Decizia nr. 327/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Mișcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vișan, în Dosarul nr. 4.133/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 722D/2016 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocat Dorel Cosmin Marinescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului autorului excepției pentru susținerea acesteia. Acesta arată, în esență, că dispozițiile legale criticate, ce prevăd inexistența vreunei căi de atac împotriva hotărârilor definitive pronunțate în materie electorală, îngrădesc dreptul de acces liber la justiție. În argumentarea celor menționate, arată că în cursul judecării apelului a sesizat o stare de incompatibilitate a unuia dintre judecători, situație pe care nu o poate remedia, în lipsa posibilității legale de a promova o cale extraordinară de atac.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, argumentând că suprimarea căilor de atac în materie electorală este determinată de caracterul urgent și special al acestui domeniu.

5. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepției precizează că aceste caracteristici ale domeniului electoral nu justifică îngrădirea accesului liber la justiție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Decizia civilă nr. 1.023 din 3 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.133/63/2016, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Mișcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vișan, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare împotriva unei decizii civile pronunțată în materie electorală de Tribunalul Dolj. În cauză s-a invocat din oficiu excepția inadmisibilității contestației în anulare, situație în care contestatorul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost consemnată în cuprinsul deciziei civile pronunțate în cauză, autorul acesteia susține încălcarea dreptului la un proces echitabil și la ridicarea excepției de față, invocând, în acest sens, dispozițiile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

8. Tribunalul Dolj - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Suprimarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești, la care se referă

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , este în concordanță cu caracterul de celeritate și natura specială a procedurii de judecată în materie electorală, ce se desfășoară potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Astfel, valorificarea drepturilor electorale este condiționată de respectarea unei proceduri de judecată speciale, urmărindu-se evitarea prelungirii procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive și irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. Aplicarea regulilor de drept comun în materie electorală ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. În atare condiții, suprimarea căii de atac extraordinare nu poate echivala cu limitarea accesului liber la justiție, ci reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție conferă legiuitorului prerogativa exclusivă de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. În plus, și jurisprudența Curții Constituționale este în același sens, fiind enumerate cu titlu exemplificativ

Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008 ,

Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 ,

Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013

sau

Decizia nr. 159 din 20 martie 2014 .

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Astfel cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluționare a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de lege, desfășurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluționate cu celeritate toate cererile adresate justiției, fără ca aceasta să reprezinte o restrângere a exercițiului dreptului subiectiv sau procesual, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă "în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite". Prin limitarea căilor de atac doar la cele ordinare, legiuitorul a urmărit evitarea prelungirii procesului, ca urmare a contestării hotărârilor definitive și irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. Intenția acestuia, așadar, vizează exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Mai mult, art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac."

14. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate normele art. 21 din Constituție, privind accesul liber la justiție și ale art. 6 din Convenția pentru apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că soluția legislativă cuprinsă în prezent la

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

a mai format obiectul controlului de constituționalitate prin prisma unor critici de neconstituționalitate identice, formulate cu privire la dispozițiile

art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, act normativ abrogat de

art. 136 din Legea nr. 115/2015 .

16. Astfel, prin

Decizia nr. 159 din 20 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014, Curtea a statuat, în esență, că dispozițiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, reținând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, revizuirea [n.a. - sau orice cale extraordinară de atac, cum este, în cazul de față, contestația în anulare] nu își găsește rațiunea, întrucât este vorba despre evenimente temporare și ireversibile, așa cum sunt alegerile locale, astfel că prin introducerea căii revizuirii nu s-ar mai atinge nicio finalitate, nu s-ar mai putea oferi nicio satisfacție revizuentului, chiar în ipoteza revizuirii hotărârii contestate. Așadar, din cauza imposibilității fizice de restabilire a situației anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral.

17. În același sens, Curtea a pronunțat

Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008,

Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011 și

Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013.

18. Curtea constată, pentru identitate de rațiune, că argumentele reținute în deciziile la care s-a făcut mai sus referire își mențin mutatis mutandis valabilitatea și în prezenta cauză și că, în consecință, dispozițiile

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

nu afectează exercitarea liberului acces la justiție și nici a dreptului la un proces echitabil.

19. Față de susținerile autorului excepției din ședința publică de judecată, potrivit cărora cererea sa de apel a fost judecată de un complet în compunerea căruia s-ar fi aflat un judecător în stare de incompatibilitate, Curtea reține că acesta nu este un argument de natură a determina neconstituționalitatea textului de lege examinat, ci reprezintă un element de fapt, conjunctural, iar pentru rezolvarea situației reclamate există alte remedii prevăzute de lege, cum ar fi, de pildă, recuzarea - în timpul procesului, în condițiile Codului de procedură civilă, sau ulterior, sesizarea inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile

Legii nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Mișcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vișan, în Dosarul nr. 4.133/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și constată că prevederile

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2016.