Decizia nr. 168/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea "Solo Atractiv Com" - S.R.L. din București, în Dosarul nr. 39.437/3/2014 al Tribunalului București - Secția a VII-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.375D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale pentru situații deosebite. Deși dispozițiile legale criticate sunt derogatorii de la art. 200 din Codul de procedură civilă, ele nu încalcă prevederile art. 21 privind accesul liber la justiție din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 39.437/3/2014, Tribunalul București - Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea "Solo Atractiv Com" - S.R.L. din București, într-o cauză având ca obiect deschiderea procedurii simplificate a falimentului.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât duc la o prelungire nejustificată a duratei litigiului fără ca aceasta să poată fi pusă în sarcina părții. Trebuie reținut că partea poate obține reformarea hotărârii de respingere a cererii de deschidere a procedurii insolvenței în apel, dar nedepunerea documentelor avute în vedere de instanță nu poate fi pusă în sarcina acesteia dacă nu a fost citată.

6. Legiuitorul a creat o situație în care niciuna dintre părți nu a greșit: judecătorul din prima instanță nu are posibilitatea de a cita partea și este nevoit să respingă acțiunea, partea nu știe că sunt necesare documente suplimentare, iar instanța de apel este nevoită să admită cererea de deschidere a insolvenței după depunerea documentelor suplimentare. Astfel, deși niciuna dintre părți nu este în culpă, cererea trebuie să parcurgă un întreg ciclu procesual doar pentru că legiuitorul a derogat de la prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă și a creat o procedură fără citarea părților.

7. Norma criticată nu îi dă dreptul părții să își completeze cererea conform solicitării instanței, partea fiind astfel pusă într-o poziție de inferioritate față de alți justițiabili, fără niciun fel de justificare rezonabilă. Niciun aspect al procedurii insolvenței nu justifică această derogare, mai ales în condițiile în care principiul urmărit, cel al celerității, este înfrânt de erorile care pot apărea ca urmare a lipsei citării părții.

8. Pe de altă parte, autoarea excepției de neconstituționalitate solicită constatarea neconstituționalității

art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014

în măsura în care este interpretat că același judecător care a pronunțat hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență va pronunța și soluția de revocare a încheierii de deschidere a procedurii insolvenței.

9. Tribunalul București - Secția a VII-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că, atât timp cât debitorul și-a întemeiat cererea de deschidere a procedurii pe dispozițiile art. 38 și

art. 72 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, judecătorul-sindic prezumă că acesta cunoaște toate dispozițiile cuprinse în această lege, implicit și dispozițiile art. 67 alin. (2) care prevăd că nedepunerea actelor prevăzute la art. 67 alin. (1), fără citarea sa cu mențiunea de a le depune, deci prin derogare de la art. 200 din Codul de procedură civilă, atrage respingerea cererii.

10. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că procedura insolvenței este o procedură specială caracterizată de celeritate. Tocmai pentru respectarea termenului rezonabil de soluționare a cererilor de acest tip s-au instituit aceste obligații (de depunere de documente) în sarcina debitorului care solicită deschiderea procedurii de insolvență cu sancțiunile aferente [respingerea cererii - nedepunerea înscrisurilor prevăzute la art. 67 lit. a), g), k), l) și m)] sau decăderea din dreptul de a propune un plan de reorganizare - nedepunerea înscrisurilor prevăzute de art. 67 lit. h), i) și j) pentru nerespectarea lor.

12. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire accesului liber la justiție, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generate proprii unui stat de drept. Pe de altă parte, debitorul nu-și poate invoca propria culpă în nedepunerea tuturor actelor prevăzute de lege în susținerea cererii sale, în situația respingerii cererii pentru nedepunerea înscrisurilor prevăzute la

art. 67 lit. a), g), k), l) și m) din Legea nr. 85/2014

debitorul poate formula o nouă cerere completă.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare îl constituie dispozițiile

art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: "(10) Cererea debitorului se va judeca de urgență, în termen de 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea părților. Prin excepție de la prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă, judecătorul-sindic va stabili termenul de judecată în camera de consiliu, în termen de 10 zile de la depunere, chiar dacă cererea nu îndeplinește toate cerințele legale și nu sunt depuse toate documentele. În cazul în care la data depunerii cererii debitorului se găsesc înregistrate pe rol cereri ale creditorilor, se va proceda potrivit prevederilor alin. (6) teza a II-a."

16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit

art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 , documentele prevăzute la alin. (1) se depun odată cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai târziu, până la termenul de judecată stabilit de judecătorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g), k), l), m) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d), precum și a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de

Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Nedepunerea documentelor prevăzute la lit. h), i) și j) este sancționată cu decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.

18. Curtea mai observă că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul accesului liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 284 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015).

19. Debitorul de bună-credință are tot interesul ca procedurile să se desfășoare cu celeritate. Stabilirea condițiilor pentru judecarea cererii debitorului ține de opțiunea legiuitorului, având în vedere situația specifică a procedurii insolvenței care prevede termene scurte care să împiedice deteriorarea situației economice a acestuia și pentru a crește, implicit, șansele creditorilor de a-și recupera creanțele.

20. În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederile

art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014

ar fi neconstituționale în măsura în care este interpretat că același judecător care a pronunțat hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență va pronunța și soluția de revocare a încheierii de deschidere a procedurii insolvenței, se constată că ea privește, de fapt, alte prevederi legale din aceeași lege, respectiv art. 43 alin. (7). Potrivit acestor din urmă prevederi, "Curtea de apel învestită cu soluționarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătorului-sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței, admițând apelul, va anula hotărârea și va trimite cauza judecătorului-sindic, pentru deschiderea procedurii insolvenței." Or, aceste dispoziții legale nu au fost indicate expres de autorul excepției de neconstituționalitate și nici nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată, astfel că nici instanța de contencios constituțional nu se poate pronunța asupra lor.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată de Societatea "Solo Atractiv Com" - S.R.L. din București, în Dosarul nr. 39.437/3/2014 al Tribunalului București - Secția a VII-a civilă și constată că dispozițiile

art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VII-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 martie 2016.