Decizia nr. 323/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) și (3) și art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea "Radonis Cons" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.566/100/2015 al Tribunalului Maramureș - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.467D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

4. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.637D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Valeriu Petru Bălan în Dosarul nr. 242/265/2015/a1 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția penală.

5. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.

8. Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.637D/2015 la Dosarul nr. 1.467D/2015, care a fost primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile din 18 septembrie și 28 octombrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 1.566/100/2015 și nr. 242/265/2015/a1, Tribunalul Maramureș - Secția penală și Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) și (3) și art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală și, respectiv, art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală.

11. Excepția a fost ridicată de Societatea "Radonis Cons" - S.R.L. din Baia Mare și Valeriu Petru Bălan în dosarele de mai sus având ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în procedura de cameră preliminară.

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că prevederile legale menționate sunt neconstituționale în măsura în care "prin interpretarea acestora se restrânge dreptul persoanei responsabile civilmente de a formula cereri și ridica excepții în fața judecătorului de cameră preliminară în raport de obiectul acesteia prevăzut de art. 342 din Codul de procedură penală."

13. Totodată, se mai arată că inculpatului îi este afectat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, deoarece acesta poate formula cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală doar până la termenul stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, pe când persoana vătămată, procurorul și părțile pot formula cereri și excepții și după expirarea acestui termen, până la închiderea procedurii de cameră preliminară.

14. Tribunalul Maramureș - Secția penală opinează, fără a-și motiva poziția, că prevederile art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale, iar prevederile art. 344 alin. (2) și (3) din același cod sunt neconstituționale.

15. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile procesuale criticate urmăresc desfășurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil care profită tuturor participanților la procesul penal.

16. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

17. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul nr. 1.467D/2016 este, în principal, inadmisibilă, deoarece autorul excepției nu critică prevederile legale pentru ceea ce conțin, ci pentru ceea ce nu conțin, astfel încât nu se poate solicita Curții Constituționale adoptarea unei alte soluții legislative. În acest sens face trimitere la

Decizia Curții Constituționale nr. 99 din 13 februarie 2007 .

18. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu afectează dreptul părții responsabile civilmente de a beneficia de drepturile și garanțiile instituite de lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

19. Art. 124 din Constituție reglementează înfăptuirea justiției și prevede faptul că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Or, dispozițiile criticate nu contravin în niciun fel acestor principii.

20. Totodată, în Dosarul nr. 1.637D/2015, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014 .

21. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens a invocat jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 ,

Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014

și altele.

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 344 alin. (2) și (3), cu denumirea marginală Măsurile premergătoare, și art. 87 alin. (1) cu denumirea marginală Drepturile părții responsabile civilmente, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

- Art. 344 alin. (2) și (3): "(2) Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

(3) În cazurile prevăzute la art. 90, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.";

- Art. 87 alin. (1): "(1) În cursul procesului penal, partea responsabilă civilmente are drepturile prevăzute la art. 81."

25. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție, art. 24 referitor la Dreptul la apărare și art. 124 referitor la Înfăptuirea justiției, precum și dispozițiile art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014 , paragrafele 16-21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, făcând trimitere în esență la

Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât soluția legislativă prevăzută de acestea, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", nu permitea participarea procurorului, a inculpatului, a părții civile și a părții responsabile civilmente în procedura desfășurată în camera de consiliu, în fața judecătorului de cameră preliminară. În acest sens, Curtea a reținut că, din perspectiva exigențelor dreptului la un proces echitabil, este suficient să li se asigure părților posibilitatea participării în această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară și fără participarea părților atât timp cât acestea au fost legal citate.

27. Curtea a reținut că, potrivit art. 32 din Codul de procedură penală, pe lângă inculpat, partea civilă și partea responsabilă civilmente sunt părți în procesul penal. În ceea ce privește partea responsabilă civilmente, Curtea a constatat că, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, aceasta este persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces. S-a arătat că, deși nu se identifică, din reglementarea obligațiilor care îi incumbă părții responsabile civilmente reiese că aceasta împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Astfel, partea responsabilă civilmente are interesul înlăturării condițiilor care ar atrage răspunderea sa civilă.

28. Mai mult decât atât, Curtea a reținut că, potrivit art. 85 alin. (1) și art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât partea civilă, cât și partea responsabilă civilmente se bucură de drepturile prevăzute la art. 81 din același cod, printre care dreptul acestora de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei și de a consulta dosarul, în condițiile legii.

29. Din această perspectivă, Curtea a apreciat că părții civile și celei civilmente responsabile nu le este străin interesul pentru soluționarea laturii penale a procesului, în condițiile în care de stabilirea existenței faptei penale și a vinovăției inculpatului judecat în cauză depinde și soluționarea laturii civile a procesului. Mai mult, cu același prilej, Curtea a reținut că partea civilă, partea civilmente responsabilă și inculpatul au aceeași calitate, de părți, și, prin urmare, se află în aceeași situație.

30. Curtea a observat, de asemenea, ca fiind stabilit deja faptul că prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie respectate de legiuitor și atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu țin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv și în ceea ce privește procedura camerei preliminare. Astfel, s-a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialității, atât părții civile, cât și părții civilmente responsabile trebuie să li se ofere aceleași drepturi ca și inculpatului.

31. Având în vedere cele anterior arătate, Curtea a constatat că, odată citate, partea civilă și partea responsabilă civilmente iau cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.

32. De asemenea, în

Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , paragrafele 57-62, Curtea a reținut că procedura desfășurată în camera preliminară nu se realizează într-o procedură orală în care părțile din proces să își poată expune susținerile, ci pe baza celor depuse în scris de către inculpat și a răspunsului parchetului. Or, în ceea ce privește dreptul la o procedură orală, Curtea a observat că numai în cadrul unor dezbateri desfășurate oral procesul poate fi urmărit efectiv, în succesiunea fazelor sale, de către părți. Așa încât dreptul la o procedură orală conține și dreptul inculpatului, al părții civile și al părții responsabile civilmente de a fi prezente în fața instanței. Acest principiu asigură contactul nemijlocit între judecător și părți, făcând ca expunerea susținerilor formulate de părți să respecte o anumită ordine și facilitând astfel stabilirea corectă a faptelor. Așadar, analizând activitatea judecătorului de cameră preliminară, Curtea a reținut că rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției/nevinovăției inculpatului. Or, reglementând în acest mod procedura camerei preliminare și având în vedere influența pe care această procedură o are asupra fazelor de judecată ulterioare, Curtea a constatat că legiuitorul a încălcat dreptul părților la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor. Pentru aceste motive, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) și în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului" este neconstituțională, întrucât nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a părții civile și a părții responsabile civilmente în procedura desfășurată în camera de consiliu, în fața judecătorului de cameră preliminară.

33. De asemenea, prin

Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, paragraful 34, Curtea Constituțională a statuat că restrângerea sferei titularilor contestației în camera preliminară doar la procuror și inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiție - consacrat de art. 21 din Legea fundamentală și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - al părții civile și părții responsabile civilmente, având în vedere faptul că, astfel cum a reținut Curtea, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției/ nevinovăției inculpatului. Curtea a reținut că partea civilă, precum și partea responsabilă civilmente trebuie să aibă posibilitatea, ca și inculpatul și procurorul, de a contesta cele statuate de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea pronunțată în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală referitor la modul de soluționare a cererilor și excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor de restituire a cauzei la parchet - în caz de constatare a unor neregularități ale actului de sesizare; excluderea totală a probelor administrate în cursul urmăririi penale; neremedierea, în termen, de către parchet a neregularităților actului de sesizare - ori cu privire la cazurile în care judecătorul a exclus una sau mai multe probe administrate sau a constatat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în condițiile în care probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

34. De asemenea, instituirea prin dispozițiile legale criticate a unui termen în interiorul căruia inculpatul are dreptul de a formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală nu este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, deoarece impunerea, prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiționări ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire (a se vedea

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).

35. În concluzie, ținând seama de considerentele care au fundamentat deciziile de admitere anterior menționate, precum și cele ale

Deciziei nr. 776 din 18 decembrie 2014

prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece din interpretarea sistematică a acestor considerente rezultă că, în raport cu obiectul procedurii din camera preliminară, inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate le este asigurat în mod egal dreptul de a formula cereri și ridica excepții în fața judecătorului de cameră preliminară. De asemenea, prin

Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 13 februarie 2015, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată o excepție similară referitoare la dispozițiile art. 344 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Radonis Cons" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.566/100/2015 al Tribunalului Maramureș - Secția penală și de Valeriu Petru Bălan în Dosarul nr. 242/265/2015/a1 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția penală și constată că dispozițiile art. 344 alin. (2) și (3) și art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureș - Secția penală și Tribunalului Bistrița Năsăud - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2016.