Memorandumul din 11 decembrie 2002

Anexa 1 (A și B)

---------------

ACORD-CADRU

Comisia Comunităților Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, și România, pe de altă parte, și împreună denumite părți contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistența PHARE din partea Comunității, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunității Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menționarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal și administrativ pentru executarea măsurilor finanțate în România în cadrul programului de asistența al Comunității,

au convenit după cum urmează:

Anexa A

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părțile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare și conducător) va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective, descriere și condiționalitati
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
● promovarea relațiilor de buna vecinătate și stabilitate în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est (CEEC) prin finanțarea de proiecte, ceea ce va aduce beneficii reale regiunilor și comunităților situate de o parte și de alta a granitei;
● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră dintre cele doua tari, ajutand aceste regiuni să depășească problemele specifice de dezvoltare ce pot aparea, inter alia, datorită poziției acestora în cadrul economiilor naționale, în interesul comunităților locale și într-un mod compatibil cu politica de protecție a mediului înconjurător;
● promovarea creării și dezvoltării viitoare a rețelelor de cooperare de ambele părți ale granitei și stabilirea de legături cu rețelele mai cuprinzatoare ale Comunității.
1.2. Obiectivele specifice și rezultatele programului sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:
● modernizarea tuturor tipurilor de rețele de infrastructura existente, incluzând rețelele de șosele, cai ferate, electricitate, energie, și construirea legăturilor care lipsesc dintre cele doua regiuni. Modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente și deschiderea de noi puncte de trecere vor facilita dezvoltarea legăturilor transfrontaliere (Proiectul 2002/000-627-01, a se vedea mai jos). Toate dezvoltarile de infrastructura corespund planurilor de dezvoltare a rețelelor transeuropene. Coridorul paneuropean nr. IV (Budapesta-București-Constanta) va crea, de asemenea, noi forme de cooperare la regiunea de granita (Proiectul 2002/000-628-01, a se vedea mai jos);
● întărirea cooperării economice în regiunea de frontieră prin sprijinirea relațiilor dintre instituțiile ce reprezintă sectorul afacerilor și încurajarea inițiativelor întreprinderilor mici și mijlocii - IMM (Proiectul 2002/000-627-02, a se vedea mai jos). Întărirea parteneriatelor transfrontaliere prin promovarea cooperării de afaceri și financiare, dezvoltării întreprinderilor, precum și a cooperării dintre instituțiile reprezentând sectorul de afaceri din regiunea de granita (Proiectul 2002/000-628-02);
● stabilirea unui mecanism flexibil de finanțare a așa-numitelor "proiecte la scara mica, de la om la om" în cadrul domeniului de dezvoltare socioeconomica (dezvoltare economică locală, măsuri de instruire și de plasare a forței de muncă, îmbunătățirea fluxului de informații și a comunicării, schimburi culturale etc.), cu impact transfrontalier (Proiectul 2002/000-627-03 și Proiectul 2002/000-628-03).
1.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre România și Ungaria, consultărilor cu delegatiile CE din ambele tari și a recomandărilor Directoratului General Extindere, ce reflecta Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 privind implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susținerea Programului PHARE CBC România-Ungaria 2002 corespund conținutului Documentului de programare comuna (JPD).
1.3.1. Prioritatea JPD: Dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea transfrontaliera
După analiza legăturilor de infrastructura la granita dintre România și Ungaria, au fost identificate următoarele puncte slabe:
● lipsa capitalului și un nivel scăzut în dezvoltarea legăturilor;
● drumuri inguste/restrictii în circulație la regiunea de granita și facilități de transport slabe.
Pe baza unei evaluări realiste a situației existente și a experienței anterioare, îmbunătățirea legăturilor dintre regiunile de granita are un impact pozitiv asupra dezvoltării economice și calității vieții.
Proiectul 2002/000-627-01 - Reconstructia drumului nr. 4915 dintre Nyirbator și Vallaj (Csanalos)
Obiectivele proiectului reflecta prioritățile cuprinse în PNDP și care sunt conforme cu strategiile sectoriale și de dezvoltare ale Regiunii Marii Campii Nordice.
Dezvoltarea infrastructurii de acces este într-adevăr o prioritate-cheie în regiune.
Structurile îmbunătățite vor contribui la întărirea economiei în regiune și la realizarea potențialului sau de dezvoltare, asa cum este prevăzut și în alte proiecte PHARE de coeziune economică și socială.
În prezent soseaua de acces la punctul de frontieră nu este corespunzătoare pentru transportul internațional. Mai mult, nu este potrivita pentru a susține traficul intens generat de un punct de trecere a frontierei, care va fi deschis permanent. În acest sens s-a planificat reconstructia acesteia.
Rezultatele proiectului vizează consolidarea și lărgirea drumului public nr. 4915. În prezent, din cauza caracteristicilor structurii drumului, traficul este lent, creând un pericol potențial. Lărgirea drumului va avea ca rezultat un flux de trafic crescut și va reduce poluarea fonica și a aerului din regiune. În plus, distanta dintre reședința de județ Nyiregyhaza și granita românească va fi redusă de la 98 km (Csengersima) la 56 km. Astfel se va îmbunătăți accesul la Parcul Industrial Nyirbator și Carei de pe teritoriul românesc, în acest fel intarindu-se cooperarea transfrontaliera în regiune.
Numele solicitantului:
Szabolcs-Szatmar-Bereg Megyei Kozutkezelo Kht. (Compania de Management al Drumurilor din județul Szabolcs-Szatmar-Bereg)
Costul total al proiectului:
3.615.000 euro
PHARE CBC:
2.115.000 euro
Contribuția proprie:
1.500.000 euro
Proiectul românesc "în oglindă":
Proiectul 2002/000-628-01 - Pasaj peste calea ferată din Satu Mare pe ruta DN 19 - Petea (România) - Csengersima (Ungaria)
Proiectul 2002/000-628-01 - Pasaj peste calea ferată din Satu Mare pe ruta DN 19 - Petea (România) - Csengersima (Ungaria)
Obiectivele proiectului sunt:
● îmbunătățirea cooperării transfrontaliere dintre Ungaria și România;
● îmbunătățirea și facilitarea tranzitului călătorilor și vehiculelor prin orașul Satu Mare prin reducerea timpului de asteptare și prin fluidizarea tranzitului autovehiculelor în oraș;
● motivarea creării și dezvoltării legăturilor de transport corespunzătoare de ambele părți ale granitei ungaro-române.
Rezultatele proiectului vor fi următoarele:
● infrastructura de transport îmbunătățită, în cadrul strategiei comune de dezvoltare a ambelor regiuni;
● împreună cu proiectul ungar "în oglinda" - "Reconstructia drumului nr. 4915 dintre Nyirbator și Vallaj (Csanalos)", propus de Compania de Management al Drumurilor din județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, distanta dintre nordul României și Ungaria va fi redusă, imbunatatind schimburile la costuri mici și circulația dintre cele doua tari;
● activitățile întreprinse vor permite un trafic intens și deschiderea punctului de frontieră pentru transportul de mărfuri.
Vor fi necesare următoarele activități:
● prezentarea detaliată a proiectului tehnic și pregătirea documentației de licitație (servicii);
● amenajarea terenului (lucrări) - aceasta activitate va trebui să respecte toate cerințele legale din România privind demolarea clădirilor și îndepărtarea rețelelor de utilități. Printr-un proiect separat se va realiza în avans de către beneficiar - Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, ca preconditie a lansării licitației pentru componenta 3 - construcția pasajului;
● construcția pasajului și echipamentele conexe (lucrări) - activitatea consta din construirea unui pasaj cu lungimea de 668 m și lățimea de 7,8 m, cu o deschidere alcătuită din 30 de travee peste calea ferată. Pasajul va avea, de asemenea, doua niveluri de acces la principalele rute din regiune (DN 19 și strada Grigore Ureche). Proiectul urmărește, de asemenea, construirea de noi străzi și drumuri pietonale, sisteme de iluminat etc.;
● asistența tehnica pentru supravegherea lucrărilor (servicii).
Numele solicitantului:
Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, județul Satu Mare
Costul total al proiectului:
6.990.000 euro
PHARE CBC:
2.500.000 euro
Contribuția proprie:
4.490.000 euro,
din care 485.000 euro vor fi furnizati de Consiliul Local al Municipiului Satu Mare din resurse proprii, iar restul cofinanțării, valorand în total 4.005.000 euro, va fi furnizat de către Consiliul Local al Municipiului Satu Mare dintr-un credit obținut de la Banca Română de Dezvoltare (BRD) - Societe Generale.
Proiectul ungar "în oglinda": 2002/000-627-01 - Reconstructia drumului nr. 4915 între Nyirbator și Vallaj (Csanalos).
1.3.2. - Prioritatea JPD: Dezvoltarea economică
După analiza mediului social și economic din regiunile de frontieră dintre România și Ungaria, au fost identificate următoarele puncte slabe:
● un nivel destul de scăzut de promovare a investițiilor bilaterale;
● un număr scăzut de evenimente economice comune în ciuda potențialului regiunilor și a existenței unei strategii comune de dezvoltare;
● lipsa unor centre multifunctionale adecvate în regiuni, care să asigure organizarea unor evenimente importante locale și transfrontaliere;
● dezvoltare economică inegala între regiunile de frontieră.
Pe baza acestei analize și a experienței câștigate din cooperarea anterioară dintre România și Ungaria, a fost identificat un potențial pentru dezvoltarea mediului economic și social în zona transfrontaliera. Pentru accelerarea unor astfel de activități a fost subliniata necesitatea construirii unor clădiri multifunctionale care să poată gazdui activități de dezvoltare economică și activități de promovare a cooperării.
Proiectul 2002/000-627-02 - Dezvoltare economică prin promovarea instituțiilor ce furnizează servicii economice
Obiectivele proiectului sunt:
● întărirea cooperării economice ungaro-române prin sprijinirea organizațiilor care furnizează servicii de afaceri în regiunea de frontieră;
● în conformitate cu obiectivele Parteneriatului de aderare, proiectul urmărește, de asemenea, promovarea dezvoltării întreprinderilor, întărirea capacității acestora de a face fața presiunii competitionale. Mecanismul de implementare contribuie într-adevăr, în mod indirect, la pregătirea autorităților ungare centrale și regionale în scopul implementarii fondurilor structurale.
Obiectivele schemelor de grant reflecta prioritățile Planului național preliminar de dezvoltare, redactat pe baza strategiilor sectoriale și a măsurilor regionale. Acest proiect va stabili condiții favorabile și cadrul instituțional ce vor sprijini agenții economici sa dezvolte relații transfrontaliere. Mai mult, va mari capacitatea organizațiilor și a agenților economici de ambele părți ale granitei de a profita de potențialul cooperării transfrontaliere și de a îmbunătăți astfel poziția economică a regiunii.
Rezultatele proiectului vor fi:
● asigurarea de condiții favorabile și sprijin pentru înființarea și funcționarea întreprinderilor locale;
● accentuarea creșterii și competitivitatii sectorului IMM din regiune prin utilizarea potențialului cooperării transfrontaliere;
● crearea unor zone concentrate de dezvoltare economică, care vor putea deveni zonele-cheie de intarire a relațiilor economice;
● promovarea cooperării dintre instituțiile ce reprezintă sectorul de afaceri și intensificarea parteneriatelor de afaceri și a contactelor cu România;
● încurajarea inițiativelor IMM pentru cooperarea transfrontaliera, acordându-le acestora acces la informații privind oportunitatile și piețele de dincolo de granita;
● îmbunătățirea standardului și eficientei serviciilor de consultanța și a altor servicii furnizate de instituții;
● implementarea de strategii inovative de afaceri în regiunile-ținta de către patronii și managerii IMM.
Numele solicitantului: organizațiile eligibile pentru a oferi sprijin vor fi organizații nonprofit sau neguvernamentale selectate în urma unei solicitări de propuneri
Costul total al proiectului:
3.533.000 euro
PHARE CBC:
2.385.000 euro
Contribuția proprie:
1.148.000 euro
Proiectul românesc
Proiectul 2002/000-628-02 -
"în oglindă":
Centrul Expo - Târgul Internațional Arad
Proiectul 2002/000-628-02 - Centrul Expo - Targul Internațional Arad
Proiectul are ca scop terminarea și extinderea construcției sălii de expoziție și a platformei exterioare de expunere, precum și stabilirea unui program de promovare a utilizării Targului Internațional Arad pentru activități transfrontaliere.
Proiectul urmează:
● sa promoveze relațiile transfrontaliere cu Ungaria și cu alte tari vecine printr-un număr ridicat de parteneriate;
● sa stabilească un cadru adecvat pentru schimburile interculturale dintre tari diferite și în special cu Ungaria;
● sa intensifice schimbul de informații în domeniul socioeconomic dintre instituțiile din regiunea transfrontaliera;
● sa intensifice schimburile comerciale în regiunea transfrontaliera.
Proiectul va avea următoarele rezultate:
● construirea Centrului Expo - Targul Internațional Arad, incluzând extinderea suprafeței interioare și exterioare și a utilităților de infrastructura;
● furnizarea dotărilor/echipamentelor necesare și a facilităților pentru Centrul Expo - Targul Internațional Arad;
● crearea unui program complex de promovare a activităților ce privesc Centrul Expo - Targul Internațional Arad.
Efectele directe ale construirii Centrului Expo - Targul Internațional Arad se referă la creșterea:
● numărului de expozanti de la un număr mediu de 120 de companii/târg la 160 de companii/târg;
● participării expozantilor unguri de la 20% la 40%;
● numărului de vizitatori unguri ai expozițiilor Targului Internațional Arad de la 40 de companii la 120 de companii/expoziție.
Vor fi necesare următoarele activități:
● pregătirea proiectului tehnic și a documentelor de licitație (servicii);
● finalizarea primei sali de expunere și a platformei exterioare de expunere, inclusiv a utilităților de infrastructura, și furnizarea de echipamente pentru lucrările de interior și exterior.
Aceasta activitate include:
- finalizarea primei sali de expunere și extinderea de la 2.000 mp la 3.000 mp, ținându-se seama de toate aspectele tehnice, inclusiv protecția împotriva incendiilor;
- finalizarea sălii de conferințe, a birourilor administrative pentru organizatorii targului, a unei zone de servicii de alimentație publică și a unei miniedituri pentru a deservi doar activitățile specifice targului, a instalațiilor de sunet, grupurilor sanitare etc;
- finalizarea platformelor exterioare de expunere și extinderea lor de la 3.000 mp la 10.000 mp, incluzând construirea de garduri, de corturi pentru expozantii din exterior, a structurii expoziției, inclusiv a infrastructurii pentru utilități (furnizarea de apa, electricitate, căldură etc.), și a oricăror facilități și echipamente suplimentare (mașini pentru încărcarea/descărcarea mărfurilor expozantilor);
- achiziționarea de mobila, echipamente și instalații și de alte dotări pentru aranjamentele interioare și exterioare, incluzând sala de expunere, sala de conferințe, birourile administrative, zona de servicii de alimentație publică etc., în vederea funcționarii optime a Centrului Expo - Targul Internațional Arad;
● asistența tehnica pentru supravegherea lucrărilor (servicii);
● campania de sensibilizare a publicului (servicii).
Aceasta activitate consta din activități publice de promovare a Targului Internațional Arad și a serviciilor oferite de acesta piețelor din România și Ungaria și pieței regionale.
Numele solicitantului:
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad (CCIA Arad)
Costul total al proiectului:
2.710.000 euro
PHARE CBC:
2.000.000 euro
Contribuția proprie:
710.000 euro (furnizați de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad)
Proiectul ungar "în oglindă":
Proiectul 2002/000-627-02 - Dezvoltare economică prin promovarea instituțiilor ce furnizează servicii economice
1.3.3. Prioritatea JPD - Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF)
Cu scopul de a întări cooperarea locală transfrontaliera dintre cele doua regiuni de granita, România și Ungaria au decis la începutul anului 2000 sa înceapă implementarea Fondului comun pentru proiecte mici - JSPF. Acest program va finanta proiectele soft în următoarele domenii prioritare: cooperarea de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie și marketing, instruirea profesională, plasarea forței de muncă, cooperarea în domeniul mediului, măsuri pentru schimburile în domeniul sănătății și al culturii, îmbunătățirea fluxului de informații și comunicare între regiunile de frontieră etc. Pentru a avea un impact suficient, aceste programe trebuie să fie implementate din perspectiva multianuala: se propune asadar să se continue aceasta inițiativa.
Proiectele 2002/000-627-03 și 2002/000-628-03 Fondul comun pentru proiecte mici
Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care să finanteze proiectele "la scara mica, de la om la om", care au impact transfrontalier. Comisia de cooperare comuna (JCC) a hotărât în unanimitate ca alocarea PHARE este aceeași pentru fiecare țara.
JSPF va funcționa în conformitate cu Liniile directoare specifice care au fost elaborate pentru anul 2000 și aprobate de către serviciile Comisiei (delegatiile CE) și cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD. Cele doua tari vor elabora Linii directoare comune precise, ce vor fi aprobate de delegatiile CE din România și Ungaria. În principiu, ambele agenții de implementare - română și ungara - vor elabora un pachet specific care să includă Linii directoare comune de implementare și vor elabora cereri de oferte care să fie deschise și impartiale față de toate organizațiile eligibile. Cererile depuse vor fi evaluate de către o echipa de evaluatori corespunzătoare și de către Comitetul de evaluare comuna. Deciziile finale se vor lua pe baza recomandărilor Comitetului de evaluare comuna.
Aplicantii pentru proiecte vor avea nevoie, în multe cazuri, de asistența substantiala de dezvoltare a acestora. Se pot organiza ateliere de instruire și informare pentru a-i informa și a-i asista pe posibilii participanți, în scopul de a se asigura o mai mare transparenta și de a se incuraja propunerile de calitate.
JSPF are ca scop alocarea unei contribuții PHARE totale de 500.000 euro pentru fiecare regiune de frontieră. Până la 7% din contribuția PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare țara) pot fi utilizate pentru cheltuieli privind pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
Cofinantarea este necesară și va constitui un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecărui proiect soft (în bani sau în natura).
Costul total al proiectului:
1.100.000 euro (550.000 euro pentru fiecare țară)
PHARE CBC:
1.000.000 euro (500.000 euro pentru fiecare țară)
Contribuția proprie:
100.000 euro (50.000 euro pentru fiecare țară)
1.4. Condiționalitati
Asistența PHARE pentru toate proiectele este acordată în funcție de disponibilitatea cofinanțării, asa cum se arata în tabelul de buget de mai jos.
Toate proiectele de investiții care, în conformitate cu regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE , completată prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului asupra mediului înconjurător vor fi supuse unei evaluări de mediu. Dacă directiva nu a fost încă transpusa în totalitate, procedura va fi similară cu cea stabilită prin directiva susmentionata.
Toate proiectele de investiții vor fi derulate în conformitate cu legislația comunitara de mediu relevanta. Fișele de proiect vor include clauze specifice privind respectarea legislației UE relevante din domeniul protecției mediului înconjurător, în funcție de tipul de activitate desfășurată în cadrul fiecărui proiect de investiții.
Guvernele Ungariei și României se vor asigura ca o cofinantare adecvată în conformitate cu detaliile incluse în proiecte va fi disponibilă la timp. Asa cum se specifică pentru fiecare proiect individual, cofinantarea contractelor de grant, de servicii, livrări și lucrări va fi inteleasa ca fiind comuna, iar raportul dintre sumele PHARE și sumele naționale trebuie aplicat la valoarea finala a contractului.
Guvernele Ungariei și României se vor asigura ca se furnizează Fondului Național și agentiilor de implementare resursele umane și financiare adecvate, pentru a se asigura implementarea în bune condiții a programului și în special implementarea schemei de granturi.
Regulile finale de implementare a JSPF vor fi subiectul verificării și aprobării celor două delegații CE, din Budapesta și București.
2. Buget
┌─────────┬──────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──────────┐
│
Nr.
│Prioritatea/
│
PHARE(euro)
│Cofinan-
│
│
│proiectu-│Titlul
├─────────┬──────────┬──────────┤tare
│
Total
│
│lui
│proiectului
│Construc-│ Sprijin
│
│naționala │
(euro)
│
│
│
│tia
│investi-
│ Total
│ (euro)
│
│
│
│
│institu- │tional
│
│
│
│
│
│
│tionala
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│
│Sectorul:
│
300.000│ 4.315.000│ 4.615.000│ 5.990.000│10.605.000│
│
│Infrastructura│
│
│
│
│
│
│
│(ÎN)
│
│
│
│
│
│
│
│Prioritatea
│
│
│
│
│
│
│
│JPD:
│
│
│
│
│
│
│
│Dezvoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│infrastruc-
│
│
│
│
│
│
│
│turii,
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│transfronta-
│
│
│
│
│
│
│
│liera
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2002/000-│Reconstructia │
0│ 2.115.000│ 2.115.000│ 1.500.000│ 3.615.000│
│627-01
│drumului
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 4915
│
│
│
│
│
│
│
│dintre
│
│
│
│
│
│
│
│Nyorbator
│
│
│
│
│
│
│
│și Vallaj
│
│
│
│
│
│
│
│(Csanalos)
│
│
│
│
│
│
│
│(Ungaria)
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2002/000-│Pasaj peste
│
│
│
│
│
│
│628-01
│calea
│
300.000│ 2.200.000│ 2.500.000│ 4.490.000│ 6.990.000│
│
│ferată din
│
│
│
│
│
│
│
│Satu Mare
│
│
│
│
│
│
│
│pe ruta
│
│
│
│
│
│
│
│DN 19 -
│
│
│
│
│
│
│
│Petea
│
│
│
│
│
│
│
│(România) -
│
│
│
│
│
│
│
│Csengersima
│
│
│
│
│
│
│
│(Ungaria)
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│
│Sectorul:
│
│
│
│
│
│
│
│Măsuri
│
200.000│ 4.185.000│ 4.385.000│ 1.858.000│ 6.243.000│
│
│integrate
│
│
│
│
│
│
│
│regionale (RE)│
│
│
│
│
│
│
│Prioritatea
│
│
│
│
│
│
│
│JPD:
│
│
│
│
│
│
│
│Dezvoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│economică
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2002/000-│Dezvoltare
│
0│ 2.385.000│ 2.385.000│ 1.148.000│ 3.533.000│
│627-02
│economică prin│
│
│
│
│
│
│
│promovarea
│
│
│
│
│
│
│
│instituțiilor │
│
│
│
│
│
│
│ce furnizează │
│
│
│
│
│
│
│servicii
│
│
│
│
│
│
│
│economice
│
│
│
│
│
│
│
│(Ungaria)
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2002/000-│Centrul Expo -│
200.000│ 1.800.000│ 2.000.000│
710.000│ 2.710.000│
│628-02
│Targul
│
│
│
│
│
│
│
│Internațional │
│
│
│
│
│
│
│Arad (România)│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│
│Sectorul:
│1.000.000│
0│ 1.000.000│
100.000│ 1.100.000│
│
│Dezvoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│socială (SO)
│
│
│
│
│
│
│
│Prioritatea
│
│
│
│
│
│
│
│JPD:
│
│
│
│
│
│
│
│Fondul comun
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│proiecte
│
│
│
│
│
│
│
│mici
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2002/000-│Fondul comun
│
500.000│
0│
500.000│
50.000│
550.000│
│627-03
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│proiecte mici │
│
│
│
│
│
│
│(Ungaria -
│
│
│
│
│
│
│
│România)
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2002/000-│Fondul comun
│
500.000│
0│
500.000│
50.000│
550.000│
│628-03
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│proiecte mici │
│
│
│
│
│
│
│(România -
│
│
│
│
│
│
│
│Ungaria)
│
│
│
│
│
│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│
│TOTAL:
│1.500.000│ 8.500.000│10.000.000│ 7.948.000│17.948.000│
└─────────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
3. Aranjamente de implementare
a) Managementul financiar și al proiectelor din țara candidata:
- în Ungaria
Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS).
Coordonatorul național al asistenței (NAC), care este ministrul responsabil cu coordonarea Programului PHARE în Ungaria, va avea ca responsabilitate generală programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) și responsabilii cu autorizarea programului (PAO) se vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile menționate în Manualul DIS și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD*2).
NAC și NAO vor răspunde împreună de coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD.
Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului de Finanțe din Ungaria, condus de NAO respectiv, va monitoriza administrarea financiară a programului și va avea ca responsabilitate raportarea la Comisia Europeană. NAO va avea responsabilitate totală pentru administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta se va asigura ca se respecta regulile, reglementările și procedurile PHARE privind managementul achiziționării, raportarii și cel financiar, precum și regulile privind asistența de stat la nivel comunitar și ca exista un sistem funcțional de raportare și informare asupra proiectului. Acesta include responsabilitatea de a raporta toate cazurile suspecte sau reale de frauda și nereguli. NAO va avea întreaga responsabilitate pentru fondurile PHARE ale unui program până la încheierea acestuia;
- în România
Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile*3) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS).
Coordonatorul național al asistenței (NAC) va avea responsabilitate globală în ceea ce privește programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) și responsabilii cu autorizarea programului (PAO) se vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile menționate în Manualul DIS și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD*4).
NAC și NAO vor răspunde împreună de coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD.
────────────────
*1) Luând în considerare regulile menționate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.
*2) Ghidul practic a înlocuit secțiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.
*3) Luând în considerare regulile menționate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.
*4) Ghidul practic a înlocuit secțiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.
Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice din România, condus de NAO respectiv, va monitoriza administrarea financiară a programului și va avea ca responsabilitate raportarea la Comisia Europeană. NAO va avea responsabilitate totală pentru administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta se va asigura ca se respecta regulile, reglementările și procedurile PHARE privind managementul achiziționării, raportarii și cel financiar, precum și regulile privind asistența comunitara de stat și ca exista un sistem funcțional de raportare și informare asupra proiectului. Acesta include responsabilitatea de a raporta toate cazurile suspecte sau reale de frauda și nereguli. NAO va avea întreaga responsabilitate pentru fondurile PHARE ale unui program până la încheierea acestuia.
b) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane euro, cu excepția Fondului comun pentru proiecte mici, pentru care se vor furniza credite nerambursabile pentru microproiecte, incluzând acțiuni "de la om la om" și proiecte-pilot mici din regiunea de frontieră. Acesta justifica proiecte în valoare mai mica de 2 milioane euro și este, de asemenea, în concordanta cu art. 5 paragraful 2 din Reglementarea CE nr. 2.760/98.
c) Termene limita pentru contractare și plati
Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2004.
Toate plățile trebuie făcute până la 30 noiembrie 2005, cu excepția proiectului RO 2002/000-628-01 "Pasaj peste calea ferată din Satu Mare pe ruta DN 19 - Petea (România) - Csengersima (Ungaria)", pentru care data limita de alocare este 30 noiembrie 2006.
d) Recuperarea fondurilor
Orice neregula demonstrata sau frauda descoperită în orice moment în timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
Dacă implementarea unei măsuri pare sa nu justifice fie o parte din fondul alocat, fie întregul fond alocat, Comisia va face o analiza adecvată a cazului, în special cerând tarii beneficiare să-și prezinte comentariile într-o perioadă de timp determinata și sa remedieze orice neregula aparuta.
În urma analizei la care s-a făcut referire în paragraful de mai sus, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența referitoare la măsurile în cauza, dacă în urma analizei se constata nereguli, o combinație necorespunzătoare de fonduri sau nerespectarea uneia dintre condițiile menționate în memorandumul de finanțare și în special orice schimbare semnificativă ce afectează natura sau condițiile de implementare a măsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a asistenței va duce la recuperarea sumelor plătite.
Atunci când Comisia considera ca o anumită neregula nu a fost remediata sau ca o întreaga operațiune ori o parte a acesteia nu justifica fie întreaga asistența acordată acesteia, fie o parte din aceasta, Comisia va face o analiza adecvată a cazului și va cere tarii beneficiare să-și prezinte comentariile într-o perioadă de timp specifică. În urma analizei, dacă țara beneficiara nu a întreprins nici o măsura de remediere, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula întreaga sau o parte din asistența furnizată măsurii.
Comisia urmează sa determine dimensiunea măsurii corective necesare, ținând cont de natura neregulii constatate și de gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control și de management.
Orice fel de fonduri neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie. O declarație finala scrisă, însoțită de documentația aferentă, trebuie furnizată de către NAO chiar imediat după terminarea perioadei de plati a memorandumului de finanțare, declarație ce arata suma totală contractată și achitată. Trebuie inclusă și o balanța finala a băncii arătând soldurile existente la Fondul Național (FN)/agenția de implementare (AI) și la Oficiul de Plati și Contractare (CFCU).
Neluand în considerare recuperarea fondurilor neutilizate și neeligibile după expirarea memorandumului de finanțare, se poate emite un ordin complementar de recuperare, după auditul final privind corectitudinea și concordanta contractelor și plăților, precum și conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finanțare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei sume plătite în mod greșit, în 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu înapoiază suma datorată Comunității, țara beneficiara va returna această sumă Comisiei. Se va percepe dobânda la întârzierile de plată pentru sumele ce nu sunt returnate prin aplicarea regulilor specificate în Reglementările financiare ce guvernează bugetul comunitar.
e) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri către FN în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Ungaria la 17 decembrie 1998 și între Comisie și România la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate, în urma cererilor făcute de NAO, într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și administrat de către FN la o banca agreată în prealabil de Comisie.
a.a) Transferul fondurilor către FN
O plata de până la 20% din fondurile ce urmează a fi administrate la nivel local*) va fi transferata la FN în urma semnării memorandumului de finanțare și a acordurilor de finanțare (AF) de către FN și agențiile de implementare (AI). Prevederile menționate în art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național trebuie de asemenea să fie respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de persoane desemnate drept responsabili cu autorizarea programului (PAO) și o descriere a sistemului implementat, punând în evidenta fluxul de informații dintre FN și AI/CFCU și modul în care plățile vor fi efectuate.
Se vor efectua doua realimentari de până la 30% din fondurile ce urmează a fi administrate la nivel local*) și o plata finala fie în valoare de până la 20% din aceste fonduri, fie soldul bugetului, în funcție de suma mai mica. Prima realimentare va fi trasa atunci când au fost plătite 5% din buget*) de către AI și CFCU. A doua realimentare poate fi cerută atunci când s-au plătit 35% din bugetul total*) valabil. A treia și ultima realimentare se va efectua când s-au plătit 70% din buget. În mod excepțional, NAO poate cere un avans mai mare decât procentele menționate mai sus, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus. Cu excepția cazului în care Comisia emite o autorizație expresă prealabilă, nu se va face nici o realimentare dacă nu s-au respectat etapele sus-menționate.
────────────
FN va transfera fondurile către AI și CFCU în conformitate cu acordurile de finanțare (AF) semnate de FN și AI. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele agenției de implementare relevante, responsabilă cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național.
Fiecare AF va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazurile în care FN este el însuși agentul plătitor al AI, nu va exista un transfer de fonduri de la FN la AI. AI trebuie să fie conduse fiecare de către un PAO desemnat de NAO în urma consultărilor cu NAC. PAO va răspunde de toate operațiunile desfășurate de către AI relevante.
Pentru acele contracte ale căror fonduri sunt reținute pentru o perioadă de garanție ce depășește sfârșitul perioadei de efectuare a plăților, totalul global al fondurilor referitoare la acele contracte, asa cum a fost calculat de către PAO și stabilit de către Comisie, va fi plătit agenției de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate de a păstra fondurile până la scadenta plății finale și de a se asigura ca fondurile menționate vor fi folosite doar pentru a face plati referitoare la clauzele de reținere clauze privind suma de plată reținută până la executarea definitivă a contractului.
Agenția de implementare, de asemenea, își asuma întreaga responsabilitate față de părțile din contract de a îndeplini obligațiile referitoare la clauzele de reținere. Dobânzile acumulate la fondurile depuse vor fi plătite Comisiei după plata finala către părțile contractante. Fondurile ce nu au fost achitate părților contractante după efectuarea plăților finale vor fi returnate Comisiei. Anual NAO va prezenta Comisiei o situație generală privind utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanție - și mai ales privind plățile efectuate din aceste fonduri -, precum și dobânzile acumulate.
c.c) Dobânzi
În principiu, toate conturile bancare*5) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Dacă Comisia va decide în acest sens, pe baza unei propuneri făcute de NAO, dobânda poate fi reinvestita în program.
──────────────
*5) În special, dar nu exclusiv, conturi administrate de către FN, CFCU și AI.
f) Agențiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează:
- în România
În România, agenția de implementare va fi Ministerul Dezvoltării și Prognozei, prin Direcția de cooperare transfrontaliera (CBC), care își va asuma răspunderea totală pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea documentației de licitații, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepția plăților facturilor care vor fi efectuate de către Direcția de plati din cadrul aceluiași minister. Direcția CBC include, de asemenea, o unitate de coordonare naționala a programelor CBC, numita Unitatea de coordonare a programului CBC (CBC - UCP). Aceasta unitate va face legătură cu beneficiarul (instituțiile) și cu ministerele de resort cu scopul de a le ajuta la pregătirea termenilor de referința, la realizarea proiectelor tehnice, a specificatiilor tehnice și a documentației privind licitațiile. În 1997 a fost creat un birou regional CBC în regiunea de granita, în Arad, pentru a asigura contacte mai strânse cu beneficiarii proiectului, autoritățile locale și organismele relevante din regiunea de frontieră. Acest birou regional din Arad, renumit Secretariatul JSPF, va asista agenția de implementare în toate activitățile privind implementarea Fondului comun pentru proiecte mici, conform Liniilor directoare specifice pregătite de agenția de implementare.
Pentru contractele de lucrări reglementate de regulile FIDIC, un responsabil reprezentând interesele beneficiarului proiectului va acționa ca angajator, iar facturile vor trebui să fie autorizate de către inginerul independent contractat și finanțat din fondurile alocate în cadrul programului.
Instituțiile ce beneficiază de proiect vor trimite lunar rapoarte agenției de implementare, inclusiv copii delegației CE, însoțite de programe de realizare a obiectivelor și graficul de plati, precum și detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate și a lucrărilor rămase de finalizat;
- în Ungaria
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale a fost definit ca autoritate de implementare a tuturor măsurilor ce urmează a fi implementate de partea ungara în cadrul JPD. În termeni PHARE, Agenția Naționala de Dezvoltare Regionala din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale va fi agenția de implementare. Aceasta va avea responsabilitate globală în privinta tuturor aspectelor privind licitațiile și contractele, ca și aspectelor administrative și financiare ale implementarii.
Agenția de implementare:
Agenția Națională de Dezvoltare Regională din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale
Adresă:
1016 Budapesta, Gellerthegy u. 30-32
Telefon:
+36 1 4887171
Fax:
+36 1 4887188
g) Evaluarea impactului asupra mediului și conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, asa cum sunt stipulate în Directiva EIA*6), se aplică în totalitate tuturor proiectelor de investiții din cadrul PHARE. Dacă Directiva EIA nu a fost încă în totalitate transpusa, procedurile vor fi similare celor stabilite în directiva menționată mai sus. Dacă un proiect cade sub incidența anexei I sau anexei II la Directiva EIA, derularea procedurii EIA trebuie să fie atestata în documente*7).
Dacă este posibil ca un proiect sa afecteze locatii importante din punct de vedere al ocrotirii naturii, se va menționa în documente o evaluare adecvată conform art. 6 din Directiva privind habitatele*8) și va trebui înscrisă în documente*9).
──────────
*6) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, completată prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*7) În anexa EIA la fișa proiectului de investiții corespunzător.
*8) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.
*9) În anexa "Conservarea naturii" la fișa proiectului de investiții corespunzător.
Toate proiectele de investiții se vor desfășura în conformitate cu legislația comunitara de mediu relevanta. Fișele proiectului vor conține clauze specifice privind respectarea legislației UE relevante în domeniul mediului, în funcție de tipul de activitate desfășurat în cadrul fiecărui proiect de investiții.
h) Reguli speciale privind anumite componente ale programului
Scheme de granturi
Pentru programele de granturi ale căror proceduri și formate nu sunt cuprinse în regulile actuale DIS, se vor specifică aranjamentele de implementare precise în fișele relevante ale proiectului, în conformitate cu următoarele principii:
● Procedurile și formatele ce urmează a fi utilizate în implementarea programelor de credite și în acordarea creditelor nerambursabile vor urma prevederile din Ghidul practic. În special, se va acorda o atenție deosebită procesului de selecție a proiectelor beneficiarului, care trebuie făcut la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecție compuse din experți desemnați de către autoritățile care cofinanteaza schemele de granturi, ca și al administrațiilor și grupurilor de interese relevante implicate în programele de credit.
● PAO pentru programul în cadrul căruia se finanțează programul de creditare trebuie să-și asume responsabilitatea contractuală și financiară pentru implementarea programelor de creditare. În particular, PAO trebuie să aprobe formal solicitarea de propuneri, cererile, criteriile de evaluare, ca și procesul de selecție și rezultatele acestuia. PAO trebuie, de asemenea, să semneze contractele de creditare cu beneficiarii și să asigure monitorizarea și controlul financiar adecvat prin autoritatea și responsabilitatea sa. Cu aceasta rezerva, managementul programelor poate fi descentralizat, responsabilitatea trecând de la PAO la organismele corespunzătoare la nivel sectorial sau regional.
● Aprobarea ex ante a Comisiei (Delegația din Ungaria și, respectiv, din România) va fi necesară pentru solicitarea de propuneri, cereri, criterii de evaluare, proceduri de selecție (incluzând componenta comitetelor) și rezultate (lista proiectelor ce urmează a fi finanțate). Contractele de creditare semnate de către PAO vor fi supuse controlului ex ante al delegației CE.
Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrări, materiale și servicii subcontractate de către beneficiarii finali ai creditelor individuale va fi supusă reglementărilor de achizitionare din Ghidul practic.
Sistemul descentralizat stabilit pentru proiectele CBC mici se va aplica tuturor contractelor de acest gen sub 300.000 euro (sau oricărui prag mărit ce urmează a fi fixat de Sediul Central al CE pentru fondurile de proiecte mici cuprinse în programele CBC). Licitațiile și contractele ce depășesc acest prag vor fi prezentate delegației CE în vederea aprobării ex ante. Angajamentele financiare în termeni PHARE vor fi efectuate la data semnării contractelor de creditare de către PAO competent. Implementarea proiectului și toate alocarile PHARE se vor face înainte de data de expirare a acestui memorandum de finanțare.
Facilitatea CBC proiecte mici
Facilitatea CBC proiecte mici nu va include investiții fizice, altele decât infrastructurile mici care nu generează venituri nete substanțiale.
Pentru Facilitatea CBC proiecte mici, se pot folosi până la 7% din contribuția pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
4. Monitorizare și evaluare
Implementarea proiectului va fi monitorizata prin intermediul Comitetului comun de monitorizare (JMC). Acesta cuprinde NAO, NAC și Comisia. JMC se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a trece în revista toate programele finanțate de PHARE, cu scopul de a evalua progresul acestora în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanțare și în Parteneriatul de aderare. Mai mult, JMC va trece în revista o dată pe an progresul înregistrat de toate programele de preaderare de asistența finanțate de UE (PHARE, ISPA și SAPARD).
Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de către subcomitetele de monitorizare sectoriala (SMSC), care vor fi formate din NAC, PAO și fiecare AI (și din CFCU, acolo unde este cazul) și de serviciile Comisiei. SMSC trece în revista în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv al componentelor și contractelor sale, organizate de către JMC pe sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi monitorizat de către un singur SMSC pe baza unor rapoarte de monitorizare regulate realizate de către agenția de implementare și a evaluărilor interimare întreprinse de către evaluatori independenți. SMSC va emite recomandări în ceea ce privește aspectele privind managementul și modul de elaborare, asigurându-se ca acestea sunt puse în practica. SMSC va raporta JMC, căruia îi va inainta rapoarte globale detaliate asupra tuturor programelor finanțate de PHARE din sectorul sau.
Serviciile Comisiei se vor asigura ca se va face o evaluare ex post după încheierea programului.
5. Audit și măsuri antifrauda
a) De către țările candidate
În fiecare an un plan de audit și un rezumat al constatărilor de audit realizate vor fi trimise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziția Comisiei.
Se va realiza un control financiar adecvat de către autoritatea naționala competența de control financiar privind implementarea programului.
Țările beneficiare vor asigura investigarea și rezolvarea satisfăcătoare a cazurilor suspectate sau reale de frauda ori neregula în urma controalelor naționale sau comunitare.
Nereguli înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legii comunitare, ce rezultă dintr-o acțiune sau o omisiune a unui agent economic, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților Europene sau a bugetelor administrate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea acumularii de venituri din propriile surse colectate direct în numele Comunităților Europene, fie printr-o cheltuiala nejustificată.
Frauda înseamnă orice act intentionat sau omisiune legată de:
(i) utilizarea sau prezentarea de declarații ori de documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însușirea ilegala sau reținerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene ori din bugetele administrate de către sau în numele Comunităților Europene;
(îi) nerevelarea de informații, incalcand astfel o obligație specifică, ce va avea același efect;
(iii) utilizarea ilegala a unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care fondurile au fost inițial acordate.
Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare echivalent cu cel prevăzut în Reglementarea Comisiei nr. 1.681/94*10).
În special, toate cazurile de frauda și nereguli suspectate sau reale, ca și toate măsurile legate de acestea care au fost luate de către autoritatea naționala trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu sunt de raportat cazuri de frauda și nereguli suspectate sau reale, țara beneficiara va informa Comisia asupra acestui lucru la sfârșitul fiecărui trimestru.
b) De către Comisie
Toate memorandumurile de finanțare, ca și contractele ce rezultă din acestea sunt supuse monitorizarii și controlului financiar al Comisiei (inclusiv al Biroului European Antifrauda) și auditarii de către Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde măsuri cum ar fi: verificarea ex ante a licitațiilor și contractelor realizate de către delegație în țara candidata în cauza și verificările la fața locului.
Pentru a asigura protecția eficienta a intereselor financiare ale Comunității, Comisia poate realiza verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Reglementarea Consiliului (Euratom, EC) nr. 2.185/96*11).
──────────
*10) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.
*11) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2-5.
Conturile și operațiunile FN și ale tuturor agentiilor de implementare pot fi verificate la cererea Comisiei de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a prejudicia responsabilitățile Comisiei și ale Curții de Conturi a Uniunii Europene, asa cum se menționează în Condițiile generale privind memorandumurile de finanțare, anexate la acordul-cadru.
6. Transparenta/publicitate
PAO va avea responsabilitatea de a se asigura ca se iau măsurile necesare cu scopul de a asigura publicitatea adecvată pentru toate activitățile finanțate de program. Acest lucru se va face în strânsă legătură cu delegația Comisiei. Pentru detalii suplimentare a se vedea anexa referitoare la informarea și publicitatea pentru programele PHARE, ISPA și SAPARD ale Comunităților Europene.
7. Condiții speciale
În cazul în care angajamentele asumate nu sunt respectate din motive care intră în competentele guvernelor Ungariei și României, Comisia poate revizui programul în scopul anulării lui, conform deciziei Comisiei, în întregime sau parțial, și/sau poate să realoce fondurile neutilizate pentru alte scopuri, în conformitate cu obiectivele Programului PHARE.
Toate structurile adecvate de implementare și de management au fost deja stabilite în timpul programelor similare anterioare, demonstrand ca părțile implicate sunt capabile sa coopereze pentru a realiza obiectivele propuse. O scrisoare de angajament va însoți fiecare proiect aprobat de către JCC, menționând faptul ca o finanțare locală va fi furnizată de către beneficiari.

Anexa 3 (D)

────────────
INFORMAREA ȘI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA și SAPARD ale Comunităților Europene
1. Obiectiv și scop
Măsurile de informare și publicitate referitoare la asistența din partea Comunității Europene prin Programul PHARE au ca scop creșterea gradului de constientizare a publicului și a transparenței acțiunilor UE și crearea unei imagini consistente privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție prin Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanțare și a altor forme de asistența, va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate despre demersurile făcute în acest scop.
Autoritățile regionale și naționale competente trebuie să ia toate măsurile administrative adecvate pentru a asigura aplicarea eficienta a acestor aranjamente și pentru a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fața locului.
Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor aplicabile fondurilor structurale. Acestea sunt următoarele:
● Reglementarea (CEE) nr. 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 130/30, 31 mai 2000;
● Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39, 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privitoare la ISPA sunt incluse în:
● Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 182/58.
Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor susmenționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziție autorităților naționale, regionale și locale de către delegația CE din țara respectiva.
3. Informarea și publicitatea referitoare la programele PHARE
Informarea și publicitatea vor face obiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile competente naționale, regionale și locale în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pe durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența.
Costurile de informare și publicitate referitoare la proiecte individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.
Când se implementeaza programe PHARE, se vor aplica măsurile menționate la lit. a) și b) de mai jos:
a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să se asigure ca aceste documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe întregul teritoriu al tarii beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse.
b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:
(i) în cazul investițiilor de infrastructura având un cost ce depășește 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în conformitate cu prevederile reglementării și deciziei menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificățiile tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva;
- plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, care să fie instalate în conformitate cu prevederile reglementării și deciziei menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificățiile tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva;
(îi) în cazul investițiilor productive, măsurile pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de asistența financiară PHARE, ISPA sau SAPARD:
- măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile citate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații în formularele de completat de către astfel de solicitanți, conform căreia o parte a ajutorului vine din partea UE și, în mod special, prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile menționate mai sus.
4. Transparenta asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie să fie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în mod direct.
Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor adecvate pentru diseminarea informatiei către beneficiarii potențiali, în special către întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Acestea trebuie să includă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alți beneficiari potențiali
Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta unor canale adecvate pentru diseminarea informatiei către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsurile privind instruirea, ocuparea forței de muncă ori dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de instruire profesională implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupuri de afaceri, centre de pregătire și organizații neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de către autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de asistența beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistența trebuie să indice clar ca UE - și, în mod particular, prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD - este cea care furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor va menționa suma sau procentul de asistența finanțată prin programul în cauza. Dacă astfel de documente poarta emblema naționala sau regionala, ele trebuie să poarte de asemenea și însemnele UE, de aceeași dimensiune cu celelalte.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritățile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acțiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectată corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor măsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiara.
Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Acțiuni informative
Organizatorii acțiunilor informative, cum ar fi: conferințe, seminarii, târguri și expoziții legate de implementarea operațiunilor parțial finanțate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmări să facă explicita participarea UE în cadrul acestor acțiuni. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile UE în sălile de conferințe și însemnul UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara trebuie să își dea concursul și sa acorde ajutor, dacă este necesar, în pregătirea și implementarea unor astfel de acțiuni.
Materiale informative
Publicațiile (ca de exemplu broșuri și pliante) referitoare la programe sau măsuri similare finanțate ori cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe prima pagina o indicație clara a participării UE, precum și însemnul UE alături de stema regionala sau naționala.
Când astfel de publicații includ o prefata, ea trebuie semnată atât de persoana răspunzătoare din țara beneficiara, cat și din partea Comisiei, de către delegatul acesteia, astfel ca participarea UE să fie cat se poate de clara.
Astfel de publicații se vor referi la organismele naționale și regionale răspunzătoare cu informarea părților interesate.
Principiile menționate mai sus se aplică și materialelor audiovizuale.
5. Măsuri speciale privind panourile de afisaj, placutele permanente și afisele
Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, țările beneficiare se vor asigura ca următoarele măsuri de informare și publicitate sunt respectate:
Panouri de afisaj
Panourile de afisaj furnizand informații asupra participării UE la finanțarea investiției trebuie amplasate la locația fiecărui proiect în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanțarea proiectului respectiv, asistența UE trebuie totuși menționată pe un panou special.
Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mărimea operațiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) și trebuie să fie pregătite în conformitate cu instrucțiunile ce se găsesc în manualul tehnic care se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni după terminarea respectivei lucrări, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placuta permanenta, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Plăcuțe permanente
În locurile accesibile publicului larg trebuie plasate plăcuțe permanente (ca de pilda în sălile de congrese, aeroporturi, gări etc.). Pe lângă sigla UE, astfel de plăcuțe trebuie să menționeze partea de finanțare UE, precum și programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).
Acolo unde autoritatea naționala, regionala sau locală ori un alt beneficiar final decide sa plaseze un panou de afisaj sau o placuta permanenta, sa pună un afis ori sa ia orice alta măsura pentru a furniza informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicată.
6. Prevederi finale
Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot, în orice împrejurare, sa ia măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele trebuie să se consulte cu delegația Comisiei Europene și o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel ca delegația CE să poată participa în mod corespunzător la realizarea lor.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fața locului, va acorda asistența tehnica sub forma îndrumării privind cerințele proiectelor, acolo unde este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate de proiectare în format electronic și va fi disponibil la cerere.
────────────────