Decizia nr. 204/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ și, în special, a dispozițiilor anexelor nr. 2 și 3b la Legea nr. 63/2011
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 63/2011 10 mai 2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxilia…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în Dosarul nr. 461/109/2015 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 52D/2016.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 53D/2016-56D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 63/2011 , excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în dosarele nr. 465/109/2015, nr. 5.583/109/2014, nr. 346/109/2015 și nr. 422/109/2015 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 52D/2016-56D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 53D/2016-56D/2016 la Dosarul nr. 52D/2016, care este primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7. Prin încheierile din 16 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 461/109/2015, nr. 465/109/2015, nr. 5.583/109/2014, nr. 346/109/2015 și nr. 422/109/2015, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în cadrul unor acțiuni având ca obiect calculul drepturilor salariale.
8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență că, prin punerea în aplicare a grilelor de salarizare prevăzute de anexele nr. 2 și 3b la
Legea nr. 63/2011 , se încalcă un drept salarial obținut prin
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, și anume valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, care este de 400,00 lei. Prin aceasta se aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și celor ale art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În legătură cu această din urmă dispoziție convențională arată că beneficiarii dispozițiilor
pot pretinde cel puțin o "speranță legitimă" cu privire la realizarea drepturilor salariale calculate cu valoarea de referință mai sus arătată.
9. De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate au creat situații discriminatorii, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Acest fapt a fost favorizat de faptul că, spre deosebire de reglementările anterioare în materie, anexele nr. 2 și 3b la
stabilesc salariile în cifre absolute. Totodată, unele dintre actele normative referitoare la salarizarea personalului didactic au fost declarate ca neconstituționale. Toată această diversitate legislativă a condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie.
10. Se mai arată că unele cadre didactice au obținut prin hotărâri judecătorești calcularea salariului în raport cu valoarea coeficientului de multiplicare stabilită prin
Legea nr. 221/2008 , dar pentru cei cărora nu li s-au recunoscut în justiție aceleași drepturi, angajatorii și operatorii de credite nu au procedat la calculul salariilor raportat la același coeficient, deși temeiul legal era același. Astfel, s-a adus atingere prevederilor Legii fundamentale consacrate în art. 15 alin. (1), art. 16, 41, 44 și 78.
11. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care amintește jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
12. În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
13. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată și amintește că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea
14. Avocatul Poporului arată, de asemenea, că dispozițiile
sunt constituționale.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autorilor excepției se referă în special la dispozițiile anexelor nr. 2 și 3b la
Legea nr. 63/2011 , care stabilesc salariile de încadrare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, respectiv salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar.
18. Deși
a avut o aplicabilitate limitată în timp, întrucât a reglementat salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, Curtea, raportându-se la cele reținute prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora "sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", urmează să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor acestei legi, întrucât acestea continuă să producă efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate.
19. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (1) și (3) referitoare la statul român, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 alin. (4) privind egalitatea remunerării femeilor cu a bărbaților, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 78 privind intrarea în vigoare la legii. De asemenea consideră că sunt înfrânte dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la proprietate.
20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în esență, de faptul că dispozițiile de lege criticate stabilesc salariile cadrelor didactice într-un alt cuantum decât cel care ar rezulta din aplicarea dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 221/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008. Astfel, consideră că personalul din învățământ are "cel puțin o speranță legitimă" cu privire la obținerea unor drepturi salariale calculate prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 în valoare de 400,00 lei. De asemenea, autorul excepției critică aplicarea neunitară a legii, arătând că doar unele cadre didactice au beneficiat de calculul drepturilor salariale în raport cu dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , ca urmare a acțiunilor în justiție formulate, în timp ce altora li s-au aplicat alte reglementări.
21. Cât privește prima critică formulată, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 202 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015,
Decizia nr. 212 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015,
Decizia nr. 415 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau
Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, reținând că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens a amintit și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.
22. Referitor la succesiunea reglementărilor în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, prin aceleași decizii Curtea a arătat că a existat, într-adevăr, o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar, dar că, în acest context specific,
dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.
23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
24. Cât privește cea de-a doua critică formulată, referitoare la aplicare neunitară a legii, Curtea constată că aceasta privește aspecte de aplicare a legii, care excedează competența instanței de contencios constituțional.
25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în dosarele nr. 461/109/2015, nr. 465/109/2015, nr. 5.583/109/2014, nr. 346/109/2015 și nr. 422/109/2015 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ și, în special, cele ale anexelor nr. 2 și 3b la
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.