Decizia nr. 385/2016

Mona-Maria Pivniceru

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002

privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, excepție ridicată de Fundația pentru tineret, cu sediul în Reșița, în Dosarul nr. 832/115/2014 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.158D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale concretizată prin

Decizia nr. 258 din 7 aprilie 2015 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 11 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 832/115/2014, Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002

privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București. Excepția a fost ridicată de debitoarea Fundația pentru tineret, cu sediul în Reșița, într-o cauză având ca obiect procedura insolvenței.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că "prevederile de lege criticate sunt contrare

art. 25 lit. i) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței și, din acest motiv, apare o problemă în continuarea procedurii de dizolvare și lichidare a activului și pasivului debitoarei și de soluționare corectă și în deplină legalitate a speței". În acest sens arată că, pe de o parte, procedura falimentului, pentru Fundația pentru tineret, s-a deschis în temeiul

Legii nr. 85/2006 , iar, pe de altă parte,

Legea nr. 146/2002

îngrădește dreptul creditorilor de a recupera creanțele, deoarece bunurile trec în domeniul public județean și în administrarea consiliului județean pe a cărui rază teritorială se află fundația pentru tineret respectivă. Ca atare, apreciază că este necesar ca legislativul să stabilească o modalitate concretă de lichidare a fundațiilor pentru tineret constituite în temeiul

Decretului-lege nr. 150/1990

privind înființarea fundațiilor pentru tineret, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 mai 1990, astfel încât procedura de lichidare, în aceste situații, să nu lase loc la interpretări.

6. Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă de contencios administrativ apreciază că dispozițiile

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002

sunt constituționale. În acest sens arată că, pentru asigurarea atingerii scopului prevăzut de lege, potrivit

art. 20 alin. (10) din Legea nr. 146/2002 , fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București nu pot înstrăina patrimoniul imobiliar - construcții și terenuri - care a aparținut fostei organizații județene a Uniunii Tineretului Comunist, întrucât acestea sunt bunuri proprietate publică. Așadar, reprezintă voința legiuitorului ca aceste entități de utilitate publică să aibă un patrimoniu inalienabil, sens în care a fost cuprinsă în lege și dispoziția criticată.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autoarea excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, aceasta fiind mai degrabă nemulțumită de soluția legislativă conținută de

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 , prin raportare la dispozițiile generale în materia insolvenței, care conferă lichidatorului atribuția de vânzare a bunurilor din averea debitorului. De asemenea, arată că, deși formal sunt invocate unele prevederi constituționale, în realitate, autoarea nu motivează pretinsa contrarietate dintre dispozițiile criticate și cele ale art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21 și art. 44 din Constituție.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002

privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 15 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: "La dizolvarea unei fundații județene pentru tineret sau a municipiului București, bunurile acesteia trec în domeniul public județean și în administrarea consiliului județean pe a cărui rază teritorială se află fundația pentru tineret respectivă."

12. Autoarea excepției apreciază că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși formal sunt invocate art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21 și art. 44 din Constituție, autoarea excepției nu precizează în ce constă, în opinia sa, neconcordanța dintre dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate și prevederile din Legea fundamentală invocate.

14. În aceste condiții, față de lipsa unei reale motivări a excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că este incident cazul de inadmisibilitate dedus din prevederile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , care impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate Curții Constituționale. În situații similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precizând că simpla enumerare a unor prevederi constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

statuează că sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 124 din 10 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2015).

15. Totodată, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate are o anumită structură, fiind, în mod esențial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei contrarietăți existente între cele două texte. Primele două elemente pot fi determinate absolut, dar al treilea comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Dacă excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea, ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , ipoteză ce corespunde situației din prezenta cauză.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002

privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, excepție ridicată de Fundația pentru tineret, cu sediul în Reșița, în Dosarul nr. 832/115/2014 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 iunie 2016.