșitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate.

Subtipuri:

37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii -- Eu-molinion . Solul este uneori turbos și devine uscat, vara.

37.312: pe solurile mai acide cu

Junco-Molinion

-- Juncion acutiflori , cu excepția pajiștilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate.

Plante:

37.311 -

Molinia caerulea ,

Dianthus superbus ,

Selinum carvifolia ,

Cirsium tuberosum ,

Colchicum autumnale ,

Inula salicina ,

Silaum silaus ,

Sanguisorba officinalis ,

Serratula tinctoria ,

Tetragonolobus maritimus ;

37.312 -

Viola persicifolia ,

Viola palustris ,

Galium uliginosum ,

Crepis paludosa ,

Luzula multiflora ,

Juncus conglomeratus ,

Ophioglossum vulgatum ,

Inula britannica ,

Lotus uliginosus ,

Dianthus deltoides ,

Potentilla erecta ,

Potentilla anglica ,

Carex pallescens .

În unele regiuni, aceste pajiști sunt în contact direct cu comunități de

Nardetalia .

În pajiștile cu

Molinia

de pe văile râurilor se observă o tranziție către alianța

Cnidion

dubii .

Asociații vegetale:

Junco-Molinietum

Preising 1951 ex Klapp 1954;

Peucedano

rocheliani- Molinietum caeruleae

Boșcaiu 1965 ; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae

Magyar ex So6 1933 ; Nardo-Molinietum

Gergely 1958.

Corespondență cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 37.31. Corespondență cu tipurile de habitate din România: R3710, R3711.

Suprafață

Habitatul ocupă o suprafață de 138,7 ha. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Acest habitat se regăsește în toate zonele ariei naturale protejate, ocupând și luminișurile habitatelor forestiere.

2.

6510 Fânețe de joasă altitudine -- Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis

Descriere generală

Fânețe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând alianțelor

Arrhenatherion

și

Brachypodio-Centaureion nemoralis . Aceste pajiști exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori și nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească și după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.

Plante:

Arrhenatherum elatius ,

Trisetum flavescens

subsp.

flavescens ,

Pimpinella major ,

Centaurea jacea ,

Crepis biennis ,

Knautia arvensis ,

Tragopogon pratensis ,

Daucus carota ,

Leucanthemum vulgare ,

Alopecurus pratensis ,

Sanguisorba officinalis ,

Campanula patula ,

Leontodon hispidus ,

Leontodo nudicaulis ,

Linum bienne ,

Malva moschata .

Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrășămintelor, diversitatea speciilor scade rapid.

Asociații vegetale:

Arrhenatheretum elatioris

Br.-Bl. ex Scherrer 1925. Corespondență cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 38.2. Corespondență cu tipurile de habitate din România: R3802.

Suprafață

Habitatul ocupă o suprafață de 6 hectare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Habitatul este prezent în zonele marginale ale ariei naturale protejate în sectoarele nordic și sudic.

3.

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Descriere generală

Păduri de

Carpinus betulus

și diverse specii de

Quercus , de pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali, și din podișurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar și carpen din arealul moesiac a lui

Quercion frainetto , din zona de silvostepă est-panonică și vest-pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei.

Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de

Quercion frainetto

și, în est, de specii pontice -euxinice.

Plante:

Carpinus betulus, Quercus robur, Quercus petraea, Quercus dalechampii, Quercus cerris, Quercus frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, Carex brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus .

Asociații

vegetale:

Aro

orientalis-Carpinetum -;

Lathyro

hallersteinii-Carpinetum

Coldea 1975;

Melampyro bihariensis-Carpinetum

-Borza 1941 So6 1964 em. Coldea 1975;

Evonymo nanae-Carpinetum

-Seghedin

et al.

1977;

Galio kitaibeliani-Carpinetum

Coldea

et

Pop

1988;

Ornithogalo-Tilio-Quercetum

Dihoru

1976;

Tilio

tomentosae-Quercetum dalechampii

Sârbu 1978.

Corespondență cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 41.2C. Corespondență cu tipurile de habitate din România: R4124 ,

R4125, R4126, R4143,

R4147 .

Suprafață

Habitatul ocupă 254,3 hectare - 64% din suprafața ariei naturale protejate. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Habitatul este prezent pe întreg teritoriul ariei naturale protejate.

2.4.2.

Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate

Hărțile de distribuție ale tipurilor de habitate se regăsesc în Anexa nr. 12 la Planul de management.

Informațiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate.

2.4.3.

Specii pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menționează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele specii:

1)

specii de amfibieni:

Bombina variegata ;

2)

specii de nevertebrate:

Euphydryas aurinia ,

Lycaena dispar ,

Maculinea teleius ,

Lycaena helle ;

3)

specii de plante:

Eleocharis carniolica .

Pe lângă speciile menționate în formularul standard, în teren au fost identificate alte patru specii de fluturi de interes conservativ:

Leptidea morsei, Callimorpha quadripunctaria, Neptis sappho, Parnassius mnemosyne.

2.4.3.1.

Specii de amfibieni

1. 1193

Bombina variegata

- buhaiul de baltă cu burtă galbenă

Descriere generală, distribuție, habitat

Specie de anur relativ mica, până la 5 cm lungime, cu aspect robust, îndesat, dar și turtit. Pe spate are aspect rugos dat de negii proeminenți, fiecare prevăzut cu spinișori ascuțiți. Pupila în formă de „inimioară". Colorația dorsală este pământie sau cenușiu-cafenie, cu pete neregulate, de culoare mai închisă. Pe partea ventrală, colorația este vie, predominant galbenă, cu marmorație cenușiu-verzuie, predominând însă colorația deschisă. Masculul nu are saci vocali. De aceea, cântecul se aseamănă cu un „hum... hum...hum" rapid și slab.

Specia este prezentă în Europa Centrală și Sudică.

Pe teritoriul României apare în zone de munte și deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente - bălți, băltoace, mlaștini, șanțuri, gropi cu apă, fiind prezentă însă și în ape curgătoare - pâraie, râuri.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă sedentară/rezidentă. Specia este prezentă în bălțile permanenente și temporare sau în bălțile formate în preajma izvoarelor.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Se estimează o populație de 100-500 exemplare. Prezența speciei depinde de formarea și de menținerea bălților permanente și temporare.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Bălțile de reproducere ale speciei

Bombina variegata

sunt localizate mai ales în zona de la marginea sitului - în special în zona de nord și de sud.

2.4.3.3.

Specii de nevertebrate

1.

1065

Euphydryas aurinia

- fluturele auriu

Descriere generală, distribuție, habitat

La adult, sau fluturele propriu-zis, se observă culoarea de fond a aripilor portocalie - galbenă și marginea lor neagră. Este de reținut faptul că pot să apară diferențe de colorit între indivizii aceleiași colonii sau între indivizii din sezoane diferite. Anvergura aripilor este la mascul de 34-49 mm iar la femelă de 34-51 mm.

Perioada de zbor, când pot fi observați adulții, este specifică intervalului aprilie

-

iulie, în corelație directă cu altitudinea.

Ouăle sunt depuse în grămăjoare pe partea inferioară a frunzelor, iar larvele se hrănesc cu acestea pentru ca apoi să hiberneze în țesătura de mătase specifică coconilor. Plantele gazdă pentru stadiile larvare sunt șopârlița -

Succisa pratensis ,

Scabiosa columbaria , mai rar specii de

Gentiana

sau

Centaurea .

Fluturii sunt fideli habitatului și nu zboară departe. Larvele trăiesc în cuiburi formate pe plantă, unde și iernează. După iernare, larvele se hrănesc cu un spectru mult mai larg de plante suculente. După ultima năpârlire, larvele devin solitare și împupează înainte de eclozarea parazitului

Apanteles bignellii,

care ajunge să paraziteze numai ultimele larve, de regulă femele. Pentru nectar, fluturii vizitează mai ales florile galbene. Prezența fluturelui poate fi semnalată și după perioada de zbor, adică în lunile de vară, după cuiburile cu larve gregare de pe

Succisa pratensis.

Cuiburile sunt țesute cu fire de mătase albă, în interiorul cărora se disting larvele foarte active. După consumarea unei plante, larvele se mută pe următoarea, țesând un tunel de mătase, fie pe sol sau de pe o planta pe cealaltă.

Este o specie răspândită în întreaga Europă, exceptând insulele din Marea Mediterană.

În Romania, specia este răspândită în particular în zonele de deal și de munte. Se întâlnește în locuri umede sau uscate, înflorite sau ierboase, luminișuri sau margini de păduri de foioase sau de conifere, pe substrat calcaros sau acid, teren mlăștinos sau buruienos, locuri protejate de pante muntoase. Sunt identificate populații mici, izolate, în Transilvania și Banat iar numărul indivizilor unei populații nu depășește 200-300 indivizi, deseori mult mai puțin. În zona Brașov - Făgăraș, specia este destul de frecventă.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată:

Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată:

Populația speciei este viabilă, cu efectiv relativ mare 1000-2000 indivizi/ generație.

Populația de

Euphydryas aurinia

de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 3% din efectivele naționale.

Față de zona favorabilă din aria naturală protejată, zona cu maximă abundența a speciei

Succisa pratensis , în luminișurile mai mici invadate de tufe, efectivele scad între 10 și 50%.

Tendința efectivului general se află în scădere în ultimii 20 de ani. Declinul estimat este de circa 1% /an.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate:

Specia este comună, distribuită în majoritatea luminișurilor în care este prezentă planta

Succisa pratensis , sau în lungul drumurilor forestiere însorite sau semiumbrite.

2.

1060

Lycaena dispar

- fluturașul purpuriu

Descriere generală, distribuție, habitat:

Fluturele adult are o anvergură a aripilor de 28-36 mm, fiind ușor de recunoscut după culoarea gri-deschis a aripii inferioare, care devine albastru deschis, la baza acesteia și după modul de dispunere a petelor negre. Vârful aripilor are o nuanță portocalie-purpurie. Marginea externă a feței superioare a aripilor posterioare irizează violet. Femela, are fața superioară a aripilor portocaliu-roșcată, cele posterioare întunecate, brune și șiruri evidente de pete negre.

Fluturii prezintă un vizibil dimorfism sexual, dar și unul sezonier, cei din prima generație dosebindu-se de cei din a doua generație.

La modul general, specia are două perioade de zbor, în lunile mai-iunie și iulie- septembrie. Specia dezvoltă două generații pe an. Indivizii generației a doua sunt mai numeroși.

Ouăle sunt depuse în grămăjoare pe specii de măcriș -

Rumex hydrolapatum, Rumex crispus, Rumex sanguineus, Rumex obtusifolius, Rumex aquaticus . O femelă poate depune pînă la 500 de ouă. Larvele din generația a doua, în stadiul 2 sau 3, se colorează din verde în brun-violet. Fixate pe tijele speciilor de

Rumex , larvele pot rezista până la 4 săptămâni sub apă.

Este o specie cu o distribuție sibero-europeană, cunoscută din Franța, centrul și estul Europei, țările balcanice până în nordul Turciei. În România, este relativ larg răspândită din Delta Dunării până la peste 1000 m în Carpați, în zone umede cu specii de

Rumex.

Fluturașul purpuriu este o specie higrofilă, caracteristică malurilor de ape curgătoare sau stătătoare, zonelor înmlăștinite dar prezentă și în alte zone umede în care vegetează specii de

Rumex . Poate fi întâlnită în orice habitat ruderalizat sau semiruderalizat, deschis, pe soluri bogate în substanțe organice, prielnice dezvoltării speciilor de

Rumex .

Tipul populației speciei în aria naturală protejată:

Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată:

Viabilitatea populației este dependentă de managementul aplicat, efectivul populațional fiind estimat la 50-100 indivizi. Populația de

Lycaena dispar

de la Dumbrava Vadului reprezintă sub 0,1% din efectivele naționale.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Lycaena dispar

este o apariție sporadică în habitatele formate în lungul pârâiașelor din estul și partea central-nordică a ariei natural protejate.

3.

1059

Maculinea teleius

- fluturașul albastru cu puncte negre

Descriere generală, distribuție, habitat

Este un fluture cu o anvergură a aripilor de 31-36 mm. Aripile au o culoare albastră, bordurate cu negru-cenușiu, prezentând numeroase puncte de aceeași culoare.

Are o singură perioadă de zbor pe an, de la mijlocul lui iunie până în mijlocul lui august.

Ouăle sunt depuse pe inflorescențele, încă nedeschise, de sorbestrea -

Sanguisorba officinalis . Larvele trăiesc până la a 3-a năpârlire în interiorul inflorescențelor, unde sunt camuflate prin culoare și desen. Larvele de vârsta a 3-a coboară la sol unde atrag furnicile din genul

Myrmica , cu predilecție

Myrmica scabrinodis.

După ritualul de adopție, larva este transportată în furnicar, unde se hrănește cu ouă sau larve de furnici. Prezența furnicilor gazdă este o condiție esențială pentru existența și menținerea populațiilor de

Maculinea teleius.

Principala sursă de nectar pentru această speciei o reprezintă florile de sorbestrea, mai rar de răchitan -

Lythrum salicaria , busuioc de câmp -

Prunella vulgaris.

Populațiile și coloniile sunt extrem de fidele locului, distanța maximă de zbor fiind de numai 300 m.

Este o specie sibero-europeană, semnalată din Franța, peste lanțul Alpilor în Europa centrală și de est până în Mongolia. Lipsește din Asia Mică.

În România, este semnalată din Transilvania, Maramureș, Crișana, Bucovina și câteva localități din Banat și nordul Olteniei, la altitudini cuprinse între între 200 și 900 m.

Preferă pajiștile umede, zonele înmlăștinite, din care nu lipsește sorbestreaua. Fânețele umede, cosite manual, cu iarbă albastră -

Molinia caerulea

și sorbestrea, sunt habitatele tipice din Transilvania.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Populația este viabilă, cu efectiv populațional mediu, de 300-500 indivizi.

Populația de

Maculinea teleius

de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 2% din efectivele naționale.

Față de aria favorabilă, zona cu maximă abundența a speciei

Sanguisorba officinalis

și

Narcisus stellaris , în pajiștile umede mai mici, invadate de tufe și

Filipendula ulmaria , efectivele scad între 10 și 70%.

Tendința efectivului general se află în scădere în ultimii 20 de ani. Declinul estimat este de circa 1% /an.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Specia este prezentă în pajiști umede, zone umede înmlăștinite din care nu lipsește sorbestreaua -

Sanguisorba officinalis.

Fânețele umede, cosite manual, cu

Molinia caerulea

și

Sanguisorba officinalis

sunt habitatele tipice.

4.

4038

Lycaena helle

- fluturașul punctat

Descriere generală, distribuție, habitat

Fluturele adult are o deschidere a aripilor de 21-27 mm, fiind greu de confundat datorită irizațiilor albastre ale aripilor. Partea superioară a aripilor are o culoare violetă, strălucitoare, cu pete mari portocalii și puncte negre, marginile aripilor fiind de culoare neagră. Partea inferioară a aripilor, este de culoare violetă, cu o bandă portocalie de-a lungul marginilor, însoțită de o dungă subțire neagră, albă sau albastră. De asemenea, sunt vizibile și punctele negre. Femelele au o culoare mai mult brună decât violetă, în comparație cu masculii.

În Transilvania, specia are două perioade de zbor, mai-iunie și iulie-august, prezentând două generații. Fluturii prezintă un vizibil dimorfism sexual, dar și unul sezonier, cei din prima generație deosebindu-se de cei din cea de a doua.

Larvele se dezvoltă monofag, pe fața inferioară a frunzelor de

Polygonum bistorta.

Ouăle sunt depuse de obicei izolat, pe fața inferioară a limbului foliar. Împupează la suprafața solului, printre frunze. Pupa din generația a doua iernează.

Este o specie foarte fidelă locului, nu se deplasează mai mult de 250 m. Masculii au un teritorialism accentuat, pândind intrușii de pe tufele situate în habitat, la circa 1-1,5 m înălțime. Adulții, zboară numai pe timp însorit, ascunzându-se în vegetație imediat ce soarele

a dispărut după nori.

Este o specie sibero-europeană.

În România au fost înregistrate puține populații, în Transilvania. Populații viabile se cunosc de lângă Baia Mare, Satu Mare și Șercaia - Vad.

Preferă luminișurile și poienile bogate în plante de răcușor -

Polygonum bistorta .

În aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, fluturașul punctat este destul de răspândit în zonele mlăștinoase, în pajiștile umede și în luminișurile pădurii.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată:

Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată:

Populația este viabilă, cu efectiv mare, circa 5000-10000 indivizi în generația de primăvară.

Populația de

Lycaena helle

de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 25% din efectivele naționale.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate:

Fluturașul punctat este destul de răspândit în zonele mlăștinoase, în pajiștile umede și în luminișurile pădurii.

2.4.3.4.

Specii de de plante

1.

1898

Eleocharis carniolica

- pipiriguț

Descriere generală, distribuție, habitat

Pipiriguțul este o plantă perenă de 10-20 cm, rar atingând 30 de cm. Spre deosebire de alte specii înrudite, nu prezintă stoloni. Tulpinile sunt numeroase, filiforme, prezentând patru muchii, care în secțiune par să formeze paralelipipede dreptunghiulare sau pătrate.

Floarea este de tip spic și este lungă de până la 10 mm, având o formă alungită, ovoidă de culoare brun-închis. Prezintă marginile de culoare ușor deschisă care contrastează cu nervura mediană de culoare verde mai închis.

Eleocharis carniolica

este o specie sporadică pentru România, caracteristică pajiștilor temporar inundate sau înmlăștinite.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Conform estimărilor din teren populația speciei este formată din minimum 200 - maximum 1000 de exemplare. Este o specie de dimensiuni mici, greu de identificat.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Planta apare în zonele mlăștinoase și în pajiștile umede.

2.3.3.6. Hărțile de distribuție ale speciilor

Hărțile de distribuție ale speciilor se regăsesc în Anexa nr. 11 la Planul de management. Informațiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate.

2.4.4.

Alte tipuri de habitate, specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

2.3.4.1.

Specii de nevertebrate de interes comunitar/național identificate în aria naturală protejată

1.

1078

Callimorpha quadripunctaria

- fluturele vărgat, tigratul roșu

Specia este inclusă în anexa II din Directiva 92/43/CEE.

Descriere generală, distribuție, habitat

Anvergura aripilor este de 43-60 mm. Prin culoare și desen este inconfundabilă în fauna României. Se aseamănă cu

Callimorpha dominula , dar spre deosebire de aceasta, pe aripile anterioare, la

Callimorpha quadripunctaria

apar striuri albe evidente și nu puncte sau pete albe. Aripile anterioare sunt negre-verzui, cu luciu metalic și striuri transversale albe-gălbui. Partea superioară a aripilor posterioare este roșu-intens și prezintă două pete negre central și o pată semilunară neagră situată marginal. Abdomenul este galben-portocaliu, cu un șir de puncte negre lateral și dorsal.

Nu are un habitat anume. Poate fi întâlnită în lungul apelor curgătoare, păduri de luncă, zăvoaie, liziere, luminișuri sau tăieturi de pădure, stâncării și canioane, în lungul drumurilor forestiere, a șoselelor nemodernizate, în locuri calde, însorite, ușor umede. Preferă vegetația înaltă bogată în

Eupatorium cannabinum, Origanum vulgare, Sambucus ebulus, Stachys officinalis, Cirsium arvense,

specii de

Rubus , cu nectarul cărora se hrănește, ca adult. Larvele

sunt polifage consumând specii de

Rubus, Urtica dioica,

specii de

Lamium, Salix caprea, Eupatorium cannabinum, Senecio fuchsia, Onobrychis viciifolia .

Zboară din a doua jumătate a lunii iulie până la începutul lunii septembrie, într-o singură generație. Larvele iernează în stadiu foarte tânăr. După iernare se hrănesc intens începand din a doua jumătate a lunii aprilie până la începutul lunii iunie. Împupează la suprafața solului. Fluturii zboară ziua, în bătaia razelor solare, perioadă în care se și hrănesc cu nectar. Noaptea fluturii sunt atrași și de lumina artificială, albă sau ultravioletă.

Răspândire: eurasiatică, semnalată din Peninsula Iberică, peste Europa Centrală și de est până în Rusia. Spre sud-est ajunge în Asia Mică.

În România este o specie răspândită în regiunea colinar-montană.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Populația este viabilă, cu efectiv mare, circa 1000-1500 indivizi/generație.

Populația de

Callimorpha quadripunctaria

de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,3% din efectivele naționale.

Tendința efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani.

Populația ocupă circa 30% din suprafața ariei naturale protejate, starea habitatului speciei fiind foarte diferită de la bună la nesatisfăcătoare.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Pe toata suprafața ariei naturale protejate la liziere, în luminișuri, în lungul drumurilor, în locuri calde, însorite.

2.

4036

Leptidea morsei

- albilița de pădure

Specia este inclusă în anexa II din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuție, habitat

Anvergura aripilor este de 36-48 mm. Este foarte asemănătoare cu

Leptidea sinapis

și

Leptidea juvernica/reali . De regulă mai mare, aripa anterioară are apexul mai ascuțit, dentiform. Dimorfismul sexual al indivizilor din prima generație este puțin evidențiat. Masculii din generația a doua prezintă spre apexul aripilor anterioare o pată neagră evidentă,

slab evidențiată sau absentă la femele.

Populațiile din sud-estul Europei aparțin de

Leptidea morsei

subspecia

major .

Habitatul speciei este reprezentat de luminișuri și rariști de păduri de foioase xeroterme, de preferință cvercete din zona colinar-submontană. Luminișurile cvercetelor, bogate în specii de

Lathyrus

constituie habitatul principal.

Perioada de zbor a speciei este reprezentată, pentru prima generație de luna aprilie- jumătatea lunii iunie iar pentru a doau generație de lunile iulie-august. Pupa din generația a doua iernează.

Fluturii au un zbor lent, putând fi ușor observați și urmăriți. Masculii patrulează în căutarea femelelor. Florile speciilor de

Lathyrus

constituie principală sursă de nectar. Ouăle sunt depuse izolat pe frunzele sau tulpinile de

Lathyrus vernus

și

Lathyrus niger

dar în Transilvania cel mai frecvent pe

Lathyrus hallersteini , pe care se dezvoltă apoi și larvele.

Leptidea morsei

are o răspândire siberian-est europeană. În Europa a fost semnalată din Solvenia, Croația, Ungaria, Austria, sudul Slovaciei, România, Polonia, Ucraina și Bulgaria.

În România este cunoscută din Transilvania, Crișana, Maramureș, Banat și Moldova.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Este vorba de o populație permanentă, cu efectiv nedeterminat, probabil redus la 100 - 200 indivizi în generația de primăvară și mai puțini în cea de vară.

La nivel național populația de

Leptidea morsei

de la Dumbrava Vadului reprezintă sub 1% din efectiv.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Luminișurile cvercetelor, bogate în specii de

Lathyrus

constituie habitatul principal. Pădurea de stejar -

Quercus robur , constituie un habitat prielnic pentru protecția și conservarea speciei.

3.

Parnassius mnemosyne

- apollo negru

Specia este inclusă în anexa IV din Directiva 92/43/ CEE.

Descriere generală, distribuție, habitat

Anvergura aripilor este de 50-65 mm. Prezența petelor negre de pe aripi, exclude confuzia cu

Aporia crataegi . Apexul și marginea externă a aripilor anterioare este transparentă, lipsită de solzi.

Perioada de zbor este reprezentată de lunile mai-iunie, la altitudini de peste 1000 m zburând și în luna iulie. Iernează ca larvă formată în ou. Stadiul pupal durează 3-4 săptămâni.

Este o specie mezohigrofilă, preferă pajiști cu tufărișuri, liziere sau luminișuri relativ umede, bogate în specii de brebenei -

Corydalis .

Ouăle nu sunt depuse pe planta gazdă, ci în apropierea organelor subterane ale acesteia. Larvele se hrănesc cu diverse specii de

Corydalis . Fluturii zboară numai în orele însorite, orele matinale fiind utilizate pentru încălzirea corpului la razele solare. Sursele de nectar sunt constituite în general din flori violet, albastre sau purpurii. Produc sunete caracteristice de apărare, prin frecarea aripilor posterioare cu picioarele. Specie sedentară, puțin mobilă. Împerecherea are loc în orele după amiezii. După împerechere, femela poartă pe abdomen un scut membranos, protector, numit sphragis care împiedecă noi acuplări.

Este o specie cu răspândire central asiatică-europeană, cunoscută din Pirinei, centrul, partea sudică a nordului și sudul Europei până în Orientul Apropiat și Mijlociu, peste Siberia până Munții Tienschan.

În România este semnalată din toate provinciile istorice, de la 30-40 m până la peste 2000 m altitudine.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Populația este viabilă, cu efectiv populațional mediu, circa 100-200 indivizi/generație.

Populația de

Parnassius mnemosyne

din Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,1% din efectivul național. Tendința efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Este o specie întâlnită pe toată suprafața ariei naturale protejate în habitatele de pajiști cu tufărișuri, liziere sau luminișuri, bogate în specii de brebenei.

4.

Neptis sappho

- fluturele zebră

Specia este inclusă în anexa IV din Directiva 92/43/CEE.

Descriere generală, distribuție, habitat

Anvergura aripilor este de 50-58 mm. Aripile sunt negre cu dungi albe, longitudinale. Pe aripa posterioară se disting două benzi de pete albe. În câmpul median al aripilor anterioare prezintă două pete albe în formă de ic, alăturate. Fața inferioară a aripilor este brun-roșcată cu pete albe.

În Europa este reprezentată numai prin subspecia nominotipică.

Habitatul speciei este reprezentat prin luminișuri și liziere de păduri de foioase, cu multă lumină și căldură la sol. Specia este frecvent întâlnită de-a lungul drumurilor forestiere și plantațiilor de salcâm, în cvercete gospodărite tradițional, la altitudini cuprinse intre 200 și 500 m.

Perioada de zbor a speciei este reprezentată, pentru prima generație de lunile aprilie- iunie, a doua generație zburând din prima jumătate a lunii iulie până la începutul lunii septembrie. Ouăle sunt depuse în lunile mai-iunie și la sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august.

Ouăle sunt depuse pe frunzele speciilor de

Lathyrus

sau pe salcâm -

Robinia pseudacacia . Larvele se hrănesc cu

Lathyrus niger

și

Lathyrus vernus

dar și cu frunze de salcâm, care în multe zone devine preferențial.

Este o specie sibero-europeană. Arealul vestic începe din Austria și Cehia, extinzându- se peste Europa de Est, Ucraina, sudul Uralilor, vestul Siberiei până în regiunea Amurului.

În România este cunoscută din toate provinciile, fiind frecventă în Banat, nordul Olteniei și zona colinar-submontană din Transilvania.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Populația este viabilă, cu efectiv populațional mediu, circa 200-300 indivizi/generație.

Populația de

Neptis sappho

de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,2% din efectivul național. Tendința efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

In luminișurile, drumurile forestiere și liziera pădurii.

2.3.4.2.

Specii de plante de interes comunitar/național identificate în aria naturală protejată

1.

Narcissus poeticus

subspecia

radiiflorus

- narcisă

Deși narcisa nu este o specie protejată la nivel european, ea reprezintă unul dintre elementele care au stat la baza declarării Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, constituind și o specie emblemă pentru zonă, dând și numele ariei protejate. Specia este reprezentativă pentru personalizarea ei în plan estetic, în particular, datorită perioadei de înflorire care se suprapune cu o serie de sărbători ale calendarului creștin: Paște, Florii, Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Descriere generală, distribuție, habitat

În sol, planta prezintă un bulb alungit sau rotunjit, ovoidal. Frunzele în număr de 2-5 au o culoare verde-alburie, sunt lungi, liniare, mai scurte decât tulpina. Tulpina este subțire și lungă de 20-40 cm. Florile sunt solitare, mai rar căte 2 pe aceeași tulpină, cu tepale albe, uneori verzui sau gălbui, cu aspect de stea, având 50-65 mm în diametru.

Narcisele vegetează pe soluri bogate în substanțe nutritive, bazice - Munții Țarcu, Muntele Pop Ivan, Munții Ciucaș - sau zonele joase cu soluri mai sărace, dar mai umede primăvara - Căuașd, Preajba, Dealul Ciocârlău - Tg. Jiu, Vad - Șercaia.

Specie vest-mediteraneană, ca origine, narcisa a evoluat dintr-o formă străveche a genului, după o serie de cercetători, probabil în prima jumătate a Pliocenului,--acum 5,3-2,6 milioane ani. Odată apărută s-a înmulțit spre centrul și estul Europei. Există o ipoteză care susține că centrul de orgine ar fi în Munții Alpi Orientali, unde se regăsește densitatea maximă a populațiilor acestei specii.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Populația este viabilă, cu efectiv populațional mare, de câteva zeci de mii de exemplare. Tendința efectivului general este în scădere în ultimii 20 de ani.

Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate

Pajiștile cu

Molinia caerulea , prezente aproape în întreaga aria naturală protejată, constituie habitatul acestei specii.

2.5.

Informații socio-economice

Încadrarea în teritoriu

Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului se situează pe raza administrativă a județului Brașov, cea mai mare parte fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Șercaia - 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Șinca - 4,76 hectare. O suprafață foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra.

Comuna Șercaia este situată în partea de sud-est a Transilvaniei, cuprinsă între apele Oltului și Carpații Meridionali. Comuna Șercaia se găsește în parte de est a depresiunii, la confluența râului Șercaia cu râul Olt și întretăierea drumului național DN 1 cu drumul național DN 73.

Harta poziției ariei naturale protejate în cadrul unității teritorial administrative este reprezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management.

2.5.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

2.5.1.1.

Comunități locale

Caracterizarea unității administrativ-teritoriale Comuna Șercaia

1.

Date demografice privind comunitatea locală

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șercaia se ridică la 2822 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3050 locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români - 81,33%. Principalele minorități sunt maghiarii - 10,31% și romii - 4%. Pentru 3,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 80,23%, dar există și minorități de evanghelici-luterani - 6,63%, greco-catolici - 2,83%, adventiști de ziua a șaptea - 2,59%, reformați - 1,7% și romano-catolici - 1,03%. Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

2.

Date privind activitățile economice

Activitatea economică a Comunei Șercaia are la bază activități agricole, de cultivare a terenurilor și creștere a animalelor, unități de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare și valorificare a produselor cerealiere și animaliere, unități de prelucrare a materialelor de construcție, microunități de confecționat produse betonate, fabricare nutrețuri concentrate.

În Comuna Șercaia au fost înregistrați 32 de de agenți economici activi.

Caracterizarea unității administrativ-teritoriale Comuna Șinca

1.

Date demografice privind comunitatea locală

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șinca se ridică la 3401 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3545 locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români - 90,18%, cu o minoritate de romi - 3,59%. Pentru 6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 86,62%, dar există și minorități de greco-catolici - 5,15% și adventiști de ziua a șaptea - 1,21%. Pentru 6,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională

2.

Date privind activitățile economice

Activitatea economică a Comunei Șinca are la bază activități agricole, de cultivare a terenurilor și creștere a animalelor, unități de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare și valorificare a produselor cerealiere și animaliere, unități de prelucrare a materialelor de construcție, microunități de confecționat produse betonate, activități turistice.

În Comuna Șinca au fost înregistrați 34 de de agenți economici activi.

2.5.1.2.

Factorii interesați

Lista celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la aria naturală protejată este prezentată în tabelul nr. 1.

Lista celor mai importanți factori interesați

Tabelul nr. 1.

Nr.

Denumire factor interesat

Aria de interes

1

Primaria Șercaia

Dezvoltare durabilă

2

Primaria Șinca

Dezvoltare durabilă

3

Custode

Menținerea statutului de conservare

4

Agenția pentru Protecția Mediului Brașov

Monitorizarea activităților de conservare, autorizarea activităților cu impact asupra mediului, implementarea legislației și politicilor de mediu la nivel ariei naturale

protejate

5

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean

Brașov

Controlul activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, controlul activității custodelui

6

Comunitate

rurală

de

proprietari teren

Terenurile din aria naturală protejată, management

durabil, venituri

7

Vizitatori

Drumeții, diverse activități recreative, mai ales în

perioada înfloririi narciselor

8

Ocoale Silvice

Asigurarea continuității habitatului forestier

9

Organizații

nonguvernamentale

Dezvoltare durabilă, conservarea biodiversității,

educație

10

Consiliul Județean Brașov

Promovarea valorilor naturale, reducerea poluării,

dezvoltare turistică

11

Operatori de turism locali

Diversificarea programelor turistice

12

Garda Forestieră Brașov

Dumbrava Vadului ca model de gospodărire silvică

2.5.2.

Utilizarea terenurilor

Modul principal de utilizare a terenului este managementul silvic.

Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor se regăsește în tabelul nr. 2.

Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor

Tabelul nr. 2.

Nr.

Clasele de utilizare a

terenului conform Corine Land Cover

Suprafață totală ocupată - ha

Ponderea din suprafața totală a sitului -%

1.

Pădure

398,47

99,86

2.

Construcții

și

curți

construcții

0,53

0,14

Total

399

100

Harta categoriilor de folosință ale terenurilor este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

2.5.3.

Situația juridică a terenurilor

În prezent pe suprafața de 399 hectare sunt următorii proprietari:

1)

7,16 hectare proprietar Consiliul Local al Comunei Șercaia;

2)

288,37 hectare validate către persoane fizice din satul Vad;

3)

103,47 hectare statul român - Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Direcția Silvică Brașov.

Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor se regăsește în Anexa nr. 9 la Planul de management.

2.5.4.

Infrastructură și construcții

Circulația în satul Vad se desfășoară pe străzi ce constituie artere principale provenite din drumurile naționale DN73A și DC65, constituite în străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte asfaltică. Rețeaua secundară de deservire locală este alcătuită din străzi de categoria a III-a și a IV-a cu îmbrăcăminți diverse.

Drumul național DN73A penetrează intravilanul satului Vad în direcția nord-sud pe o lungime de 1600 m asigurând relația între Șercaia și Zărnești și constituie strada Principală.

Drumul comunal DC65 penetrează intravilanul satului Vad în direcția est-vest asigurând relația Poiana Narciselor - intersecția cu drumul național DN73A. Aceasta se

desfășoară în intravilan pe o lungime de 650 m și constituie strada Peste Vale.

Teritoriul comunei Șercaia este străbătut de calea ferată Brașov - Făgăraș - Sibiu.

În prezent, în cadrul ariei naturale protejate naturale, infrastructura este reprezentată de drumul forestier de acces și cantonul silvic.

La cele două puncte de intrare în aria protejată este montată câte o barieră.

2.5.5.

Patrimoniu cultural

Pe teritoriul ariei naturale protejate nu există obiective culturale.

În comuna Șercaia au loc în fiecare an obiceiul tradițional Plugarul, Sărbătoarea Narciselor precum și Ceata Feciorilor.

Plugarul este un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morții și renașterii anuale a divinității vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieșit primul la arat în acel an.

Ceremonialul cuprinde mai multe secvențe rituale: după alegerea plugarului urmează ca în prima zi de Paște fetele să împletească legături din grâu verde cu care a doua zi plugarul va fi „gătit". Grâul verde este simbol al începutului unui nou ciclu. Serbarea plugarului începe cu ascunderea acestuia în incinta gospodăriei sale, urmată de căutarea lui.

După ce este găsit, urmează gătirea cu grâul verde; plugarul este apoi urcat pe o grapă de lemn și purtat spre râu de către ceilalți feciori. Aici este scufundat în râu, cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul îi stropește apoi pe sătenii adunați pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile și căsnicia lor să fie rodnice și îmbelșugate.

Sărbătoarea narciselor din comuna Șercaia are loc în fiecare duminică imediat urmatoare datei de 21 mai - Sfinții Constantin și Elena.

Ceata Feciorilor colindători își are originea, dupa părerea etnografilor, în ciclul agrar după care se hotărau anotimpurile în vremurile pre-romane și pre-creștine. Ele invocau zeii, oamenii crezând că simpla lor numire era ca o vrajă, ce provoca realizarea în fapt a lucrului dorit.

Odată cu apariția creștinismului, colinda a asimilat puternice elemente religioase. Cele două lumi au rămas contopite într-un colind până în zilele noastre. Se consideră ca fiind mai autentice colindele care nu pierd din elementele acelor ritualuri pre-creștine. În satele de sub Muntii Făgăraș accesoriul specific al cetei este Steagul. Cetele de feciori mai au un aspect interesant: ele se formează, de fapt, după un sistem de organizare clar stabilit. Întâi e vătaful, apoi urmează alegerea ajutoarelor sale: ghirăul, colăcarul și crâșmarul, având fiercare rolul

său precis. Alegerea acestora a rămas în unele sate asemănătoare ritualurilor arhaice de inițiere prin care, la o anumită vârstă, băieții intrau sau nu în rândul feciorilor. În majoritatea satelor, însă, alegerea se face dupa un obicei lăsat din generație în generație. Ceata se adună de Sfântul Nicolae și se hotărăsc șefii cetei - vătaf mare, vătaf mic, colăcar, crâșmar. În perioada de timp rămasă până la Crăciun toți feciorii trebuie să învețe toate textele și cântecele colindelor.

Pe teritoriul Comunei Șercaia se găsește o biserică săsească, în stil gotic, atestată în anul 1429, dărâmată și reconstruită între 1868 și 1875.

Patrimoniul cultural istoric al comunei Șinca este reprezentat prin valori materiale multiple:

1)

situl arheologic de pe Dealul Sălauș, situat la 1 km de localitatea Șinca Veche, o așezare din a doua epocă a fierului - Latene;

2)

ruinele a trei schituri, în fundul Văii Crețului, pe valea Strâmbei și la locul numit

„Din Jos", la 1,5 km nord-vest spre Ohaba;

3)

ruinele mănăstiri rupestre de pe Dealul Crețului - datând din secolul XVIII, și morminte princiare, mai la sud, la 500 - 600 m;

4)

Biserica ortodoxa Sfinții Arhangheli din Perșani, datând din anul 1793;

5)

Biserica ortodoxa Sfânta Maria din Ohaba, datând din secolul XVIII,;

6)

Biserica ortodoxa Cuvioasa Paraschiva din Șercăița, datând din perioada 1700 - 1720,;

7)

Mănăstirea Bucium, din Bucium, construită pe locul unui așezământ monahal mai vechi, datând din anul 1737;

8)

casa erarhială din Șinca Veche, construită în anul 1770;

9)

crucea cu litere chirilice din Șinca Veche, datând din anul 1800;

10)

clădirea poștalionului din Perșani, datând din secolul XIX;

11)

școala grănicerească din Ohaba, care funcționa în anul 1772;

12)

crucea de piatră cu litere chirilice, de la intersecția drumului național DN 73 cu drumul județean DJ 104, la intrarea în Ohaba.

2.5.7. Obiective turistice

Obiectivul turistic principal îl constituie aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, principalul scop al vizitării zonei fiind reprezentat de vizionarea narciselor în perioada înflorii.

În Șinca Veche, se află o mănăstire și un lacaș de cult săpat în piatră. Se presupune că acest lăcaș de cult, denumit „Templul Ursitelor", „Mănăstirea Săpată în Piatră" sau „Templul de la Șinca Veche", are o vechime de aproximativ 7000 de ani. Turiștii care vizitează acest templu, ajung de multe ori și în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului.

În comuna Șinca, la marginea localității Perșani, lângă șoseaua naționala Făgăraș - Brașov, o serie de izvoare sărate cu debit mic și concentrație medie sunt colectate în două bazine de agrement și tratament în aer liber. În afara de complexitatea hidrochimică a apei din aceste izvoare, este de menționat prezența bromului și a nămolului terapeutic. În unele cazuri, turiștii care vizitează Băile Perșani, ajung și în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului.

Traseu de vizitare în aria naturală protejată

Traseul propus pentru vizitarea ariei naturale protejate, urmează în totalitate drumurile forestiere, și are o lungime de 4,3 km și se parcurge în circa 4 ore de plimbare obișnuită pentru o zi însorită.

Direcția către către Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului este marcată pe drumul european E68 din localitatea Șercaia care orientează turistul către satul Vad de la al cărui nume vine și denumirea ariei naturale protejate. La intersecții există indicatoare vizibile către aria naturală protejată. Practic, rulând cu 50 km/h în 10 minute se poate parcurge distanța Șercaia - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului.

Intrarea în aria naturală protejată se poate face dinspre localitatea Vad, județul Brașov.

La intrarea în aria naturală protejată, după barieră apare o pajiște aparținând tipului de habitat 6510 Pajiști de altitudine joasă -- Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis , invadată de arbuști. Spre interior, pădurea seculară de stejari se profilează maiestoasă.

Din păcate narcisele lipsesc în pajiștile situate pe prima porțiune a traseului, datorită colectării lor excesive.

Se poate remarca în această pajiște prezența puieților de stejar, regenerați natural a căror înălțime variază de la câțiva centimetrii până la peste 1 m.

Traseul străbate, șerpuind pădurea dumbrăvită de stejari, aparținând tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, cu un strat arbustiv bogat format preponderent din păducel și crușin.

În zonele cu umiditate mai ridicată, întâlnite de-a lungul traseului se remarcă formele

globuloase ale tufelor de salcie cenușie.

Poienile din pădurea de stejari dominate de iarba albastră aparțin tipului de habitat de interes comunitar 6410 Pajiști cu

Molinia

pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase --

Molinion caeruleae.

Ochiurile de pajiște sunt invadate, treptat, de mesteacăn, păducel, specii de sălci, ca urmare a abandonării cositului tradițional.

În zilelele însorite, din mai până în augut, în ochiurile de pajiște apar numeroase specii de fluturi, unelel dintre ele protejate conform legislației: fluturele auriu -

Euphydryas aurinia , fluturașul purpuriu -

Lycaena dispar , fluturașul punctat -

Lycaena helle , fluturașul albastru cu puncte negre -

Maculinea teleius .

Poteca parcurge o zonă bine umbrită de coronamentele stejarilor. După alți zeci de metri parcurși se observă o altă pajiște invadată de mesteacăn și crușin.

Urmând traseul, vizitatorul ajunge la o răscruce de două poteci, după o zonă umbrită, unde se pot observa și câteva exemplare de ienupăr.

Spre dreapta, poteca se îndreaptă spre un observator de faună.

Spre stânga, traseul merge spre marginea ariei potejate. De aici se poate admira silueta Munților Făgăraș. Pe partea dreaptă a traseului se remarcă prezența unui pârâu care în sezonul uscat este aproape secat. În bălțile temporare care se formează în acestă zonă se poate remarca prezența buhaiului de baltă cu burta galbenă -

Bombina variegata .

Urmând poteca, se ajunge din nou în pădurea de stejari, traversând zone de umbră și luminișuri. De-a lungul traseului pot fi observate urme ale trecerii porcilor mistreți, specie frecventă pe teritoriul ariei naturale protejate.

Traseul de vizitare ajunge la o răscruce dominată de un stejar, în care este construit un observator pentru speciile de faună. Alegând poteca din dreapta, vizitatorul se poate întoarce, pe drumul pe care a venit, până la intrarea în aria naturală protejată.

Continuând drumul pe poteca din stânga, se poate ajunge spre cea de a doua zonă de intrare în aria naturală protejată. Drumul conduce, la umbra pădurii de stejari spre o poiană cu narcise situată în partea stângă a traseului, care va continua sinuos prin luminișuri și zone de umbră unde se remarcă bogăția botanică a pajiștilor de iarbă albastră.

Ultima parte a traseului, după ce părăsește pădurea, presărată aici cu iriși, străbate o pajiște bogată în narcise și sorbestrea, zonă importantă pentru speciile e fluturi din aria naturală protejată.

Traseul de vizitare se termină la o altă barieră, care marchează a doua intrare în aria naturală protejată. În depărtare, pe partea stângă, se poate admira admira Colina cu Mesteceni

aflată în exteriorul ariei naturale protejate.

2.5.6.

Peisajul

Peisajul ariei naturale protejate este o formă de expresie a echilibrului natural rezultat în urma acțiunii în timp a factorilor naturali și antropici.

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, din punct de vedere peisagistic, aparțin peisajului de podiș, de tip forestier aflat la limita localității Vad de lângă Făgăraș. Pădurea dumbrăvită aparține peisajului sălbatic care are capacitatea de a se autoregla și este reprezentat în particular de habitatele tipice zonei și bine conservate.

2.6.

Impacturi și amenințări

2.6.1.

Lista presiunilor actuale și a amenințărilor cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra ariei naturale protejate sunt sintetizate în tabelul nr. 3.

Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra ariei naturale

protejate - sinteză

Tabelul nr. 3.

Activitate

Categorie impact

Fertilizarea cu îngrășământ

Presiune, amenințare în viitor

Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din

bazele de agrement

Presiune, amenințare în viitor

Specii native, indigene, problematice

Presiune, amenințare în viitor

Specii invazive non-native, alogene

Presiune, amenințare în viitor

Canalizare și deviere de apă

Amenințare în viitor

Statutul

de

protecție

excesivă,

impus

de

legislația

românească în rezervațiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică

Presiune, amenințare în viitor

Daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat

Presiune, amenințare în viitor

Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber,

Presiune, amenințare în viitor

Activitate

Categorie impact

activități recreative

Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Presiune, amenințare în viitor

Evoluție biocenotică, succesiune

Presiune, amenințare în viitor

Secete și precipitații reduse

Presiune, amenințare în viitor

Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate

Amenințare în viitor

Abandonarea/lipsa cositului

Presiune, amenințare în viitor

Cositul

vegetației

în

perioade

nefavorabile

pentru

dezvoltarea speciilor de fluturi

Amenințare în viitor

Călcarea, tasarea și distrugerea vegetației de către vizitatori

Presiune, amenințare în viitor

Colectarea speciilor de lepidoptere protejate

Presiune, amenințare în viitor

Colectarea ciuperci, licheni, fructe de pădure - adunare

manuală

Presiune, amenințare în viitor

Incendii

Presiune, amenințare în viitor

Canalizare și deviere de apă

Presiune, amenințare în viitor

Schimbarea compoziției de specii

Presiune, amenințare în viitor

Evoluție biocenotică, succesiune/ înlocuirea și deteriorarea

habitatului

Presiune, amenințare în viitor

Prădarea stațiunilor floristice - rezervațiile floristice

Presiune, amenințare în viitor

2.6.2.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra speciilor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr. 4.

Intensitatea presiunilor și amenințărilor a fost cuantificată astfel: ridicată

-

R

-

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie

-

M

-

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută

-

S

-

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

46

Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra speciilor

Tabelul nr. 4.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

1193

Bombina variegata

Fertilizarea cu îngrășământ

Presiune,

amenințare în viitor

S

Folosirea substanțelor chimice în zonele agricole ce înconjoară aria naturală protejată poate afecta populația speciei, prin poluarea apelor.

Întregul habitat al speciei.

Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din bazele de agrement

Presiune, amenințare în viitor

S

În cazul ariei naturale protejate, din fericire, în prezent, nu se poate vorbi de o depozitare propriu-zisă a deșeurilor, zona fiind situată destul de departe de sat.

De-a lungul traseelor turistice sunt aruncate, de multe ori, de către turiști, ambalaje provenite de la produsele alimentare, țigări.

Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în aria naturală protejată și de-a lungul traseelor turistice/de vizitare.

Este afectată populația speciei.

Întregul habitat al speciei.

Specii native, indigene,

problematice

Presiune,

amenințare

R

Specii problematice pentru habitatele cu exces de umiditate sunt

plopul -

Populus tremula , salcia albă -

Salix alba , răchita roșie -

Salix

Întregul habitat

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

în viitor

purpurea , și zălogul -

Salix cinerea .

Este afectat, se reduce, habitatul favorabil al speciei.

al speciei.

Canalizare și deviere de apă

Presiune, amenințare

în viitor

R

Realizarea canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei.

Este afectat, se reduce, habitatul favorabil al speciei.

Întregul habitat al speciei.

Evoluție biocenotică, succesiune

Presiune, amenințare în viitor

R

Datorită alterării condițiilor abiotice provocate de drenaj se declanșează procesele de succesiune spre alte tipuri de habitate, mai uscate.

Este afectat, se reduce, habitatul favorabil al speciei.

Întregul habitat al speciei.

Secete și precipitații reduse

Presiune, amenințare în viitor

R

În ultimii ani, seceta și precipitațiile reduse au reprezentat constante climatice. În condițiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăși existența speciei.

Existența canalui de drenaj care înconjoară aria naturală protejată constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei.

Amenințarea majoră asupra speciei

Bombina variegata

la nivelul sitului o reprezintă, în primul rând, deteriorarea și dispariția în mod

natural, în principal din cauza secetei, a bălților de reproducere.

Întregul habitat al speciei.

Înlocuirea și deteriorarea

Presiune,

R

Seceta conduce la succesiunea habitatelor, cauzând reducerea bălților

Întregul habitat

47

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

habitatului

amenințare

în viitor

favorabile existenței speciei.

al speciei.

Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate

Presiune, amenințare în viitor

S

Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în aria naturală protejată și de-a lungul traseelor turistice/de vizitare.

Este afectat, se reduce habitatul favorabil al speciei.

Întregul habitat al speciei.

1065

Euphydryas aurinia,

1060

Lycaena dispar,

1059

Maculinea teleius,

4038

Lycaena helle,

1078

Callimorpha quadripunctaria,

4036

Leptidea morsei, Parnassius mnemosyne, Neptis sappho

Lipsa cositului

Presiune, amenințare în viitor

R

Abandonarea cositului duce la închiderea luminișurilor.

Acest fapt conduce la dispariția speciilor de plantă preferate de diferitele specii de fluturi și la dispariția furnicilor din genul

Myrmica

de care este legat ciclul biologic al speciei

Maculinea teleius.

Reducerea bazei trofice larvare și reducerea populației speciilor de

fluturi.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Cositul vegetației în perioade

nefavorabile

pentru

dezvoltarea

Amenințare în viitor

S

De exemplu, pentru specia

Maculinea teleius , cositul vegetației în perioada de depunere a ouălor și dezvoltarea larvelor până la

părăsirea platei gazdă, poate afecta grav populația speciei.

Întregul habitat al speciilor de

fluturi.

48

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

speciilor de fluturi

Distrugerea ouălor și larvelor și reducerea populației speciilor de

fluturi.

Călcarea, tasarea și distrugerea vegetației de către vizitatori

Presiune, amenințare în viitor

M

Numărul mare de vizitatori care părăsesc traseul de vizitare poate conduce la o tasare și disturgere a vegetației, a habitatului speciilor de fluturi.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de reducerea populațiilor acestora.

Întregul habitat al speciilor de fluturi,

cu

precădere în vecinătatea traseului

de

vizitare.

Colectarea speciilor de lepidoptere protejate

Presiune, amenințare în viitor

S

Deoarece zona este bine cunoscută de colecționarii de fluturi și de oamenii de știință. Colectarea excesivă poate deveni o problemă pentru populațiile speciilor de lepidoptere.

Reducerea populațiilor speciilor de fluturi.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Colectarea ciuperci, licheni, fructe de pădure

- adunare manuală

Presiune, amenințare în viitor

S

Unii localnici colectează fructe, păducele, plante medicinale sau trufe din zona ariei naturale protejate, fără a fi îndepărtate însă cantități însemnate.

Prin această activitate se produce un ușor deranj al habitatului

speciilor de fluturi.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

49

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

Specii invazive non- native, alogene

Presiune, amenințare în viitor

S

În urma studiilor efectuate în teren au fost identificate exemplare izolate de bunghișor american -

Erigeron anuus

și nap porcesc -

Helianthus tuberosus,

salcâm

- Robinia psedacacia.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populațiilor acestora.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Specii native, indigene, problematice

Presiune, amenințare în viitor

R

O problema majoră pentru habitatele fluturilor din aria naturală protejată o reprezintă expansiunea unor specii indigene, care invadează habitatul, deoarece abandonarea cositului influențează în mod favorabil dezvoltarea lor. Asemenea specii problematice sunt în primul rând speciile arbustive și puieții unor specii lemnoase, care într-un timp foarte scurt invadează fânețele necosite, eliminând prin competiție speciile sensibile, caracteristice acestor habitate.

Datorită prezenței a numeroase exemplare mature de mesteacăn în zona Colina cu Mesteceni, aria naturală protejată este permanent invadată de semințele acestora. În condițiile în care nu se cosește corespunzător, mesteacănul -

Betula pendula

poate invada habitatele de pajiști.

Alte specii problematice sunt crușinul -

Frangula alnus , păducelul -

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

50

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

Crataegus monogyna , plopul -

Populus tremula , salcia albă -

Salix alba , răchita roșie -

Salix purpurea

și zălogul -

Salix cinerea .

Întufărirea pajiștilor reprezintă un factor major care contribuie la diminuarea efectivelor populaționale ale speciilor de fluturi, putând duce în cazuri extreme la extincția populațiilor acestora. Luminișurile din aria naturală protejată au fost menținute în această stare printr-un pășunat extensiv sau cosit. Ca urmare a lipsei oricărei activități, tufărișul, cu precădere cel de plop se extinde rapid, poienile pierzând luminiozitatea cerută de caracteristicile ecologice ale speciilor de fluturi și implicit ale speciilor de plante gazdă.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populațiilor acestora.

Incendii

Presiune, amenințare în viitor

S

Incendierea fânețelor și a tufărișurilor nu este o metodă utilizată în sit. Poate să apară accidental, în exteriorul sitului, sub forma unor incendii accidentale provocate de ciobani sau turiști.

Incendiile pot să apară și să se extindă cu foarte mare ușurință, mai ales în cazul existenței unei cantități mari de necromasă care nu a fost

îndepărtată prin cosit.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

51

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populațiilor acestora.

Canalizare și deviere de apă

Presiune, amenințare în viitor

R

Existența canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei.

În condițiile actuale și prognozate de secetă, drenajul are ca efect imediat uscarea habitatului fapt ce influențează negativ ciclul de viață al speciilor de plante caracteristice tipului de habitat.

Pe termen mai lung, schimbarea regimului hidric induce procesul de succesiune a habitatului prin invazia speciilor arbustive sau chiar spre tipuri de pajiști mai uscate.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populațiilor acestora.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Schimbarea compoziției de

specii.

Succesiunea/înlocuirea și deteriorarea habitatului

Presiune, amenințare în viitor

R

Este un fenomen natural care se instalează în lipsa activităților tradiționale de utilizare a terenurilor prin cosit. În urma succesiuni naturale, vegetația ierbioasă se îndesește în defavoarea speciilor slab concurente, care sunt și cele mai valoroase -

Narcissus stellaris, Succisa pratensis, Polygonum bistorta, Gladiolus imbricatus . În faza

a 2-a a succesiunii se instalează vegetația arbustivă prin care habitatul

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

52

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

se schimbă radical, speciile protejate de fluturi fiind obligate să caute alte habitate cu luminozitate, umiditate și structură vegetală corespunzătoare.

In lipsa oricăror activități tradiționale - cosit, pășunat - succesiunea naturală a pajiștilor conduce spre o dezvoltare a speciilor dominate, în dauna speciilor slab concurente, printre care se numără și plante utilizate preferențial de către larvele speciilor de fluturi de interes conservativ.

Împădurirea prin succesiune naturală. Acest fenomen este de durată mai lungă, dar succesiunea naturală evoluează în această direcție. Dacă extragerea de material lemnos este cu desăvârșire interzisă pe o perioadă lungă de timp, de exemplu 100 de ani, coronamentul se încheagă tot mai mult, ceea ce are ca urmare dispariția luminișurilor, caracteristice speciilor de lepidoptere diurne protejate.

Prăbușirile de arbori maturi în urma fenomenelor naturale nu compensează efectele benefice ale codrului grădinărit. În acest caz extragerea ilegală a unui număr restrâns de arbori, vine în favoarea

speciilor

de

lepidoptere

diurne

silvicole.

Preferabil

este

însă

53

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

extragerea selectivă, dirijată a unor exemplare în vederea menținerii structurilor necesare.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populațiilor acestora.

Secete și precipitații reduse

M

În ultimii ani seceta și precipitațiile reduse au reprezentat constante climatice.

Având în vedere faptul că habitatele de pajiști caracteristice speciei se dezvoltă pe soluri cu umiditate ridicată, uscarea zonei poate afecta grav stare de conservare favorabilă a habitatului. În condițiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăși existența acestui tip de habitat.

Existența canalui de drenaj care înconjoară rezervația constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populațiilor acestora.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

1898

Eleocharis carniolica

Abandonarea/lipsa

cositului

Presiune,

amenințare

S

Specia vegetează la marginea fânețelor umede și în mici enclave în

zonele inundate tempoarar ce aparțin tipului de habitat 6410. Acestea

Întregul habitat

al speciei.

54

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

în viitor

sunt formațiuni vegetale care nu numai că s-au adaptat bine la modul de utilizare prin cosit, dar diversitatea mare de cormofite din cadrul fitocenozelor este menținută prin cosit.

Cositul împiedică pătrunderea tufărișurilor în aceste zone, care ar umbri exemplarele de

Eleocharis carniolica

și ar degrada enclavele în care aceasta se dezvoltă.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populației speciei.

Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din bazele de agrement

Presiune, amenințare în viitor

S

În cazul ariei naturale protejate Poienile cu Narcise de la Dumbrva Vadului, în prezent, nu se poate vorbi de o depozitare propriu-zisă a deșeurilor, zona fiind situată destul de departe de sat.

De-a lungul traseelor turistice sunt aruncate, de multe ori, de către turiști, ambalaje provenite de la produsele alimentare, țigări. În urma ploilor, aceste deșeuri sunt purtate spre canale și bălțile în care vegetează specia.

Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori

este

mai

mare,

cu

ocazia

„Sărbătorii

narciselor",

manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în aria naturală

Întregul habitat al speciei, mai ales

în

vecinătatea traseelor turistice.

55

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

protejată și de-a lungul traseelor turistice/de vizitare. Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populației speciei.

Prădarea stațiunilor floristice - rezervațiile floristice

Presiune, amenințare în viitor

S

Din cele mai vechi timpuri, sătenii din Șercaia, Vad, Ohaba și Șinca se adunau pe Colina cu Mesteceni pentru maialul de pe 21 mai. În această perioadă, cu precădere, localnicii pătrundeau în aria naturală protejată, culegând brațe întregi de narcise și distrugând pajiștile.

În prezent, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", organizată la sfârșitul lunii mai de Primăria Șercaia, afluxul mare de vizitatori care culeg narcisele și pătrund în habitatele de pajiști ale ariei naturale protejate afectează într-o măsură mică specia

Eleocharis carniolica.

Impactul este ceva mai mare, în special în vecinătatea barierei și în punctele de intrare din sit. Sunt afectate în special exemplarele care vegeteză în

zona traseului de vizitare și în vecinătatea pajiștilor cu narcise.

Întregul habitat al speciei, mai ales

în

vecinătatea traseelor turistice.

Canalizare și deviere de apă

Presiune, amenințare în viitor

R

În trecut, drenajul în cadrul sitului a redus considerabil suprafața habitatului speciei

Eleocharis carniolica .

Realizarea canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată,

a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei și la reducerea

Întregul habitat al speciei.

56

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

habitatelor favorabile speciei. În unele zone, specia își găsește adăpostul chiar în acest canal de drenaj care păstreză apa un timp mai îndelungat.

În condițiile actuale și prognozate de secetă, drenajul are ca efect imediat uscarea habitatului speciei, fapt ce influențează negativ ciclul de viață al acesteia.

Pe termen mai lung, schimbarea regimului hidric induce procesul de succesiune a habitatului prin invazia speciilor arbustive sau chiar spre tipuri de pajiști mai uscate.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populației speciei.

Evoluție biocenotică, succesiune/ înlocuirea și deteriorarea habitatului

Presiune, amenințare în viitor

R

Datorită alterării condițiilor abiotice provocate de drenaj în aceste habitate se declanșează procesele de succesiune spre alte tipuri de habitate deschise, mai uscate sau habitate de pădure.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populației speciei.

Întregul habitat al speciei.

Secete

și

precipitații

reduse

Presiune,

amenințare

R

În ultimii ani seceta și precipitațiile reduse au reprezentat constante

climatice.

Întregul habitat

al speciei.

57

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra speciei

Localizare

în viitor

Având în vedere faptul că specia

Eleocharis carniolica

se dezvoltă pe soluri cu umiditate ridicată, uscarea zonei poate afecta grav starea de conservare favorabilă a speciei. În condițiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăși existența acestei specii.

Existența canalui de drenaj care înconjoară aria naturală protejată constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populației speciei.

Incendii

Presiune, amenințare în viitor

S

Incendierea fânețelor și a tufărișurilor nu este o metodă practicată în sit. Poate să apară accidental, în exteriorul sitului, sub forma unor incendii provocate de ciobani sau turiști.

În condițiile aridizării, incendiile pot să apară și să se extindă cu foarte mare ușurință, mai ales în cazul existenței unei cantități mari de necromasă care nu a fost îndepărtată prin cosit.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populației speciei.

Întregul habitat al speciei.

58

2.6.3.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr. 5.

Intensitatea presiunilor și amenințărilor a fost cuantificată astfel: ridicată

-

R

-

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie

-

M

-

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută

-

S

-

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

60

Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra habitatelor

Tabelul nr. 5.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

6410 Pajiști cu

Molinia

pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase -- Molinion caeruleae ; 6510 Fânețe de joasă altitudine - Alopecurus

pratensis, Sanguisorba officinalis

Abandonarea/li psa cositului

Presiune, amenințar e în viitor

R

Abandonarea cositului poate duce la extinderea tufărișurilor și declanșarea proceselor de succesiune, la înmulțirea și extinderea speciilor străine invazive.

Deoarece acest habitat are în principal o origine secundară, apărând ca urmare a tăierii arborilor din trecut, abandonarea cositului poate conduce la restrângerea drastică a acestui tip de habitat, datorită instalării tufărișurilor iar apoi a pădurii. Se poate ajunge, astfel, la pierderea unui habitat

important, atât pentru speciile de floră cât și pentru speciile de faună.

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

Pășunatul

ne-

intensiv

în

amestec de animale

Presiune, amenințar e în viitor

S

Pășunatul nu constituie în prezent o problemă în cadrul sitului. Oficial, pășunatul este interzis în aria naturală protejată.

În vecinătatea sitului există o stână cu oi, capre și vaci, animalele pătrunzând ocazional în aria naturală protejată, fără a produce distrugeri

importanate.

În zona de sud a ariei naturale protejate.

Depozitarea

Presiune,

M

În cazul ariei naturale protejate, din fericire, în prezent, nu se poate vorbi de

Zonele

de

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

deșeurilor menajere/deșeur i provenite din bazele de agrement

amenințar e în viitor

o depozitare propriu-zisă a deșeurilor, zona fiind situată destul de departe de sat.

De-a lungul traseelor turistice sunt aruncate, de multe ori, de către turiști, ambalaje provenite de la produsele alimentare, țigări

Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în rezervație și de-a lungul traseelor

turistice/de vizitare.

habitate de pajiște din vecinătatea taseelor

de

vizitare, în imediata vecinătate a acestora.

Prădarea stațiunilor floristice - rezervațiile floristice

Presiune, amenințar e în viitor

R

Din cele mai vechi timpuri, sătenii din Șercaia, Vad, Ohaba și Șinca se adunau pe Colina cu Mesteceni pentru maialul de pe 21 mai. În această perioadă, cu precădere, localnicii pătrundeau în aria naturală protejată, culegând brațe întregi de narcise și distrugând pajiștile.

În prezent, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", organizată la sfârșitul lunii mai de Primăria Șercaia, afluxul mare de vizitatori care culeg narcisele și pătrund în habitatele de pajiști ale ariei naturale protejate afectează într-o măsură foarte mare habitatele de pajiște, în special în vecinătatea barierei și

în punctele de intrare din sit, din care narcisele au început să dispară.

Pe tot teritoriul ariei naturale protejate, mai ales în zonele de intrare în aria naturală protejată din sectorul nordic.

Colectarea

-

Presiune,

S

Unii localnici, colectează fructe sau plante medicinale din aria naturală

Întreaga suprafață

61

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

ciuperci, licheni, fructe de pădure - adunare manuală

amenințar e în viitor

protejată, pentru uzul propriu, sau comercializare la scară redusă, fără a fi îndepărtate însă cantități însemnate.

De asemenea, zona este vizitată de căutătorii de trufe.

a habitatelor de pajiște, dar mai ales în imediata vecinătate a

habitatelor

de

pădure.

Specii invazive non-native, alogene

Presiune, amenințar e în viitor

R

În urma studiilor efectuate în teren au fost identificate exemplare izolate de bunghișor american -

Erigeron anuus , nap porcesc -

Helianthus tuberosus

și

salcâm - Robinia psedacacia.

Degradarea habitatelor naturale și abandonarea câmpurilor și pajiștilor favorizează instalarea speciilor invazive care beneficiază de competiția redusă care urmează degradării habitatului. Speciile de plante invazive conduc, în timp, la eliminarea speciilor de plante native - caracteristice acelei zone, adică la scăderea biodiversității. Astfel, aceste plante invazive, elimină treptat speciile valoroase - rare, protejate, sau plantele bune furajere.

Schimbările climatice favorizează uneori instalarea și dezvoltarea acestor

specii străine, în defavoarea plantelor native. Dezastrele ecologice produse

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

62

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

de aceste plante vor deveni în curând de mari proporții.

În ceea ce privește limitarea extinderii speciilor străine invazive este mult mai eficientă prevenirea pătrunderii acestora în habitatele naturale sau în zonele cultivate, decât aplicarea oricăror măsuri ulterioare de combatere.

Specii native, indigene, problematice

Presiune, amenințar e în viitor

R

O problema majoră pentru fânețe o reprezintă expansiunea unor specii indigene, care invadează habitatul, deoarece abandonarea cositului influențează în mod favorabil dezvoltarea lor. Asemenea specii problematice sunt în primul rând speciile arbustive și puieții unor specii lemnoase, care într-un timp foarte scurt invadează fânețele necosite, eliminând prin competiție specile sensibile, caracteristice acestor habitate. Datorită prezenței a numeroase exemplare mature de mesteacăn în zona Colina cu Mesteceni, aria naturală protejată este permanent invadată de semințele acestora.

Alte specii problematice sunt crușinul -

Frangula alnus , păducelul -

Crataegus monogyna , plopul -

Populus tremula , salcia albă -

Salix alba , răchita roșie -

Salix purpurea , și zălogul -

Salix cinerea .

Feriga țolul lupului -

Pteridium aquilinium

are de asemenea un mare

potențial invaziv, în special pentru sectoarele de pajiști situate în

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

63

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

vecinătatea pădurii.

Incendii

Presiune, amenințar e în viitor

M

Incendierea fânețelor și a tufărișurilor nu este o metodă practicată în aria naturală protejată. Poate să apară accidental, în exteriorul acesteia, sub forma unor incendii provocate de ciobani sau turiști.

Incendiile pot să apară și să se extindă cu foarte mare ușurință, mai ales în cazul existenței unei cantități mari de necromasă care nu a fost îndepărtată

prin cosit.

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

Canalizare și deviere de apă

Presiune, amenințar e în viitor

R

În trecut, drenajul în cadrul sitului a facilitat, probabil, dezvoltarea habitatelor de pajiște pe o suprafață mai mare, în condițiile unor precipitații abundente și a unui sol mlăștinos.

Realizarea canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei.

În condițiile actuale și prognozate de secetă, drenajul are ca efect imediat uscarea habitatului, fapt ce influențează negativ ciclul de viață al speciilor de plante caracteristice tipului de habitat.

Pe termen mai lung, schimbarea regimului hidric induce procesul de succesiune a habitatului prin invazia speciilor arbustive sau chiar spre tipuri

de pajiști mai uscate.

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

64

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

Evoluție biocenotică, succesiune; înlocuirea și deteriorarea

habitatului

Presiune, amenințar e în viitor

R

Datorită alterării condițiilor abiotice provocate de drenaj și speciile invazive în aceste habitate se declanșează procesele de succesiune spre alte tipuri de habitate - habitate de pădure, cu pierderea compoziției și structurii caracteristice habitatului.

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

Secete

și

precipitații reduse

Presiune, amenințar e în viitor

R

În ultimii ani seceta și precipitațiile reduse au reprezentat constante climatice.

Având în vedere faptul că habitatele de pajiște din aria protehjată se dezvoltă pe soluri cu umiditate ridicată, uscarea zonei poate afecta grav starea de conservare favorabilă a acestora. În condițiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăși existența acestor tipuri de habitate. Existența canalui de drenaj care înconjoară aria naturală protejată constituie

un factor în plus care contribuie la uscarea zonei.

Întreaga suprafață a habitatelor de pajiște.

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Statutul de protecție

excesivă, impus

Presiune

R

Datorită lipsei lucrărilor silvice s-a ajuns la: compoziția necorespunzătoare a semințișului, în arborete în curs de regenerare, arborete bătrâne având

consistență redusă - 43% - 111,8 ha; compoziția necorespunzătoare a

Unitățile amenajistice: 111

A + B, 112 B,

65

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

de legislația românească în rezervațiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică

etajului arborilor, privitor la ponderea speciilor principale de bază - 7% - 19,0 ha; lipsa lemnului mort din pădure și compoziția necorespunzătoare a semințișului instalate în unele arborete bătrâne.

112 C, 112 D + AA1, 112 E + AA3, 113 A+ B, 114 B + C, 114 E,

114 F, 115 A, 116

B, 116 D, 117 D,

118 A + B, 118

D, 118 E2, 119 B,

120 A1, 120 D.

Canalizare și deviere de apă

Presiune, amenințar e în viitor

M

Existența rețelei de canale, create în jurul pădurii pentru a drena umiditatea ridicată din zonă - toată suprafața păduroasă este afectată, mai puternic zona sudică, care este puțin mai ridicată altitudinal și unde efectul canalelor din amonte se simte mai pregnant. În general, efectul asupra pădurii nu pare a fi foarte puternic, dar este important mai ales în perioadele secetoase și pe fundalul unei posibile aridizări a climatului. Poate fi luată în calcul și o posibilă coborâre a nivelului pânzei de apă freatică, pe măsura adâncirii

naturale a albiilor apelor de suprafață.

Întreaga suprafață a habitatului.

Daune cauzate

Presiune,

M

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă, datorită adăpostului și

Întreaga suprafață

66

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influență asupra habitatului

Localizare

de erbivore - inclusiv

specii

de vânat

amenințar e în viitor

siguranței oferită de acest trup izolat de pădure - 98% din suprafață este predispusă, în prezent pagubele nu sunt mari, fiind afectate mai ales

semințișul și flora ierboasă.

a habitatului.

Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități

recreative

Presiune, amenințar e în viitor

M

Activități turistice nedorite - culegerea florilor, recoltarea plantelor medicinale, recoltarea ciupercilor, cioplirea arborilor, tăierea în delict a unor arbori de mici dimensiuni - 43% din suprafața păduroasă este predispusă, dar potențialele pagube nu sunt importante.

Întreaga suprafață a habitatului.

Colectarea - ciuperci, licheni,

fructe

de pădure

Presiune, amenințar e în viitor

M

Unii localnici, colectează fructe sau plante medicinale din aria naturală protejată, pentru uzul propriu, sau comercializare la scară redusă, fără a fi îndepărtate însă cantități însemnate.

De asemenea zona este vizitată de căutătorii de trufe.

Întreaga suprafață a habitatului.

Incendii

Presiune, amenințar

e în viitor

M

Aprinderea unor focuri în apropierea pădurii, de către turiști și localnici - 32% din suprafața pădurilor este predispusă, în acest caz potențialele

pagube pot fi mari.

Întreaga suprafață a habitatului.

67

3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE

3.1.

Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

Conform art. 2.2. al Directivei 92/43/CEE, măsurile prevăzute în directivă sunt destinate să mențină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale și speciile de floră și faună sălbatică de importanță comunitară.

Prin urmare atingerea și/sau menținerea „stării de conservare favorabilă" reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele și speciile de importanță comunitară din aria naturală protejată.

Pentru definirea și evaluarea stării de conservare, respectiv a stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, în cadrul studiilor care au satat la baza elaborării Planului de management s-a utilizat abordarea din Directiva 92/43/CEE, considerând că:

1.

starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuție, structura și funcțiile sale, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale specifice;

2.

starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă: arealul natural al habitatului și aria suprafețelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creștere; și structura și funcțiile specifice habitatului necesare pentru menținerea sa pe termen lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe și în viitorul predictibil; și starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă;

3.

starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia;

4.

starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; și specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung.

Evaluarea stării de conservare este critică în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de

interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.

Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată inițial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu art. 17 al Directivei 92/43/ CEE, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel național pentru fiecare regiune biogeografică, pentru siturile din cadrul rețelei Natura 2000 și pentru întreg teritoriul național, aceeași metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată și la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări.

Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: suprafața ocupată de tipul de habitat; structura și funcțiile tipului de habitat; perspectivele viitoare ale tipului de habitat.

Astfel, starea de conservare a unei specii într-o arie naturală protejată presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: mărimea populației speciei; habitatul speciei; perspectivele viitoare ale speciei.

Valorile de referință pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor și a tipurilor de habitate. Metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafața habitatului acesteia și pentru mărimea populației speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea

aprecia

dacă

acești

parametri

sunt

„favorabili"

sau

„nefavorabili",

respectiv

„nefavorabil-inadecvat" sau „nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referință pentru starea favorabilă a speciilor și tipurilor de habitate.

3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a speciilor de interes comunitar/național din formularul standard al sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, și a altor specii de intres național/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandați în „Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000 - SINCRON".

Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de interes național/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr. 6.

Specia

Starea de conservare

din punct de vedere al populației speciei

Starea de conservare din

punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare

din punct de vedere al perspectivelor speciei

Evaluarea globală a stării de conservare

Specii de amfibieni

1193

Bombina variegata

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

Specii de nevertebrate

1065

Euphydryas aurinia

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

4038

Lycaena helle

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

1059

Maculinea teleius

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

1060

Lycaena dispar

nefavorabilă - rea

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - rea

1078

Callimorpha

quadripunctaria

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

4036

Leptidea morsei

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

Neptis sappho

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

Parnassius mnemosyne

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

Specii de plante

1898

Eleocharis carniolica

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

71

3.3.

Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar

În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a habitatelor de interes comunitar/național din formularul standard al sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și a altor habitate de intres național/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandați în „Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000 - SINCRON".

Starea de conservare se referă la habitat ca întreg, la nivel de sit și nu la porțiuni din acesta.

Rezultatele evaluării stării de conservare a habitatelor de interes național/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr. 7.

Habitat

Starea de conservare din punct de vedere al

suprafeței

Starea de conservare din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale

specifice

Starea de conservare din punct de vedere perspectivelor tipului de

habitat în viitor

Evaluarea globală a stării de

conservare

6410 Pajiști cu

Molinia

calcaroase, turboase sau

Molinion caeruleae .

pe soluri argiloase -

nefavorabilă - rea

nefavorabilă - rea

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă rea

-

6510

Pajiști

de

altitudine

joasă

-

Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis .

nefavorabilă - rea

nefavorabilă - rea

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă rea

-

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

nefavorabilă

inadecvată

-

nefavorabilă -inadecvată

favorabilă

nefavorabilă

inadecvată

-

73

Suprafața cu arboretelor care au stare de conservare favorabilă este aproape egală cu cea a arboretelor cu stare nefavorabilă. Pe tipuri de habitate situația este următoarea:

1.

pentru tipul de habitat 91Y0 - 50%, adică 127,5 hectar, au stare de conservare favorabilă și 50%, adică 126,8 hectar, au stare de conservare nefavorabilă;

2.

pentru habitatele fără cod Natura 2000, toate au stare de conservare nefavorabilă. Situația pe categorii de parametrii care determină stare nefavorabilă de conservare este:

1.

compoziția necorespunzătoare a semințișului, în arborete în curs de regenerare, arborete bătrâne având consistență redusă - 43%, adică 111,8 ha;

2.

compoziția necorespunzătoare a etajului arborilor, privitor la ponderea speciilor principale de bază - 7%, adică 19,0 ha.

Cauza principală care a determinat această situație este reprezentată de statutul de protecție excesivă, impus de legislația românească în rezervațiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică.

Din punct de vedere al amenajamentului silvic au fost sesizate câteva deficiențe mai importante:

1.

există zone în care separarea subparcelelor este insuficientă sau incorectă. Exemple sunt unitățile amenajistice: 112 E, 118 E1, 120 A2, 115 C;

2.

există subparcele în care descrierea parcelară este greșită, în sensul că în loc de pădure este menționată pajiște. Exemple sunt unitățile amenajistice: 111 B, 112 AA3, 113 B, 115 A, 118 E.

Probleme de importanță secundară sunt: lipsa lemnului mort din pădure și compoziția necorespunzătoare a semințișului instalat în unele arborete bătrâne.

Evidența stării de conservare a arboretelor și a amenințărilor din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului se regăsește prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică, în tabelul nr. 8.

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Amenințări identificate

Observații

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafața -

hectare

Suprafața -

hectare

Cauza

111 A + B

91Y0

25,6

-

-

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă;

rețeaua de canale de drenaj.

Nu

sunt

arbori

uscați la sol.

112 B

91Y0

1,5

-

-

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă;

rețeaua de canale de drenaj.

Nu

sunt

arbori

uscați la sol.

112 C

91Y0

3,7

-

-

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Compoziția semințișului nu este

corespunzătoare.

112 D + AA1

91Y0

4,4

-

-

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

112 E + AA3

91Y0

-

15,0

Compoziția etajului arborescent.

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare și nu sunt suficienți la

sol.

75

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Amenințări identificate

Observații

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafața -

hectare

Suprafața -

hectare

Cauza

113 A+ B

91Y0

33,1

-

-

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă;

rețeaua de canale de drenaj.

-

114 B + C

91Y0

9,7

-

-

Activități turistice nedorite; concentrarea

populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Nu

sunt

arbori

uscați în picioare sau la sol.

114 E

91Y0

7,0

-

-

Activități turistice nedorite; concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de

canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

114 F

91Y0

4,5

-

-

Activități turistice nedorite; concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de

canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

115 A

91Y0

-

33,9

Compoziția

semințișului.

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă;

rețeaua de canale de drenaj.

-

116 B

91Y0

-

19,0

Compoziția semințișului.

Activități turistice nedorite; focurile aprinse de turiști; concentrarea populațiilor de mistreț

din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

-

76

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Amenințări identificate

Observații

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafața -

hectare

Suprafața -

hectare

Cauza

116 D

91Y0

21,1

-

-

Activități turistice nedorite; focurile aprinse de turiști; concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Stare favorabilă la limită, din cauza compoziției

semințișului.

117 B

91Y0

-

17,5

Compoziția

semințișului.

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă;

rețeaua de canale de drenaj.

-

117 D

-

-

2,0

Compoziția etajului

arborescent.

Rețeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

118 A + B

91Y0

-

7,4

Compoziția semințișului.

Activități turistice nedorite; concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de

canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

118 D

91Y0

16,9

-

-

Activități turistice nedorite; focurile aprinse

de turiști; concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Nu

sunt

arbori

uscați în picioare sau la sol.

118 E2

91Y0

-

5,7

Compoziția

Activități turistice nedorite; focurile aprinse

Nu

sunt

arbori

77

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Amenințări identificate

Observații

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafața -

hectare

Suprafața -

hectare

Cauza

semințișului.

de turiști; concentrarea populațiilor de mistreț

din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

uscați în picioare

sau la sol.

119 B

91Y0

-

11,0

Compoziția semințișului.

Concentrarea populațiilor de mistreț din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Nu

sunt

arbori

uscați în picioare sau la sol.

120 A1

91Y0

-

17,3

Compoziția semințișului.

Activități turistice nedorite; focurile aprinse de turiști; concentrarea populațiilor de mistreț

din zonă; rețeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

120 D

-

-

2,0

Compoziția etajului

arborescent.

Activități turistice nedorite; focurile aprinse de turiști; rețeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscați în picioare

sau la sol.

Total

127,5 -

49%

130,8 -

51%

-

-

-

78

4.

OBIECTIVE ȘI MĂSURI DE CONSERVARE - PENTRU SPECIILE ȘI HABITATELE REPREZENTATIVE

Obiectivul principal de management al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului este reprezentat de menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, ținând cont de amenințările identificate până în prezent precum și de starea de conservare actuală.

Obiectivul principal de management al Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului constă în conservarea menținerea pe termen lung a populației de narcise și a habitatelor caracteristice acestora.

Ca urmare, obiectivul de management global al ariei naturale protejate este menținerea stării ecologice favorabile a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum și menținerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a teritoriului ariei naturale protejate este ocupat de habitate de importanță națională/comunitară iar conservarea speciilor de interes comunitar implică și protejarea habitatelor favorabile ale acestora, măsurile de management propuse pentru conservarea acestor elemente de interes comunitar/național vizează întreaga suprafață a ariei naturale protejate. Ca urmare, aceste măsuri contribuie și la menținerea obiectivelor pentru care a fost declarată Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului - conservarea speciilor de plante și a peisajului.

4.1.

Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată

Măsuri cu caracter general

1)

Măsurile de conservare propuse sunt în general axate pe menținerea sau readucerea habitatelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce privește compoziția etajului arborescent și/sau semințișului și compoziția habitatelor de pajiște, definiți potrivit tipului natural de pădure și de habitat.

2)

Eliminarea tufărișurilor invadante din pajiști și cosirea anuală sau bianuală, după caz, a pajiștilor.

3)

Din punct de vedere al amenințărilor, cea mai importantă măsură este legată de

luarea tuturor măsurilor privind prevenția unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acțiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile.

4)

Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate și interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizație din partea custodelui.

5)

Mangementul eficient al deșeurilor, astfel încît acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori - realizarea unor facilități de depozitare și transport al deșeurilor, activități de pază și patrulare.

6)

Realizarea unor activități de pază și patrulare constante și aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci și plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deșeuri; culeg pplante sau insecte rare sau/și ocrotite.

7)

Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a lizierelor.

8)

Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 și a rezervației naturale.

9)

Adaptarea

amenajamentului

silvic

conform

prevederilor

actualului

Plan

de management și remediere erorilor legate de stabilirea tipurilor naturale de pădure, de separarea și/sau descrierea unor subparcele.

10)

Atât siturile Natura 2000 cât și rezervațiile naturale care corespund categoriei de management IV a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, permit măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, pentru fiecare tip de habitat vor fi implementate măsuri de conservare care să permită menținerea habitatului într-o stare de conservare favorabilă, sau să îl în aducă într-o stare de conservare favorabilă - pentru habitatele aflate într-o stare de conservare nefavorabilă. Aceste măsuri vor fi detaliate în Planul de management pentru fiecare tip de habitat.

11)

Având în vedere faptul că aria naturală protejată este o zonă importantă din punct de vedere turistic, se vor permite intervenții operative, cu acordul custodelui, pentru îndepărtarea arborilor care periclitează siguranța persoanelor, construcțiilor și amenajărilor, sau care blochează circulația pe traseele turistice amenajate.

Măsuri specifice

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

1)

Pentru menținerea stării de conservare favorabile sau pentru aducerea porțiunilor de habitat cu stare de conservare nefavorabilă în stare de conservare favorabilă, se aplică măsuri silviculturale de conservare dinamice prin: lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; realizarea unor tratamente silviculturale intensive cât mai prietenoase ecosistemelor forestiere.

2)

Se va evita plantarea de specii aflate în afara arealului lor natural în zonele neregenerate din habitatele forestiere și se va evita substituirea speciilor native cu specii repede crescătoare chiar în cazul în care acest lucru se face în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului.

3)

Activitățile turistice vor fi strict controlate, pentru a nu conduce la degradarea habitatului. La nevoie se vor aplica măsuri coercitive persoanelor care: rănesc sau taie arbori; recoltează flori, ciuperci și plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deșeuri în pădure; culeg pplante sau insecte rare sau/și ocrotite.

4)

Interzicerea strictă a aprinderii focului în pădure, în poienile din interiorul ariei naturale protejate, dar și în imediata vecinătate a lizierelor. Având în vedere pericolul legat de apariția unor posibile incendii se impune luarea tuturor măsurilor privind prevenția acestora. De asemenea se impune elaborarea unor planuri de acțiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile.

5)

Menținerea efectivelor de mistreț în parametrii optimi și evitatea concentrării în sit a populațiilor din zonele învecinate - interzicerea atragerii în sit a mistreților.

6)

Astuparea canalelor de drenaj, care reduc umiditatea din habitatele sitului și conduc la uscarea solului și la degradrea habitatului.

7)

Revizuirea amenajamentului forestier în sensul corectării erorilor legate de separarea și/sau descrierea unor subparcele și a includerii măsurilor de conservare pentru habitatele forestiere.

Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare favorabilă de conservare din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăsește, prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică în tabelul nr. 9.

Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a menține aceste habitate într-o stare de conservare favorabilă.

Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 9.

Unitate

amenajistică

Tip

habitat

Suprafața

- hectare

Măsuri

111 A + B +

retrocedat

91Y0

25,6

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a

minim un arbore uscat la hectar, la sol.

112 B

91Y0

1,5

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a

minim un arbore uscat la hectar, la sol.

112 C

91Y0

3,7

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării, eventual semănături directe cu ghindă de proveniență

locală și de îngrijire a semințișului de stejar.

112 D + AA1

91Y0

4,4

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a

minim un arbore uscat la hectar, la sol.

113 A+ B

91Y0

33,1

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și

de îngrijire a semințișului de stejar

114 B + C

91Y0

9,7

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a minim un arbore uscat la hectar, atât în picioare cât și

la sol.

114 E

91Y0

7,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a minim un arbore uscat la hectar, atât în picioare cât și

la sol.

114 F

91Y0

4,5

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a

minim un arbore uscat la hectar, atât în picioare cât și

Unitate

amenajistică

Tip

habitat

Suprafața

- hectare

Măsuri

la sol.

116 D

91Y0

21,1

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării, eventual semănături directe cu ghindă de proveniență

locală și de îngrijire a semințișului de stejar.

118 D

91Y0

16,9

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării și

de îngrijire a semințișului de stejar.

Total

127,5

-

Arboretele respective fiind bătrâne, 130-150 ani, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea și/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar și pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată.

Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare nefavorabilă din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăsește în tabelul nr. 10.

Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a aduce aceste habitate, aflate în prezent într-o stare de conservre nefavorabilă, într-o stare de conservare favorabilă.

Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare nefavorabilă

Tabelul nr. 10

Unitate amenajistică

Tip habitat actual sau

potențial

Suprafaț a

- hectare

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

112 E + AA3

91Y0

15,0

Dacă este posibil, să se execute rărituri, pentru a se extrage treptat mesteacănul și plopul tremurător și să se promoveze stejarul, inclusiv cel aflat în stadiu de semințiș; menținerea a minim 3 arbori uscați la

hectar, atât în picioare cât și la sol.

Unitate amenajistică

Tip habitat actual sau

potențial

Suprafaț a

- hectare

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

115 A

91Y0

33,9

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de

stejar.

116 B

91Y0

19,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de

stejar.

117 B

91Y0

17,5

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de

stejar.

117 D

91Y0

2,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de

stejar.

118 A + B

91Y0

7,4

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a minim un arbore uscat la hectar,

atât în picioare cât și la sol.

118 E2

91Y0

5,7

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a minim un arbore uscat la hectar,

atât în picioare cât și la sol.

119 B

91Y0

11,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării -

Unitate amenajistică

Tip habitat actual sau

potențial

Suprafaț a

- hectare

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a minim un arbore uscat la hectar,

atât în picioare cât și la sol.

120 A1

91Y0

17,3

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de stejar; menținerea a minim un arbore uscat la hectar,

atât în picioare cât și la sol.

120 D

91Y0

2,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării - eventual semănături directe cu ghindă de proveniență locală - și de îngrijire a semințișului de

stejar.

Total

130,8

-

Rărituri sunt necesare într-un arboret parțial derivat - ponderea mesteacănului și plopului tremurător fiind de 70% - cu vârsta de aproximativ 50 ani, momentul executării lucrării fiind condiționat și de existența unei consistențe corespunzătoare, de 0,9 - 1,0, pe suprafața în cauză.

În arboretele bătrâne, de 130-140 ani, rărite și fără o compoziție corespunzătoare a semințișului, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea și/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar și pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată.

În cazul amenințărilor identificate în aceste arborete, trebuie să se procedeze în mod asemănător celor propuse pentru arboretele care au stare favorabilă de conservare.

Măsurile propuse sunt în general axate pe menținerea sau readucerea arboretelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce privește compoziția etajului arborescent și/sau semințișului, definiți potrivit tipului natural de pădure și de habitat.

Habitate de pajiște: 6410 Pajiști cu

Molinia

pe soluri carbonatice, turboase sau luto- argiloase - Molinion caeruleae . și 6510 Fânețe de joasă altitudine - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis .

Măsurile care vizează conservarea pajiștilor, ca tip de habitat, sunt identice cu cele care vizează conservarea speciilor de interes conservativ care trăiesc aici.

Aceste măsuri vizează, în egală măsură și conservarea populației de narcise -

Narcisus poeticus

subspecia

radiiflorus .

1.

Pentru controlarea invaziei de arbuști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă:

a)

îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni -

Betula pendula

din habitatele de pajiște prin tăiere, cu mențiunea de la punctul 1c;

b)

îndepărtarea tufărișurilor invadante formate din crușin -

Frangula alnus , păducel -

Crataegus monogyna , plop -

Populus tremula , mesteacăn -

Betula pendula , specii de sălcii -

Salix

prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil, cu mențiunea de la punctul 1c;

c)

se vor menține tufărișurile: la liziera pădurii, în componența pădurii ca strat arbustiv și în zonele identificate ca și loc de cuibărit pentru speciile de păsări și pe toată suprafața pajiștilor, cu o acoperire între 10% și 15%.

Este important ca tăierea arbuștilor să fie efectuată manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de fauna.

Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște.

2.

Reglementarea cositului pe suprafața habitatului.

Pajiștile aparținând acestui tip de habitat sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiștile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fânețe variază puțin în funcție de precipitații/creșterea biomasei, dar de obicei se practica tradițional o singură tăiere pe sezon.

Cositul reglementat, aplicat o dată pe an și întârziat spre sfârșitul anului, trebuie promovat și menținut ca și măsură de conservare.

În cazurile în care cositul extensiv se transformă în unul intensiv și practicile de exploatare includ și o utilizare abundentă a îngrășămintelor, diversitatea de specii scade rapid în aceste fânețe. Astfel, aceste practici de intensificare a exploatării vor trebui interzise.

Cositul se va efectua anual sau o dată la doi ani, după caz.

Cositul trebuie să fie efectuat manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de fauna.

Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște.

3.

Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă.

Lucrările de drenaj afectează în mod negativ acest tip de habitat. Pe lângă desecare care cauzează dispariția rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanșează procesele de succesiune spre alt tip de habitat mai adaptat la condiții mai uscate, cu altă compoziție specifică.

Pentru a asigura menținerea fragmentelor de habitat într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

În cazul proprietarilor privați vor trebui luate în considerare măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producția de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundațiilor periodice.

Măsura se va aplica pe toată suprafața sitului.

4.

Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată.

În condițiile schimbărilor climatice prognozate și a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiție obligatorie pentru menținerea umidității zonei. Astuparea șanțului trebuie să se facă cu pământ, pentru a se asigura circulația optima a apei subterane din și înspre aria naturală protejată. Este total contraindicată depozitarea în șanțul de drenaj a crengilor și resturilor rezultate din îndepărtarea tufărișurilor și acoperirea lor ulterioară cu pământ.

Măsura propusă se va aplica pe toată lungimea canalului de drenaj.

5.

Interzicerea pășunatului intensiv în aria naturală protejată și promovarea pășunatului controlat.

Chiar dacă pășunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, pășunatul intensiv trebuie interzis prin Planul de management.

Se va lua în discuție posibilitatea realizării unui pășunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic.

Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște.

6.

Pază și controlul strict al vizitării.

Se recomandă o întărire a pazei și controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiștii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate.

Activitățile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui și administratorilor de terenuri.

7.

Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

4.2.

Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată

Măsuri cu caracter general

1)

Luarea tuturor măsurilor privind prevenirea unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acțiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile.

2)

Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate și interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizație din partea custodelui.

3)

Mangementul eficient al deșeurilor, astfel încât acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori - realizarea unor facilități de depozitare și transport al deșeurilor, activități de pază și patrulare.

4)

Realizarea unor activități de pază și patrulare constante și aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci și plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deșeuri; culeg plante sau insecte rare sau/și ocrotite.

5)

Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a lizierelor.

6)

Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 și a rezervației naturale.

7)

Adaptarea

amenajamentului

silvic

conform

prevederilor

actualului

Plan

de management.

1193

Bombina variegata

1.

Reducerea deteriorării sau a dispariției habitatelor de reproducere prin menținerea habitatelor acvatice existente și crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălților deja existente cu apă din pâraie și alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor și a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone

unde apa să stagneze. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru specia

Bombina variegata .

Aceste măsuri se pot aplica pentru toate zonele din sit în care a fost identificată

specia.

2.

Atenuarea intrării substanțelor chimice - îngrășăminte chimice, insecticide,

pesticide - în apele din aria naturală protejată.

Problema este generală în tot situl și poate afecta toate speciile.

Se recomandă monitorizarea activității pe terenurile agricole, lângă pâraie, în perioada folosirii substanțelor chimice pe terenuri agricole și sesizarea autorităților responsabile, în măsura în care sunt observate nereguli.

Amenințarea venind mai ales din afara sitului Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, agenții de teren ar trebui să supravegheze și porțiunile din afara sitului.

3.

Pază și controlul strict al vizitării.

Se recomandă o întărire a pazei și controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiștii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate.

Activitățile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui și administratorilor de terenuri.

4.

Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă.

Pentru a asigura menținerea habitatului speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.

5.

Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată.

În condițiile schimbărilor climatice prognozate și a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiție obligatorie pentru menținerea umidității zonei.

6.

Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

1065

Euphydryas aurinia

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităților, măsurile de protecție și conservare pentru această specie să depășească limita ariei naturale protejate, extinzându-se

cu cel puțin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.

1.

Eliminarea speciilor de arbuști invadanți din pajiști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei.

Datorită lipsei oricărei activități tradiționale - cosit, pășunat - are loc un fenomen natural normal soldat cu închegarea vegetației ierboase și apoi apariția tufelor de diferite specii, predominant de plop. Se impune îndepărtarea parțială a lăstarilor și tufelor pentru menținerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriș nu trebuie să depășească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălțime, utilizate de mascul speciei

Euphydryas aurinia

ca posturi de observare și apărare a teritoriului.

Trebuie avut însă în vedere că prezența tufelor este un element important din structura habitatului preferat de

Euphydryas aurinia . Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajiște este total contraindicată.

În vederea eliminării parțiale a tufărișurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferință în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din aria naturală protejată. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate.

Măsura se va aplica în toate luminișurile și poienile cu suprafață mai mare de 300 m 2 .

2.

Extragerea selectivă de arbori adulți pentru menținerea luminișurilor semiumbrite necesare speciilor

Euphydryas aurinia . Această operațiune se efectuează numai la indicația și supravegherea specialistului, în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei.

Măsura se va aplica în toate luminișurile și poienile cu suprafață mai mare de 300 m 2 .

3.

Reglementarea cositului pe suprafața habitatului

Îndesirea vegetației ierboase în detrimentul bazei trofice larvare -

Succisa pratensis

se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau în mod excepțional, cu utilaje ușoare sub 350 kg. Cositul se va practica după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanță. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în același an.

Măsura se va aplica în toate poienile și luminișurile.

4.

Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.

Lucrările de drenaj afectează în mod negativ habitatul speciei. Pe lângă desecare care cauzează dispariția rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanșează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiții mai uscate, cu altă compoziție specifică.

Pentru a asigura menținerea fragmentelor de habitat care adăpostește specia într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.

5.

Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. Măsura a fost descrisă anterior.

6.

Verificarea interdicției cu privire la pășunatul intensiv în aria naturală protejată și promovarea pășunatului controlat.

Chiar dacă pășunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, pășunatul intensiv trebuie interzis prin planul de management.

Se va lua în discuție posibilitatea realizării unui pășunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic.

Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște.

7.

Pază și controlul strict al vizitării.

Se recomandă o întărire a pazei și controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiștii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate.

Activitățile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui și administratorilor de terenuri.

8.

Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

4038

Lycaena helle

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităților, măsurile de protecție și conservare pentru această specie să depășească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puțin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia

Euphydryas aurinia .

1.

Eliminarea speciilor de arbuști invadanți din pajiști și stoparea proceselor de

succesiune a habitatului speciei.

Se impune îndepărtarea parțială a lăstarilor și tufelor pentru menținerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriș nu trebuie să depășească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălțime, utilizate de mascului speciei

Lycaena helle

ca posturi de observare și apărare a teritoriului.

Trebuie avut însă în vedere că prezența tufelor este un element important din structura habitatului preferat de

Lycaena helle . Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajiște este total contraindicată.

În vederea eliminării parțiale a tufărișurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferință până în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din rezervație. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate.

Măsura se va aplica în toate luminișurile și poienile cu suprafață mai mare de 300 m 2 .

2.

Extragerea selectivă de arbori adulți pentru menținerea luminișurilor semiumbrite necesare speciei

Lycaena helle . Această operațiune se efectuează numai la indicația și supravegherea specialistului în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei

Lycaena helle

în aria naturală protejată.

3.

Reglementarea cositului pe suprafața habitatului

Îndesirea vegetației ierboase în detrimentul bazei trofice larvare -

Polygonum bistorta

se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau cu utilaje ușoare, sub 350 kg. Cositul se va după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanță. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în același an.

Măsura se va aplica în toate poienile și luminișurile cu suprafață.

4.

Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.

5.

Asigurarea umidității necesare prin eliminarea, astuparea, unor canale de drenaj, chiar și din afara rezervației, dar situate în imediata apropiere a acesteia. Prin această măsură se asigură regimul hidric necesar populației de

Narcissus poeticus

dar și speciei

Lycaena helle

și a plantei gazdă

Polygonum bistorta .

6.

Verificarea interdicției cu privire la pășunatul intensiv în aria naturală protejată și

promovarea pășunatului controlat.

7.

Pază și controlul strict al vizitării.

8.

Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

1059

Maculinea teleius

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităților, măsurile de protecție și conservare pentru această specie să depășească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puțin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.

Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia

Euphydryas aurinia .

1.

Eliminarea specilor de arbuști invadanți din pajiști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei.

2.

Extragerea selectivă de arbori adulți pentru menținerea luminișurilor semiumbrite.

3.

Reglementarea cositului pe suprafața habitatului.

Lipsa oricăror activități tradiționale, extensive de pe suprafețele cu

Molinia caerulea

și

Sanguisorba officinalis

duce la îndesirea vegetației și acumularea de material vegetal uscat, care se degradează ulterior, aspect incompatibil cu biologia și ecologia furnicilor gazdă din genul

Myrmica

-

Myrmica scabrinodis

și

Myrmica rubra,

ceea ce duce în final la reducerea efectivelor populaționale la

Maculinea teleius . Recomandăm cosirea vegetației, după data de 10 august, odată la doi ani și în mod alternativ. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în același an.

Măsura se va aplica în toate poienile și luminișurile.

4.

Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.

5.

Asigurarea umidității necesare prin eliminarea, astuparea, unor canale de drenaj, chiar și din afara rezervației, dar situate în imediata apropiere a acesteia. Prin această măsură se asigură regimul hidric necesar populației de

Maculinea teleius

și a plantei gazdă

Sanguisorba officinalis .

6.

Verificarea interdicției cu privire la pășunatul intensiv în aria naturală protejată și promovarea pășunatului controlat.

7.

Pază și controlul strict al vizitării,

8.

Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

1060

Lycaena dispar

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităților, măsurile de protecție și conservare pentru această specie să depășească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puțin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.

Este o specie higrofilă, caracteristică malurilor de ape curgătoare sau stătătoare, zonelor înmlăștinite dar prezentă și în alte zone umede în care vegetează specii de

Rumex . Poate fi întâlnită în orice habitat ruderalizat sau semiruderalizat, deschis, pe soluri bogate în substanță organică, prielnice dezvoltării speciilor de

Rumex .

Populația din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului ocupă două tipuri de habitate distincte:

a.

habitatele din lungul micilor cursuri de ape;

b.

poieni umede din luminișurile pădurii de stejari.

Considerăm că măsurile recomandate pentru speciile

Maculinea teleius, Lycaena helle

și

Euphydryas aurinia

în interiorul ariei naturale protejate, pot asigura și menținerea populației de

Lycaena dispar

în starea actuală, cu un efectiv redus de indivizi.

Importante sunt însă măsurile care ar trebui aplicate de-a lungul cursurilor de apă din interiorul și mai ales din exteriorul ariei naturale protejate, dar din imediata apropiere a sitului.

1.

În interiorul sitului în lungul firavelor cursuri de apă trebuie asigurată luminozitatea necesară, pătrunderea razelor solare, condiție esențială pentru fluturele

Lycaena dispar , prin îndepărtarea tufărișurilor invadante, prin metodele prezentate anterior.

2.

După asigurarea unei luminozități corespunzătoare, etapa următoare o reprezintă sporirea numărului de exemplare din speciile

Rumex crispus, Rumex obtusifolius

și

Rumex sanguineus , plantele gazdă larvară pentru fluturele

Lycaena dispar , pe baza unor studii prealabile. Pe lângă planta gazdă, importantă este și sursa de nectar, care constă în flori de preferință de culoare galbenă - specii de

Senecio ,

Crepis biennis, Ranunculus repens

sau de alte culori -

Mentha longifolia,

specii de

Achilea ,

Cirsium palustre, Cirsium arvensis, Lythrium salicaria . Aceste specii de plante necesită o umiditate ridicată a solului, care va fi obținută prin implementarea măsurilor referitoare la interzicerea activităților de drenare în interiorul și în vecinătatea ariei naturale protejate și astuparea canalului de drenaj.

3.

În lungul cursurilor de apă de la granița de est a ariei naturale protejate se impune interzicerea sau reducerea masivă a pășunatului care a determinat alterarea accentuată a vegetației de la malurile cursurilor de ape și implicit a habitatului cu

Rumex crispus , specific fluturelui

Lycaena dispar .

4.

Interzicerea pășunatului pentru 3-5 ani, pe porțiunile de pâraie din aria naturală protejată. În situația actuală populația de

Lycaena dispar

este mai mare în afara ariei naturale protejate decât în interiorul acesteia.

1078

Callimorpha quadripunctaria

1.

Măsurile recomandate pentru speciile

Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphyddras aurinia

în interiorul perimetrului sitului, contribuie și la menținerea populației speciei

Callimorpha quadripunctaria .

2.

Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menționate anterior, se impune refacerea și menținerea lizierelor de pădure cu o structură diferențiată din care să nu lipsească tufișurile, murul și unele plante ierboase de talie înaltă -

Eupatorium cannabinum

dar și diferite specii de

Lamium

precum și

Urtica dioica . Se impune includerea acestei prevederi și în amenajamentul forestier.

3.

Se va urmări păstrarea mozaicului de habitate tufărișuri - pajiști - liziere necesar menținerii speciei într-o stare bună de conservare, care reprezintă și o caracteristică a diversității botanice și a peisajului ariei naturale protejate, în conformitate și cu obiectivelor de management ale Rezervației Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

Limitarea extinderii acestor specii în habitatul de pajiște și păstrarea structurii de mozaic de habitate tufărișuri - pajiști - liziere este o măsură ce trebuie să se realizeze anual, prin tăiere sau dezrădăcinare, după caz. Se va evita astfel intervenția brutală de eliminare a unor suprafețe mari de tufărișuri, activitate cu impact mai mare.

Parnassius mnemosyne

1.

Măsurile recomandate pentru speciile

Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphrydias aurinia

în interiorul perimetrului sitului, contribuie și la menținerea populației speciei

Parnassius mnemosyne

într-o stare de conservare favorabilă.

2.

Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menționate anterior, se impune la modul general conservarea mozaicului de pajiști cu tufărișuri, liziere și luminișuri, habitate de pădure bogate în specii de brebenei -

Corydalis .

Leptidea morsei

1.

Măsurile recomandate pentru speciile

Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphydryas aurinia

în interiorul ariei naturale protejate, contribuie și la menținerea populației speciei

Leptidea morsei major

într-o stare de conservare favorabilă.

2.

Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menționate anterior, se impune la modul general conservarea mozaicului de pajiști cu tufărișuri, liziere și luminișuri, habitate de pădure bogate în specii de

Lathyrus

- principala sursă de nectar.

Neptis sappho

1.

Măsurile recomandate pentru speciile

Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphrydias aurinia

în interiorul perimetrului sitului, contribuie și la menținerea populației speciei

Neptis sappho

într-o stare de conservare favorabilă.

2.

Se impune, la modul general conservarea mozaicului de pajiști cu tufărișuri, liziere și luminișuri, habitate de pădure bogate în specii de

Lathyrus,

cu frunzele cărora se hrănesc larvele.

1898

Eleocharis carniolica

1.

Eliminarea arbuștilor invadanți și stoparea proceselor de succesiune a habitatelor de pajiști umede care adăpostesc specia.

Pentru controlarea invaziei de arbuști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă:

a)

îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni -

Betula pendula

din habitatele de pajiște prin tăiere;

b)

îndepărtarea tufărișurilor invadante formate din salcie albă -

Salix alba , răchită roșie

-

Salix purpurea

și zălog -

Salix cinerea

prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil din zonele care adăpostesc specia.

Este important ca tăierea arbuștilor să fie efectuată manual, primăvara devreme sau toamna târziu, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de fauna. Se vor vedea indicațiile prezentate la habitatelor de pajiște.

Măsura propusă se va aplica în tot habitatul potențial al speciei.

2.

Reglementarea cositului pe suprafața habitatului speciei.

Pajiștile umede care adăpostesc specia sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiștile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fânețe variază puțin în funcție de precipitații/creșterea biomasei, dar de obicei se practica, tradițional, o singură tăiere pe sezon.

Cositul reglementat, aplicat o dată pe an sau o dată la doi ani și întârziat spre sfârșitul anului, trebuie promovat și menținut ca și măsură de conservare.

Cositul trebuie să fie efectuate manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de fauna.

Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în toate pajiștile umede care constutie habitatul potențial al speciei.

3.

Interzicerea strictă a incendierii lizierei sau a vegetației în zonă.

4.

Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.

Lucrările de drenaj afectează în mod negativ specia

Eleocharis carniolica . Pe lângă desecare care cauzează dispariția rapidă a habitatului speciei, drenajul declanșează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiții mai uscate, cu altă compoziție specifică.

Pentru a asigura menținerea speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

În cazul

proprietariilor

privați trebuie

vor trebui

luate

în

considerare

măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producția de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundațiilor periodice.

Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafața sitului.

5.

Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată.

6.

Interzicerea pășunatului intensiv în aria naturală protejată și promovarea pășunatului controlat.

7.

Pază și controlul strict al vizitării.

În vederea atingerii obiectivelor este necesară implementarea complexului de măsuri de management care se pot grupa în funcție de domeniul de aplicabilitate a acestora în mai multe programe și subprograme, prezentate în tabelul nr. 11.

Indicatorii de realizare a acțiunilor de management grupate în subprograme și programe

sunt măsurabili și bazați pe parametri și valori limită. Fiecare acțiune este prioritizată în funcție de urgența și importanța realizării acesteia în contextul atingerii obiectivelor de management.

Perioada de timp pentru implementarea Planului de management și respectiv pentru atingerea obiectivelor este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

5.

IMPLEMENTARE

Acțiunile și măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor, prioritizarea acestora, partenerii de implementare precum și durata și periodicitatea acțiunilor sunt prezentate în tabelul nr. 11.

Prioritatea 1: Se atribuie acțiunilor care trebuie să se desfășoare în perioada de implementare a Planului de management; nu există nici o scuză pentru eșec.

Prioritatea 2: Acțiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o explicație serioasă dacă nu vor fi realizate.

Prioritatea 3: Acțiunile ce se vor realiza dacă mai există timp și/sau resurse.

Activitățile prevăzute în Planul de management și sintetizate în tabelul nr. 11 sunt responsabilitatea custodelui. Pentru implementarea activităților, custodele colaborează cu diferiți parteneri, în funcție de responsabilitățile legale sau de domeniul de interes al acestora.

100

Acțiunile și măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

Tabelul nr. 11.

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.1. Subprogram: Identificare și cartare specii și habitate

1.1.1. Recunoașterea în teren a habitatelor de interes conservativ

Cunoașterea habitatelor de interes conservativ și a celor relevante pentru speciile de interes conservativ și a localizării

acestora

în

teren; raport

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.1.2. Recunoașterea în teren a populațiilor speciilor

de interes

conservativ

Cunoașterea speciilor de interes conservativ și a localizării

acestora

în

teren; raport

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.1.3.

Continuarea

studiilor de inventariere,

Informații completate și

actualizate

pentru

2

Specialiști

în

domeniu, institute de

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

evaluare și cartare pentru specii de interes conservativ din aria naturală protejată care nu au fost cuprinse în formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava

Vadului

speciile de interes conservativ; raport

cercetare

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor

1.2.1. Actualizarea permanentă a

informațiilor privind habitatele

de

interes

comunitar/național

Informații actualizate; raport

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, administratorul

fondului forestier

101

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

1.2.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a

habitatatelor și evaluarea eficienței măsurilor de management în conservarea habitatelor de

interes

comunitar/național prin

monitorizare

Rapoarte periodice de monitorizare privind starea de conservare a habitatelor de interes comunitar/național

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, administratorul fondului forestier

1.2.3. Actualizarea permanentă a

informațiilor privind speciile

de

interes

comunitar/național

Informații actualizate; raport

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.2.4.

Evaluarea

periodică

a

stării

de

Rapoarte periodice de

monitorizare

privind

Specialiști

în

domeniu, institute de

102

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

conservare a speciilor și evaluarea

eficienței

măsurilor

de

management în conservarea speciile de interes comunitar/național prin monitorizare

starea de conservare a speciilor de interes comunitar/național

1

cercetare

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.3. Subprogram: Pază și implementare măsuri de conservare

1.3.1. Revizuirea și implementarea amenajamentului silvic, pentru aplicarea măsurilor de conservare în unitățile amenajistice

cu stare de conservare

Amenajament revizuit și activități implementate în teren; raport

1

Proprietari de pădure, ocoale silvice

103

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

nefavorabilă precum și în unitățile amenajistice cu stare de conservare favorabilă conform prevederilor Planului de

management

1.3.2. Efectuarea lucrărilor de ajutorarea regenerării naturale în habitatele forestiere cu stejărete - îndepărtarea puieților de plop, mobilizarea solului în ani de fructificație conform indicațiilor din

Planul de management

Activități implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

2

Proprietari de pădure, ocoale silvice

1.3.3.

Reglementarea

Activități

implementate

1

Proprietari

de

104

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

pășunatului din zona sitului ariei naturale protejate,

respectiv

interzicerea acestuia conform legislației în vigoare în unitățile amenajistice cu pădure și permiterea acestuia în mod excepțional în suprafețe cu habitate de pajiști la sfârșitul verii cu obținerea aprobărilor legale, cu îndrumarea și avizul custodelui pentru habitatelor de pajiște, conform indicațiilor din

Planul de management

în teren.

terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale

105

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

1.3.4. Cositul fânețelor anual sau cel puțin odată la doi ani la sfârșitul verii cu îndepărtarea resturilor vegetale în maxim 10 zile, conform indicațiilor din Planul de

management

Activități implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

1

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale, organizații nonguvernamentale

1.3.5. Adoptarea de măsuri de protecție a habitatelor de pajiște împotriva distrugerilor cauzate de mistreți, respectiv hrănirea acestora de către gestionarul

fondului

cinegetic în afara sitului

Activități implementate în teren; raport

2

Gestionar fond cinegetic, proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale, organizații nonguvernamentale

Garda Națională de

106

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

în zone învecinate și realizarea cotelor de recoltă adecvate, conform indicațiilor din

Planul de management

Mediu

-

Comisariatul Județean Brașov

1.3.6. Îndepărtarea mestecenilor și plopilor precum și a tufărișurilor formate din păducel, crușin, mesteacăn din habitatele de pajiști., conform indicațiilor din

Planul de management

Activități implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

1

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale, organizații

1.3.7. Realizarea unor activități de pază și patrulare constante și

implementarea

Numărul de contravenții; raport

1

Garda Națională de Mediu

-

Comisariatul

Județean

Brașov,

107

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

restricțiilor din Planul de management

Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale, organizații

nonguvernamentale

1.3.8. Reducerea deteriorării sau a dispariției habitatelor de reproducere ale speciilor de amfibieni prin menținerea habitatelor

acvatice

existente

și

Activități implementate în teren; număr de bălți pentru care s-au realizat lucrarile; raport

2

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale, organizații

nonguvernamentale

108

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

crearea de noi habitate,

conform indicațiilor din Planul de management

1.3.9. Propunerea de revizuire a formularului standard pentru includerea habitatelor și speciilor de interes comunitar identificate în

teren

Propunere înaintată autorității responsabile cu protecția mediului

1

Agenția Pentru Protecția Mediului Brașov

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.4. Subprogram: Reconstrucție ecologică

1.4.1. Realizarea documentațiilor tehnice pentru eliminarea lucrărilor de drenaj a

apei existente în zonă

Documentație tehnică realizată și avizată

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, proprietari de terenuri, ocoale

silvice, autorități ale

109

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

prin astuparea canalelor de dren cu pământ și obținerea avizelor aferente

administrației publice

locale,

Agenția Pentru Protecția Mediului Brașov,

organizații

nonguvernamentale

1.4.2. Executarea lucrărilor de eliminarea lucrărilor de drenaj a apei existente în zonă prin astuparea canalelor de dren cu pământ

Lucrări realizate în teren, șanțuri de drenaj eliminate; raport

2

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice locale, organizații

nonguvernamentale

1.4.3. Realizarea unui studiu în vederea refacerii

populațiilor

speciilor

gazdă

ale

Documentație tehnică realizată și avizată

2

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, proprietari

de terenuri, ocoale

110

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

speciilor de fluturi

silvice, autorități ale administrației publice

locale,

Agenția Pentru Protecția Mediului Brașov,

organizații

nonguvernamentale

1.4.4. Activități de refacere a populațiilor speciilor gazdă ale speciilor de fluturi, conform indicațiilor din Planul de management

Lucrări realizate în teren; suprafața pe care au fost refăcute populațiile speciilor de plante; raport

3

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorități ale administrației publice

locale,

Agenția Pentru Protecția

Mediului

Brașov,

organizații

111

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

nonguvernamentale

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.5. Subprogram: Managementul datelor

1.5.1. Actualizarea permanentă a bazei de date

Baza de date actualizată

1

-

Program 2. Turism

2.1. Subprogram: Infrastructura de vizitare

2.1.1. Menținerea numărului actual de trasee de acces în sit, marcarea corespunzătoare și întreținerea acestora

Număr constant de trasee; trasee marcate și întreținute

1

Proprietari de terenuri, administratorii fond forestier, autorități ale administrației publice locale organizații

nonguvernamentale,

112

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

asociații locale de

turism

2.1.2. Amenajarea spațiului de parcare și primire vizitatori în sezonul de vârf și menținerea amenajărilor

Spațiu de parcare și primire vizitatori amenajat

1

Primăria Comunei Șercaia, asociații locale de turism, proprietari terenuri, organizații

nonguvernamentale

2.1.3. Realizarea și amplasare în teren a unui punct de informare temporar și a mai multor panouri informative și

menținerea amenajărilor

Punct de informare temporar și panouri informative realizate și amplasate în teren

2

Primăria Comunei Șercaia, asociații locale de turism, proprietari terenuri, organizații

nonguvernamentale

Program 2. Turism

2.2. Subprogram: Servicii și facilități de promovare a turismului

2.2.1. Promovarea creerii

Asociație

realizată;

2

Operatori din turism,

113

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

unei asociații de proprietari pentru dezvoltarea de afaceri locale legate de ecoturism

număr de ințiative legate de activități ecoturistice; raport

Primăria Comunei Șercaia, asociații locale de turism, proprietari terenuri, organizații

nonguvernamentale

2.2.2. Dezvoltarea unui program turistic care să promoveze valorile ariei naturale protejate - narcisele, pădurea de stejari, tradițiile locale, cu implicarea

comunității

Program turistic realizat; număr de activități turistice; raport

2

Operatori din turism, Primăria Comunei Șercaia, asociații locale de turism, proprietari terenuri, organizații nonguvernamentale

Program 2. Turism

2.3. Subprogram: Managementul vizitatorilor

2.3.1.

Promovarea

Număr de ghizi locali;

1

Operatori din turism,

114

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

formării de ghizi locali pentru informarea și dirijarea vizitatorilor în perioada de înflorire a narciselor

raport

Primăria Comunei Șercaia, asociații locale de turism, proprietari terenuri, organizații

nonguvernamentale

2.3.2. Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor și iubitorilor de

natură

Sistem de rangeri voluntari funcțional; raport

2

Organizații nonguvernamentale

Program 3 Conștientizare publică, tradiții și comunități locale

3.1. Subprogram: Conștientizare și comunicare

3.1.1. Promovarea ariei

naturale protejate naturale pe pagina web a

Pagină web funcțională și permanent actualizată

1

Specialiști în domeniu

115

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

custodelui, pe diverse

medii de socializare online

3.1.2. Realizarea de acțiuni de informare a populației din zonă

Populație informată; raport

2

Autorități ale administrației publice locale, Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, asociații locale de turism,

Consiliul

Județean

Brașov,

proprietari de structuri turistice și de

cazare,

organizații

nonguvernamentale

116

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Program 3 Conștientizare publică, tradiții și comunități locale

3.2. Subprogram: Tradiții și comunități

3.2.1. Organizarea și promovarea zilei satului și a festivalului narciselor

Manifestări culturale organizate; raport

3

Autorități ale administrației publice locale, Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, asociații locale de turism,

Consiliul

Județean

Brașov,

proprietari de structuri turistice și de

cazare,

organizații

nonguvernamentale

3.2.2.

Identificarea

și

promovarea tradițiilor și

Număr

de

tradiții

și

produse

locale

3

Autorități

ale

administrației

117

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

produselor locale autentice

identificate și promovate

publice locale, Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, asociații locale de turism,

Consiliul

Județean

Brașov,

proprietari de structuri turistice și de

cazare,

organizații

nonguvernamentale

Program 3 Conștientizare publică, tradiții și comunități locale

3.3. Subprogram: Educație ecologică

3.3.1. Promovarea ghidului educativ pentru copii

și retipărirea

acestuia

Copii educați și informați; raport

1

Autorități ale administrației publice locale, cadre

didactice din școli,

118

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Inspectoratul Școlar

Județean Brașov

3.3.2. Promovarea creării unui club ecologic cu copii interesați, inclusiv formarea lor ca ghizi locali

Club ecologic creat; raport

2

Autorități ale administrației publice locale, cadre didactice din școli, Inspectoratul Școlar

Județean Brașov

3.3.3. Implementarea de activități educative în aria naturală protejată și la sediile instituțiilor școlare

Minimum 2 prezentări anual;

elevi

educați/informați; raport

1

2

Autorități ale administrației publice locale, cadre didactice din școli, Inspectoratul Școlar

Județean Brașov

Program 4 Management și administrare

4.1. Subprogram: Echipament și infrastructură de funcționare

4.1.1.

Realizare

și

Facilități de informare

2

Autorități

ale

119

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

echipare punct de informare turiști și punct de lucru custode

vizitare permanente/sezoniere

administrației publice locale, operatori în turism,

producători locali

4.1.2. Asigurarea de echipament de teren și de birou adecvat și autovehicule pentru patrulare, implementare

sistem informatic

Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte patrulare

1

- custode/admi nistrator

4.1.3. Propunerea de revizuire a limitelor sitului, conform indicațiilor din Planul de

management

Propunere înaintată autorității responsabile cu protecția mediului

2

Agenția Pentru Protecția Mediului Brașov

4.1.4. Materializarea pe

teren a limitei sitului

Limite materializate în

teren

3

Proprietari

de

terenuri,

120

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Natura 2000 și a rezervației naturale

administratorii fond forestier, autorități ale administrației publice locale organizații

nonguvernamentale

Program 4 Management și administrare

4.2. Subprogram: Personal, conducere, coordonare, administrare

4.2.1.

Monitorizarea

implementării Planului de management

Acțiunile din Planul de management realizate

1

-

4.2.2. Identificare și accesare surse de finanțare

Acțiunile din Planul de management realizate; cereri de finanțare completate și depuse pentru

proiecte

cu

diverse finanțări

1

-

121

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

4.2.3. Adaptarea organigramei custodelui la necesitățile de aplicare ale

Planului de

management

Organigramă adecvată

1

-

4.2.4. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în

managementul sitului.

Raport anual privind necesarul de instruire

1

-

4.2.5. Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire, schimburi de

experiență, conferințe

Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare

2

Specialiști în domeniu

4.2.6. Asigurarea sprijinului și promovarea asigurării

de plăți

compensatorii

pentru

Număr de acțuni realizate; raport

3

Proprietari de terenuri, administratorii fond

forestier,

autorități

122

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

proprietarii de terenuri

ale administrației publice locale organizații nonguvernamentale, Agenția Pentru Protecția

Mediului

Brașov

4.2.7. Realizarea unui studiu privind cuantificarea pierderilor economice suferite de proprietarii de fond forestier

Studiu realizat

3

Specialiști în domeniu, proprietari de terenuri, administratorii fond forestier, autorități ale administrației publice locale organizații nonguvernamentale,

Agenția

Pentru

123

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Protecția

Mediului

Brașov

Program 4 Management și administrare

4.3. Subprogram: Documente strategice de planificare, rapoarte

4.3.1. Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul

necesar

implementării

Activități bine organizate

1

-

4.3.2. Elaborarea rapoartelor de activitate

și financiare

Număr de rapoarte elaborate

1

-

4.3.3. Eliberarea de avize

- negative/pozitive/cu restricții pentru planurile și proiectele care se realizează pe teritoriul sitului

Număr avize - negative/pozitive/cu restricții

1

-

124

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

4.3.4. Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V- lea

an

și întocmirea

noului plan

Raport final de activitate, Plan de management revizuit

1

-

125

6.

RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

În baza activităților și măsurilor de management propuse pentru implementarea Planului de management, ținând cont de priorități și de țintele - indicatorii propuși, a fost estimată resursa umană precum și resursa financiară necesară implementării planului, la nivel de acțiuni, suprograme și programe.

Costurile estimate depășesc cu mult resursele disponibile, fiind necesară atragerea de finanțări precum și asigurarea de resurse financiare din bugetul autorității publice centrale care răspunde de arii naturale protejate pentru implementarea Planului de management. Custodele poate utiliza resursele proprii, poate depune proiecte în cadrul diferitelor linii de finanțare, disponibile la un anumit moment, eventual poate solicita chiar donații, în conformitate cu legislația în vigoare.

Costurile anuale necesare implementării Planului de management, precum și lipsa de finanțare sunt astfel redate în Anexa nr. 1 la Planul de management - angajament bugetar.

7.

MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE

Monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor protejate se realizează conform Planului de monitorizare a eficienței măsurilor de management în conservarea speciilor și habitatelor din aria naturală protejată, care se află la dispoziția custodelui. Acest plan a fost realizat în cadrul proiectului care a stat și la baza elaborării Planului de management.

Activitatea de monitorizare în cazul managementului resurselor naturale este foarte utilă, chiar indispensabilă, pentru a determina dacă obiectivul de management a fost îndeplinit. Monitorizarea are, de asemenea, rolul de a semnala pericolul apariției unor situații de criză, folosindu-se de tehnici care necesită un aport financiar minim. Datele obținute din monitorizare pot demonstra succesul sau insuccesul unei anumite strategii de management. Acest lucru este de o importanță deosebită în cazul managementului resurselor naturale, în care multe din acțiunile întreprinse sunt aplicate preponderent pe o bază experimentală, deoarece cunoașterea ecosistemelor, chiar a celor mai simple și la o scară mai redusă este, încă,

incompletă.

Monitorizarea

reprezintă

tocmai

înregistrarea

rezultatelor

acestor

experimente, foarte frecvent nereplicate, aducând informații importante referitoare la funcționarea sistemului și la răspunsul acestuia sub acțiunea diferiților factori.

Monitorizarea este un instrument puternic, pentru identificarea problemelor, în stadiile lor incipiente, înainte ca acestea să devină acute sau să se transforme în adevărate crize, fiind totodată și foarte eficiente din punct de vedere economic. O activitate de monitorizare eficientă demonstrează dacă strategia de management este adecvată și eficientă sau nu - și poate susține continuarea sau modificarea acesteia.

Toate persoanele responsabile cu managementul resurselor naturale sunt implicate, de asemenea, în cel puțin una din etapele monitorizării: proiectarea studiilor de monitorizare, implementarea studiilor în teren, analiza rezultatelor, aplicarea rezultatelor.

Obiectivul monitorizării biodiversității ariei naturale protejate sau a eficienței măsurilor de management în conservarea speciilor și habitatelor este acela de a îmbunătăți calitatea informațiilor disponibile custodelului ariei naturale protejate, prin colectarea cu regularitate a datelor

referitoare

la

starea

de

conservare

a

speciilor

și

habitatelor

de

interes comunitar/național. Monitorizarea este axată pe identificarea tendințelor de evoluție a biodiversității de pe teritoriul ariei naturale protejate, oferind o imagine realistă asupra eficienței acțiunilor de protejare a biodiversității incluse în Planul de management.

.

8.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Planul de monitorizare al activităților

Tabelul nr. 12 .

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Recunoașterea în teren a habitatelor de interes conservativ

1.1.1.

N

Cunoașterea habitatelor de interes conservativ și a celor relevante pentru speciile de interes conservativ și a localizării

acestora în teren; raport

Recunoașterea în teren a populațiilor speciilor de interes conservativ

1.1.2.

N

Cunoașterea speciilor de interes conservativ și a localizării

acestora

în

teren; raport

Continuarea studiilor de inventariere, evaluare și cartare pentru specii de interes conservativ din aria naturală protejată care nu au fost cuprinse în formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la

Dumbrava Vadului

1.1.3.

C

Informații completate și actualizate pentru speciile de interes conservativ; raport

Actualizarea permanentă a

1.2.1.

P

Informații

actualizate;

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

informațiilor privind habitatele

de

interes

comunitar/național

raport

Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatatelor și evaluarea eficienței măsurilor de management în conservarea habitatelor de interes

comunitar/național

prin monitorizare

1.2.2.

P

Rapoarte periodice de monitorizare privind starea de conservare a habitatelor de interes comunitar/național

Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile

de interes comunitar/național

1.2.3.

P

Informații actualizate; raport

Evaluarea periodică a stării de conservare a speciilor și evaluarea eficienței măsurilor de management în conservarea speciile de interes

comunitar/național

prin monitorizare

1.2.4.

P

Rapoarte periodice de monitorizare privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar/național

Revizuirea și implementarea amenajamentului silvic, pentru aplicarea măsurilor de conservare

în

unitățile

amenajistice

cu

stare

de

1.3.1.

C

Amenajament revizuit și activități implementate în teren; raport

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

conservare nefavorabilă precum și în unitățile amenajistice cu stare de conservare

favorabilă

conform

prevederilor

Planului de management

Efectuarea lucrărilor de ajutorarea regenerării naturale în habitatele forestiere cu stejărete - îndepărtarea puieților de plop, mobilizarea solului în ani de fructificație conform indicațiilor din Planul de

management

1.3.2.

C

Activități implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

Reglementarea pășunatului din zona sitului ariei naturale protejate, respectiv interzicerea acestuia conform legislației în vigoare în unitățile amenajistice cu pădure și permiterea acestuia în mod excepțional în suprafețe

cu

habitate

de

pajiști la sfârșitul verii cu

1.3.3.

C

Activități implementate în teren.

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

obținerea aprobărilor legale, cu îndrumarea și avizul custodelui pentru habitatelor de pajiște, conform indicațiilor din Planul de

management

Cositul fânețelor anual sau cel puțin odată la doi ani la sfârșitul verii cu îndepărtarea resturilor vegetale în maxim 10 zile, conform indicațiilor

din Planul de management

1.3.4.

C

Activități implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

Adoptarea de măsuri de protecție a habitatelor de pajiște împotriva distrugerilor cauzate de mistreți, respectiv hrănirea acestora de către gestionarul fondului cinegetic în afara sitului în zone învecinate și realizarea cotelor de recoltă adecvate, conform

indicațiilor

din

Planul de management

1.3.5.

N

Activități implementate în teren; raport

Îndepărtarea mestecenilor și

plopilor

precum

și

a

1.3.6.

N

Activități implementate în

teren; număr de hectare

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

tufărișurilor formate din păducel, crușin, mesteacăn din habitatele de pajiști, conform

indicațiilor

din

Planul de management

pe care s-au realizat lucrarile; raport

Realizarea unor activități de pază și patrulare constante și implementarea restricțiilor, conform

indicațiilor

din

Planul de management

1.3.7.

C

Numărul de contravenții; raport

Reducerea deteriorării sau a dispariției habitatelor de reproducere ale speciilor de amfibieni prin menținerea habitatelor acvatice existente și crearea de noi habitate, conform

indicațiilor

din

Planul de management

1.3.8.

C

Activități implementate în teren; număr de bălți pentru care s-au realizat lucrarile; raport

Propunerea de revizuire a formularului standard pentru includerea habitatelor și speciilor de interes comunitar

identificate în teren

1.3.9.

N

Propunere înaintată autorității responsabile cu protecția mediului

Realizarea

documentațiilor

tehnice

pentru

eliminarea

1.4.1.

N

Documentație

tehnică

realizată și avizată

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

lucrărilor de drenaj a apei existente în zonă prin astuparea canalelor de dren cu

pământ

și

obținerea

avizelor aferente

Executarea lucrărilor de eliminarea lucrărilor de drenaj a apei existente în zonă prin astuparea canalelor

de dren cu pământ

1.4.2.

N

Lucrări realizate în teren, șanțuri de drenaj eliminate; raport

Realizarea unui studiu în vederea refacerii populațiilor speciilor gazdă ale speciilor

de fluturi

1.4.3.

N

Documentație tehnică realizată și avizată

Activități de refacere a populațiilor speciilor gazdă ale speciilor de fluturi, conform

indicațiilor

din

Planul de management

1.4.4.

N

Lucrări realizate în teren; suprafața pe care au fost refăcute populațiile speciilor de plante; raport

Actualizarea permanentă a bazei de date

1.5.1.

C

Baza de date actualizată

Menținerea numărului actual de trasee de acces în sit,

marcarea corespunzătoare și

2.1.1.

C

Număr constant de trasee; trasee

marcate

și

întreținute

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

întreținerea acestora

Amenajarea spațiului de parcare și primire vizitatori în sezonul de vârf și menținerea

amenajărilor

2.1.2.

C

Spațiu de parcare și primire vizitatori amenajat

Realizarea și amplasare în teren a unui punct de informare temporar și a mai multor panouri informative și

menținerea amenajărilor

2.1.3.

C

Punct de informare temporar și panouri informative realizate și amplasate în teren

Promovarea creerii unei asociații de proprietari pentru dezvoltarea de afaceri locale

legate de ecoturism

2.2.1.

N

Asociație realizată; număr de ințiative legate de activități

ecoturistice;

raport

Dezvoltarea unui program turistic care să promoveze valorile ariei naturale protejate - narcisele, pădurea de stejari, tradițiile locale, cu

implicarea comunității

2.2.2.

N

Program turistic realizat; număr de activități turistice; raport

Promovarea formării de ghizi locali pentru informarea și dirijarea vizitatorilor în perioada

de

înflorire

a

narciselor

2.3.1.

N

Număr de ghizi locali; raport

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor

și iubitorilor de natură

2.3.2.

C

Sistem de rangeri voluntari funcțional; raport

Promovarea ariei naturale protejate naturale pe pagina web a custodelui, pe diverse

medii de socializare online

3.1.1.

C

Pagină web funcțională și permanent actualizată

Realizarea

de

acțiuni

de

informare a populației din zonă

3.1.2.

P

Populație informată; raport

Organizarea și promoverea zilei satului și a festivalului

narciselor

3.2.1.

P

Manifestări culturale organizate; raport

Identificarea și promovarea tradițiilor și produselor locale autentice

3.2.2.

N

Număr de tradiții și produse locale identificate și promovate

Promovarea ghidului educativ

pentru

copii

și

retiparirea acestuia

3.3.1.

P

Copii educați și informați; raport

Promovarea creării unui club ecologic cu copii interesați, inclusiv formarea lor ca ghizi

locali

3.3.2.

N

Club ecologic creat; raport

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Implementarea de activități educative în aria naturală protejată

și

la

sediile

instituțiilor școlare

3.3.3.

P

Minimum 2 prezentări anuale; număr elevi educați/informați; raport

Realizare și echipare punct de informare turiști

4.1.1.

N

Facilități de informare vizitare

permanente/sezoniere

Asigurarea de echipament de teren și de birou adecvat și autovehicule pentru patrulare,

implementare

sistem informatic

4.1.2.

N

Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte patrulare

Propunerea de revizuire a limitelor sitului, conform indicațiilor din Planul de

management

4.1.3.

N

Propunere înaintată autorității responsabile cu protecția mediului

Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 și

a rezervației naturale

4.1.4.

N

Limite materializate în teren, număr borne

Monitorizarea implementării

Planului de management

4.2.1.

P

Acțiunile din Planul de

management realizate

Identificare și accesare surse de finanțare

4.2.2.

N

Acțiunile din Planul de management realizate; cereri

de

finanțare

completate

și

depuse

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

pentru proiecte cu diverse

finanțări

Adaptarea organigramei custodelui la necesitățile de aplicare

ale

Planului

de

management

4.2.3.

N

Organigramă adecvată

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul

sitului.

4.2.4.

P

Raport anual privind necesarul de instruire

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire, schimburi

de

experiență,

conferințe

4.2.5.

N

Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare

Asigurarea sprijinului și promovarea asigurării de plăți compensatorii pentru

proprietarii de terenuri

4.2.6.

N

Număr de acțuni realizate; raport

Realizarea unui studiu privind cuantificarea pierderilor economice suferite de proprietarii de

fond forestier

4.2.7.

N

Studiu realizat

Realizarea unui plan de lucru

anual cu bugetul necesar

4.3.1.

P

Activități bine organizate

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

implementării

Elaborarea

rapoartelor

de

activitate și financiare

4.3.2.

P

Număr

de

rapoarte

elaborate

Eliberarea de avize - negative/pozitive/cu restricții pentru planurile și proiectele care se realizează pe teritoriul

sitului

4.3.3.

N

Număr de avize - negative/pozitive/cu restricții

Pregătirea evaluării rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an și întocmirea noului

plan

4.3.4.

P

Raport final de activitate, Plan de management revizuit

Asigurarea că personalul care participă la evenimente, cursuri, instruiri, vizite de studiu întocmește rapoarte și aplică lecțiile învățate în

activitățile proprii

4.2.5.

C

Raportări; activități în domeniile

de

aplicabilitate ale cursurilor

Monitorizarea

documentațiilor realizate de custode

toate activitățile

C

Registru de intrări ieșiri

Menținerea unei arhive cu toate

documentațiile

și

publicațiile

produse

de

toate activitățile

C

Arhiva custodelui

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

custode

Monitorizarea activităților interne și externe, activități înregistrate,

documente

oficiale și acorduri

toate activitățile

C

Număr activități interne și externe;

număr

documente

oficiale,

acorduri

Asigurarea unor formate adecvate pentru contracte, acorduri, și a includerii mijloacelor

de

raportare,

revizuire și monitorizare

toate activitățile

C

Modele de contracte, acorduri

Producerea de minute și procese

verbale

în

urma

întâlnirilor de lucru, ședințe

toate activitățile

C

Minute și procese verbale

Realizarea unui sistem de

raportare a activităților personalului

toate activitățile

C

Raportări

Menținerea unei biblioteci cu studii și publicații despre aria naturală protejată, precum și

cu literatură de specialitate

toate activitățile

C

Studii, publicații, literatură de specialitate

Asigurarea că toți cercetătorii

și oamenii de teren depun copii ale muncii prestate

toate activitățile

C

Contracte de cercetare,

voluntariat; Fișe de raportare

Menținerea

înregistrărilor

veniturilor financiare ale ariei

toate activitățile

C

Acte contabile

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiectiv

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și

evaluată și că planul este adaptat corespunzător

Activități

Corespondența subprogram -

acțiuni

Frecvența

Indicatorul monitorizat

naturale protejate

Legendă:

Frecvența: C - continuu; P - periodic; N - în funcție de necesități.

9.

BIBLIOGRAFIE

Ciobanu V., 1994 - Rezervația naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Triada, 1.

Ciobanu V., 2002 - Rezervația Naturală Dumbrava Vadului - trecut, prezent și viitor, Ed.

Pentru Viață, Brașov.

Ciochia V., Barbu A., 1979 - Propunere pentru amenajarea rezervației naturale Poienile cu narcise de la Vad-Șercaia, Județul Brașov, CVMIDAVA, XII-a, Științele Naturii, Brașov.

Cogălniceanu D., 1996 - Distribution and status of the yellow-bellied toad -

Bombina

v. variegata

in Romania, Naturschutzreport, 11: 225-230.

Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Ruben I., Tudor M., Plăiașu R., Stănescu F,, Rozylowicz L., 2013 - Diversity and distribution of amphibians in Romania, ZooKeys, 296: 35-57.

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I.A., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București.

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I.A., 2005 - Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, București.

Gafta D., Mountford J.O., coord., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Editura Risoprint, Cluj - Napoca.

Habel J.C., Schmitt T., Meyer M., Finger A., Rădder D., Assmann T., Zachos E.F., 2010 - Biogeography meets conservation: the genetic structure of the endangered lycaenid butterfly

Lycaena helle , Biological Journal of the Linnean Society, 101: 155-168.

Porter K., 1984 - Sunshine, Sex-ratio and Behaviour of

Euphydryas aurinia

Larvae, în Vane-Wright R. I., Ackery P.R., ed., The Biology of Butterflies, Symp. R. ent. Soc. Lond. 11: 309-311, Academic Press, London.

Rakosy L., 2003 - Lista roșie a lepidopterelor diurne din România - Lepidoptera :

Hesperioidea

și

Papilionoidea ), Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 13: 9-21.

Rakosy

L.,

Goia

M.,

Kovacs

Z.,

2003

-

Verzeichnis

der

Schmetterlinge Rumăniens/Catalogul lepidopterelor din România - ediție bilingvă, Ed. Soc. Lepid. Române, Cluj-Napoca.

Rakosy L., 2013 - Fluturii diurni din România. Cunoaștere, protecție și conservare. Ed.

Honterus, Sibiu.

Rakosy

L.,

Goia

M.,

Kovacs

Z.,

2003

-

Verzeichnis

der

Schmetterlinge Rumăniens/Catalogul lepidopterelor din România - ediție bilingvă, Ed. Soc. Lepid. Române, Cluj-Napoca.

Șerbănescu I., 1960, Rezervația naturală Dumbrava Vadului - Șercaia, Ocrotirea Naturii, București.

Settele J., Kudrna O., Harpke A., Ktihn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Hanspach J., Hickler T., Ktihn E., von Halder I., Veling K., Viegenthart A., Wynhoss I., Schweiger O., 2008 - Climatic Risk Atlas of European Butterflies, Pensoft, Sofia-Moscow.

Szekely L., Kocs I., Szabo G., Stanciu S. 2001. Rezultatele taberei entomologice a Societății Lepidopterologice Române, 8-12.06.2000, de la Poienile cu Narcise-Dumbrava Vadului, Șercaia, județul Brașov. Bul. inf. Soc. Lepid. Rom. Cluj-Napoca, 6: 189-190.

Szekely L., 2008 - The Butterflies of Romania/Fluturii de zi din România, Brastar-Print, Brașov;

Szekely, L., 2010 - Moth of Romania 1/Fluturii de noapte din România 1, Disz-Tipo, Săcele.

Van Swaay C., Cuttelod A., Collins S., Maes D., Lopez Munguira, M., Sasic M., Settele J., Verovnik R., Verstrael T., Warren M., Wiemers M., Wynhof I., 2010 - European Red List of Butterfies, Publications Office of the European Union, Luxembourg.

Vodă R., Timuș N., Paulini I., Popa R., Mihali C., Crișan A., Rakosy L., 2010 - Demographic

parameters

of

two

sympatric

Maculinea

species

în

a

Romanian

site, Lepidoptera: Lycaenidae, Entomologica romanica 15: 25-32.

***, 2004 - Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic, Twining Project Phare 2004/IB/EN - 03.

***, Comisia Europeană, 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf;

***, 2006 - Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project RO2006/IB/EN-02 Phase II.

*** - „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" - manual și instrumente - elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului

„Managementul conservării biodiversității în România" - facilitare și asistență tehnică în schimbările instituționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176.

***, 2012 - Studiu de evaluare a stării de conservare, incluzând date despre efectivele populațiilor, pentru speciile de importanță comunitară și/sau națională din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului - raport final în cadrul proiectului „Conservarea speciilor și habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa și Leaota", SMIS-CSNR 36856, S.C. Giscotop CV S.R.L.

***, 2012 - Studiu privind identificarea amenințărilor actuale și potențiale și stabilirea măsurilor de management în vederea menținerii într-o stare favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și/sau națională din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului - raport final în cadrul proiectului „Conservarea speciilor și habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa și Leaota", SMIS-CSNR 36856, S.C. Giscotop CV S.R.L.

***, 2014 - Structura planului de management și recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON și Structura recomandată a datelor geospațiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor

date

în

SINCRON"

realizat

în

cadrul

proiectului

„Sistem

integrat

de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agenția Națională de Protecție a Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climatice,

disponibil

online

http://www.anpm.ro/proiect-sincron/-

/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospatiale- nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_

10.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

145

Anexa nr. 1 la Planul de management - angajament bugetar

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe,

subprograme, activități

Buget național

Surse

internaț ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.1. Subprogram: Identificare și cartare specii și habitate

1.1.1., 1.1.2., 1.1.3.

0

0

0

0

0

0

200

80.952

200

161.905

200

80.952

200

161.90

5

Investiții

1.1.3.,1.1.4. - studii

0

0

0

0

0

0

0

50.000

0

70.000

0

50.000

0

70.000

Subtotal 1.1.

0

0

0

0

0

0

200

130.95

2

200

231.905

200

130.95

2

200

231.90

5

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor

1.2.1, 1.2.2., 1.2.3.,

1.2.4.

0

0

0

0

0

0

500

202.38

1

500

404.762

500

202.38

1

500

404.76

2

Investiții

1.2.1, 1.2.2 -

echipamente

0

0

0

0

0

0

0

20.000

0

40.000

0

20.000

0

40.000

Subtotal 1.2.

0

0

0

0

0

0

500

222.38

1

500

444.762

500

222.38

1

500

444.76

2

1.3. Subprogram: Pază și implementare măsuri de conservare

146

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

1.3.1. 1.3.2., 1.3.3.,

1.3.4., 1.3.5., 1.3.6.,

1.3.7., 1.3.8., 1.3.9.

0

0

0

0

0

0

2.500

1.011.

905

2.500

2.023.810

2.500

1.011.9

05

2.50

0

2.023.8

10

Investiții

1.3.1. 1.3.2., 1.3.3.,

1.3.4., 1.3.5., 1.3.6.,

1.3.7., 1.3.8., 1.3.9. -

echipamente

0

0

0

0

0

0

0

50.000

0

70.000

0

50.000

0

70.000

Subtotal 1.3.

0

0

0

0

0

0

2.500

1.061.

2.500

2.093.810

2.500

1.061.9

2.50

2.093.8

147

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

905

05

0

10

1.4. Subprogram: Reconstrucție ecologică

1.4.1., 1.4.2., 1.4.3,

1.4.4.

0

0

0

0

0

0

1.000

404.76

2

1.000

809.524

1.000

404.76

2

1.00

0

809.52

4

Investiții - studiu

1.4.1., 1.4.2., 1.4.3

0

0

0

0

0

0

0

30.000

0

60.000

0

30.000

0

60.000

Subtotal 1.4.

0

0

0

0

0

0

1.000

434.76

2

1.000

869.524

1.000

434.76

2

1.00

0

869.52

4

1.5. Subprogram: Managementul datelor

148

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

1.5.1.

0

0

0

0

0

0

100

40.476

150

60.714

100

40.476

150

60.714

Program 2. Vizitare, turism

2.1. Subprogram: Infrastructura de vizitare

2.1.1., 2.1.2., 2.1.3.

0

0

0

0

0

0

200

80.952

200

161.905

200

80.952

200

161.90

5

Investiții - realizare

de amenajări

2.1.1., 2.1.2., 2.1.3.

0

0

0

0

0

0

0

20.000

0

60.000

0

20.000

0

60.000

Subtotal 2.1.

0

0

0

0

0

0

200

100.95

200

221.905

200

100.95

200

221.90

149

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

2

2

5

2.2. Subprogram: Servicii și facilități de promovare a turismului

2.2.1., 2.2.2.

0

0

0

0

0

0

200

80.952

150

161.905

200

80.952

150

161.90

5

2.3. Subprogram: Managementul vizitatorilor

2.3.1., 2.3.2.

0

0

0

0

0

0

250

101.19

0

250

202.381

250

101.19

0

250

202.38

1

Program 3 Conștientizare publică, tradiții și comunități locale

3.1. Subprogram: Conștientizare și comunicare

150

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

3.1.1, 3.1.,2

0

0

0

0

0

0

200

80.952

200

161.905

200

80.952

200

161.90

5

Investiții - materiale

informative

3.1.3.

0

0

0

0

0

0

0

10.000

0

20.000

0

10.000

0

20.000

Subtotal 3.1.

0

0

0

0

0

0

200

90.952

200

181.905

200

90.952

200

181.90

5

3.2. Subprogram: Tradiții și comunități

3.2.1., 3.2.2

0

0

0

0

0

0

150

40.476

150

121.429

150

40.476

150

121.42

151

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

9

3.3. Subprogram: Educație ecologică

3.3.1., 3.3.2

0

0

0

0

0

0

250

101.19

0

250

151.786

250

101.19

0

250

151.78

6

Investiții - tiparire

ghid copii

3.3.1.

0

0

0

0

0

0

0

100.00

0

0

150.000

0

100.00

0

0

150.00

0

Subtotal 3.3.

0

0

0

0

0

0

250

201.19

250

301.786

250

201.19

250

301.78

152

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

0

0

6

Program 4 Management și administrare

4.1. Subprogram: Echipament și infrastructură de funcționare

4.1.1., 4.1.2.

0

0

0

0

0

0

60

24.286

60

48.571

60

24.286

60

48.571

Investiții

4.1.1., 4.1.2.

0

0

0

0

0

0

0

250.00

0

0

300.000

0

250.00

0

0

300.00

0

Subtotal 4.1.

0

0

0

0

0

0

60

274.28

6

60

348.571

60

274.28

6

60

348.57

1

153

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

4.2. Subprogram: Personal, conducere, coordonare, administrare

4.2.1., 4.2.2., 4.2.3.,

4.2.4., 4.2.5, 4.2.6.,

4.2.7.

0

0

0

0

0

0

500

202.38

1

500

404.762

500

202.38

1

500

404.76

2

Investiții - studiu

4.2.1., 4.2.2., 4.2.3.,

4.2.4., 4.2.5

0

0

0

0

0

0

0

30.000

0

50.000

0

30.000

0

50.000

Subtotal 4.2.

0

0

0

0

0

0

0

30.000

0

50.000

0

30.000

0

50.000

4.3. Subprogram: Documente strategice de planificare, rapoarte

154

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervațiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activități

Buget național

Surse internaț

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.,

4.3.4.

0

0

0

0

0

0

60

554.28

6

60

698.571

60

554.28

6

60

698.57

1

Total Investiții

0

0

0

0

0

0

0

560.00

0

0

820.000

0

560.00

0

0

820.00

0

Total general

cheltuieli/5 ani

0

0

0

0

0

0

5.610

2.780.

476

5.610

5.240.595

5.610

2.780.4

76

5.61

0

5.240.5

95

155

Notă: Bugetul prezentat este unul estimativ și nu incumbă nicio responsabilitate custodelui ariei naturale protejate, iar finanțarea se va asigura din surse externe / linii de finanțare.

Anexa nr. 2 la Planul de management - hărți cu localizarea ariei naturale protejate

Anexa nr. 3 la Planul de management - harta cu limitele ariei naturale protejate

Asociafia Renaturopa ,

"Bra ș ov

s

trada Poienelor,

nr .

2

,

bi.

2llB

,

se.

B

,

ap

.

37

R imn!'

f

i

_gestiaoore bmă de

date

GIS ,

e l aborare plam.m M

de 1'11Wlihvizare

p

management

pe

fll

tru

ariil _

eprote j ate

Mulltf?le- Tâmpa ,

lb1em "l e w N ani

de

la DlA'PJb.rava

V

ad.Jiu

;

fi

L

CJ1

ta

Consef'Yillrea speci

i

loc hab

i

tatelor-

din

arii le

protejate

Poienile

cu narcise

de

: Ia DumbraYill \Iadului,

iM&..-1.tele,

l.amp.a

și

l..eaot.a

,

SMISS-<:SHR 361!56

.L

ROSCI0205 Poien i le cu 11arcisil de la Dumbr a va Vadului

Limite adm'inistrative

-s

..

<,

N

---' ,._,_,c_

_, t"=a

f"'- +-------,,.

----jf------='"---+

+-_J_--

i

f

A

l,1

,11n

..

,)

\,

6

....

..,..,.

.l411'f,

MANDRA

' •

.,

'"

li mite admi n istrat i ve

= ...

Buna rnxle\Jlildlgll mlal

LII

=

f-lM:li ,lert

1 il70

Neagra

ROMA!;IA

•

- --- -

-+------...._---t

,,,

Legendă

D

Unități adm i nistrat i v teritoriale

c::::J

Limi tă

ROSCI0 2 05 P oi enile cu naircise de

la

Dwnbrnva

Va dul ui

--

Apă

per .m. a.n enl:ă

--

Apă

n e . perman entă

= Canal

a.

Vâtl

III

R

li< t•n11.. . . .-,, , . 'li

l"' l ' . 111

1 :2G, DH

" 1Clll p!!pbr.l-250 11'1 pe'

JOC

JOC

600

1200

500 HIOO

Proiect

ț:a.

jn CJld r,jJIOS

J 'ledi 11.A, mpim"it:ai +7 rnp.eme,m-e11.

Rdem,llll!,

dl!

t

p

nnați11

-

Anexa nr. 4 la Planul de management - harta geomorfologică

Anexa nr. 5 la Planul de management - harta geologică

Anexa nr. 6 la Planul de management - harta hidrografică

Anexa nr. 7 la Planul de management - harta solurilor

Anexa nr. 8 la Planul de management - harta categoriilor de folosință ale terenurilor

Anexa nr. 9 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

Anexa nr. 10 la Planul de management - harta formelor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management - hărți de distribuție pentru speciile de interes conservativ

/

pos med1u

.v;u

- .a;, 1

. ,

Re:aliz:are

st.udH de

in

v

entariere

,

cartare si evalU!are a

stă.ni

d e conservare a

:S pecii

r -si

habitat.el.or

si

recomandări de

man.a t

p@'filtru

arii e pr : uteja:te

Mun.tele Tâmpa, Poie n ile cu Narcise de

la

Du mb.r.ava

Vildu

l

ui si

l.eilOt.a SM I S5-CSNR

36856

Asociaµa Renahuopa ,

Bil'așov

!l

trada

Poienelor ,

n:r .

2

,

bi.

2118 ,

s

e.

B,

ap.

37

.L

.L

ROSC I0 205 Poienfle cu narcise

de la Dumbrava Vadului

Hartă ele

dis tri b,ție

sp.

Eup '

hydryas

aurinia

N

A

. S .. u .. r _ .m .. I . B .. p . t . z , ilal

u'ul

:

-

1

IRCIClll2D:5 Polllfll9c:u oaclln dliilll

Durlll.rwa

...--u

- Gl1d EEA

Legendă ,

•

Puncte de

p rezență pentru Euphydryas aurini.a

D

Habitat

fa v orabil pentru

s p .

Euphyd:cya s

aurinia

D

limită ROSCI0 2 05 Poienile cu rw:cise de

la

Dumbrava Vadului

--

Apă permanentă

--

A_pă

nepermanentă

= Canal

- lnri"Brt

fflwț.at.ii,

oC!D"LII

"'10

-:1 :1 5,,N O

1 cnpt:.-.-

t mpc ll:l"C1

JIii]

...,

12111

1

51ll

1

611]

,., ,

-

- =----====-----====

===='

?05 Mediu ,

ho1111rion2i

+

l

mpl,emen.ta'Hi

a-:1,deaw:Cil! dem:m tpentr11prDtffția ftld:Lrii _-

Asociația

Renahuopa, Birașov

strada

Poienelor,

m:. 2,

bi.

2118, se.

B ,

ap. 37

Realizare studii

de

i rwentariere ,

cai s e i v.a

luare

-il

5U.lim de

,

conseniare

a speciilo'r

$i

ha.bita.telor

si

reccma.ndări de

mana t

pentru

arfiLe prroteja:te

Muntele Tâmpa ,

Poienile

cu

Uartise

de la

Dumbrava

ViKlului

L..eaota

SMIS5 - (5NR 36856

L

_.l

ROSCI0205

,

Poienrle cu narcise

de la

Dumbrava

Vadul11

i

Hartă

de distribuție

sp.

Lvcaena dispar

N

A

&n.lllDMlddullllg:lzlll!IIIERIILflll :

RllmlDIJll,gn!D:;I I Elfl

RDSClll2D:5Pollml&cunacind•IIII

DllTmmft

hMIIJI -

Q1dEEA

l

Legendă

•

Puncte de prezență pentru Lycaena

displl!I

D

Habitat potențial pentru sp .

Lycaerui displl

D

Limită ROSCI0205 Poienile cu !lllfcise dela

Dumbrava

Vadului

--

Apă pecm:mentă

--

Apă nepecmanentă

rrn-rr

Canal

,, . , ....

SOI

1llll

151IJ

,

1

600

...,

,.,,"'" - ==-----=====-----=====

=====I

Pn:iieatffl111tț.atir, ru1?05,Mediu ,

Ax111prion""mri,+1mpl,ementaiea

te de tper.rttupro'l:Mția

--

strada

Poienelor,

nL

2, bi.

211

.

B,

se.

B, ap. 37

Re.altziire

s:tudii

de

i

n

v entariere ,

Ciilrtill'"e

si

ev.a

luare

. a .

!itirii

de ,

oon5ef'Yilll!'

a

:s pecii .-

s:i

habitatela-

Sf

rreoama.ndări

de man.a t pentru

iiU'Ti

te

pric14lejate

Munteile

,

Tâmpa Poienile

,

cu

i

Har:-cise

de

la Dumbf"ava

Vilclu hA

:Si

L..eaota

SM I SS-CSNR

56

j_

L

ROSC I 0205 Poienile cu narcise de

la Dumbrava Vadullli

Harta de distributie sp.

Lycaena helle

N

A

&nlll!IKlcMul lllllrr c rnflll :

limb

l

e.t

S 1Q7D

Ftan de referinta M.rea

Neagra

Row.NIA

RDKlll2D:5 Polln.h

cu nat:tn

l:HI

tl:

Dlflllrnl V'all:IU

•

Grkl

EEA

Legenruii

•

Puncte de

prezență pentru

Lycaena helle

D

Habitat potențial pentru

sp_ Lycaena

helle

D

limită ROSCI0205 Poienile cu narcise de

la

Dumbrava Vadului

--

Apâ

penrnnentă

--

Apă nepecmanentă

rrmr

Canal

JOO

"11 :

15.ND

1J fJl1pepiall • tg:JmlPI!

600

....

12'11

1

BOO

'"''- - ==-----=====-----====

====='

millllțrl: ii, a.adnJ POS.Mei:llu ,

Ax1111rion"".2i

+

lmplemen.ta.ea,

de pffl'tnl

lll'l:urii

_-

[ -

pos med1u

'O;J..1 -

..IO

I .

Realizare studi

i

de

i

nventariere

,

J.

cart.are

si l uare

a stirim de conservare

Asociația Renaturopa ,

Brnșov

s

tra(la

Poienelor,

m. 2,

bi.

2 1 18,

s e. B ,

ap. 3 7

.L

a

speci

i

.-

-si habitatela-:si

recomandări de

mana t pen

t

ru a'.i··file

protejate Ml!Jntele

Tâmpa,

Poienile

cu

Harcise

de la

Dumbrava Vaduh:ri

s:i Leaota

5M I S5 -(S NR 361156

ROSCI0205 Poien i le

cu

narcise de

la

Dumbrava Vadului

Hartă

de

distribuție

sp.

M ' acuJ i

nea t:ele

i

us

N

A

• .

I

•

•

•

1

-

-

I

1

•

j , • , .J

I -

I

'"

- ·

_ _.."'l ....

J-

. S .. U . I . D IDM

.

ieUlil

. lJ . I . Wtzlillll lflll :

J

RDICIG:2D5

Polllnl8 cu na-cin

H iii

DJl'lllr:na

lftdaU

•

Grld

EEA

Legenda

•

Puncte de prezență pentru Maculinea teleius

D

Habitat

potențial pentru Maculinea teleius

D

LimităROSCI0205

Poienile

cu ruu:cise

dela Dumbrava

Vadului

--

Apă peurumentă

--

Ap ă

nepermanentă

rrrn.

Canal

, •

..

•

,

,.,..

r

_.

,J

,

.

,,

, e . .. . .

,,

,

1 : 1"-"'D

tanpe

• t51Jmlll!!

JOO

611]

....

11111

151E

1 600

Jlrvi,e,o't

frtllllțm

in

,amiJ

POS

Mediu

,

AA11111rioria-i

+

· 1mpkmcn'Urca ri::.tcmel-ar adeo-.ratc de

na1 pen11"11pm:cgția

r:ud:Lrii .-

strada

Poienelor, nr.

2,

bi.

211B ,

se.

B

,

ap. 3 7

Realizare :rtudf.i de

invenuriere

,

Glltare

si evaluare

.a

surii

de conservare a

specliUOI"

$1

h.al)itatelcr

s:i

r omandiiri

de

m.n

pentru

.i'.rilte

protejate

o\11.Jntele

Tâmpa

,

fmenile

cu Harcise

de

la

Dumbrava Vadului

si

ta

5MISS-C51 1

R

J6B56

.l

,

ROSCI0205 Poienile cu narcise

1

de la

Dumbrava

Vadului

N

A

lll.n.lm:.zt.f ti

t:11.S

:

i-w'ta Es/1

ROICIDllQ5PolalllJ!lmn.m:t.m llll IJUmtnD

- G('t:f EEA

.Legendă

•

Puncte de prezență pentru

Leptidea

morsei

D

Habitat

potențial

pentru

s p .

Leptidea morsei

D

limită

ROSCI0205

Poienile

Cil

narcise

de

la

Dumbrnw

Vildulu,i;

--

.Apă permanentă

--

Apiî nepennanentă

III

= Canal

1:1li,H •

l t:e11

pe:pla,

- t Sllmi;e

, ....

priontri

311]

Dl

tillll

900

j

:,00

mm

- --===-----=====-----===

======'

Ptoieat.fin t5nGadrul l'OS./Jrt:iu ,

Am

4- "'1mplernentarN

t..enBll" ;iit.e-de

m

pe11t:ru

P'O ll 11wri...

-

strada

Poienelor, nr . .

2, bl 211B,

se.

B, ap.

37

Realizare

:Stlldfi

de inventaliere ,

Gllt..re

si

f?lt

aluare

;ai

:rtării de

cooserv..:re

a spedilci.-

s:i

h.alJitatelo

.-

s:i

recomandări

de

man

pentru

a'.ri1te

protejate

Nuntele Tâmpa, Pc»enile cu t artise de

la

Dumbrava Vadului

si

Leaota

SMISS-C5HR 36B56

.L

Hartă de disUib,ție

sp.

Callimorplla <1aadripunctaria

N

A

8uR.!I lfl'DdN:IIJ dglll

d

:

H.lrtll IU.Esrt:

ROSC

■ ms

PDIHJJJ!!

m

n.a Hdil

Iii

llmnlnn v..dUI

-

Grm

EEA

- Proieot

lin tinoa::l

ru'l

Legendă

•

Puncte de prezență pentru Callim.01pb.a quadripunctaria

D

Habi t potențial pentru

s

p.

Callim.orpha quadripunctaria

D

Limită

ROSCI0

205

Poienile cu nru:cise de

la

Dumbrn.va Vadului

-- Apă permanentă

--

Apă nepennanentă

ITTTTT"

Canal

JI!(]

f:1li/llll

l

ta!:! peplai- 1 511m

a

SO!]

'lOO

'1

200

1500

1000

....... _ =----1=====1----=====

======i

POS Med'u ,

J\Jllllprioritn

+

"'1mp1emrntarm rist.emdor-iaibN;ii m

JElltn.l pn:itl!icția

r,1111:ri:_

·

P.ealizar,e

situdli

de

i n ventarien:,

GlJUn!'

si evaluare a

i

doonseerv.are

a

:speciiLc°.--si

ha.bitateta- :si

recomandări de

management

peratru

aÎ-fil@

p ja 1 te

Muntele

T

âmpa,

Poienile cu 1-lar:-cise

de

la

Dumi:M"ava

VD.Jlui s:i

l..eaoliii

SMIS>-(SNR 36856

strada

Po

ienelor,

ru. 2 ,

bL 211B,

t.

B,

-ap. 37

,.,..,.

L

ROSCI0205

Poienile

cu

lilarcise

de la Dumbrava Vadului

I/Iartă

de

distribL,tie sp

.

Neptis

S'IJ>Pho

N

Â

. S . U .. I . D

_

m

.

u.

.

t:1

.

111

1111 21811flll

:

RDIClll2D:5

, Polm!IICU nat:lnl2• ta Dumlmln 'lf'adlilllll

•

Gl1d

EEA

Legendă

•

Puncte

de

prezență pentru Neptis sappho

D

Habitat potenți:i.1 pentru Neptis sappho

. ,

D

Limită

ROSCI0205 Poienile

cu naJ:cise

de

la

Dumbrava

Vadului

--

Apă permanentă

--

Apă nepermanentă

=

Canal

IK > •1 Lllh" .J ,

•

"

1"

"

'411

,,,,...

JIii]

OOO

900

12111

101E

, ...,

,.,,.

==-----=====-----====

"=====I

Pnrie-at

fr.u

1nțat

.

ir,

ca,J

POS, Mediu ,

AA11

prion"ai

+

1mplemcni:.c-.

ri:.tcmelur

IIQC"G'l'lil,u:

de,man t F'Cffll"u pfD1:cilția c.d:Lrii .-

.l

e

ROSCI0205 Poiemile cu narcise

de

la Dumbrava Vadului

ai

lilartă de

distiib,ție

sp.

Pamassius mnemosyne

;

'

-1

---+"r---

-c

l'-l---

--

--

+

----------+-----

=

""'

"--

--'

,c

----.:,--

---

-

-"

",s::-

-+---

-'

-¾

,

,,

'

0

'

½- -+- 3- --- -+

-----t---

strada Poienelor ,

nr.

2, bi. 211B, se.

B, ap.

37

,..,.,..

Realjzare

:Studf:i

de

inventaliere ,

GlrtMe

si etaluare

.iii

stăm

de coo:serv.:re

a

speciiLDI"

$ii

h.abita . telo r

s:i

recomandări

d

man pentru

a'.rfite

protejate

Nuntele

Tâmpa, Prneflile

ru NaJtise

de

I.

Dumbr:ava Vadului si leilOta

SMISS - CSHR 36B56

N

A

ITDZU \Jl clgtll.S

:

Klrlll

I Esl\

ROICIIDll05 Pol.Mitlll

cun.an:tn

€11

li Dumtn/Aivadlalll -

EEA

.Lq,,ndă

•

Puncte

de

prezență pentru Pamassius mnemosyne

D

Habitat potențial pentru Pamassius mnemos y ne

D

Limită

ROSCI0205 Poienile

cu narcise

de

la

Dumbrn.rva

Vadului,

--

Apă

permanentă

--

Apă nepermanentă

III

=

Canal

f:1li , IH

l cm

pe-plm'l• I Sll

'

m

r;elc'cl

JOO

3)()

...,

goo

1> 111

1500

""'"'" - ==-----=====-----====

<====a

l\!Oieat lww:ț.t Ul udn.1lPOS

JJ

,

ha:Prioritari

+

'lm

llf"CI

ic:;t.emdor-

aibiv.11

de:

m

p!Clltn.t

pn:il a.nw.iL

-

strada Poienelor ,

ru:.

2,

bl.

211B, se. B, ap. 37

,.....

,,.....

RealizaresJtucfii

de

inventariere ,

r-•

1_

!-----'11!!! ----------"'!

L

-----------------,

,

cartdl"e si ev.aluare a i

de , conservare

a speci i io'r si habitatelor si rec,amarldăn

de

ROSCI0205

Poienile

cu narcise

mana l!IDE!flt

pe>fltru

arnte

protejate

de

la Dumbrava Vadului

Hartă de distnbuție sp.

Eleocharis camiol i ca

, '

....

r=e ......e;s, .,-----,,-------'--" s,._- -+ -f", ,c--- ./

1-

•

,

i

-c

-

-+

---ai

--+--1+--

--

';

=

Puncte de prezență pentru Eleocha.ris camiolica

-

Gcid distribuție sp_ Bleocha.cis camiolica

D

Grile :u:elllogrnfice lk

D

Limită

ROSCI0205 Poienile

cu i=cise de

la

Dumbrava Vadului

--

A_pă peurumentă

--

A_pă nepermanentă

rrm-r

Canal

Muntele Tâmpa ,

Poienile cu l4iir:'ci!E de la

Dumbrava

Vadului si Leaot.a

SM I SS - CSNR3.6156

N

A

8una

!Dplzlll

1111

ms,lfUI :

HWlilDflagnlflclert

RCIClll2D:5

Poillnhcu

nacUDll\11:

"ladlllllll

-

Q1d

EEJ;

-

ailD

"'1:1li,,IN

l an pnl'l- 151l mpc

JOO

6111]

"""

1200

Hi[I},

1 600

,.,, -- =----'===='----====

====a

lln:ri"eat

ffllll'ț.llt ii,

P05

Me,:ffu, .b.o11

pri ori"?ai

-4-

l mplemen.ta-ea.

de

man t

pentrullll'ii -

-

Anexa nr. 12 la Planul de management - hărți de distribuție pentru habitatele de interes conservativ

Realizare

:>ttKrn

de

i

n

ven

tariere

,

cartare

:si

evaluare a

$Qfli

de

c

onservare

a specnLc'r

si

habitate-lor si recomandări

d<e!

manageinent pentru arfite

plfcMiejate

Muntele

Tâmpa,

Poienile cU1 Harare de la

DumbraYa

Vaduhri si LeiiOta

SMl5S -C SNR

J6856

str

ada

Poienel . or, ru:. 2, bl. 211B,

se.

B, ap.

37

,...,.

L

ROSCI0205 Poien i le cu narcise de

la Dumbrava Vadul

11

i

Hartă . de

distriblltie habitat 6510

!Pajiști de altiludine joasă

(Alopecurus pra . tensis, Saanguisorrba officinalis>

.....

. :r

·

.....

N

A

, !li _ l'.ilip:rtl

.J

--l'-,----'",J i'-- ---i-------- +---------,,.,- ------.------.,----+--"'7--,

+

i

_

,:

fț

/

li

/

7 '

'

1

- I

n

,-

I -,

,

T

.,,

.

.,.,-;

':. 1

:

... :::-

' I

I

'

sur.m, al ilul :

,:! ;!.1117 □

Neagra

ROMil.NIA

iRCISClll2D5

Poilnlacu

naclstt Hlllt

Dmlllrftl IJINl;allJI

-

Gr1d

EEA

h ,

= ---

'

--,

II

''---

t

li•

-

1 1+

> •1 L11••· ..-,•

"l"' ' . 41 1

"

·

'

'

>

'

:

-

Legendă

-

6510

-

P aµ ti

de altitudine

jrnisă

( Alopecurus

prat:ensis, Sanguisorba officiruilis

)

D

Limită ROSCI0205 Poienile cu narcise de

la

Dumhrava

Vadufu.i

--

Apă permanentă

--

Apă nepermanentă

1 : 1li,,NII

\ anpcP1111

•

m

1

pcfc"!21

"10

300

600

12'Il

1500

1 000

· -

- -----'====='----====

======a

llnriem

fr.lllllțit ii,

ol1adNI

PDS.Medfu

,

Â:tllfriori!ml'ii

-1

-

-

implementar.ea,

zt te.dema,. pe-mr11pfD'tNția

Mtllrii

_-

Asociațfa

Renahu'opa, Brașov

s trada

Poi

. enelor ,

nr.

2,

bi.

211B, se.

B

,

ap.

37

Realizare studii

de

i n v er,tariere .

caiftiln!o

si

ev.alu.are a

.

s:tin

i

de

,

consefVilll!'

a

.

s.peci

i

r-

si

habitaltel.a- si

rec1J11J.1Jndări de

maRill t pen

t

ru

aÎ7lte protejate Muntele

Tâmpa,

Poienile , cu Uarcise de la Dumbrava vadului

s:i

L..eaot.a

SMISS-(5NR 361156

N

A

.L

RO S Clll 2 05 Poie n ile

cu

narcise de

l a D u mbntva Vadu l ui

H!lrtă

de distributie

habitat

91YO

Păduri

dacice

de

stejar

și

carpen

L,

-- -

ț

..

.....

J

s

-----l-"-r----+ll---'-

---i------'-"_"

--+----- -"---"-< - --'-'~-+---"'

---1

"

-

,

,

,

.

-"-

, '

I

. 8 . u .. rD .. r . m . d .. e . M . u . 1 .. d . lw . l . llll

;ii

HEl'lllul

:

Prno,cț;e

S

1Q7 Flandereferinta!M;;re.;1 i'leagra R OWINIA

..

,_

FtO

SCD:1

05

Poflidlll

cu

ardN

dit

l:a

llln1n't&Vl4JIL11 - GIICIEEA

: • n

h ,

--

'

--, II

'•·

.

!

I_ ,

,

---..L"t

,,

,

,

,-

,

,

,

.

,

111

-y"T'Ț

Iii

11 11

-.J

L

o.,:

_, L

L

.(..a

9 1 Y0

-

Păduri . dacice

de

s te j ar

i;i

carpen

LimităROSCI0205

Poienile

cu rurcise

de

la

Dumbrava

Vadului

Apă permanentă

--

Apă

nepermanentă Canal

:J<IO

1: ,

1

i,MG

-

1i cmpc.-.- t!Dmpcllcr='l

300

OOO

---------,f

•

5

11'Il

1

5111

1

800

""'"'" - ==----"=====l----====

======i

Proiect

fi:umț.m:. _, cadnJ POS Mediu ,

Axa

priori

mi

"i

-

7 mp,emen:t•,ea sr.temd.m- adea.ratc dr-

penttu

protaJția rmlri _-

179

Anexa nr. 13 la Planul de management - harta traseelor turistice din aria naturală protejată

180

Anexa nr. 14 la Planul de management - distribuția habitatelor forestiere, pe subparcele silvice

Județul

Ocolul silvic

Unitatea de producție

Unitatea amenajistică

Suprafața

-

hectare

Cod tip habitat

Natura 2000

Observații

Brașov

Făgăraș

II Făgăraș

111 A + B

25,6

91Y0

-

111 C

2,0

-

Pajiște

112 A

26,8

-

Pajiște

112 B

1,5

91Y0

-

112 C

3,7

91Y0

-

112 D + AA1

4,4

91Y0

-

112 E + AA3

15,0

91Y0

-

112 F

3,0

-

Pajiște

112 AA2 + CC

0,5

-

Canton silvic + curte

113 A+ B

33,1

91Y0

-

113 C

1,5

-

Pajiște

113 D

1,5

-

Pajiște

114 A

3,6

-

Pajiște

114 B + C

9,7

91Y0

-

114 D

20,9

-

Pajiște

Județul

Ocolul silvic

Unitatea de producție

Unitatea amenajistică

Suprafața

-

hectare

Cod tip

habitat Natura 2000

Observații

114 E

7,0

91Y0

-

114 F

4,5

91Y0

-

115 A

33,9

91Y0

-

115 B

2,0

-

Pajiște

115 C

7,0

-

Pajiște

116 A1

5,8

-

Pajiște

116 A2

0,5

-

Pajiște

116 B

19,0

91Y0

-

116 C

21,7

-

Pajiște

116 D

21,1

91Y0

-

116 E

3,1

-

Pajiște

117 A

5,5

-

Pajiște

117 B

17,5

91Y0

-

117 C

2,1

-

Pajiște

117 D

2,0

-

Regenerare de plop tremurător, în afara

fondului forestier

118 A + B

7,4

91Y0

-

181

Județul

Ocolul silvic

Unitatea de producție

Unitatea amenajistică

Suprafața

-

hectare

Cod tip

habitat Natura 2000

Observații

118 C

12,5

-

Pajiște

118 D

16,9

91Y0

-

118 E1

1,0

-

Pajiște

118 E2

5,7

91Y0

-

119 A

4,0

-

Pajiște

119 B

11,0

91Y0

-

120 A1

17,3

91Y0

-

120 A2

0,5

-

Pajiște

120 B

10,0

-

Pajiște

120 C

1,8

-

Pajiște

120 D

2,0

-

Regenerare de plop tremurător, în afara

fondului forestier

Total

395,6

-

-

182

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0205 POIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI ȘI REZERVAȚIEI NATURALE

POIENILE CU NARCISE DIN DUMBRAVA VADULUI