Plan din 19 mai 2016

Ordinul 947 din 19 mai 2016,

publicat în Monitorul Oficial al României nr. 644 din 23 august 2016.

ANEXA Nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL

SITULUI NATURA 2000 ROSCI0142 PĂDUREA DĂLHĂUȚI ȘI AL REZERVAȚIEI NATURALE PĂDUREA DĂLHĂUȚI COD 2.817

Cuprins

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

1.2.

Obiectivele planului de management

1.3.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.4.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

1.5.

Procesul de elaborare a planului de management

1.6.

Proceduri de implementare a Planului de management

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

2.1.3.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1.

Geologie

2.2.2.

Relief și geomorfologie

2.2.2.1.

Geomorfologie

2.2.3.

Hidrografie

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

2.3.2.

Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

2.3.3.

Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

2.3.3.1.

Plante superioare

2.3.3.2.

Nevertebrate

2.3.3.3.

Mamifere

2.3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

2.3.4.1.

Plante superioare

2.3.4.2.

Herpetofaună

2.3.4.3.

Avifaună

2.3.4.4.

Mamifere

2.4.

Informatii socio-economice și culturale

2.4.1.

Comunitățile locale si factorii interesați

2.4.2.

Utilizarea terenului

2.4.3.

Situația juridică a terenurilor

2.4.4.

Administratori și gestionari

2.4.5.

Infrastructură și construcții

2.5.

Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări

2.5.1.

Lista activităților cu potențial impact

2.5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

2.5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

2.5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

2.5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

2.5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intenistății acestora la nivelul ariei naturale protejate

2.5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

2.5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

2.5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

2.5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

2.5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

3.2.1.

Definiția stării de conservare pentru habitate

3.2.2.

Criterii utilizate

3.2.3.

Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de tip

Asperulo – Fagetum

- cod 9130

3.2.4.

Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio- Carpinetum –

cod 9170

4.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management

4.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

4.2.1.

Obiective Generale

4.2.2.

Obiective specifice

4.2.3.

Măsură specifică/măsură de management, activități

5.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

5.1.

Estimarea resurselor umane, resurse materiale BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0142 PĂDUREA DĂLHĂUȚI ȘI AL REZERVAȚIEI NATURALE PĂDUREA DĂLHĂUȚI COD 2.187

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

Prezentul plan de management are scopul de oferi un instrument de lucru clar, precis și ușor de folosit pentru instituțiile sau persoanele care vor avea responsabilitatea administrării sitului de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și a Rezervației Naturale Pădurea Dălhăuți. Acest plan ilustrează o viziune pe termen lung asupra managementului acestei arii naturale protejate.

Planul de management constituie documentul oficial de prezentare a unei arii protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale pentru realizarea acestor obiective.

Prin realizarea planului de management se oferă un sprijin pentru administrarea ariei protejate deoarece prezintă în detaliu informații descriptive cu privire la aria protejată. Planul de management clarifică obiectivele ce trebuie avute în vedere la luarea oricăror decizii cu privire la situl de importanță comunitară și la rezervația naturală, identifică principalii factori interesați,

anticipează

potențialele

conflicte,

acționează

ca

și

ghid

pentru

pregătirea personalului nou, asigură o continuitate a managementului, constituie un instrument de comunicare și educație și reprezintă punctul de referință față de care va fi evaluată fiecare decizie referitoare la administrarea ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și a Rezervației Naturale Pădurea Dălhăuți.

Acest plan de management constituie un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare și protecție a habitatelor și a speciilor de interes conservativ și a peisajului, atât cel natural cât și cel antropic.

Planul de management a fost realizat pentru punerea în aplicare a obiectivelor ariei protejate având ca principal scop menținerea elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecției ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și implicit a diversității biologice.

Prezentul plan de management își propune să integreze interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică prin utilizarea durabilă a resurselor, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale.

1.2.

Obiectivele planului de management

Plecând de la argumentele care au stat la baza desemnării acestui areal ca Rezervație Naturală de interes național și Sit de Importanță Comunitară în cadrul Rețelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interes un set de obiective:



menținerea diversității biologice prin conservarea pe termen lung a habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice de interes comunitar și național;



protecția acelor bunuri din patrimoniul natural și cultural care necesită un regim special de ocrotire pentru asigurarea utilizării durabile a acestora;



protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier;



valorificarea potențialului recreativ datorat capitalului natural în scopul dezvoltării comunității fără a periclita valorile naturale existente.

1.3.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți face parte din categoria ariilor naturale protejate de interes național și corespunde categoriei IV a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale, fiind declarată prin Decizia 156/1973 a Consiliului Județean Popular Vrancea și apoi prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea III - zone protejate, când a fost declarată Rezervație Naturală având codul național 2817 și ca sit de importanță comunitară, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, având codul național ROSCI0142.

Siturile de importanță comunitară sunt definite ca fiind ariile protejate care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în Anexa 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în Anexa 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și care contribuie semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective.

Situl Pădurea Dălhăuți se află în regiunea biogeografică continentală, iar suprafața, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, este de 203 ha și se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârligele din județul Vrancea.

Situl este reprezentativ pentru vegetația caracteristică etajului nemoral din zona piemontană a Carpaților Orientali, iar importanța sa rezultă mai ales din existența a 2 habitate de interes comunitar, 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum

și 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum , care ocupă circa 90 % din suprafața ariei protejate. Sub aspect ecologic, asigură trecerea dintre habitatele de câmpie și dealuri joase și cele de munte. Prin compoziția lor, alcătuită din multe specii de amestec, pădurile din acest habitat sunt de o mare stabilitate. Valoarea biologică poate fi apreciată prin prezența speciilor de interes deosebit cuprinse în Anexa II a Directivei Habitate-Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.

Astfel, pot fi întâlnite un număr de 6 specii enumerate în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, dintre care 3 carnivore mari: ursul-

Ursus arctos , lupul -

Canis lupus

și râsul -

Lynx lynx ; 2 nevertebrate: rădașca -

Lucanus cervus

și croitorul de stejar -

Cerambyx cerdo ; dintre plante: papucul doamnei -

Cypripedium calceolus .

Situl prezintă și alte specii importante de floră și faună, precum:



3 specii de

amfibieni:

Rana dalmatina, Rana ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra ;



4 specii de mamifere:

Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Felix Silvestris, Meles meles;



15 specii de plante:

Cardamine glanduligera, Carex sylvatica

subspecia

sylvatica, Cephalanthera

rubra,

Dactylorhiza

maculata,

Epipactis

helleborine,

Hepatica

transsilvanica, Koeleria macrantha, Polygonatum verticillatum, Pulmonaria rubra, Ranunculus carpaticus, Seseli gracile, Symphytum cordatum, Tamus communis, Telekia speciosa, Valeriana tripteris ;



7 specii de reptile:

Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix , Zootoca vivipara.

Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți este situat la contactul dintre Dealul Deleanu și Glacisul Râmnicului în partea de nord-est a Subcarpaților de Curbură, având următoarele coordonate 45° 41' 41'' latitudine Nordică și 27° 0' 37'' longitudine Estică.

Principala cale de acces în sit este șoseaua Focșani - București, drumul național 2 - drumul european 85, din care, în comuna Golești, se desprinde drumul județean - 205C, continuat cu drumul comunal 146 spre comuna Cârligele până în satul Bonțești, de aici urmându-se drumul județean 205B spre satul Dălhăuți. Un indicator ce semnalizează direcția spre Schitul Dălhăuți trebuie urmat pe un drum neasfaltat. Acesta vă dirijează pe o uliță care iese din sat și urcă printre vii până în punctul de belvedere denumit La Cruce, de aici se continuă cu drumul forestier care intră în pădure și se ramifică spre Schitul Dălhăuți. De aici accesul în sit poate fi făcut prin urmărirea limitei marcate a ariei protejate unde există o potecă ce poate fi folosită ca și traseu turistic, marcajul fiind reprezentat printr-un pătrat alb și contur albastru. Aria protejată se află la 2,5 kilometri vest de satul Dălhăuți pe drum forestier și la 20 de kilometri de orașul Focșani.

În ceea ce privește impactul activităților socio-economice principale, acesta este unul restrâns, regimul de protecție impus de statutul de rezervație naturală fiind unul destul de restrictiv, totuși turismul necontrolat și braconajul sunt elemente care pot influența negativ speciile de interes conservativ.

Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți se suprapune total cu Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, cod 2817 și situl de protecție specială avifaunistică ROSPA0141 Subcarpații Vrancei.

Activitățile socio-economice desfășurate în cadrul sitului sunt restrânse, însă sunt identificate anumite activități cu impact negativ asupra habitatelor și speciilor de interes conservativ

precum: exploatarea forestieră defectuasă, braconaj, pășunat în fondul forestier, utilizarea de vehicule motorizate și turismul necontrolat.

1.4.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

Aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți a fost declarată ca sit de importanță comunitară, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, având codul național ROSCI0142. Teritoriul acestei arii protejate se suprapune total cu cel al altor două arii protejate: Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți și situl de protecție specială avifaunistică ROSPA0141 Subcarpații Vrancei.

Situl de interes comunitar ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, la momentul realizării planului de management nu au custode, autoritatea responsabilă fiind Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea.

Elaborarea Planului de Management se face în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile acestui plan de management vor fi respectate de către custodele ariei protejate, precum și de către toate persoanele fizice și juridice care au în proprietate și/sau administrează terenuri și/sau bunuri și/sau care desfășoară orice fel de activități pe raza sitului, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Prezentul plan de management a fost realizat ținând cont de prevederile următoarelor acte normative:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul ui , cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare

Ordinul minist e rului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare a acestuia

Ordonanța de urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

1.5.

Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți este realizat conform prevederilor legale din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Elaborarea Planului de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți s-a realizat în cadrul proiectului: Pădurea Dălhăuți - sit de importanță comunitară reprezentativ pentru zona subcarpatică a județului Vrancea, implementat de Asociația Una E Natura din Focșani,

finanțat

prin

Programul

Operațional

Sectorial

Mediu,

Axa

Prioritara

4

- Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii având ca domeniu major de intervenție - Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000.

Realizarea planului de management adaptat situației locale reprezintă una dintre activitățile de importanță majoră și o condiție esențială pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodărire a rezervației. Planul a fost elaborat împreună cu factorii interesați atât la nivel local cât și național.

Pentru realizarea planului de management au fost parcurse următoarele etape care au presupus:

-

consultarea factorilor interesați și implicarea activă a acestora în elaborarea planului de management prin realizarea unor dezbateri în cadrul întâlnirilor cu factorii interesați;

-

evaluarea detaliată a biodiversității, care este descrisă în subcapitolul 2.3. Mediul Biotic. Aceasta a fost realizată pornind de la o activitate de documentare pe baza surselor bibliografice și de pregătire a echipamentelor tehnice necesare desfășurării activităților de teren. Au fost realizate vizite în teren pentru inventarierea prin metode standardizate și/sau adaptate speciilor și habitatelor de pe suprafața ariei protejate: câte o vizită în teren în fiecare lună aferentă perioadei de inventariere a biodiversității.

Au fost realizate și aplicate chestionare cu privire la cunoștințele localnicilor despre aria protejată. S-a realizat cartarea distribuției habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru fiecare perioadă fenologică. Au fost realizate calcule statistice care au fost reprezentate prin grafice.

-

analiza impactului antropic asupra ariei și asupra fiecăreia dintre speciile de interes conservativ. Acesta a fost descris în subcapitolul 2.5. Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări.

Planurile detaliate de acțiune trebuie elaborate anual de către custode, având la bază prevederile planului de management, dar luându-se în considerație și situația curentă care poate implica atât factorul biodiversitate, cât și resursele de management sau comunitățile locale.

-

au fost stabilite măsuri de conservare pentru fiecare dintre speciile care au stat la baza desemnării rezervației naturale. Acestea sunt enumerate în subcapitolul 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități.

-

acest plan de management a parcurs procedura de evaluare de mediu conform legislației în vigoare.

Având în vedere aceste aspecte, în planul de management au fost preluate principiile de bază ale unui management adaptativ, care să determine o flexibilitate în luarea deciziilor viitoare, în funcție de schimbările apărute.

1.6.

Proceduri de implementare a Planului de management

Planul de management stabilește responsabilitate implementării măsurilor speciale de management urmărind conservarea elementelor de interes conservativ și utilizarea durabilă a valorilor ariei naturale protejate, reglementând activitatea administratorului și a autorităților așa cum este precizat în art.21, alin.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, planificarea în timp a activităților descrisă în prezentul plan de management, stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management.

Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității menținerii acestora pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltare durabilă a zonei. Prevederile planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante.

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate și se realizează în baza planificării activității descrise în prezentul document. Custodele se va asigura că activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții se încadrează în prevederile planului de management și nu contravin obiectivelor acestui document. În aceste cazuri, custodele are rol definitoriu în stabilirea unor relații de colaborare

cu instituțiile/organizațiile respective și definirea modului în care acestea își organizează activitățile care au impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate.

Pentru activitățile de gospodărire a ariei naturale protejate, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil și va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizații non-guvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau voluntariat.

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Aria protejată Pădurea Dălhăuți este situată din punct de vedere administrativ în regiunea de dezvoltare Sud - Est.

Situl Pădurea Dălhăuți se află în regiunea biogeografică continentală, iar suprafața, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, este de 203 ha și se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârligele din județul Vrancea.

Aria protejată Pădurea Dălhăuți este situată la contactul dintre Dealul Deleanu și Glacisul Râmnicului în partea de nord-est a Subcarpaților de Curbură, având următoarele coordonate 45° 41' 41'' latitudine Nordică și 27° 0' 37'' longitudine Estică, altitudinea medie este de 498 m, cea minimă fiind de 322 m, iar cea maximă de 625 m.

Accesul în situl Natura 2000 se face din șoseaua Focșani - București, drumul național 2 - drumul european 85, din care, în comuna Golești se desprinde drumul județean - 205C, continuat cu drumul comunal - 146 spre comuna Cârligele până în satul Bonțești, de aici urmându-se drumul județean 205B spre satul Dălhăuți. Un indicator ce semnalizează direcția spre Schitul Dălhăuți trebuie urmat pe un drum neasfaltat. Acesta vă dirijează pe o uliță care iese din sat și urcă printre vii până în punctul de belvedere denumit La Cruce, de aici se continuă cu drumul forestier care intră în pădure și se ramifică spre Schitul Dălhăuți. De aici accesul în sit poate fi făcut prin urmărirea limitei marcate a ariei protejate unde există o potecă ce poate fi folosită ca și traseu turistic, marcajul fiind reprezentat printr-un pătrat alb și

contur albastru. Aria protejată se află la 2,5 kilometri vest de satul Dălhăuți pe drum forestier și la 20 de kilometri de orașul Focșani.

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

Descrierea limitelor ariei naturale protejate:

Limitele geografice ale ariei protejate urmăresc următoarele coordonate:



limita de nord urmărește spre aval albia Pârâului Dălhăuți, de la piciorul Plaiului lui Varlaam până la racordul cu albia pârâului și cu Plaiul lui Stănică. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud - vest pe Plaiul lui Stănică, intersectează albia Pârâului Mănăstirii, Culmea Dălhăuți și se îndreaptă în aval pe aceasta până în albia pârâului Dălhăuți. De la borna 178, limita urmărește spre aval albia pârâului Dălhăuți, până la borna 171;



limita de est urmărește o culme secundară de pe dreapta pârâului Dălhăuți până în cumpăna de ape;



limita de sud urmărește cumpăna de ape ce delimitează la sud bazinul hidrografic al Pârâului Dălhăuți;



limita de vest se desfășoară pe versantul drept al pârâului Dălhăuți, coborând din cumpăna de ape până în albia pârâului Dălhăuți în dreptul bornei 171.

2.1.3.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți se suprapune cu Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, cod național 2817, cu o suprafață de 188,2 ha și cu situl de protecție specială avifaunistică Subcarpații Vrancei, cod național ROSPA0141, cu o suprafață de 35823,1 ha.

17

Tabelul nr. 1. Lista cuprinzând suprapunerile cu alte arii

Nr.

Arie cu care se suprapune

Tip suprapunere

Suprafață totală suprapusă

Observații

Cod

Denumire

Categorie

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale

1

ROSCI0142

Pădurea

Dălhăuți

Sit de importanță comunitară

Totală

203 ha

2

2817

Pădurea

Dălhăuți

categoria IV

Parțială

188,2 ha

Limită aproximativă

neoficială

3

ROSPA0141

Subcarpații

Vrancei

Sit de protecție specială avifaunistică

Parțială

35823,1 ha

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1.

Geologie

Caracterizarea geologică și influența geologiei asupra speciilor și habitatelor

Substratul geologic aparține complexului geomorfologic al Subcarpaților Orientali - sudul Curburii, fiind format din strate neozoice în care predomină gresiile în alternanță cu marnele, argilele și marno - argilele de vârstă sarmato - pliocenă, acoperite de depozite aluvionare de nisipuri și pietrișuri dintre care, cele mai importante sunt cele intitulate Strate de Cândești în care, stratul freatic se află la mare adâncime, până la 70 - 80 de metri.

Aceste caracteristici geologice fac ca speciile de floră și faună să se adapteze substratului existent și unei fragmentări accentuate a reliefului, fapt datorat stratelor moi ce sunt ușor erodate. Rocile care constituie stratele sunt mai tari în parte de vest a ariei protejate și din ce în ce mai moi în cea estică.

Datorită constituției litologice, terenul este susceptibil de eroziuni și alunecări, manifestate și de mică amploare, către albia pârâului Dălhăuți.

2.2.2.

Relief și geomorfologie

Altitudinea din cadrul ariei naturale protejate a fost determinată prin analiză geografică, având următoarele altitudini:

-

altitudinea minimă: 320 m în albia pârâului Dălhăuți;

-

altitudinea maximă: 621 m;

-

altitudinea medie: 481 m.

Unitățile majore de relief și procentul acestora de ocupare a fost determinat prin analiză geografică, utilizând harta unităților de relief la nivel național.

Tabelul nr. 2. Unitățile majore de relief din Pădurea Dălhăuți

Nr.

Unitatea majoră de relief

Procent ocupare

1

Munte

0 %

2

Deal/Podiș

100%

3

Câmpie/Luncă

0 %

Prin analiză au fost determinate și unitățile de relief și procentul de ocupare al acestora, utilizând harta unităților de relief la nivel național iar denumirea și procentele ocupate de către fiecare unitate de relief existentă la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 3. Procentul de ocupare al unităților de relief din Pădurea Dălhăuți

Nr.

Unitatea de relief

Procent ocupare

1

Dealul/Culmea Deleanu

100%

Prin analiză geografică au fost determinate treptele hipsometrice și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a ariei naturale protejate. Treptele hipsometrice au fost exprimate pentru intervalele următoare: 0-50, 50-100, 100-200, 200-300, 300-500, 500-800, 800-1200,

1200-1800,

1800-2000,

2000-2200, peste 2200 metri.

Tabel nr. 4. Procentul de ocupare al treptelor hipsometrice din Pădurea Dălhăuți

Nr.

Treapta hipsometrică

Procent ocupare

1

300-500 m

51 %

2

500-800 m

49 %

Caracterizarea generală a unităților de relief:

Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți este situat în unitatea de relief Dealul Deleanu,ce este un deal de eroziune rezultat în urma fragmentării marginii vestice a cuverturii de pietrișuri, nisipuri și argile, aparținând ca vârstă pleistocenului inferior.

Dealul Deleanu este situat între valea Milcovului și înșeuarea largă de la Odobasca, alcătuit dintr-o culme principală, ce se comportă ca un nod orografic, din el ramificându-se în toate direcțiile culmi secundare, din ce în ce mai joase către exterior. Aceste culmi cu orientări diferite sunt despărțite între ele prin văi adânci cu versanți abrupți ce formează o rețea radiară.

Ponderea expoziției versanților:

Prin analiză geografică a fost determinată ponderea expoziției versanților și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a ariei naturale protejate. Expoziția versanților va fi calculată în funcție de următoarele expoziții: Nord, Sud, Est, Vest, Nord - Est, Nord - Vest, Sud - Est și Sud - Vest.

Tabelul nr. 5. Procentul de ocupare al expoziției versanților din Pădurea Dălhăuți

Nr.

Expoziția

Procent ocupare

1

Nord

8 %

2

Nord - Est

68 %

3

Est

21 %

4

Sud - Est

0.2 %

5

Sud

0.1 %

6

Sud - Vest

0.1 %

7

Vest

0.3 %

8

Nord - Vest

0.3%

Influența expoziției versanților asupra speciilor și habitatelor:

După cum se poate observa mai sus, cea mai mare parte a versanților este orientată către nord, nord-est și est. Acest fapt face ca această zonă să fie o barieră în cale vânturilor de est, caracterizate prin precipitații reduse și temperaturi scăzute în perioada de iarnă. Faptul ca expoziția

nordică

și

nord-estică

predomină

face

ca

această

zonă

sa

fie

umbrită, evapotranspirația fiind redusă, astfel menținându-se o cantitate mai mare de apă în sol.

Pantele s-au determinat prin analiză geografică, pentru fiecare din intervalele 0-2, 2-5, 5-10 10-20, 20-30, 30-50, peste 50 grade, specificându-se procentul de ocupare în raport cu suprafața ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 6. Ponderea pantelor din ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

Nr.

Intervale de pantă

Procent ocupare

1

0 - 2

3 %

2

2 - 5

16 %

3

5 - 10

32 %

4

10 - 20

41 %

5

20 - 26

8 %

Influența pantelor asupra speciilor și habitatelor:

Cea mai mare parte din aria protejată Pădurea Dălhăuți este acoperită de pante cu o înclinare de 5 -10 și 10 - 20 de grade. Observăm astfel că nu avem pante foarte abrupte în această arie protejată. Faptul că pantele nu au o declivitate accentuată este pozitiv, deoarece în cazul contrar al existenței unor pante accentuate, habitatele acestui sit aveau de suferit din pricina eroziunii accentuate, dat fiind rocile foarte moi din care este format substratul geologic. Panta domoală face ca acest sit sa fie ușor utilizat de către mamifere fără să utilizeze o cantitate mare de energie. Carnivorele mari pot folosi cu succes acest areal pentru a vâna, declivitatea redusă favorizează succesul vânătorii.

2.2.2.1. Geomorfologie

Arealul sitului de interes comunitar Pădurea Dălhăuți, făcând parte din Subcarpați, constituie o zonă în care dinamica proceselor geomorfologice de versant și albie este extrem de activă determinând efecte din cele mai nefavorabile pentru speciile și habitatele din aria protejată.

Acest areal fiind alcătuit din numeroase roci sedimentare de unde și gradul diferit de reacție al agenților externi. Pe versanți vor exista areale extrem de variate ca mărime care prin proprietățile lor fizice, mecanice și chimice ale rocilor vor avea potențial morfodinamic diferit orientat în mare spre îmbucătățire, fragmentare mecanică- roci cu duritate mică și alunecare- argile, marne cu grad de plasticitate însemnat.

Falierea accentuată a zonei în care este situată această arie protejată, Subcarpații Curburii, județul Vrancea, facilitează amplificarea locală deosebită a manifestărilor seismice, acestea contribuind nu numai la slăbirea rezistenței rocilor dar și la declanșarea unor deplasări, prăbușiri, alunecări.

Tabelul nr. 7. Centralizarea listei proceselor geomorfologice din cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

Nr.

Proces

geomorfologic

Observații

1

Alunecările de

Sunt deplasări gravitaționale care se produc cu viteze variabile, dar în

teren

majoritatea situațiilor sunt ridicate. Procesul este considerat ca brusc, se desfășoară mai încet decât în cazul prăbușirilor, într-un interval de timp mai îndelungat și poate fi urmărit. El constă în desprinderea, sub acțiunea gravitației a unui pachet de roci care se deplasează spre baza versantului pe strate argiloase. Cele mai accentuate procese de

alunecare sunt întâlnite în apropierea pârâului Dălhăuți.

2

Prăbușirile

Sunt deplasări ale unor volume de rocă care se produc brusc aproape instantaneu sub efectul gravitației. Mișcarea se face prin cădere liberă când versanții sunt abrupți sau prin săltare când aceștia sunt înclinați. Procesul acesta este cunoscut și sub termenul de năruire, producându-se pe versanții abrupți formați din roci slab consolidate

în special din loess din situl Natura 2000 Pădurea Dălhăuți.

3

Curgerile de pe versanți

Sunt procese gravitaționale ce se realizează cu viteză mare prin care un volum important de roci argilo-nisipoase, ce au o consistență

redusă și un caracter fluid sunt deplasate către baza versantului.

4

Șiroirea

Reprezintă procesul de concentrare a apei din precipitații pe trasee lineare care constituie aliniamente joase în lungul versanților. Scurgerea apei pe acestea se face cu o viteză mare impusă de masa de apă și de pantă de unde o forță a șuvoiului care se consumă prin erodarea materialelor de pe patul curgerii și transportarea lor. Procesul începe lent, se accentuează pe măsura creșterii volumului de apă, sfârșește la scurt timp după ce ploaia a încetat și este reluat la alte ploi similare. Realizarea șiroirii este condiționată și de: lipsa vegetației dense, existența unor denivelări, pante mai mari de 10 grade, depozite sau roci ușor de dislocat de către șuvoaiele de apă și desfășurarea în lungul pantei a potecilor și drumurilor forestiere din

Pădurea Dălhăuți.

2.2.3.

Hidrografie

Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate. Acestă listă este determinată prin analiză geografică a hărții hidrografice la nivel național.

23

Tabelul nr. 8. Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

Nr

Nume bazin

Cod bazin

Ordin bazin

Suprafața totală bazin

Suprafață bazin în Aria Naturală Protejată

Pondere din Aria Naturală Protejată

1

Dălhăuți

1.79.18.7

XII

1278,388 ha

177,78 ha

88 %

2

Dâlgov

1.79.18.8

XII

2131,123 ha

25,07 ha

12 %

Zona ariei protejate Pădurea Dălhăuți este situată în bazinul hidrografic al râului Milcov, pe arealul acesteia suprapunându-se două bazine hidrografice, cele ale pârâului Dălhăuți și a pârâului Dâlgov, ambele cursuri de apă fiind afluenți ai râului Milcov.

Hidrografia este reprezentată de pârâul Dalhăuți care curge pe latura nord - estică a ariei protejate și colectează numeroase izvoare de pantă, al căror debit depinde de nivelul precipitațiilor atmosferice și care, în ansamblu, conferă pârâului un aspect torențial și foarte variabil - până la secare, în timpul verii. În apropierea Schitului Dălhăuți, se afla un mic lac alimentat de izvoare si precipitații, invadat de vegetație lacustră.

Regimul scurgerii apelor de pe suprafața ariei protejate Pădurea Dălhăuți este influențat de condițiile climatice și geologice.

Dintre factorii climatici un rol esențial îl are în primul rând regimul precipitațiilor ce asigură cantități însemnate de apă care însă au o repartiție diferită în timpul anului, fiind concentrate mai ales primăvara și în timpul unor ploi torențiale de vară.

Temperaturile negative în sezonul rece duce la stagnarea zăpezilor și la debite reduse. Factorii geologici influențează gradul de mineralizare al apei și infiltrarea unei bune părți din precipitații sau din volumul de apă al pârâurilor din sit.

Consecințele acestor condiții hidrografice asupra speciilor de faună sunt negative, lipsa apei și calitatea nesatisfăcătoare a acesteia din situl Natura 2000 Pădurea Dălhăuți face ca mamiferele în special să caute în zonele apropiate surse de apă și să se adapteze la condiții de xerofilism.

Speciile de floră sunt bune indicatoare de umiditate în această arie protejată, cele mai multe dintre speciile higrofile sunt situate la baza versanților în preajma pârâului Dălhăuți și în apropierea ochiurilor de apă ce se formează în perioadele cu precipitații ridicate.

2.2.4.

Clima

Caracterizarea climei și influența ei asupra speciilor și habitatelor:

Poziția geografică imprimă ariei protejate Pădurea Dălhăuți caracteristicile climatice generale temperat continental-moderate, cu influențe zonale datorate condițiilor fizico-geografice locale, pe fondul circulației generale a aerului care se desfășoară sub acțiunea sistemelor barice principale. Mase de aer umede și relativ reci, influențate de pătrunderea anticiclonului

azoric dinspre vest și nord-vest, determină ploi abundente în semestrul cald; masele de aer temperat continentale, determinate de pătrunderea anticiclonului ruso-siberian dinspre nord- est și est provoacă răciri puternice iarna și intensifică fenomenele de îngheț, iar vara determină încălziri puternice și secete.

Dispunerea reliefului în trepte care coboară de la vest la est, determină o expunere favorabilă la soare și o supraîncălzire a versanților orientați spre est și sud-est. Drept urmare, durata de strălucire a soarelui depășește la altitudini medii 2000 ore/an, înregistrate la stația Odobești, cu valori mari în lunile semestrului cald - peste 200 ore/lună și mult mai mici în cel rece, când din noiembrie până în ianuarie valorile acesteia scad sub 100 ore/lună. Valorile acestui parametru cresc spre regiunile de câmpie datorită predominării cerului senin și a timpului calm și scad spre cele de munte, favorizate de frecvența mare a zilelor cu ceață, cu cer noros și

acoperit.

Neuniformitatea

reliefului,

reflectată

cu

deosebire

în

alternanța

ariilor depresionare cu dealuri și culmi muntoase dispuse pe direcția nord-sud, creează condiții favorabile pentru producerea inversiunilor de temperatură.

Temperatura medie anuală înregistrată la Odobești, în zona glacisului piemontan, este de 10.3

°C.

La aceeași stație meteorologică, variația lunară a temperaturilor medii din cursul anului evidențiază aceeași creștere valorică din ianuarie, minimul lunar mediu din timpul anului de - 0.2°C, până în iulie, maximul lunar multianual de 22.4°C, gerurile timpurii apărând între 15 cctombrie - 15 noiembrie iar cele târzii, între 1 - 20 aprilie.

Amplitudinea medie înscrie un ecart de variabilitate în cursul anului de 22.6°C.

Conform Monografiei Geografice a României, Pădurea Dălhăuți se încadrează la interferența a două zone climatice :

a deluros de pădure cu climă continentală;

b climă de munți mijlocii - caracterizată prin acțiunile maselor de aer rece ale anticiclonului continental în timpul iernii și veri călduroase și uscate.

Vânturile predominante sunt cele de nord și nord - est: crivățul iarna și vânturi uscate vara, în timp ce vânturile de sud și vest sunt calde și aducătoare de ploaie.

Precipitațiile prezintă variații lunare în funcție de gradul de dezvoltare a sistemelor barice și intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluțiile fiind diferențiate atât de la o lună la alta, cât și de la un anotimp la altul.

Cele mai bogate precipitații se înregistrează în lunile iunie, iulie și august, pe fondul pătrunderii în bazin a maselor de aer aparținând ciclonilor atlantici, regimul pluviometric caracterizându-se, de altfel, prin maxime de vară și minime de iarnă.

În Subcarpații Vrancei maximul pluviometric anual se remarcă în același interval mai-iunie, cu valori medii lunare aproape egale, 87 mm, respectiv 88mm și o perioadă ploioasă mai - august cu peste 60 mm lunar. Perioadele anuale deficitare pluviometric se înregistrează în ianuarie- martie și octombrie, iar minimul anual, în februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm.

În ceea ce privește regimul eolian, pentru Subcarpații externi, din care face parte situl Măgura Odobești, predomină circulația nord-vestică, calmul atmosferic fiind de 13.4% la Odobești datorită

largii deschideri către Câmpia Română, viteza medie lunară și anuală a vântului având valori apropiate ce rar depășesc 3.5 m/s la Odobești.

Caracteristic acestui spațiu este fenomenul de tip foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor și care favorizează cultura viței de vie.

Climatul mai cald dominat de fenomenul de foehn al ariilor protejate din zona subcarpatică și depresionară este relevat și de analiza comparativă a histofenogramelor realizate pentru stațiile meteorologice Odobești și Focșani. Astfel, se poate observa că deși altitudinea la care sunt localizate stațiile este diferită, durata relativă a sezonului de vegetație este foarte apropiată, 237 de zile la Odobești și 233 de zile la Focșani.

Tabelul nr. 9. Durata sezonului de vegetație și a perioadei de activitate biologică

Stația meteo

Altitudine

Durata relativă a sezonului de

vegetație

Durata efectivă a sezonului de

vegetație

Durata perioadei cu activitate biologică

maximă

Odobești

150 m

25.03 - 18.11

237

15.04 - 23.10

191

19.06 - 21.08

63

Focșani

57 m

22.03 - 10.11

233

14.04 - 18.10

187

25.06 - 22.08

58

Fenomen meteorologic obișnuit în lunile de iarnă, dar prezent și în anotimpurile de tranziție, înghețul, care constă în coborârea sub 0°C a temperaturii aerului, este un factor important pentru vegetația spontană și pentru cea cultivată, atât în regiunile joase de câmpie cât și în regiunile înalte. Atât datele primului și ultimului îngheț, cât și duratele intervalelor fără îngheț, pun în evidență influența inversiunilor termice.

De asemenea, înghețul și dezghețul influențează dezagregarea mecanică a rocilor, în special unde stratul de sol este subțire sau nu s-a format deloc. La stația meteorologică Odobești data medie a primului îngheț este 27.10 și a ultimului îngheț 21.05. Datele extreme de producere a acestui fenomen cu influență asupra vegetației sunt: pentru primul îngheț - cel mai timpuriu s- a produs la 29.09, cel mai târziu la 17.11; pentru ultimul îngheț - cel mai timpuriu s-a produs la 16.03 și cel mai târziu la 25.04. Durata medie a înghețului este de 157 de zile pe an.

2.2.5.

Soluri

Solurile se prezintă mozaicat, ca urmare a varietății de condiții staționale și litologice, caracteristice zonei colinare, astfel: soluri brune argiloiluviale tipice și molice, luvice- podzolite în fageto gorunete; soluri brune eumezobazice, bogate în humus, profunde, bine structurate, cu textură ușoară; cernoziomuri cambice și argiloiluviale tipice, în poieni; soluri neevoluate: regosoluri redzinice și aluviale molice, slab structurate, întâlnite la piciorul versanților și pe albia pârâului Dălhăuți.

Evoluția și formarea solurilor în acest spațiu se explică prin variabilitatea spațială și temporală a factorilor și proceselor pedogenetice. În condițiile lito-bio-climatice din Subcarpații Vrancei,

procesele

de

solificare

sunt

complexe,

desfășurarea

altitudinală

impunând diferențierea mai multor tipuri și subtipuri de sol.

Luvosolurile ocupă, în principal dealurile subcarpatice și sunt acoperite în cea mai mare parte de păduri de foioase cu randamente silvice superioare. Procesul pedogenetic dominant este argiloiluvierea, prin care argila translocată mecanic se acumulează la nivelul orizontului B conferindu-i acestuia proprietăți impermeabile, menținând o umiditate benefică în orizonturile superioare.

Luvosolurile sunt soluri cu orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E și orizont B argic cu grad de saturație în baze-V peste 53% cel puțin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă.

Materialele parentale, sunt foarte variate și alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate și nisipuri care sunt sărace în elemente bazice.

Tabelul nr. 10. Centralizarea listei tipurilor de soluri din cadrul ariilor naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

Nr

Cod

Tip sol

Suprafața

1

311

Luvisol hapic

201,5 ha

2

311

Greyzem hapic- cernoziom

1,5 ha

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

Descrierea principalelor caracteristici și trăsături ale ecosistemelor prezente în aria naturală protejată, cu evidențierea speciilor și tipurilor de habitate definitorii.

Ariile naturale protejate din pădurea Dălhăuți prezintă peste 95% din suprafață ecosisteme forestiere ce vor fi descrise în rândurile ce urmează.

În ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți au fost identificate 5 asociații vegetale caracteristice ecosistemelor forestiere respectiv 2 habitate de interes conservativ.

Carpino-Fagetum

- Paucă 1941

Fitocenozele sunt edificate de specii europene, nemorale și balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag-

Fagus sylvatica , sau cu amestec redus de carpen-

Carpinus betulus , gorun-

Quercus petraea , cireș-

Cerasus avium , paltin de munte-

Acer pseudoplatanus , sorb de câmp-

Sorbus torminalis , ulm-

Ulmus glabra ,

U .

minor , frasin-

Fraxinus excelsior , tei pucios-

Tilia cordata . În cazul în care proporția speciilor de amestec depășește 50% se formează așa numitele făgete amestecate. Acoperirea realizată de arboret este de 80-100%, iar înălțimea atinsă de fag la 100 de ani este de 25-35 m. Stratul arbuștilor se dezvoltă variabil, în funcție de acoperirea realizată de arboret. Acesta este

compus din

Corylus avellana ,

Crataegus monogyna ,

Evonymus europaeus ,

Cornus sanguinea ,

Sambucus nigra .

Stratul ierburilor și subarbuștilor conține următoarele specii:

Galium odoratum ,

Asarum europaeum ,

Stellaria holostea ,

Carex pilosa ,

Mercurialis perennis ,

Dentaria bulbifera

.

Valoarea conservativă este redusă. Compoziția floristică cuprinde:

-

specii edificatoare:

Fagus sylvatica

subspecia

moesiaca

cu frecvență mare, subspecia

sylvatica

cu frecvență mai mică,

Carpinus betulus .

-

nu sunt specii caracteristice, posibil speciile alianței

Lathyro-Carpinion -

Carpinus betulus ,

Caresus avium ,

Tilia cordata ,

Melampyrum bihariense ,

Dactylis polygama ,

Ranunculus auricomus ,

Stellaria holostea ,

Lathyrus hallersteinii .

-

alte specii importante: dominantă primăvara este

Dentaria bulbifera ; cu frecvență mare se întâlnesc

Anemone

ranunculoides ,

Anemone

nemorosa ,

Asarum

europaeum ,

Galium odoratum ,

Carex sylvatica ,

Dactylis polygama ,

Lamium galeobdolon ,

Lathyrus vernus ,

Milium effusum ,

Mersurialis perennis ,

Primula vulgaris ,

Pulmonaria officinalis ,

Sanicula europaea ,

Viola

reichenbachiana ,

precum

și

unele

specii

sud-europene-

Melittis melissophyllum ,

Campanula persicifolia ,

Lathyrus niger ,

Allium ursinum .

Genisto tinctoriae – Quercetum petraea

- Klika 1932

Din aceată asociație fac parte gorunetele identificate în rezervație. Speciile caracteristice întâlnite sunt

Genista tinctoria ,

Luzula luzuloides ,

Cytisus hirsutus .

Stratul arborescent este edificat de

Quercus petraea , alături de care se mai întâlnesc

Fagus sylvatica ,

Tilia tomentosa ,

Acer campestre .

Stratul arbustiv este edificat de

Corylus avellana ,

Crataegus monogyna ,

Ligustrum vulgare ,

Cornus sanguinea ,

Cornus mas . Prezintă o acoperire redusă, de 5-20%.

Sinuzia ierboasă, bogată și variantă, realizează o acoperire de 25-65%.

În spectrul bioformelor domină fanerofitele- 44,44%, iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele europene- 25,92% și cele central europene- 25,92%. Sub aspect ecologic, asociația are caracter mezofil, mezoterm și acido-neutrofil. Din punct de vedere cariologic asociația este predominată de speciile diploide.

Petraeo-Fagetum-

Scamoni, 1956, 1959;

Fago-Quercetum petraea - Tiixen, 1955;

Querco

petraeae-Fagetum - Resmeriță, 1974, 1975

Asociația cuprinde arboretele de

Quercus petraea

și

Fagus sylvatica .

Sinuzia ierboasă este alcătuită din

Luzula luzuloides ,

Poa nemoralis ,

Calamagrostis arundinaceae . În stratul arbustiv se diferențiază

Chamaecytisus hirsutus .

A fost identificată asociația

Petraeo-Fagetum

în siturile de probă 11, 13, 14, 19, 20, 21, 25,

26, 43, 44, 45, 47, 50, 51.

În spectrul bioformelor domină hemicriptofitele- 54,83%, iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele eurasiatice- 55,17%. Sub aspect ecologic, asociația are caracter mezofil, mezoterm și amfitolerant. Din punct de vedere cariologic asociația este predominată de speciile poliploide.

Telekio speciosae-Alnetum incanae - Coldea, 1986, 1990

Fitocenozele de

Alnus incana

populează valea pârâului Dălhăuți. Ele se infiltrează atât în zona de stejari mezofili, dar mai ales în etajul cu fag. Acest fapt determină o bogată și variată compoziție floristică a acestor fitocenoze. Speciile caracteristice și edificatoare

Telekia speciosa

și

Alnus incana

sunt acompaniate frecvent de

Euphorbia amygdaloides ,

Equisetum pratense ,

Festuca gigantea ,

Stachys sylvatica ,

Corylus avellana ,

Geum urbanum ,

Geranium robertianum ,

Scrophularia nodosa ,

Clematis vitalba ,

Cornus sanguinea ,

Urtica dioica ,

Ranunculus repens ,

Mentha longifolia ,

Ligustrum vulgare .

Stratul arbustiv este de asemenea bogat în specii:

Crataegus monogyna ,

Cornus sanguinea ,

Daphne mezereum ,

Rosa canina ,

Salix cinerea ,

Hypopphae rhamnoides ,

Viburnum lantana ,

Hedera helix ,

Clematis vitalba .

Stratul arborescent este dominat de

Alnus incana

în care pătrund specii ca:

Alnus glutinosa ,

Ulmus minor, Ulmus glabra ,

Fraxinus excelsior ,

Carpinus betulus ,

Tilia cordata ,

Populus alba ,

Salix fragilis, Acer campestre ,

Acer pseudoplatanus .

Analizate din punct de vedere floristic și ecologic, în aceste fitocenoze am identificat subasociația

petasitetosum hybridi - Coldea 1991, având ca specii diferențiale pe

Petasites hybridus

și

Petasites albus

și subasociația

typicum - Coldea 1991, ce reunește fitocenozele cu o structură floristică omogenă.

A fost identificată asociația

Telekio speciosae-Alnetum incanae

pe limita ariei, ce se suprapune cu valea pârâului Dălhăuți.

În spectrul bioformelor domină fanerofitele- 64,28% iar dintre geoelemente, cel mai bine reprezentate sunt cele eurasiatice- 39,28%. Sub aspect ecologic, asociația are caracter mezofil, mezoterm și acido-neutrofil. Din punct de vedere cariologic asociația este predominată de speciile poliploide.

Hieracio transsilvanico-Abietetum - Borhidi, 1971, Coldea, 1991:

Saxifrago cuneifolii-Abieti- Piceetum - Borhidi, 1971

Asociația cuprinde pădurile mixte de brad și molid. În rezervație aceasta s-a format prin instalarea florei caracteristice în plantația de molidișo-brădet. Deși este o asociație atipică condițiilor geografice oferite de aria protejată, un aspect fiind altitudinile mult mai mari la care se instalează de obicei această asociație, spre deosebire de cele din pădurea Dălhăuți, unde altitudinea maximă atinge 570 m, și celelalte condiții geografice ce derivă din acest aspect, compoziția floristică s-a adaptat stratului arborescent impus de plantație și a dus la formarea acestei asociații.

În stratul arborescent speciile

Abies alba

și

Picea abies

se află în raporturi de codominanță.

Sinuzia

ierboasă

este

caracterizată

prin

prezența

speciei

Hieracium

transsilanicum , acompaniată de

Luzula luzuloides, Luzula sylvatica ,

Oxalis acetosella ,

Dryopteris filix-mas ,

Galium odoratum ,

Viola reichenbachiana ,

Athrium filix-femina . A fost identificată asociația

Hieracio transsilvanico-Abietetum

în sit.

2.3.2.

Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

Tipurile de habitate de interes comunitar identificate în aria protejată Pădurea Dălhăuți și suprafața efectivă deținută de acestea la nivelul sitului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 11. Habitatele de interes comunitar și ponderea lor în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

Cod

Habitat

Denumire

Suprafața

% din suprafața Sitului de

Importanță Comunitară

9130

Păduri de fag de tip

Asperulo-

Fagetum

121,8 ha

60%

9170

Păduri de stejar cu carpen de

tip

Galio-Carpinetum

81,6 ha

40%

Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:

a.

Date Generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;

b.

Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 12. Date generale ale tipului de habitat

Asperulo-Fagetum

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Clasificarea tipului de

habitat

tip de habitat de importanță comunitară

2

Codul unic al tipului de

habitat

9130

3

Denumire habitat

Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum

4

Palaearctic Habitats

41.1D22 Dacian hairy sedge beech-hornbeam forests

41.131 Medio-European collinar neutrophile beech forests

5

Habitatele din România

R4118 Păduri dacice de fag-

Fagus sylvatica

și carpen-

Carpinus betulus

cu

Dentaria bulbifera

R4120 Păduri moldave mixte de fag-

Fagus sylvatica

și tei

argintiu-

Tilia tomentosa

cu

Carex brevicollis

6

Habitatele Natura 2000

9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum

7

Asociații vegetale

Carpino-Fagetum - Paucă 1941,

Galio schultesii-Fagetum-

Burduja- 1973, Chifu, Ștefan- 1994,

Lathyro veneti-Fagetum - Dobrescu, Kovacs- 1973, Chifu- 1995

8

Tipuri de pădure

4116 Făget cu

Asperula-Asarum-Stelaria,

4216 Făget cu carpen cu

Asperula-Asarum-Stellaria,

4316 Făget amestecat

cu

Asperula- Asarum-Stellaria.

9

Descrierea generală a tipului de habitat

Pădurile de

Fagus sylvatica

și, în munții mai înalți, de

Fagus sylvatica-Abies alba

sau de

Fagus sylvatica-Abies alba - Picea abies

dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate: mull, din domeniile medio-europene și atlantice ale Europei occidentale și ale Europei centrale și central-nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparținând grupurilor ecologice ale lui

Anemone nemorosa, Lamiastrum/ Lamium, Galeobdolon, Galium odoratum și Melica uniflora

și, la munte, diferitelor specii de

Dentaria .

Stațiuni: Altitudini: 300-800-1000 m. Climă: Temperatură = 9,0-6,00C, Precipitații = 650-850 mm.

Relief: la altitudini sub 700 m numai pe versanți umbriți și văi, chiar pe versanți însoriți cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanți cu diferite înclinări și expoziții, culmi, platouri.

Roci: în general molase- alternanțe de argile, nisipuri, pietrișuri, marne, gresii calcaroase, calcare, șisturi- la munte.

Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide,

eubazice, umede, eutrofice.

10

Specii caracteristice

Stratul arborilor este compus exclusiv din fag-

Fagus sylvatica

subspecia

moesiaca

și subspecia

sylvatica,

sau cu amestec redus de carpen- Carpinus betulus , iar diseminat gorun-

Quercus petraea , cireș- Cerasus avium , paltin de munte-

Acer

pseudoplatanus , sorb de câmp-

Sorbus torminalis , ulm-

Ulmus glabra, Ulmus minor,

frasin- Fraxinus excelsior , tei pucios-

Tilia cordata , iar în sud-vestul și vestul României și cer-

Quercus cerris

și gârniță-

Quercus frainetto .

Stratul arbuștilor, cu dezvoltare variabilă, în funcție de acoperirea realizată de arboret, este compus din

Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra.

Stratul ierburilor și subarbuștilor, cu dezvoltare variabilă, conține specii din flora de mull-

Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis

perennis, Dentaria bulbifera.

11

Arealul tipului de habitat

Pe dealurile, munții scunzi și platourile arcului hercinic și din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena, bazinul Parisului, Burgundia, piemontul Alpilor, Carpați și câteva localități din

Câmpia Baltică - Marea Nordului.

12

Distribuția în Romania

În toate dealurile peri și intra carpatice, ca și în partea

inferioară a Carpaților, în etajul nemoral.

13

Suprafața tipului de habitat la nivel național

Suprafețe: circa 585.000 ha, din care 290.000 ha în dealurile vestice și Carpații Occidentali, 180.000 ha în dealurile și munții Carpaților Meridionali, 80.000 în dealurile și munții Carpații Orientali, 30.000 în Podișul Transilvaniei.

14

Calitatea

datelor

privind suprafața

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără

măsurători prin eșantionare

Tabelul nr. 13. Date specifice tipului de habitat

Asperulo-Fagetum

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului

de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul

unic

al

tipului de habitat

9130

3.

Distribuția tipului de habitat

~hartă~

Figura nr. 1. Distribuția tipului de habitat

Asperulo-Fagetum

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

4.

Distribuția tipului de habitat

~descriere~

Acest habitat ocupă 60% din suprafața ariei protejate Pădurea Dălhăuți și apare îndeosebi în partea de nord, nord - vest, nord - est

și cea centrală a ariei protejate.

5.

Statutul de prezență

~spațial~

larg răspândit

6.

Statutul de prezență

~management~

naturală

7.

Suprafața tipului de habitat

Limita

Suprafața totală

Suprafața habitat 9130

Rezervației naturale - sursa Ministerul Mediului, Apelor

și Pădurilor

214,3 ha

129,3 ha

60,3%

Sitului de importanță comunitară - sursa Ministerul Mediului, Apelor

și Pădurilor

203,4 ha

121,8 ha

60%

Conform marcaje în teren

194,4 ha

111,5 ha

57,3%

8.

Perioada de colectare a datelor

din teren

aprilie-mai-iunie-iulie/2013

9.

Alte informații privind sursele de informații

- Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, București.

1, 90, pagina 61-66, Iași.

1.

Condrea, Renea, 1980 - Studii etnobotanice în satul Dălhăuți, județul Vrancea, Complex Muzeal Vrancea - Studii și Comunicări, volumul III, Focșani.

2.

Horeanu, Condrea, 1980 - Contribuții la cunoașterea florei din rezervația forestieră Dălhăuți, Complex Muzeal Vrancea- Studii și Comunicări, volumul III, Focșani.

3.

Doniță, Popescu, Paucă-Comănescu., Mihăilescu, Biriș, 2005

4.

Iordache, 1996- Studiul complex al ariilor protejate din județul

Vrancea

și

a

situației

lor

actuale, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași.

5.

Mititelu, Ștefan, Coroi, Diaconu, 1996- Flora și vegetația județului Vrancea, Studii, Comunicări, Muzeul Piatra-Neamț, volumul VIII, pagina 163-192.

6.

Mohan, Ardelean, Georgescu, 1993 - Rezervații și monumente ale naturii în România, Casa de Educație și Comerț Scaiul.

7.

Ștefan, Davidescu, Lupașcu, Rusu, 1989- Caracterizarea ecologică a pajistilor naturale din județul Vrancea, volumul II, în: Cercetări agronomice în Moldova, anul XXII, volumul

Complexul Muzeal al județului Vrancea, 1981.

8.

Toniuc, Oltean, Romanca, Zamfir- List of protected areas in Romania, 1932-1991, Revista Ocrotirea Naturii și a Mediului Înconjurător, nr. 1, tom 36, Editura Academiei Române, 1992.

9.

Vrancea - Monografie, Editura Sport Turism, București, 1981.

10.

Rezervații și monumente ale naturii din județul Vrancea

Tabelul nr. 14. Date generale ale tipului de habitat Galio-Carpinetum

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea

tipului

de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului

de habitat

9170

3.

Denumire habitat

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

4.

Palaearctic Habitats

41.261 Wood bedstraw oakhornbeam forests

41.262 Mixed lime-oak-hornbeam forests

5.

Habitatele din România

R4123 Păduri dacice de gorun-

Quercus petraea , fag-

Fagus sylvatica

și carpen-

Carpinus betulus

cu

Carex pilosa

R4128 Păduri geto-dacice de gorun-

Quercus petraea

cu

Dentaria bulbifera

6.

Habitatele

Natura

2000

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

7.

Asociații vegetale

Dentario bulbiferae- Quercetum petrae-

Resmeriță, 1974, 1975

Carici pilosae-Carpinetum-

Neuhăusl, Neuhăuslova-Novotna 1964-

syn.:Carici pilosae-Carpinetum-

Chifu 1995,

Carici pilosae-Quercetum petraeae typicum-

Sanda, Popescu

1999.

8.

Tipuri de pădure

4116 Făget cu

Asperula-Asarum-Stelaria,

4216 Făget cu carpen cu

Asperula-Asarum-Stellaria,

4316 Făget amestecat cu

Asperula- Asarum-Stellaria.

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri de

Quercus petraea

și

Carpinus betulus

din regiunile cu climat subcontinental în cadrul arealului central-european a lui

Fagus sylvatica , dominate de

Quercus petraea.

Sunt incluse și pădurile asemănătoare de stejar și tei din regiunile est-europene și central-est-europene cu climat continental, la est de arealul lui

Fagus Sylvatica,

41.262.

Stațiuni: Altitudini: 300-800 m. Clima: Temperaturi = 9-60C, Precipitații = 600-800 mm.

Relief: versanți cu înclinări și expoziții diferite, mai mult umbrite la altitudini mici.

Roci: variate, molase, marne, depozite luto-argiloase.

Soluri: de tip luvosol pseudogleizat, profunde-mijlociu profunde, slab moderat acide, mezobazice, hidric echilibrate dar cu stagnări temporare de apă deasupra orizontului B, mezobazice.

10.

Specii caracteristice

Etajul arborilor, compus, în etajul superior, din gorun-

Quercus petraea , subspecia

petraea , subspecia

polycarpa,

subspecia

dalechampii , exclusiv sau în amestec cu fag-

Fagus sylvatica

subspecia

sylvatica ,

moesiaca , cu exemplare de stejar pedunculat-

Quercus robur , cireș-

Prunus avium , tei-

Tilia cordata

rar.

Tilia tomentosa , în etajul inferior carpen-

Carpinus betulus , jugastru-

Acer campestre . Are acoperire 80-90% și înălțimi de 20-27 m la 100 de ani.

Stratul arbuștilor, dezvoltat variabil, în funcție de umbrire, compus din

Corylus avellana ,

Cornus sanguinea ,

Crataegus monogyna ,

Evonymus europaeus ,

Evonymus verrucosus ,

Ligustrum vulgare ,

Rosa canina , uneori

Acer tataricum .

Stratul ierburilor și arbuștilor este dominat de

Carex pilosa

cu elemente

ale

florei

de

mull-

Galium

odoratum ,

Asarum

europaeum ,

Stellaria holostea .

11.

Arealul tipului de

habitat

Pădurile asemănătoare de stejar și tei din regiunile est-europene și

central-est europene cu climat continental.

12.

Distribuția în Romania

În toate dealurile României, în special în Subcarpații și Podișurile Moldovei, în dealurile vestice, Podișul Transilvaniei, în etajul

nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun.

13.

Suprafața tipului de habitat

la

nivel

național

Suprafețe: circa 45.000 ha, mai ales în sudul țării- 35.000 ha.

14.

Calitatea

datelor

privind suprafața

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără

măsurători prin eșantionare

Tabelul nr. 15. Date specifice tipului de habitat

Galio-Carpinetum

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului

de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul

unic

al

tipului de habitat

9170

3.

Distribuția tipului de habitat

~hartă~

Figura nr. 2. Distribuția tipului de habitat

Galio-Carpinetum

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

4.

Distribuția

tipului

Habitatul Natura 2000 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-

de habitat

~descriere~

Carpinetum

9170 apare îndeosebi în partea sudică, sud estică și pe

interfluviul din partea de vest a ariei protejate.

5.

Statutul de prezență

~spațial~

larg răspândit

6.

Statutul de prezență

~management~

naturală

7.

Suprafața tipului de habitat

Limita

Suprafața

totală

Suprafața

habitat 9170

Rezervației naturale - sursa Ministerul Mediului, Apelor și

Pădurilor

214,3 ha

81,4 ha

37,9%

Sitului de importanță comunitară

- sursa Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

203,4 ha

81,6 ha

40%

Conform marcaje din teren

194,4 ha

82,9 ha

42.6%

8.

Perioada de colectare a datelor

din teren

mai-iunie-iulie 2013

9.

Alte informații privind sursele de

informații

2.3.3.

Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Speciile de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată au fost descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:

a.

Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferente de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată;

b.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.

2.3.3.1.

Plante superioare

Cypripedium calceolus

- Papucul Doamnei

Tabelul nr. 16. Date generale ale speciei

Cypripedium calceolus

- Papucul Doamnei

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

189484

2

Denumirea

științifică

Cypripedium calceolus

3

Denumirea

populară

Papucul doamnei

4

Statutul de conservare în

România

Aproape amenințată

5

Descrierea speciei

Papucul doamnei-

Cypripedium calceolus

este o plantă aparținând încrengăturii

Magnoliophyta , Clasa

Liliopsida , Ordinului

Asparagales , Familiei

Orchidaceae , genul

Cyrpipedium . Se pot înmulți vegetativ prin tuberculi sau generativ prin semințe, dar la germinarea semințelor este nevoie de prezența unor specii de fungi. Este o specie geofită, mezofită, micro-ezotermă, acido-neutrofilă,

heliosciadofită și calcicolă.

6

Perioade critice

-

7

Cerințe de habitat

Crește sporadic prin păduri, la marginea pajiștilor, de obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziție nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu umiditate ridicată în perioada

de creștere.

8

Arealul speciei

Specia este rară, însă ea poate apărea în pădurile din Europa și partea

temperată a Asiei. Este specifică zonelor cu substrat calcaros.

9

Distribuția în

România

Papucul doamnei apare în zonele împădurite și cu un substrat

calcaros din România.

10

Populația națională

-

11

Calitatea datelor

privind populația

insuficientă - date insuficiente sau nesigure

națională

Tabelul nr. 17. Date specifice speciei

Cypripedium calceolus

- Papucul Doamnei din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

189484

Cypripedium calceolus

2.

Informații specifice speciei

În timpul activităților de inventariere realizate

specia nu a fost identificată.

3.

Distribuția speciei

~harta distribuției~

Specia nu a fost identificată.

4.

Distribuția speciei

~interpretare~

Specia nu a fost identificată.

5.

Statutul de prezență

~temporal~

Specia nu a fost identificată.

6.

Statutul de prezență

~spațial~

Specia nu a fost identificată.

7.

Statutul de prezență

~management~

Specia nu a fost identificată.

8.

Abundență

Specia nu a fost identificată.

9.

Perioada de colectare a datelor din

teren

Mai-septembrie 2013

10.

Alte informații privind sursele de

informații

2.3.3.2.

Nevertebrate

Lucanus cervus

- Rădașca

Tabelul nr. 18. Date generale ale speciei

Lucanus cervus

- Rădașca

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1083

2

Denumirea

Lucanus cervus , Linnaeus 1758

științifică

3

Denumirea

populară

Rădașca

4

Statutul de

conservare în România

Aproape amenințat

5

Descrierea speciei

Ciclul reproductiv al speciei durează 5-6 ani, în funcție de factorii climatici. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitor esențe cu frunze căzătoare, de exemplu, stejar, mesteacăn, frasin, hrănindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar toamna, însa nu părăsesc camera larvară până în primăvara următoare. În decursul zilei adulții pot fi observați pe trunchiurile stejarilor și altor arbori hrănindu-se cu

scurgerile acestora.

6

Perioade critice

În decursul perioadei mai-iulie când aceștia sunt deosebit de activi în

amurg.

7

Cerințe de habitat

Populează pădurile bătrâne cu esențe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnită și în zonele de silvostepă

și stepă. Deseori adulții zboară în grădini și parcuri.

8

Arealul speciei

Figura nr. 3. Arealul speciei

Lucanus cervus

la nivel european

9

Distribuția în

În România specia

Lucanus cervus

se întâlnește pe tot cuprinsul țării,

România

în pădurile bătrâne de foioase, preferându-le în special pe cele de

cvercinee.

10

Populația națională

Nu există date privind populația națională.

11

Calitatea datelor privind populația

națională

insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

Tabelul nr. 19. Date specifice speciei

Lucanus cervus

- Rădașca din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

1083

Lucanus cervus

2.

Informații specifice

speciei

Specia necesită habitate cu cvercinee bătrâne necesare pentru

reproducere.

3.

Distribuția speciei

~harta distribuției~

Figura nr. 4. Distribuția speciei

Lucanus cervus

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

4.

Distribuția speciei

Specia este larg răspândită la nivelul ariei protejate Pădurea

~interpretare~

Dălhăuți, ea fiind identificată îndeosebi în pădurile de gorun din

preajma interfluviului ce constituie limita de vest a ariei protejate.

5.

Statutul de prezență

~temporal~

rezident

6.

Statutul de prezență

~spațial~

larg răspândită

7.

Statutul de prezență

~management~

nativă

8.

Abundență

prezență certă 100-500 indivizi

9.

Perioada de

colectare a datelor din teren

Mai - August 2013

10.

Alte informații privind sursele de

informații

Cerambyx cerdo -

Croitorul mare al stejarului

Tabelul nr. 20. Date generale ale speciei

Cerambyx cerdo

- Croitorul mare al stejarului

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1088

2

Denumirea

științifică

Cerambyx cerdo , Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Croitorul mare al stejarului

4

Statutul de

conservare în România

Aproape amenințat

5

Descrierea speciei

Femela depune ouăle câte 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarței. După circa

14 zile apare larva, care inițial se hrănește cu scoarță, iar mai apoi pătrunde

în lemn. Perioada de dezvoltare, de la ou până la adult, durează de regulă 3 ani, însă uneori se poate prelungi până la 5 ani. Adulții apar din mai până în iunie, sunt nocturni și crepusculari. Ziua se ascund în coroanele arborilor,

scorburilor.

6

Perioade critice

În decursul perioadei mai-august când are loc zborul adulților.

7

Cerințe de habitat

Habitatul este reprezentat de pădurile bătrâne cu esențe foioase, preferându- le în special pe cele de cvercinee; uneori poate fi întâlnită și în parcuri. Specia se dezvoltă în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului,

frasinului.

8

Arealul speciei

Figura nr. 5. Arealul speciei

Cerambyx cerdo

la nivel european

9

Distribuția în

România

În România specia

Cerambyx cerdo

se întâlnește pe tot cuprinsul țării, în

pădurile bătrâne de foioase, preferându-le în special pe cele de cvercinee.

10

Populația națională

Nu există date privind populația națională.

11

Calitatea datelor privind populația

națională

insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

Tabelul nr. 21. Date specifice speciei

Cerambyx cerdo

- Croitorul mare al stejarului din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

1088

Cerambyx cerdo

2.

Informații specifice

speciei

Specia necesită habitate cu cvercinee bătrâne necesare pentru

reproducere.

3.

Distribuția speciei

~harta distribuției~

Figura nr. 6. Distribuția speciei

Cerambyx cerdo

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

4.

Distribuția speciei

~interpretare~

Specia este larg răspândită la nivelul ariei protejate Pădurea Dălhăuți, ea fiind identificată îndeosebi în pădurile de gorun din preajma interfluviului ce constituie limita de vest și cele din parte

de sud - est a ariei protejate.

5.

Statutul de prezență

~temporal~

rezident

6.

Statutul de prezență

~spațial~

larg răspândită

7.

Statutul de prezență

~management~

nativă

8.

Abundență

prezență certă 50 - 100 indivizi

9.

Perioada de colectare a datelor

din teren

Mai - August 2013

10.

Alte informații privind sursele de informații

pagina 402

1.

Gidei, Popescu, 2012 - Ghidul Coleopterelor din Romania, Editura Pim, Iași

2.

Panin, 1957 - Fauna României,

Coleoptera, Scarabaeidae , volumul X, Insecta, IV, fasciculul 4, pagina 319

3.

Panin, Săvulescu, 1961 - Fauna României,

Coleoptera, Cerambycidae , croitori, volumul X, Insecta, IV, fasciculul 5,

2.3.3.3.

Mamifere

Ursus arctos

- ursul brun

Tabelul nr. 22. Date generale ale speciei

Ursus arctos

- Ursul brun

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1354

2

Denumirea

științifică

Ursus arctos , Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Urs brun

4

Statutul de conservare în

România

Preocupare minimă

5

Descrierea speciei

Ierburile și mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara și la începutul toamnei consumă ciuperci și fructe, zmeură, mure, afine, mere, prune și pere.

Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în funcție de condițiile meteo și de

starea animalului. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în

cavități naturale, sub stânci sau în unele situații chiar are formă de cuib construit pe sol. Intrarea și ieșirea cu succes din somnul de iarnă este condiționată de cantitatea de grăsime pe care ursul o poate acumula înainte de venirea iernii, ca resursă energetică de consum pe perioada somnului de iarnă. Urșii trăiesc circa 25-30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel datele indică faptul că femelele dau naștere primilor pui la 4-6 ani.

Dieta urșilor este de tip omnivor, dovadă fiind aparatul digestiv al ursului și dentiția acestuia. Toamna târziu, dar și iarna, urșii consumă ghindă și jir. Insectele, pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conțin. Pentru obținerea hranei, exemplarele de urs parcurg distanțe mari acoperind suprafețe mari ce includ habitate forestiere, pășuni și terenuri

agricole.

6

Perioade critice

Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populația locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoțite de pui și pot apărea conflicte

om-urs.

7

Cerințe de habitat

În România la ora actuală trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier. Iarna se retrage în bârlog, săpat în general între stânci, pentru un repaus ce nu reprezintă o hibernare

autentică; ocazional poate ieși și iarna.

8

Arealul speciei

Nativ: Afganistan, Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Canada, China, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, India, Iran, Iraq, Italia, Japonia, Kazakstan, Coreea, Kirghistan, Letonia, Macedonia, Iugoslavia, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slocia, Slovenia, Spania, Suedia, Tajikistan, Ucraina, America, Georgia, Uzbekistan.

Posibil extinct: Bhutan.

Regional extinct: Algeria, Egipt, Germania, Ungaria, Israel, Liban,

Liechtenstein, Mexic, Moldova, Maroc, Palestina, Portugalia, San Marino, Elveția, Siria.

- Uniunea Internațională pentru conservarea naturii și resurselor

naturale- Lista roșie 2013

9

Distribuția în România

Figura nr. 7. Arealul speciei

Ursus arctos

la nivel național

10

Populația națională

Se estimează un număr de circa 6000 indivizi, Kaczensky et al.,

2012a

11

Calitatea datelor privind populația

națională

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

Tabelul nr. 23. Date specifice speciei

Ursus arctos

- Ursul brun din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

11.

Specia

1354

Ursus arctos

12.

Informații specifice

speciei

Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei

naturale protejate.

13.

Distribuția speciei

~harta distribuției~

Figura nr. 8. Distribuția speciei

Ursus arctos

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

14.

Distribuția speciei

~interpretare~

Distribuția speciei a fost determinată prin metodele propuse beneficiarului, respectiv parcurgerea transectelor drum și a perimetrului ariei protejate. De asemenea a fost suprapusă harta distribuției ursului la nivel național cu limitele ariei naturale protejate de unde se poate observa că Pădurea Dălhăuți este amplasată la limita

arealului de distribuție a ursului în regiune.

15.

Statutul de prezență

~temporal~

odihnă și hrănire

16.

Statutul de prezență

~spațial~

marginală

17.

Statutul de prezență

~management~

nativă

18.

Abundență

foarte rar,

0-10 indivizi

19.

Perioada de colectare a datelor

din teren

12/2012-06/2013

Canis lupus

- Lupul

Tabelul nr. 24. Date generale ale speciei

Canis lupus

- Lupul

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1352

2

Denumirea

științifică

Canis lupus , Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Lup

4

Statutul de conservare în

România

Preocupare minimă

5

Descrierea speciei

Lupul trăiește 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximație în funcție de uzura dentiției. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifică în: nou născuți: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulți: 18-30 luni; adulți: peste 30 luni. Unitatea socială de

baza a unei populații de lupi este perechea.

6

Perioade critice

Iarna, când se intensifică conflictul cu populația locală.

7

Cerințe de habitat

Vânează pe suprafețe mari; unde nu este persecutat poate ocupa habitate foarte diverse, inclusiv stepice sau umede; în România la ora actuală trăiește în principal în zonele montane și submontane, în

habitat forestier.

8

Arealul speciei

Nativ: Afganistan, Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bhutan, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Canada, China; Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Groenlanda, Ungaria, India, Iran, Iraq, Israel, Italia, Iordania, Kazahstan; Coreea, Kyrgyzstan, Letonia; Libia; Lituania; Macedonia, Iugoslavia, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Myanmar, Nepal, Norvegia, Oman, Pakistan, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Siria, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, America, Georgia,

Uzbekistan, Yemen.

Posibil extinct: Bangladesh.

Regional extinct: Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda, Japonia, Luxembourg, Olanda, Elveția, Marea Britanie.

- Uniunea Internațională pentru conservarea naturii și resurselor

naturale- Lista roșie 2013

9

Distribuția în România

Figura nr. 9. Arealul speciei

Canis lupus

la nivel național După Kaczensky, 2012a

10

Populația națională

Se estimează un număr de circa 2300-2700 indivizi, Kaczensky,

2012a.

11

Calitatea datelor

privind populația națională

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

Tabelul nr. 25. Date specifice speciei

Canis lupus

- Lupul din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

1352

Canis lupus

2.

Informații specifice

speciei

Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei

naturale protejate.

3.

Distribuția speciei

Figura nr. 10. Distribuția speciei

Canis lupus

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

4.

Distribuția speciei

~interpretare~

Distribuția speciei a fost determinată prin metodele propuse beneficiarului, respectiv parcurgerea transectelor drum și a perimetrului ariei protejate. De asemenea a fost suprapusă harta distribuției lupului la nivel național cu limitele ariei naturale protejate de unde se poate observa că Pădurea Dălhăuți este amplasată la limita

arealului de distribuție a speciei în regiune.

5.

Statutul de prezență

~temporal~

odihnă și hrănire

6.

Statutul de prezență

~spațial~

marginală

7.

Statutul de prezență

~management~

nativă

8.

Abundență

foarte rar,

0-10 indivizi

9.

Perioada de colectare a datelor

din teren

12/2012-06/2013

Lynx lynx

- Râsul

Tabelul nr. 26. Date generale ale speciei

Lynx lynx

- Râsul

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie

1361

2

Denumirea

științifică

Lynx lynx , Linnaeus 1758

3

Denumirea

populară

Râs

4

Statutul de conservare în

România

Preocupare minimă

5

Descrierea speciei

Predominant nocturn, singuratic și retras.

Teritoriul unui mascul cuprinde în general teritoriile a 1-3 femele. Masculul duce o viață solitară cea mai mare parte a anului, dar în sezonul de împerechere, în luna martie, se alătură fiecarei femele de pe teritoriul său pentru câteva zile. Puii sunt născuți la mijlocul lunii mai. Sunt fătați în locuri foarte greu accesibile: în desișuri, sub copaci doborâți de vânt, în cavități naturale sau la baza copacilor, între rădăcini. De obicei fată 1-3 pui, rar 4. La început puii sunt hrăniți cu lapte, femela aduce apoi carne pentru a completa dieta, iar când puii cresc, le aduce prada încă vie pentru a le dezvolta instinctul de vânătoare. Puii urmăresc femela până primăvara următoare, când la vârsta de 11 luni devin independenți. Pentru marcarea teritoriului urinează cu precădere pe anumite obiecte situate deasupra nivelului pământului cum ar fi bolovani, copaci căzuți sau crengi ce atârnă aproape de pământ. Își lasă excrementele pe locuri înalte și vizibile. Zgârie pământul sau copacii cu scopul de marcaj teritorial.

Dieta râsului este variată în funcție de prada pe care o găsește pe teritorul său, aceasta poate consta în căprioare, iepuri, păsări sau

șoareci. Își pândește prada și se aproprie de aceasta folosind

vegetația sau trunchiuri de copaci căzuți pentru a nu fi observat.

6

Perioade critice

Perioada critică se identifică cu cea în care sunt fătați puii, respectiv

luna mai.

7

Cerințe de habitat

În prezent, în România trăiește în principal în zonele montane și

submontane, în habitat forestier.

8

Arealul speciei

Nativ: Afganistan, Albania, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bhutan, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, China, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, India, Iran, Iraq, Italia, Kazakstan, Coreea, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Macedonia, Iugoslavia, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.

Regional extinct: Liechtenstein- Uniunea Internațională pentru

conservarea naturii și resurselor naturale- Lista roșie 2013

9

Distribuția în România

Figura nr. 11. Arealul speciei

Lynx lynx

la nivel național După Kaczensky, 2012a

10

Populația națională

Se estimează un număr de circa 1200-1500 indivizi, Kaczensky,

2012a.

11

Calitatea datelor privind populația

națională

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

Tabelul nr. 27. Date specifice speciei

Lynx lynx

- Râsul din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1.

Specia

1361

Lynx lynx

2.

Informații specifice

speciei

Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei

naturale protejate.

3.

Distribuția speciei

~harta distribuției~

Figura nr. 12. Distribuția speciei

Lynx lynx

în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți

4.

Distribuția speciei

~interpretare~

Distribuția speciei a fost determinată prin parcurgerea transectelor de drum și a perimetrului ariei protejate. De asemenea a fost suprapusă harta habitatelor favorabile râsului la nivel național cu limitele ariei naturale protejate de unde se poate observa că Pădurea Dălhăuți este

amplasată la limita arealului de distribuție a speciei în regiune.

5.

Statutul de prezență

~temporal~

odihnă și hranire

6.

Statutul de prezență

~spațial~

marginală

7.

Statutul de prezență

~management~

nativă

8.

Abundență

foarte rar

0-10 indivizi

9.

Perioada de colectare a datelor

din teren

12/2012-06/2013

2.3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general.

2.3.4.1.

Plante superioare

Tabelul nr. 28. Date specifice speciei

Cephalanthera rubra

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

189469

2.

Denumirea științifică

Cephalanthera rubra

3.

Denumirea populară

4.

Observații

1 exemplar- sit de probă 7

Tabelul nr. 29. Date specifice speciei

Koeleria macrantha

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

192831

2.

Denumirea științifică

Koeleria macrantha

Nr

Informație/Atribut

Observație

3.

Denumirea populară

4.

Observații

Citată anterior de Horeanu, Condrea, 1980

Tabelul nr. 30. Date specifice speciei

Tamus communis

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

186357

2.

Denumirea

științifică

Tamus communis

3.

Denumirea populară

Untul pământului

4.

Observații

Citată anterior de Horeanu, Condrea, 1980 și 3 exemplare

identificate în acest studiu

Tabelul nr. 31. Date specifice speciei

Carex sylvatica

subspecia

sylvatica

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

187679

2.

Denumirea

științifică

Carex sylvatica

subspecia

sylvatica

3.

Denumirea populară

-

4.

Observații

Citată anterior de Horeanu, Condrea și 4 populații- sit 2, sit 3, sit

6, sit 40, identificate în acest studiu

Tabelul nr. 32. Date specifice speciei

Hepatica transsilvanica

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

176988

2.

Denumirea științifică

Hepatica transsilvanica

3.

Denumirea populară

Crucea voinicului

4.

Observații

Citată anterior de Horeanu, Condrea

Tabelul nr. 33. Date specifice speciei

Symphytum cordatum

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

161813

2.

Denumirea științifică

Symphytum cordatum

3.

Denumirea populară

Brustur negru

4.

Observații

Citată anterior de Horeanu, Condrea

Tabelul nr. 34. Date specifice speciei

Telekia speciosa

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

159521

2.

Denumirea științifică

Telekia speciosa

3.

Denumirea populară

Lăptucul oii

4.

Observații

3 populații- sit 2, 24, 25 identificate în acest studiu.

2.3.4.2.

Herpetofaună

Tabelul nr. 35. Date specifice speciei

Salamandra salamandra

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

10593

2.

Denumirea științifică

Salamandra salamandra

3.

Denumirea populară

salamandra, sălămâzdra

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede din preajma pârâului Dălhăuți și a siturilor de reproducere pentru amfibieni și în perioadele imediate de după ploaie poate fi întalnită pe poteci și pe litiera pădurii. Caracteristicile ecologice

și biologice nu se deosebesc de cele generale.

Tabelul nr. 36. Date specifice speciei

Triturus alpestris

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

10595

2.

Denumirea științifică

Triturus alpestris

3.

Denumirea populară

Tritonul alpin

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate în preajma pârâului Dălhăuți și a siturilor de reproducere pentru amfibieni. Pot fi studiați în perioada de reproducere când aceștia pot fi întâlniți atât în siturile de reproducere cât și în drumul străbătut către acestea. În zilele umede, ploioase și îndeosebi seara sau noaptea aceștia pot fi

observați și pe uscat.

Tabelul nr. 37. Date specifice speciei

Triturus vulgaris

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

10599

2.

Denumirea științifică

Triturus vulgaris

3.

Denumirea populară

Tritonul comun

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate în preajma pârâului Dălhăuți și a siturilor de reproducere pentru amfibieni. Pot fi studiați în perioada de reproducere când aceștia pot fi întâlniți atât în siturile de reproducere cât și în drumul străbătut către acestea. În zilele umede, ploioase și îndeosebi seara sau noaptea aceștia pot fi

observați și pe uscat.

Tabelul nr. 38. Date specifice speciei

Bombina variegata

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

638

2.

Denumirea științifică

Bombina variegata

3.

Denumirea populară

buhai de baltă cu burta galbenă, izvoraș

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate în special în preajma pârâului Dălhăuți și pe bălțile formate și pe marginea drumurilor forestiere din areal. Specia se adaptează foarte bine și este bine reprezentată la nivelul sitului putând fi identificată în numeroase situri indiferent de

calitatea ecologică a acestora.

Tabelul nr. 39. Date specifice speciei

Rana ridibunda

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

786

2.

Denumirea științifică

Rana ridibunda

3.

Denumirea populară

broasca mare de lac

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele umede identificate din preajma pârâului Dălhăuți și a acumulărilor mai mari de apă ce reprezintă situri de reproducere pentru amfibieni. Pot fi studiați în perioada de reproducere când aceștia pot fi întâlniți atât în siturile de reproducere cât și în

drumul strabătut către acestea.

Tabelul nr. 40. Date specifice speciei

Rana dalmatina

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

786

2.

Denumirea științifică

Rana dalmatina

3.

Denumirea populară

broască roșie de pădure

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele

umede din pădurea de fag și stejar din Pădurea Dălhăuți.

Tabelul nr. 41. Date specifice speciei

Rana temporaria

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

787

2.

Denumirea științifică

Rana temporaria

3.

Denumirea populară

broasca roșie de munte

4.

Observații

Specia poate fi întâlnită în interiorul sitului în special în zonele

umede din pădurea de fag și stejar din Pădurea Dălhăuți.

Tabelul nr. 42. Date specifice speciei

Anguis fragilis

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

10605

2.

Denumirea științifică

Anguis fragilis

3.

Denumirea populară

Năpârcă, șarpe de sticlă

4.

Observații

Specia a fost întâlnită pe toată suprafața sitului în special în poienile din preajma sitului și marginea drumului dar și în

interiorul pădurii bătrâne de fag și stejar.

Tabelul nr. 43. Date specifice speciei

Lacerta agilis

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

713

Nr

Informație/Atribut

Observație

2.

Denumirea științifică

Lacerta agilis

3.

Denumirea populară

șopârlă de câmp, șopârla cenușie

4.

Observații

Specia a putut fi identificată pe toata suprafața sitului Pădurea Dălhăuți indiferent de habitat, se constată totuși o densitate mai

mare în zonele cu pășuni și mai expuse la soare.

Tabelul nr. 44. Date specifice speciei

Lacerta viridis

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

735

2.

Denumirea științifică

Lacerta viridis

3.

Denumirea populară

Gușter

4.

Observații

Specia a putut fi identificată pe toată suprafața sitului Pădurea

Dălhăuți indiferent de habitat, se constată totuși o densitate mai mare în zonele cu pășuni și cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 45. Date specifice speciei

Zootoca vivipara

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

241560

2.

Denumirea științifică

Zootoca vivipara

3.

Denumirea populară

șopârlă de munte

4.

Observații

Specia a putut fi identificată pe toată suprafața sitului Pădurea Dălhăuți indiferent de habitat, se constată totuși o densitate mai

mare în zonele cu pășuni și cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 46. Date specifice speciei

Natrix natrix

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

10677

2.

Denumirea științifică

Natrix natrix

Nr

Informație/Atribut

Observație

3.

Denumirea populară

șarpe de casă

4.

Observații

Specia a putut fi identificată pe toata suprafața sitului Pădurea Dălhăuți se constată totuși o densitate mai mare în zonele cu

pășuni și cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 47. Date specifice speciei

Coronella austriaca

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

663

2.

Denumirea științifică

Coronella austriaca

3.

Denumirea populară

șarpe de alun

4.

Observații

Specia a putut fi identificată pe toata suprafața sitului Pădurea Dălhăuți se constată totuși o densitate mai mare în zonele cu

pășuni și cu o expunere îndelungată la soare.

Tabelul nr. 48. Date specifice speciei

Elaphe longissima

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

674

2.

Denumirea științifică

Elaphe longissima

3.

Denumirea populară

șarpele lui Esculap

4.

Observații

Specia nu a putut fi identificată pe suprafața sitului Pădurea

Dălhăuți.

2.3.4.3.

Avifaună

Tabelul nr. 49. Date specifice speciei

Aquila pomarina

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

899

2.

Denumirea științifică

Aquila pomarina

Nr

Informație/Atribut

Observație

3.

Denumirea populară

Acvilă țipătoare mică

4.

Observații

Pentru cuibărit preferă pădurile bătrâne, dese, unde deranjul

antropic este foarte scăzut

Tabelul nr. 50. Date specifice speciei

Dendrocopos syriacus

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1013

2.

Denumirea științifică

Dendrocopos syriacus

3.

Denumirea populară

Ciocănitoarea de grădini

4.

Observații

Cuibărește în zone deschise: parcuri, livezi, vii.

Tabelul nr. 51. Date specifice speciei

Dryocopus martius

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1014

2.

Denumirea științifică

Dryocopus martius

3.

Denumirea populară

Ciocănitoare neagră

4.

Observații

Preferă pădurile de fag și molid.

Tabelul nr. 52. Date specifice speciei Lanius collurio din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1098

2.

Denumirea științifică

Lanius collurio

3.

Denumirea populară

Sfrâncioc roșiatic

4.

Observații

Cuibărește în regiuni deschise, cu tufișuri și în luminișuri

Tabelul nr. 53. Date specifice speciei

Lanius minor

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1100

2.

Denumirea științifică

Lanius minor

3.

Denumirea populară

Sfrâncioc cu frunte neagră

4.

Observații

Cuibărește în regiuni deschise, cu copaci izolați și tufișuri, pajiști

naturale.

Tabelul nr. 54. Date specifice speciei

Lullula arborea

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1126

2.

Denumirea științifică

Lullula arborea

3.

Denumirea populară

Ciocârlie de pădure

4.

Observații

Cuibărește destul de des în păduri izolate cu luminișuri și poieni.

Tabelul nr. 55. Date specifice speciei

Picus canus

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1218

2.

Denumirea științifică

Picus canus

3.

Denumirea populară

Ghionoiae sură

4.

Observații

Larg răspândită, dar mai puțin comună decât ghionoaie verde.

Tinde să trăiască la altitudini mai mari decât aceasta din urmă; pe de altă parte este rar întâlnită în localități.

Tabelul nr. 56. Date specifice speciei

Jynx torquilla

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1091

2.

Denumirea științifică

Jynx torquilla

3.

Denumirea populară

Capîntortură

Nr

Informație/Atribut

Observație

4.

Observații

Destul de comună în regiuni însorite și deschise, luminișuri,

parcuri și livezi.

2.3.4.4.

Mamifere

Tabelul nr. 57. Date specifice speciei

Felis silvestris

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1363

2.

Denumirea științifică

Felis silvestris

3.

Denumirea populară

Pisică sălbatică

4.

Observații

Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața

ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 58. Date specifice speciei

Cervus elaphus

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

2645

2.

Denumirea științifică

Cervus elaphus

3.

Denumirea populară

cerb

4.

Observații

Specia este una dintre cele mai importante pentru menținerea populațiilor de carnivore mari din România. Cerbul este

principala specie pradă pentru lup.

Tabelul nr. 59. Date specifice speciei

Capreolus capreolus

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

2644

2.

Denumirea științifică

Capreolus capreolus

3.

Denumirea populară

căprior

4.

Observații

Specia este una dintre cele mai importante pentru menținerea

Nr

Informație/Atribut

Observație

populațiilor de carnivore mari din România. Căpriorul este

principala specie pradă pentru râs.

Tabelul nr. 60. Date specifice speciei

Martes martes

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1357

2.

Denumirea științifică

Martes martes

3.

Denumirea populară

Jder de copac

4.

Observații

Specia este un carnivor de talie mică fiind un element important

în menținerea efectivelor de rozătoare în cadrul ecosistemelor forestiere.

Tabelul nr. 61. Date specifice speciei

Meles meles

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

2631

2.

Denumirea științifică

Meles meles

3.

Denumirea populară

Bursuc, viezure

4.

Observații

Specia este un omnivor de talie medie fiind un element important în menținerea sub control a insectelor dăunătoare, fiind de asemenea un factor în diseminarea zoocoră a speciilor de arbori

și arbuști.

Tabelul nr. 62. Date specifice speciei

Sus scrofa

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

9823

2.

Denumirea științifică

Sus scrofa

3.

Denumirea populară

Mistreț, porc sălbatic

4.

Observații

Specia este una dintre cele mai importante pentru menținerea

Nr

Informație/Atribut

Observație

populațiilor de carnivore mari din România. Mistrețul este specie

pradă pentru lup.

Tabelul nr. 63. Date specifice speciei

Vulpes vulpes

din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

9627

2.

Denumirea științifică

Vulpes vulpes

3.

Denumirea populară

vulpe

4.

Observații

Specie carnivoră, se hrănește cu rozătoare și păsări, fiind un

element important pentru menținerea echilibrului ecologic în pădurile de foioase

2.4.

Informatii socio-economice și culturale

2.4.1.

Comunitățile locale si factorii interesați

A.

Comunități locale

Figura nr. 13. Harta unităților administrativ teritoriale din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Tabelul nr. 64. Lista unităților administrativ-teritoriale din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Județ

Unitate administrativ- teritorială

Procent din Unitate administrativ- teritorială

Procent din Aria Naturală Protejată

Vrancea

Cârligele

100 %

100 %

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale

Analiza demografică

Manifestarea potențială a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor din interiorul sitului Natura 2000 este condiționată nu doar de suprafața sitului ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială, ci și de dimensiunea demografică a

comunităților locale. Principiul explicativ este simplu: cu cât populația din interiorul și proximitatea sitului este mai numeroasă, cu atât mai probabil să asistăm la o intensificare a prezenței umane în interiorul sitului.

Suprafața sitului de importanță comunitară studiat nu se intersectează cu nicio suprafață rurală. Populația totală aferentă localităților din proximitatea sitului, aparținând comunei Cârligele, incluzând satele Cârligele, Bonțești, Dălhăuți și Blidari, este în prezent de 2953 locuitori.

Manifestarea factorilor antropici este mai puternică pe raza acelor localități care au suprafața învecinată cu situl Natura 2000, aici fiind vorba despre localitățile Bonțești și Dălhăuți.

Astfel, se pot enumera câteva concluzii privind predispoziția de manifestare a factorilor de impact antropic asupra stării de conservare a sitului:

-

factorii de impact antropic au o manifestare mai mare în localitățile limitrofe sitului;

-

în funcție de proximitatea față de sit, comunele componente ale sitului Pădurea Dălhăuți se împart din punct de vedere al riscului antropic potențial astfel: 2 localități

prezintă un nivel scăzut al riscului antropic potențial iar 2 localități se înscriu într-o clasă de risc potențial mediu spre ridicat.

Dinamica demografică

În urma analizei datelor, se observă că populația comunei Cârligele, cu satele aferente, a variat, astfel că în anul 2005 exista o populație legală de 2934 locuitori, ca apoi în 2010 să crească la 2953 de locuitori, existând totuși o scădere demografică față de anul 2009 când comuna Cârligele număra 2961 locuitori. Scăderea demografică de ansamblu în cazul Comunei Cârligele se menține în trendul de scădere sesizat la nivel național pentru perioada 2008-2011.

Populația stabilă aferentă comunei Cârligele la 1 ianuarie reprezintă populația alcătuită din persoanele care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau reședința în localitate la acel moment. Aceasta s-a calculat pe baza datelor de la ultimul recensământ, corectate cu sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea

domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene înregistrate între recensămînt și momentul dat.

Astfel, din anul 2005 până în 2009 se observă o creștere a numărului populației cu reședința în comuna Cârligele, de la 2959 la 2999, înregistrându-se o scădere până în anul 2010 la 2975 persoane, acest trend descrescător păstrându-se și în 2011, numărul de locuitori ajungând la 2967.

O situatie asemănătoare este înregistrată și pentru statistica realizată pentru data de 1 iulie corespunzatoare anilor de referință. Astfel, de la un număr de 2930 locuitori în 2005, se ajunge la 2970 locuitori în 2009, ca ulterior să scadă la 2966 locuitori în anul 2010, până la 2945 locuitori în anul 2011.

Populația la 1 ianuarie/1 iulie a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migrația externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigrației. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populației.

La nivelul sitului, natalitatea se menține constantă, variind între 20 născuți vii în anul 2009 și prin raportare la nivelul înregistrat al natalității în comuna Cârligele plus satele aferente, comparând cu mortalitatea în cei patru ani de referință, se poate preconiza pe viitor o ușoară scădere a numărului populației la nivelul sitului.

Forța de muncă

Piața forței de muncă joacă un rol hotărâtor în asigurarea creșterii economice și a productivității pe termen lung. Problemele cu care se confruntă zona analizată, și în egală măsură întreaga țară, sunt legate, în special de scăderea populației totale, active și ocupate.

Din datele statistice analizate, pentru perioada 2005-2011 s-a observat faptul că activitățile care concentrează cea mai mare parte a populației ocupate sunt: Învățământ - 35%, Industrie prelucrătoare- 18%, Comerț - 12%, și Agricultură și Administrație publică- fiecare cu 11%.

Rata somajului a înregistrat o scădere semnificativă în 2011 față de 2005, de la 55 persoane șomere la 39 persoane. Reducerea șomajului poate fi explicată prin amploarea pensionarilor, plecărilor la munca în străinătate, dar și prin faptul ca mulți șomeri nu se mai înregistrează la Oficiile Forței de Muncă.

În ceea ce privește educația la nivelul regiunii, se constată existența instituțiilor de învățământ de diverse grade, preșcolar, primar și gimnazial, aflate în sector public. Ceea ce este important și trebuie sa se sublinieze este lipsa infrastructurii de învățământ în unele zone rurale izolate. Prin urmare, în aceste zone copiii familiilor sărace au acces limitat sau deloc în instituțiile de învățământ.

La nivelul zonei studiate, în anii de referință 2005-2011, învățământul public s-a desfășurat în urmatoarele unități:

-

1 grădiniță cu program prelungit;

-

1 școală primară și gimnazială, în anul 2005 existând 2 școli la nivelul comunei Cârligele, în următorii ani rămânând o singura instituție de învățământ primar și gimnazial.

Din cauza lipsei unităților de învățământ liceal, postliceal și profesional, elevii se orientează în general către școlile aflate în zonele urbane din proximitate.

Din anul 2005 până în 2011 se observă o scădere a elevilor înscriși într-o unitate de învățământ, de la 135 copii înscriși în anul 2005, ajungându-se la 107 copii în 2011. De asemenea, la nivelul anului de referință 2009 se observa o scădere a numărului elevilor care ajung să urmeze învățământul gimnazial, de la 130 elevi înscriși în învățământul primar, la 119 elevi înscriși în învățământul gimnazial. Ce este mai îngrijorător este faptul că dintre cei 119 elevii înscriși în învățământul gimazial, doar 28 de elevi au reușit să absolve școala gimnazială, an de referință 2009.

Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât și pentru cele adulte și în special pentru femei și șomeri aflați în șomaj de lungă durată.

Cultura

Cultura este reliefată în comuna Cârligele de biblioteci având un număr de 572 cititori activi în anul de referință 2011, și un muzeu local, numărul vizitatorilor crescând din 2005, de la 175 ajungând la 324 în 2009, crescând apoi ușor în 2011- 325 vizitatori și în 2011 - 349 vizitatori.

Servicii de sănătate

Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării și cheltuielilor curente alocate acestora, cât și din punct de vedere al calității serviciilor. Indicatorii ce reflectă calitatea și nivelul asistenței sanitare înregistrează în general o înrăutățire: conform datelor statistice, numărul de medici în regiune în anul 2005 era de o persoană, în anii de referință 2009 și 2010 întregistrându-se 2 persoane, ca ulterior să revină la un medic pe raza Comunei Cârligele. De asemenea, numărul personalului mediu sanitar a înregistrat ușoare oscilații, din 2005 până în 2010 întregistrându-se o creștere de la 3 la 5 persoane, scăzând ulterior la 4 persoane în 2011.

În regiune în anul de referință 2011 existau 1 cabinet medical de familie, 1 cabinet stomatologic proprietate publică, 1 cabinet stomatologic proprietate privată. Se observă lipsa dispensarelor medicale din arealul studiat.

Infrastructura de sănătate este slab reprezentată, cabinetul medical având o dotare precară cu echipamente medicale și medicamente; numărul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, în special al celor cu studii superioare, existând câte un singur cadru medical de specialitate la fiecare cabinet medical, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii.

Întreprinderi mici și mijlocii

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă o forță în economie, având un rol vital în relansarea economică prin crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce priveste piața muncii se constată o atitudine flexibilă din partea acestora, fiind acel sector în care se concentrează lucrul temporar și în timp parțial. În ceea ce privește domeniile de activitate ale firmelor înregistrate, se remarcă o mare varietate.

Conform datelor statistice, la nivelul anilor de referință 2005, 2009, 2010 și 2011, pe raza comunei Cârligele s-au înregistrat un număr de 39 firme, în totalitate întreprinderi mici și mijlocii. Din totalul de întreprinderi mici și mijlocii din comuna, cea mai mare parte activează în domeniul comerțului. 21 de persoane profesează ca persoane fizice autorizate.

În anul 2011, prin comparație cu anii precedenți se constată o scădere a numărului personalului angajat, situație asemănătoare și la nivel național. La nivelul comunei Cârligele, cel mai mare procent îl au întreprinderile comerciale produse alimentare, de construcții, de fabricare a vinului și persoanele fizice autorizate, cei mai mulți angajați înregistrându-se în cadrul întreprinderii de construcții, la nivelul anului 2011 existând 12 angajați.

B.

Factori interesați.

Tabelul nr. 65. Cei mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Nr.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1

Agenția pentru Protecția

Mediului Vrancea

Instituție publică

Protecția mediului

2

Consiliul Județean Vrancea

Autoritate publică

Administrație

3

Primaria Cârligele

Autoritate publică

Administrație

4

Consiliul Local Cârligele

Autoritate publică

Administrație

5

Sistemul de Gospodărire a

Apelor Vrancea

Instituție publică

Managementul resurselor de

apă

6

Direcția Silvică Focșani

Regie autonomă

Exploatarea pădurilor

7

Garda Forestieră

Instituție publică

Management

forestier/resurse cinegetice

8

Regia Națională a Pădurilor -

Romsilva

Regie autonomă

Exploatarea pădurilor

9

Ocolul Silvic Focșani

Regie autonomă

Exploatarea pădurilor

10

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București -

Stațiunea Focșani

Instituție științifică

Cercetare/management forestier

11

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi

Vrancea

Societate comercială

Vânătoare, pescuit

12

Școala Cu Clasele I-VIII Profesor Mihai Sîmbotin -

Cârligele

Instituție publică

Învățământ

13

Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală Vrancea

Instituție publică

Agricultură

14

Garda Națională de Mediu -

Comisariatul Județean Vrancea

Instituție publică

Protecția mediului

15

Inspectoratul Județean de

Jandarmi Vrancea

Instituție publică

Paza și ordinea publică

16

Asociația Pentru Parteneriat

Comunitar Focșani

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

17

Asociația Focul Viu

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

18

Asociația pentru Conservarea

Diversității Biologice

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

19

Asociația Marian Spînu

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

20

Asociația Club Rotary- Varana

Focșani

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

21

Asociația Clubul Nevăzătorilor

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

22

Asociația Crescătorilor de Albine

Organizație non

guvernamentală

Dezvoltare comunitară

23

Asociația Poarta Deleanului

Organizație non

guvernamentală

Exploatarea pădurilor

24

Sc Serex Srl

Agent economic

Exploatarea pădurilor

25

Golden-Travel

Agenție de turism

Turism

26

Online-Tourisme

Agenție de turism

Turism

27

Robin Group

Agenție de turism

Turism

28

Mv Travel Agency

Agenție de turism

Turism

29

Mănăstirea Dălhăuți

Instituție de cult

Turism

2.4.2.

Utilizarea terenului

Tabelul nr. 66. Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.

Clasă

Suprafață totală ocupată

Ponderea din suprafața sitului

1.

Păduri de foioase

203 ha

100%

Tabelul nr. 67. Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate adminstrativ teritorială

Nr

Unitate administrativ-

teritorială

Clasă

Suprafață totală ocupată în unitatea

administrativ-

teritorială

1.

Cârligele

Păduri de foioase

1018,68 ha

2.

Cârligele

Cursuri de apă

8,96 ha

3.

Cârligele

Spațiu urban discontinuu și

spațiu rural

499,63 ha

4.

Cârligele

Terenuri predominant

agricole în amestec cu vegetație naturală

95,15 ha

5.

Cârligele

Terenuri arabile neirigate

304,72 ha

6.

Cârligele

Vii

1553,47 ha

7.

Cârligele

Păduri de conifere

3,63 ha

8.

Cârligele

Mlaștini

21.22 ha

9.

Cârligele

Zone de tranziție cu arbuști,

în general defrișate

77,23 ha

10.

Cârligele

Zone de culturi complexe

150,05 ha

11.

Cârligele

Terenuri arabile neirigate

241,14 ha

12.

Cârligele

Total

3952,66 ha

Caracterizarea utilizării terenurilor

Spațiile naturale reprezintă furnizoare nelimitate de resurse regenerabile, în condițiile în care acestea sunt menținute într-o stare funcțională corespunzătoare.

Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea in situ a ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural.

Un număr semnificativ de comunități locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viață tradiționale, fiind recomandabilă promovarea continuității acestora, fără a se neglija utilizarea inovațiilor privind conservarea diversității biologice și utilizarea durabilă a elementelor sale. Utilizarea durabilă a resurselor mediului natural este necesară întrucât pentru refacerea sistemelor naturale degradate sunt necesare investiții substanțiale pe care majoritatea comunităților umane nu le pot suporta.

Modul de utilizare a terenurilor evidențiază profilul funcțional al unităților admnistrative, precum și modul de intervenție al factorului antropic în mediul natural cu impact direct asupra arealelor protejate. Schimbările în dinamica utilizării terenurilor au o influență directă asupra ariilor protejate aflate în areale puternic umanizate, sau a acelora care se află la limita unor terenuri agricole, așa cum este cazul ariilor protejate din zona de câmpie.

Pentru a pune în evidență dinamica utilizării terenurilor s-a pornit de la analiza clasică a modului de utilizare al terenurilor și favorabilitatea acestora pentru aceste folosințe. Pentru o evaluare cât mai corectă a dinamicii utilizării terenurilor, analiza a cuprins atât observațiile de pe teren cât și utilizarea hărților topografice și prelucrarea datelor statistice.

Terenuri agricole

Prin tradiție, Comuna Cârligele este o zonă preponderent agricolă. Condițiile pedoclimatice din regiune favorizează cultivarea viței de vie, porumbului, grâului, cartofului, plantelor industriale și, într-un procent scăzut, a florii soarelui.

Conform datelor statistice, suprafața agricolă aferentă Comunei Cârligele, calculată după modul de folosință, per total, s-a menținut constantă pe parcursul celor 4 ani de referință; astfel din 2005 până în 2009 aceasta totaliza 2441 ha, ca începând din 2010 sa aibă o scădere nesemnificativă, ajungând la 2440 ha.

Din tabelul prezentat mai jos se observă că ponderea cea mai mare este deținută de culturile și pepinierele viticole, cu 1465 ha în 2005, suprafața scăzând până în anul 2011 la 1392 ha. Cea mai mică suprafață este deținută de fânețe, cu 7 ha pe tot intervalul de timp studiat.

La nivelul anului 2011 pe aproape 60% din suprafața Comunei Cârligele predominau viile și pepinierele viticole. Suprafața arabilă ocupa un procent de 33%, pășunile fiind în proporție de 9%, pe când fânețele având doar 1% din suprafața agricolă totală.

Din analiza modului de utilizare a terenurilor agricole la nivelul Comunei Cârligele se poate constata că ecosistemele specifice menținerii unui grad ridicat de biodiversitate sunt reduse, predominand în schimb culturi intensive de viță de vie și livezi. În aceste suprafețe, aflate în mare parte în proprietate privată se utilizeză adesea pesticide care pot genera un impact semnificativ asupra calității mediului prin introducerea unor substanțe chimice poluante. Mai mult decât atât, este posibil ca prin utilizarea pesticidelor la culturile de viță de vie din vecinatatea ariei protejate să se reducă diversitatea biologică a ecosistemelor forestiere.

Pășunile situate în vecinatatea ariei protejate sunt bine întreținute și sunt utilizate de localnici pentru pășunatul cu bovine și caprine. Pe timpul verii, aceste pășuni sunt însă utilizate de către turiști și vizitatori ca zone de camping și/sau recreere, calitatea furajelor fiind în acest sens scazută.

Datele disponibile la nivelul anului 2010 și 2011 ne indică suprafețe de 1628 ha de terenuri neagricole și 34 ha terenuri degradate și neproductive.

În sectorul privat, la nivelul anului 2011, suprafața agricolă reprezenta 2322 ha din care suprafeței arabile îi reveneau 742 ha, pășunile însumau 205 ha, fânețele 3 ha, iar ponderea cea mai însemnată, viile și pepinierele viticole, 1372 ha. Terenurile neagricole, degradate sau acoperite cu bălți totalizau o suprafață de aproximativ 1000 ha.

La o primă analiză, înzestrarea spațiului rural cu resurse funciare agricole pare destul de importantă. Având în vedere că o mare parte dintre terenurile agricole sunt reprezentate de vii,

livezi si pășuni, se poate concluziona că resursele funciare existente sunt totuși scăzute în raport cu populația existentă și cu proiectele de dezvoltare socio-economică, ceea ce impune necesitatea practicării unei agriculturi specializate.

Fond forestier

Suprafețele ocupate cu păduri reprezintă ecosisteme complexe ce exercită influențe asupra fiecărui fenomen, element și proces din natură. Ea protejază și stabilizează solul și climatul, regularizează regimul hidrologic, controlează eficiența ciclului nutrienților între sol și vegetație și nu în ultimul rând reprezintă un excelent mediu de viață pentru floră și faună.

Pădurile, prin funcțiile de protecție și socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuție de interes național de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare rațională și regenerare.

Indiferent de forma de proprietate, politica de punere în valoare economică, socială și ecologică a pădurilor este un atribut al statului.

Planul de management al ariei protejate Pădurea Dălhăuți are drept scop, conservarea și protecția resurselor forestiere și promovarea de practici ecologice de exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile Codului Silvic și a legislației din domeniul protecției și conservării mediului.

Promovarea dezvoltării durabile a fondului forestier este favorizată și de ponderea ridicată a suprafețelor ocupate de pădurile de protecție, păduri de ocrotire a genofondului și ecofondului, precum și pădurile declarate monumente ale naturii și rezervații, incluse în grupa I în Codul silvic.

Principala problemă legată de administrarea fondului forestier este legată de faptul că cea mai mare parte a spațiilor forestiere se află în proprietatea proprietarilor privați, interesați de a le rentabiliza din punct de vedere economic. Acest lucru este generat de faptul că aceștia sunt obligați să își suporte cheltuielile de administrare și să plătească impozite pentru terenurile pe care le au în proprietate. În același timp, regimul de arie protejată, care a impus restricții semnificative în exploatarea resurselor forestiere, a favorizat acutizarea conflictelor între

proprietarii de terenuri, interesați de exploatare, și administratorii ariei protejate, interesați de conservare.

Din acest motiv sunt importante următoarele aspecte legate de administrarea resurselor forestiere:



stabilirea tehnicilor de exploatare a resurselor fondului forestiere permise conform legilor in vigoare;



delimitarea de spații cu diferite grade de intervenție permise asupra resurselor fondului forestier;



distribuția echitabilă a dreptului de exploatare a produselor forestiere principale și secundare la nivelul proprietarilor de terenuri, ținând cont de necesitățile de conservare;



încurajarea sistemului exploatare-reîmpădurire-întreținere pentru zonele exploatate silvic;



asigurarea unui nivel de exploatare de subzistență a produselor forestiere principale și secundare, fără deteriorarea echilibrelor locale și regionale;



găsirea formelor de compensare a persoanelor ce dețin proprietăți în spații cu diferite grade de protecție.

Suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră aflat în proprietatea statului ocupă un procent minoritar de 28%, pădurile aflate în proprietate privată având un procent de 72% din totalul suprafeței.

2.4.3.

Situația juridică a terenurilor

Figura nr. 14. Harta cu situația juridică a terenurilor din aria naturală protejată Pădurea Dălhăuți

Este prezentată situația juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul ariei naturale protejate prin centralizarea datelor referitoare la tipul de proprietate, apreciind procentul din suprafața ariei naturale protejate, după cum urmează:

Tabelul nr. 68. Centralizarea situației juridice a terenurilor

Domeniu

Procent din suprafața ariei

naturale protejate %

Domeniul Public

domeniul public al statului

20

domeniul privat al statului

0

domeniul

public

al

unităților

administrativ-teritoriale

0

domeniul

privat

al

unităților

administrativ-teritoriale

0

Total domeniul public

20

Proprietate Privată

proprietatea privată a persoanelor

fizice

30

proprietatea privată a persoanelor

juridice

50

Total proprietate privată

80

Proprietate necunoscută

Total

procent

pentru

care

nu

se

cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat

0

Caracterizarea situației juridice a terenurilor

Pentru identificarea proprietarilor și administratorilor au fost solicitate informații de la Agenția pentru Protecția Mediului și de la Primăria comunei Cârligele. Au fost identificate următoarele categorii de proprietari:

SC Scolopax Srl - proprietate privată

Romsilva- Direcția Silvică Focșani - proprietate publică Schitul Dălhăuți - proprietate privată

Persoane fizice - proprietate privată

Pentru cartarea categoriilor de proprietari au fost digitizate și transpuse în format electronic hărțile disponibile la instituțiile menționate anterior. Suprafețele pe categorii de proprietari vor fi calculate după ridicarea limitelor pe teren și suprapunerea limitelor ariei naturale protejate cu limitele de proprietate. Din acest set de informații suprafața de pădure aflată în proprietatea statului este mult mai mică decât 30% așa cum este precizat în Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare

Pădurea proprietate a SC Scolopax SRL este administrată de ocolul Silvic Oriolus cu sediul în Focșani, pădurea având regim privat.

Pentru proprietatea schitului Dălhăuți și a Romsilva administratorul fondului forestier este Ocolul Silvic Dumitrești.

Persoanele fizice ce dețin terenuri în ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți nu există un administrator al fondului forestier, însă regimul de administrare este stabilit conform Codului Silvic, deoarece categoria de folosință este fond forestier.

2.4.4.

Administratori și gestionari

Pădurea Dălhăuți este în cea mai mare parte, proprietate a SC Scolopax SRL este administrată de ocolul Silvic Oriolus cu sediul în Focșani, pădurea având regim privat.

Un alt administrator al terenurilor din ariile naturale protejate din Pădurea Dălhăuți este Ocolul Silvic Dumitrești pentru terenurile deținute de RNP Romsilva, proprietate publică și Schitul Dălhăuți, proprietate privată.

Pentru terenurile deținute de diferite persoane fizice nu există o formă de administrare a fondului forestier.

2.4.5.

Infrastructură și construcții Descrierea infrastructurii și construcțiilor

Pe suprafața ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți nu există construcții cu excepția drumurilor forestiere și potecilor. Spre limita estică a ariilor protejate există un spațiu construit, reprezentat de ansamblul mănăstirii Dălhăuți.

Suprafețele construite pot reprezenta o formă de presiune umană în condițiile în care sunt amplasate haotic, fără a ține cont de prevederile legale în domeniu. Astfel, conform Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții le civile , cu modificările și completările ulterioare, construcțiile industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construcție și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor. În categoria lucrărilor care au nevoie de autorizație de construcție se încadrează și forajele și excavările necesare studiilor geotehnice și ridicărilor topografice, exploatări de carieră, balastiere, construcțiile provizorii de șantier și lucrările cu caracter provizoriu.

Trebuie avută în vedere evitarea concentrării excesive a suprafețelor construite, întrucât acestea distrug suprafețe naturale și induc disfuncționalități de mediu, ape uzate, deșeuri

menajere, fragmentarea habitatelor, intensificarea traficului. De asemenea, nu trebuie încurajate excesiv dezvoltările de suprafețe construite în extravilanul localităților, indiferent de funcțiunea propusă.

Direcția principală care trebuie urmată în acest sens este legată de reglementarea clară a dinamicii acestor spații în planurile de urbanism generale ale satelor componente. Nu trebuie neglijată componenta arhitecturală, care are proiecția cea mai ridicată la nivelul peisajului.

Locuințe

Prin locuințe se înțelege orice construcție locuibilă, cum ar fi: casă, apartament, vilă, indiferent de numărul camerelor și indiferent de zona în care a fost realizată, mediul urban sau rural. La nivelul întregului sit erau luate în evidență la sfârșitul anului 2011, 1367 de locuințe. Pe ansamblu, numărul construcțiilor s-a mărit, trendul de creștere fiind unul constant.

Astfel, în ultimii trei ani de referință, respectiv în 2009, 2010 și 2011, adică în plină perioadă de criză, numărul locuințelor a crescut, de la 1347 locuințe în 2009, la 1367 în 2011 .

Din datele statistice de la finele anului 2005, se constată că au fost eliberate 6 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și o autorizație de construire pentru alte clădiri. În anul de referință 2009, a existat o creștere spectaculoasă a numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, respectiv 38 autorizații. În anul 2011, un număr de 10 autorizații au fost eliberate pentru construirea clădirilor rezidențiale.

2.4.6.

Patrimoniu cultural

Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural: Schitul Dălhăuți, sat Dălhăuți, comuna Cârligele

Cult: ortodox

Adresa: Dălhăuți, comuna Cârligele

Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-a-B-20832 Biserica Sfinții Voievozi - sat Bontești, comuna Cârligele

Cult: ortodox

Adresa: Bontești, comuna Cârligele

Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-m-B-06498 Biserica Sfinții Voievozi - sat Florești, comuna Câmpineanca

Cult: ortodox

Adresa: Florești, comuna Câmpineanca

Cod Lista Monumentelor Istorice: VN-II-m-B-06510

2.4.7.

Obiective turistice Descrierea obiectivelor turistice

Pe raza comunei Cârligele pot fi vizitate o serie de obiective turistice, majoritatea având caracter ecumenic. Patru obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local.

Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul denumit La Fântâni, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele al II-lea-al III-lea, perioada Latene, aparținând culturii carpice.

Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură - biserica Sfinții Voievozi din Bonțești, datând de la sfârșitul secolului al XVII-lea-începutul secolului al XVIII-lea și schitul Dălhăuți aflată la 1 km nord de satul Dălhăuți, complex ce cuprinde biserica de lemn Sfinții Arhangheli , construită în 1810, biserica Izvorul Tămăduirii construită în 1828 și biserica Sfinții Împărați construită în 1840-1850.

Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar este Troița Eroilor din Primul Război Mondial, aflată la intrarea în sat și ridicată în 1933.

2.5.

Activități cu potențial impact: presiuni și amenințări

Identificarea activităților cu potențial impact, presiune sau amenințare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale

acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Ca răspuns la un impact măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate funcție de intensitatea efectului activităților cu potențial impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeași activitate, măsurile specifice/măsurile de management pot să difere în funcție de intensitatea impactului, ridicată sau scazută.

Metodologia de evaluare a activităților cu potențial impact a fost dezvoltată inițial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană și aprobată prin Decizia Comisiei 266/1997 modificată ulterior prin Decizia Comisiei 484/2011 privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea activităților cu potențial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată și la nivelul fiecărei specii și tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităților cu potențial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a activităților cu impact negativ, cât și a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităților cu impact negativ. Activitățile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management.

În acest sens, pentru evaluarea impacturilor au fost luate în calcul informații necesare pentru:



Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general;



Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservativ;



Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.

Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale și amenințări viitoare.

2.5.1.

Lista activităților cu potențial impact

Sunt descrise pe scurt activitățile cu potențial impact asupra ariei naturale protejate, a speciilor și a habitatelor de interes conservativ din acesta, precum și concluzii.

2.5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la activitățile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 69. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți

Cod

Parametru

Descriere

A.7

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

A.8

Detalii

Aproximativ 95% din suprafața sitului este acoperită de păduri. Din acesta suprafață o treime este în proprietatea privată a unor persoane fizice care dețin suprafețe foarte mici, circa 0,5 ha. Lipsa unui amenajament silvic în vigoare și a unei forme administrative pentru aceste suprafețe favorizeză exploatarea ilegală a masei lemnoase și degradarea calității ecosistemelor forestiere. Dat fiind că toate gospodăriile din localitățile aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire neexistând sistem de alimentare cu gaz, presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată și datorită cererii ridicate de lemn de foc în comunitățiile învecinate.

În suprafețele situate în proprietatea publică a statului și cele aflate în proprietatea SC Scolopax SRL, nu sunt efectuate nici un fel de intervenții silvice și datorită pazei, nu sunt încurajate tăierile ilegale. Pentru aceste suprafețe, amenajamentele silvice încadrează parcelele respective în grupa funcțională 15-C,

respectiv unitățile amenajistice 93, 92, 91, 89, 88,87, 84.

A.9

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau regenerare naturală

A.10

Detalii

Presiunea generată de aceasta activitate are o intensitate medie la nivelul sit-ului. Tăierea necontrolată și ilegală a lemnului este apreciată

ca

intensă

în

suprafețele

situate

în

proprietatea

persoanelor fizice.

A.11

Presiune actuală

D0102 Drumuri, drumuri auto

A.12

Detalii

Existența drumului forestier Valea Dălhăuți nu este în mod direct

o amenințare la adresa integrității sitului. Cu toate acestea în mod indirect, prezența și funcționalitatea nereglementată a acestui drum facilitează accesul hoților de lemne, a autoturismelor de teren ce intră ilegal în fond forestier, a echipamentelor grele ce destabilizează taluzul drumului, precum și a diferitelor categorii de turiști ce nu respectă minimele reguli de comportament în

natură.

A.13

Presiune actuală

D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

A.14

Detalii

Turismul în acest areal se face dezorganizat și este slab dezvoltat în ciuda potențialului turistic ridicat. Printre zonele mai intens utilizate de turiști sunt zonele limitrofe mănăstirii Dălhăuți, acesta reprezentând principalul punct de atracție turistică al zonei. O altă formă de turism ce se manifestă îndeosebi primăvara și vara când turiștii preferă ieșirile în natură de sărbători și la sfârșit de săptămână, au un efect negativ ridicat prin cantitățile de deșeuri

generate.

A.17

Presiune actuală

F0301 Vânătoare

A.18

Detalii

Aria aprotejată Pădurea Dălhăuți este inclusă în fondul cinegetic Dumbrava. În ciuda recomandărilor ca suprafața rezervației și zonele imediat învecinate să fie incluse în zona de liniște a fondului cinegetic, managementul aplicat nu a luat în considerare aceste recomandări. Desfășurarea în condiții nereglementate din perspectiva obiectivelor ariei naturale protejate, afectează distribuția și dinamica speciilor de interes cinegetic, păsări și

mamifere, în interiorul sitului.

A.21

Presiune actuală

F0402 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure

A.22

Detalii

Colectarea resurselor accesorii ale pădurii sunt generatoare de probleme din perspectiva prezenței oamenilor în număr mare în interiorul sitului ceeea ce provoacă deranj speciilor de faună. De asemenea colectarea necontrolată a resurselor conduce la crearea unor dezechilibre în cadrul ecosistemelor prin modificarea

schimbului de nutrienți și energie între componentele biocenozei.

A.27

Presiune actuală

E0301 Depozitarea deșeurilor menajere

A.28

Detalii

Depozitarea ilegală a deșeurilor de către turiști, mai ales în zonele de picnic și poienile din apropierea ariei dar și în interiorul ariei protejate Pădurea Dălhăuți este o practică des întâlnită și recunoscută. Deșeurile depozitate devin focare de transmitere a diferitelor boli, afectează local compoziția chimică a solului și

atrag câinii și pisicile hoinare în interiorul rezervației.

A.31

Presiune actuală

F03.02.03 Braconaj cinegetic

A.32

Detalii

Din informații neoficiale, zona în care se află rezervația este atinsă de acest fenomen. Din perspectiva speciilor de mamifere, braconajul este un fenomen cu impact major chiar dacă este sau nu identificat în interiorul rezervației ținând cont de marginalitatea ariei naturale protejate în raport cu arealul de distribuție a specilor

de mamifere de interes comunitar.

A.33

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale salbatice

A.34

Detalii

Prezența câinilor hoinari în apropierea zonelor locuite de oameni ce pătrund și în aria protejată concurând astfel cu speciile de

carnivore mari din sit.

A.35

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

A.36

Detalii

Suprafața agricolă este tradițională fiind realizată ca activitate economică de subzistență. Gradul de utilizare a substanțelor chimice este mare astfel ca impactul asupra mediului este unul negativ mai ales asupra speciilor de insecte și amfibieni din

vecinatea sitului.

A.33

Presiune actuală

A040205 Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

A.34

Detalii

Creșterea animalelor este o activitate economică la nivelul comunităților din proximitatea sitului fiind realizată preponderent ca activitate de subzistență, la nivel de gospodărie. La nivelul sitului suprafața acoperită de pășuni este nesemnificativă, zonele de pășunat fiind localizate în proximitatea sitului.

Pășunatul însă este o problemă majoră atât din perspectiva

habitatelor cât și a speciilor. Astfel pășunatul cu caprine distruge

semințișul și subarboretul, reducând diversitatea specilor de arbuști. Pășunatul cu ovine contribuie la degradarea solului și apariția fenomenelor de eroziune. De asemenea afectează stratul vegetal. Pășunatul cu orice fel de animale contribuie la reducerea succesului regenerării naturale prin consumarea jirului și ghindei. Prezența animalelor în zonă însoțite de câini contribuie la

transmiterea de boli și la creșterea competiției cu specile sălbatice.

A.35

Presiune actuală

L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren

A.36

Detalii

Datorită substratului geologic care favorizeză apariția unor alunecări de teren, la baza versanților secționați de drumul forestier sau de către pârâul Dălhăuți se declanșează primăvara și toamna alunecări de teren care afectează suprafețe reduse de pădure. O alunecare permanentă de teren este localizată și în afara sitului afectându-se permanent accesul către sit prin degradarea drumului comunal care leagă satul Dălhăuți de mănăstirea cu

același nume.

2.5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

a fost realizată prin completarea următoarelor informații referitoare la amenințările viitoare care ar putea avea un efect negativ asupra ariei naturale protejate.

Tabelul nr. 70. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare

viitoare

F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general

B.2

Detalii

Aria protejată fiind situată în apropierea mănăstirii Dălhăuți atrage un număr ridicat de turiști. Aceștia odată ajunși în această zonă vor dori să colecteze plante medicinale și flori crescând astfel ritmul prezenței

umane în pădure și degradarea unor asociații vegetale valoroase.

B.1

Amenințare

viitoare

G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote

B.2

Detalii

Poienile și zonele deja cu tradiție pentru picnic, pot deveni pe viitor locuri de campare pentru turiștii ce doresc să petreacă noaptea în natură, crescând astfel antropizarea acestui areal. Primăria Cârligele intenționează să construiască o zonă de agrement în apropierea ariei

protejate.

2.5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

2.5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

În aceste hărți au fost prezentate presiunile actuale și intensitatea acestora, în și în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate.

Tabelul nr. 71. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fară replantare sau regenerare naturală

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 15. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune se manifestă pe toată suprafața ariilor protejate având în vedere că aproximativ 95 % din acesta este

acoperit de pădure.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Mare - situat în sit

C.4

Detalii

Cea mai mare parte din suprafața sitului este acoperită de păduri iar activitatea de exploatare a lemnului este una redusă. Exploatarea și prelucrarea lemnului reprezintă una din activitățile economice importante în localitate, dar statutul de rezervație naturală interzice utilizarea resurselor naturale. Dat fiind că toate gospodăriile din localitățile aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire neexistând sistem de alimentare cu gaz, presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată în pădurea proprietate a persoanelor fizice. Tăierea necontrolată și ilegală a lemnului este apreciată ca intensă în contextul în care pentru suprafețele de pădure deținute de persoane fizice nu există amenajament silvic iar proprietarii nu au încheiat un contract de administrare/pază cu structuri silvice autorizate. Exploatarea lemnului nu se face ținând cont de regulile de exploatare care favorizează conservarea

speciilor protejate pentru care a fost institutit situl.

Tabelul nr. 72. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 16. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea

presiunii actuale

Acest tip de presiune se manifestă pe toată suprafața ariilor

protejate având în vedere că aproximativ 95 % din acesta este

~descriere~

acoperit de pădure.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Presiunea generată de aceasta activitate are o intensitate medie la nivelul sitului. Tăierea necontrolată și ilegală a lemnului este apreciată ca intensă. Exploatarea lemnului nu se face ținând cont de regulile de exploatare care favorizează conservarea speciilor protejate pentru care a fost instituite

ariile protejate din Pădurea Dălhăuți.

Tabelul nr. 73. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D0102 Drumuri, drumuri auto

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 17. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Presiunea exercitată de drumurile auto este întâlnită pe

drumul forestier ce se desfășoară paralel cu pârâul Dălhăuți și pe cel ce urcă până la mănăstirea Dălhăuți.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parțial în sit

C.4

Detalii

Infrastructura de transport din proximitatea sitului este relativ bine dezvoltată. În interiorul sitului este dezvoltată rețeaua de

drumuri forestiere care face zona, relativ ușor accesibilă.

Tabelul nr. 74. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 18. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Presiunea exercitată de drumurile auto este întâlnită pe potecile ce se desfășoară pe culmile principale din sit și îndeosebi pe culmea ce marchează limita sud-vest a ariilor protejate. O rețea de densă de poteci nemarcate și drumuri de

căruță pornesc din preajma mănăstirii Dălhăuți.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Turismul în acest areal se face dezorganizat și este slab dezvoltat în ciuda potențialului turistic ridicat. Printre zonele mai intens utilizate de turiști sunt zonele limitrofe mănăstirii Dălhăuți, acesta reprezentând principalul punct de atracție turistică al zonei. O altă formă de turism ce se manifestă îndeosebi primăvara și vara când turiștii preferă ieșirile în natură de sărbători și la sfârșit de săptămână, au un efect

negativ ridicat prin cantitățile de deșeuri generate

Tabelul nr. 75. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F0301 Vânătoare

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 19. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafața sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Vânătoarea este o activitate puternic dezvoltată la nivelul întregului județ dar și la nivelul așezărilor din proximitatea sitului. Datele curente privind fondurile de vânătoare existente și regimul de utilizare al acestora nu permit însă o apreciere cu privire la intensitatea fenomenului. Activitatea de vânătoare nu este reglementată astfel încât să țină seama de ecologia și perioadele critice ale speciilor din aria

protejată.

Tabelul nr. 76. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F0402 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 20. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafața sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Scazută - situat în sit

C.4

Detalii

Colectarea de fructe de pădure și ciuperci reprezintă una din

principalele activități ce determină o prezență umană sporită în interiorul ariei protejate.

Tabelul nr. 77. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

E0301 Depozitarea deșeurilor menajere

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 21. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată îndeosebi în poienile din apropierea drumului forestier și în albia pârâului

Dălhăuți.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parțial în sit

C.4

Detalii

Depozitarea deșeurilor de către turiști, mai ales în zonele de picnic și poienile din apropierea ariei dar și în interiorul ariei protejate Pădurea Dălhăuți este o practică des întâlnită și

recunoscută.

Tabelul nr. 78. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

F03.02.03 Braconaj cinegetic

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 22. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafața sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Din informații neoficiale, zona în care se află rezervația este atinsă de acest fenomen. Din perspectiva speciilor de mamifere braconajul este un fenomen cu impact major chiar dacă este sau nu identificat în interiorul rezervației ținând cont de marginalitatea ariei naturale protejate în raport cu arealul de distribuție a specilor de mamifere de interes

comunitar.

Tabelul nr. 79. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale salbatice

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 23. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafața sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat în sit

C.4

Detalii

Prezența câinilor hoinari în apropierea zonelor locuite de

oameni ce pătrund și în aria protejată concurând astfel cu speciile de carnivore mari din sit.

Tabelul nr. 80. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

G0102 Plimbare, călărie și vehicule nemotorizate

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 24. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată pe toată suprafața sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută - situat în sit

C.4

Detalii

Acest factor antropic este adiacent profilului turistic al zonei. Dezvoltarea turismului din zonă având ca principal element de atractivitate, mănăstirea Dălhăuți. Nu sunt trasee speciale pentru biciclete însă se folosesc potecile și drumurile

forestiere în acest sens.

Tabelul nr. 81. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe

chimice

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 25. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate avea efecte și pe suprafața sitului însă este situată în afara sitului.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Mare - în afara sitului

C.4

Detalii

Suprafața agricolă este tradițională, agricultura fiind realizată ca activitate economică de subzistență. Gradul de utilizare a substanțelor chimice este mare astfel că impactul asupra mediului este unul negativ mai ales asupra speciilor de

insecte și amfibieni din vecinatea sitului.

Tabelul nr. 82. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A040205 Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 26. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată de-a lungul drumului forestier de pe limita de est și nord- est a ariilor

protejate.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parțial în sit

C.4

Detalii

Creșterea animalelor este o activitate economică la nivelul comunităților din proximitatea sitului fiind realizată preponderent ca activitate de subzistență, la nivel de gospodărie. La nivelul sitului suprafața acoperită de pășuni este nesemnificativă, zonele de pășunat fiind localizate în proximitatea sitului. Densitatea animalelor/ha pășune este

redusă și nu implică efecte antropice substanțiale.

Tabelul nr. 83. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren

C.1.

Localizarea presiunii actuale

~geometrie~

Figura nr. 27. Localizarea presiunii actuale

C.2.

Localizarea presiunii actuale

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată îndeosebi pe limita sud-estică a sitului în albia Pârâului Dălhăuți.

C.3.

Intensitatea

presiunii actuale

Medie - situat parțial în sit

C.4

Detalii

Datorită substratului geologic care favorizeză apariția unor alunecări de teren, la baza versanților secționați de drumul forestier sau de către pârâul Dălhăuți se declanșează primavara și toamna alunecări de teren care afectează suprafețe reduse de pădure. O alunecare permanentă de teren este localizată și în afara sitului afectându-se permanent accesul către sit prin degradarea drumului comunal care leagă

satul Dălhăuți de manăstirea cu același nume.

2.5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intenistății acestora la nivelul ariei naturale protejate

În aceste hărți au fost prezentate amenințările viitoare precizându-se intensitatea amenințării viitoare în funcție de localizarea acestora. Harta amenințărilor viitoare poate include și o zonă din vecinătatea ariei, unde amenințarea viitoare este posibil să își aibă sursa, în contextul în care amenințările viitoare asupra ariei naturale protejate pot veni și din

exteriorul ariei naturale protejate.

Tabel nr. 84. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare

viitoare

F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general

D.1.

Localizarea amenințării viitoare

~geometrie~

Figura nr. 28. Localizarea amenințării viitoare

D.2.

Localizarea amenințării viitoare

~descriere~

Acest tip de amenințare se poate întâlni pe toată suprafața sitului însă o intensitate mai mare poate fi întâlnită în zona mănăstirii Dălhăuți.

D.3.

Intensitatea amenințării

viitoare

Scazută - situat parțial în sit

D.4

Detalii

Aria protejată fiind situată în apropierea mănăstirii Dălhăuți atrage un număr ridicat de turiști. Aceștia odată ajunși în această zonă vor dori să colecteze plante medicinale și flori crescând astfel ritmul prezenței umane în pădure și degradarea unor asociații

vegetale valoroase.

Tabelul nr. 85. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și a intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare

viitoare

G02.08 locuri de campare și zone de parcare pentru rulote

D.1.

Localizarea amenințării viitoare

~geometrie~

Figura nr. 29. Localizarea amenințării viitoare

D.2.

Localizarea amenințării viitoare

~descriere~

Acest tip de presiune poate fi identificată îndeosebi în poienile din apropierea drumului forestier.

D.3.

Intensitatea amenințării

viitoare

Scazută - situat parțial în sit

D.4

Detalii

Poienile și zonele deja cu tradiție pentru picnic, pot deveni pe viitor locuri de campare pentru turiștii ce doresc să petreacă noaptea în natură, crescând astfel antropizarea acestui areal. Primăria Cârligele intenționează să construiască o zonă de

agrement în apropierea ariei protejate.

2.5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

2.5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul nr. 86. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau regenerare naturală.

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației.

E.1

Specia

1083

Lucanus cervus

1088

Cerambyx cerdo

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

~geometrie~

Figura nr. 30. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

~descriere~

Având în vedere că suprafețele forestiere se extind pe tot arealul ariilor protejate, iar speciile au o distribuție uniformă în acesta, aceste tipuri de presiune asupra speciilor mai sus menționate sunt identificate pe toată suprafața ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra speciei

Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Aproximativ 95% din suprafața sitului este acoperită de păduri. Din acesta suprafață o treime este în proprietatea privată a unor persoane fizice care dețin suprafețe foarte mici, circa 0,5 ha. Lipsa unui amenajament silvic în vigoare și a unei forme administrative pentru aceste suprafețe favorizeză exploatarea ilegală a masei lemnoase și degradarea calității ecosistemelor forestiere. Dat fiind că toate gospodăriile din localitățile aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire, nexistând sistem de alimentare cu gaz, presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată și datorită cererii ridicate de lemn de foc în comunitățile învecinate.

În suprafețele situate în proprietatea publică a statului și cele aflate în proiprietatea Sc Scolopax Srl, nu sunt efectuate niciun fel de intervenții silvice și datorită pazei, nu sunt încurajate tăierile ilegale. Pentru aceste suprafețe, amenajamentele silvice încadrează parcelele respective în grupa funcțională 15-C ,unități

amenajistice 93, 92, 91, 89, 88,87, 84 .

Tabelul nr. 87. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D0102 Drumuri, drumuri auto

D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism G0102 Plimbare, călărie și vehicule nemotorizate

E.1

Specia

1083

Lucanus cervus

1088

Cerambyx cerdo

1354

Ursus arctos

1352

Canis lupus

1361

Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 31. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Având în vedere că suprafetele forestiere se extind pe tot arealul ariilor protejate, iar speciile au o distribuție uniformă în acesta, aceste tipuri de presiune asupra speciilor mai sus menționate sunt identificate pe toată suprafața ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Medie- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Infrastructura de transport din proximitatea sitului este relativ bine dezvoltată. În interiorul sitului este dezvoltată rețeaua de drumuri forestiere care face zona, relativ ușor accesibilă.

Plimbările pe poteci sau trasee turistice, este o activitate adiacentă profilului turistic al zonei. Dezvoltarea turismului din zonă având ca principal element de atractivitate, mănăstirea Dălhăuți. Nu sunt trasee speciale pentru biciclete sau pentru plimbări, însă se folosesc potecile și drumurile forestiere în acest sens.

Presiunea exercitată asupra speciilor de nevertebrate și carnivoare mari este dată de gradul ridicat de perturbare a activităților zilnice a speciilor ce utilizează acest habitat, crescând astfel și gradul de

antropizare a zonei.

Tabelul nr. 88. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F0301 Vânătoare

F03.02.03 Braconaj cinegetic

E.1

Specia

1354

Ursus arctos

1352

Canis lupus

1361

Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 32. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Speciile au o distribuție uniformă în ariile protejate din Pădurea Dălhăuți, aceste tipuri de presiune asupra speciilor mai sus menționate sunt identificate pe toată suprafața ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra

speciei

Medie- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Vânătoarea este o activitate puternic dezvoltată la nivelul întregului județ dar și la nivelul așezărilor din proximitatea sitului. Datele curente privind fondurile de vânătoare existente și regimul de utilizare al acestora nu permit însă o apreciere cu privire la intensitatea fenomenului. Activitatea de vânătoare nu este reglementată astfel încât să țina seama de ecologia și perioadele critice ale speciilor din aria protejată.

În ultimii ani se observă o intensificare a braconajului ce are un impact crescut asupra ariei protejate.

Impactul asupra speciilor de carnivore mari este de cele mai multe ori unul indirect, in sit se vânează și braconează îndeosebi specii pradă pentru carnivorele mari, existând astfel o diminuare a numarului de specii pradă, carnivorele fiind nevoite să-și crească

teritoriile și să intre în competiție pentru hrană.

Tabelul nr. 89. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F0402 colectarea- ciuperci, licheni, fructe de pădure

E.1

Specia

1083

Lucanus cervus

1088

Cerambyx cerdo

1354

Ursus arctos

1352

Canis lupus

1361

Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 33. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Fructe de pădure, licheni, ciuperci. Pot fi găsite pe toată suprafața ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți, astfel aceste activități pot avea un impact asupra speciilor pe tot arealul ariilor protejate.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra

speciei

Scazută- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Colectarea de fructe de pădure și ciuperci reprezintă una din principalele activități ce determină o prezență umană sporită în interiorul ariei protejate astfel vor fi perturbate activitățile zilnice

ale speciilor de interes conservativ din ariile protejate desemnate.

Tabelul nr. 90. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E0301 Depozitarea deșeurilor menajere

E.1

Specia

1354

Ursus arctos

1352

Canis lupus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 34. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Această presiune este localizată îndeosebi în poienile frecventate de turiști pentru sfârșitul de săptămână, unde aceștia fac grătare și picnicuri, deseori resturile alimentare și din ambalaje sunt părăsite în preajma sitului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra

speciei

Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Aruncatul gunoaielor de catre turisti, mai ales in zonele de picnic și poienile din apropierea ariilor dar și în interiorul ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți este o practică des întâlnită și recunoscută. Prezența deșeurilor poate duce la schimbări privitoare la etologia speciilor de carnivore mari: urs și lup dar și apariția de conflicte

între om și carnivorele mari.

Tabelul nr. 91. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animale sălbatice

E.1

Specia

1352

Canis lupus

1361

Lynx lynx

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 35. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

~descriere~

Carnivorele mari sunt prezente pe toată suprafața ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți însă câinii hoinari apar îndeosebi în preajma principalelor căi de acces și a mănăstirii Dălhăuți.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra

speciei

Scazută- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Prezența câinilor hoinari în apropierea zonelor locuite de oameni ce pătrund și în aria protejată concurând astfel cu speciile de carnivore

mari din sit.

2.5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la amenințările viitoare care pot avea efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul nr. 92. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specilor

Cod

Parametru

Descriere

E.1

Amenințare

viitoare

G02.08 locuri de campare și zone de parcare pentru rulote

F.1

Specia

1083

Lucanus cervus

1088

Cerambyx cerdo

1354

Ursus arctos

1352

Canis lupus

1361

Lynx lynx

F.2

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

~geometrie~

Figura nr. 36. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

F.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

~descriere~

Această presiune este localizată îndeosebi în poienile frecventate de turiști pentru sfârșitul de săptămână. Poienile sunt situate în partea de nord-est, est și sud-est a ariilor protejate, de-a lungul drumului forestier ce asigură accesul la ariile protejate din Pădurea Dălhăuți

F.4

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare

asupra

speciei

Scazută- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Poienile și zonele deja cu tradiție pentru picnic, pot deveni pe viitor locuri de campare pentru turiștii ce doresc să petreacă noaptea în natură, crescând astfel antropizarea acestui areal. Primăria Cârligele intenționează să construiască un spatiu de campare în apropierea

ariei protejate. Astfel prezența antropică în sit se va intensifica.

2.5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

2.5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informații referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra tipurilor de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul nr. 93. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau regenerare naturală

G.1

Clasificarea

tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al

tipului de habitat

Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum

- 9130

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum - 9170

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

~geometrie~

Figura nr. 37. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

~descriere~

Majoritatea tăierilor au fost observate în zonele învecinate drumului principal de acces pe vale, dar izolat tăierile au fost observate și pe drumurile de scos apropiat din interiorul arboretelor. În principal au fost tăiate exemplare de fag dar au fost identificate și cioate de gorun.

Gestionarea și exploatarea forestieră este o problemă ce afectează habitatele de interes comunitar de pe întreaga suprafață a ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți însă au fost identificate zone unde

presiunea acestor activități este mai mare.

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale

asupra

tipului de habitat

Medie- viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată

G.6

Confidențialitate

Publice

G.7

Detalii

Tăierile ilegale au fost principala amenințare identificată în cadrul ariei naturale protejate. Statutul de rezervație naturală a condus la stabilirea unei grupe funcționale de protecție pentru păduri, 1-5c, ceea ce a condus la includerea tuturor arboretelor în

tipul funcțional 1, ce nu permite realizarea de lucrări silvice.

Tabelul nr. 94. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren

G.1

Clasificarea

tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al

tipului de habitat

Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum

- 9130

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

- 9170

G.3

Localizarea impactului cauzat

de

presiunile actuale asupra tipului de habitat

~geometrie~

Figura nr. 38. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

G.4

Localizarea impactului cauzat

de

presiunile actuale asupra tipului de habitat

~descriere~

Alunecările de teren au fost localizate în partea de: nord- est, sud- vest și sud- est a ariilor protejate din Pădurea Dălhăuți, cea din sud- est având cea mai mare intensitate.

În arboretele de fag au fost observate diseminat exemplare cu gelivuri și uscare ușoară fără a se observa nuclee semnificative ce ar putea declanșa probleme în viabilitatea arboretelor. Arborii afectați de factorii destabilizatori însumează un procent redus, ce

este compensat de regenerarea produsă prin semințișul abundent.

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat

de

presiunile actuale asupra tipului de

habitat

Medie - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată

G.6

Confidențialitate

Publice

G.7

Detalii

Datorită substratului geologic care favorizeză apariția unor alunecări de teren, la baza versanților sectionați de drumul forestier sau de către pârâul Dălhăuți se declanșează primăvara și toamna alunecări de teren care afectează suprafețe reduse de pădure. O alunecare permanentă de teren este localizată și în afara sitului afectându-se permanent accesul către sit prin degradarea drumului comunal care leagă satul Dălhăuți de manăstirea cu același nume.

Alunecările de teren fiind datorate îndeosebi substratului existent și activităților de exploatare istorice a masei lemnoase, drumuri de

scos apropiat cu o vechime mai mare de 40-50 de ani.

3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

Conform art.2.2. al Directivei Habitate, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să mențină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale și speciile de floră și faună sălbatică de importanță comunitară.

Prin urmare atingerea și/sau menținerea stării de conservare favorabilă reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele și speciile de importanță comunitară.

Evaluarea stării de conservare

Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă, atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate, adică nu există niciun risc direct să devină extincte, nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă.

Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:

-

nefavorabil-inadecvat pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani ;

-

nefavorabil-rău pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu: 50-100 de ani.

Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată necunoscută.

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva Habitate, în Anexele II, IV și V.

Lucanus cervus - Rădașca

Tabelul nr. 95. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria

naturală protejată

Populație permanentă

A.3.

Mărimea populației speciei în aria

naturală protejată

100-500 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5.

Raportul dintre mărimea populației

speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management

anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

Nu există date de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea

favorabilă

-

A.9.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă

și mărimea populației actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendința

actuală

a

mărimii

populației speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.12.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației

speciei

exprimată prin calificative

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.14.

Structura populației speciei

nu există date privind structura populației

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populației speciei

necunoscută

A.16.

Tendința stării de conservare din punct

de

vedere

al

populației

speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă

Tabelul nr. 96. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală

protejată

Populație permanentă

B.3.

Suprafața habitatului naturală protejată

speciei

în aria

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.4.

Calitatea

datelor

habitatului speciei

pentru

suprafața

bună - estimări statistice

inventarieri complete

robuste

sau

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în

aria naturală protejată

203 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce

reprezintă principalul habitat al speciei

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a

habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului

speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

bună - estimări statistice inventarieri complete

robuste

sau

B.11.

Calitatea habitatului naturală protejată

speciei

în aria

bună

B.12.

Tendința

speciei

actuală

a

calității

habitatului

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

bună - estimări statistice inventarieri complete

robuste

sau

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de

tendința calității habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere

al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din

punct de vedere al habitatului speciei

-

Tabelul nr. 97. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria

naturală protejată

Populație permanentă

C.3.

Tendința viitoare a mărimii

populației

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea

populației viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al populației

favorabile

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei

în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.12.

Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

favorabilă

Tabelul nr. 98. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Lucanus cervus , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

D.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Cerambyx cerdo - Croitorul mare al stejarului

Tabelul nr. 99. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Cerambyx cerdo , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria

naturală protejată

Populație permanentă

A.3.

Mărimea populației speciei în aria

naturală protejată

50-100 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și

mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management

anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria

naturală protejată

Nu există date de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea

favorabilă

-

A.9.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă

și mărimea populației actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendința

actuală

a

mărimii

populației speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.12.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației

speciei

exprimată prin calificative

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.14.

Structura populației speciei

nu există date privind structura populației

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populației speciei

necunoscută

A.16.

Tendința stării de conservare din punct

de

vedere

al

populației

speciei

necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă

Tabelul nr. 100. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.3.

Specia

Cerambyx cerdo , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.4.

Tipul populației speciei în aria naturală

protejată

Populație permanentă

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

bună - estimări inventarieri complete

statistice

robuste

sau

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203 ha;

maxim 203 ha

B.6.

Suprafața

adecvată

a

habitatului

speciei în aria naturală protejată

203 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce reprezintă

principalul habitat al speciei

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a

habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendința

actuală

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

bună - estimări inventarieri complete

statistice

robuste

sau

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

bună - estimări inventarieri complete

statistice

robuste

sau

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și

de tendința calității habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din

vedere al habitatului speciei

punct

de

favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 101. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Cerambyx cerdo , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria

naturală protejată

Populație permanentă

C.3.

Tendința viitoare a mărimii

populației

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea

populației viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al populației

favorabile

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei

în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct

de vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.12.

Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a fost estimat

ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

favorabilă

Tabelul nr. 102. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Cerambyx cerdo , Linnaeus 1758

Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul

populației

speciei

în

aria

naturală protejată

Populație permanentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Ursus arctos - Ursul brun

Tabelul nr. 103. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

A.3.

Mărimea populației speciei în aria

naturală protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea

datelor

referitoare

la

populația speciei din aria naturală protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și

mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management

anterior

Prima estimare protejate

la

nivelul

ariei

naturale

A.7.

Mărimea populației de referință pentru starea

favorabilă

în

aria

naturală

protejată

4 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Suprafața ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populație minim viabilă sau o valoare de referință. În condițiile în care în zonă sunt prezente minim 4 exemplare de urs, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situație in care se poate afirma că raportat la nivelul ariei protejate și a zonei învecinate valoarea de referință poate fi de

patru indivizi

A.9.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendința actuală a mărimii populației

speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.12.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia

magnitudinea

tendinței

actuale

a

mărimii populației speciei

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată

prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia

magnitudinea

tendinței

actuale

a

mărimii populației speciei

A.14.

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populației speciei

necunoscută

A.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al populației speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă.

Tabelul nr. 104. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală

protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.4.

Calitatea

datelor

pentru

suprafața

habitatului speciei

Bună

-

estimări

statistice

robuste

sau

inventarieri complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.6.

Suprafața

adecvată

a

habitatului

speciei în aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafață a ariei naturale protejate etse acoperită de pădure ce reprezintă principalul

habitat al ursului

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a

habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendința

actuală

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a suprafeței habitatului speciei

bună

-

estimări

statistice

robuste

sau

inventarieri complete

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

slabă

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a calității habitatului speciei

bună

-

estimări

statistice

robuste

sau

inventarieri complete

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și

de tendința calității habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 105. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Ursus arctos , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei naturală protejată

în

aria

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din

vedere al populației

punct

de

favorabile

C.6.

Tendința

viitoare

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului

speciei

și

suprafața

habitatului speciei în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a

fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.12.

Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei

scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor a

fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

favorabilă

Tabelul nr. 106. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul

populației

speciei

în

aria

naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănir

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Canis lupus

- Lupul

Tabelul nr. 107. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală

protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

A.3.

Mărimea populației speciei în aria

naturală protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală

protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.5.

Raportul dintre mărimea populației

speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management

anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populației de referință pentru

starea favorabilă în aria naturală protejată

3 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Suprafața ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populație minim viabilă sau o valoare de referință. În condițiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de lup, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situație în care se poate afirma că raportat la nivelul ariei protejate și a zonei învecinate,

valoarea de referință poate fi de trei indivizi

A.9.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendința actuală a mărimii populației

speciei

stabilă

A.11.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a mărimii populației speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților

cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.12.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.13.

Magnitudinea

tendinței

actuale

a

mărimii populației speciei exprimată prin calificative

nu există suficiente informații pentru a putea

aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

A.14.

Structura populației speciei

nu există date privind structura populației

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populației speciei

necunoscută

A.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al populației speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă.

Tabelul nr. 108. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus,

Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul

populației

speciei

în

aria

naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria

naturală protejată

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.4.

Calitatea

datelor

pentru

suprafața

habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței

adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este

acoperită de pădure ce reprezintă principalul habitat al lupului

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală

a habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendința

actuală

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a suprafeței habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a calității habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și

de tendința calității habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 109. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Canis lupus , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul

populației

speciei

în

aria

naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al populației

favorabile

C.6.

Tendința

viitoare

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a

habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

scăzut

C.12.

Intensitatea

amenințărilor

viitoare

asupra speciei

scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor

favorabilă

Tabelul nr. 110. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

D.1.

Specia

Canis lupus , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

Directiva

43/1992 a Consiliului- Directiva Habitate

D.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

D.4.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

Lynx lynx

- Râsul

Tabelul nr. 111. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală

protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

A.3.

Mărimea populației speciei în aria

naturală protejată

0-10 indivizi

A.4.

Calitatea

datelor

referitoare

la

populația speciei din aria naturală protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și

mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei C din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea

reevaluată

a

populației

estimate în planul de management anterior

Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate

A.7.

Mărimea populației de referință pentru starea

favorabilă

în

aria

naturală

protejată

3 indivizi

A.8.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Suprafața ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populație minim viabilă sau o valoare de referință. În condițiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de râs, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situație în care se poate afirma că raportat la nivelul ariei protejate și a zonei învecinate

valoarea de referință poate fi de trei indivizi

A.9.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și

mărimea populației actuale

aproximativ egal

A.10.

Tendința actuală a mărimii populației

speciei

stabilă

A.11.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare

A.12.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată

prin calificative

nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii

populației speciei

A.14.

Structura populației speciei

nu există date privind structura populației

A.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al populației speciei

necunoscută

A.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al populației speciei

este necunoscută

A.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz

favorabilă

Tabelul nr. 112. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul

populației

speciei

în

aria

naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria

naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria

naturală protejată

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.4.

Calitatea

datelor

pentru

suprafața

habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului

speciei din planul de management anterior

minim 203,4 ha;

maxim 203,4 ha

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului

speciei în aria naturală protejată

203,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată

Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure ce reprezintă principalul

habitat al râsului

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală

a habitatului speciei

aproximativ egal

B.9.

Tendința

actuală

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

B.10.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a suprafeței habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria

naturală protejată

medie

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului

speciei

stabilă

B.13.

Calitatea

datelor

privind

tendința

actuală a calității habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri

complete

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și

de tendința calității habitatului speciei

stabilă

B.15.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct

de vedere al habitatului speciei

este stabilă

Tabelul nr. 113. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lynx lynx , Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

stabilă

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de

referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

necunoscut

C.5.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al populației

favorabile

C.6.

Tendința

viitoare

a

suprafeței

habitatului speciei

stabilă

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a

habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

aproximativ egal

C.8.

Perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei

favorabile

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

favorabile

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea presiunilor actuale asupra

speciei

scăzut

C.12.

Intensitatea

amenințărilor

viitoare

asupra speciei

scăzut

C.13.

Viabilitatea pe termen lung a speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

asigurată

C.14.

Starea de conservare din punct de

vedere al perspectivelor speciei în viitor

favorabilă

Tabelul nr. 114. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lynx lynx,

Linnaeus 1758

Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE.

3.2.1.

Definiția stării de conservare pentru habitate

Conceptul de statut de conservare favorabil este definit în art.1 al Directivei Habitate în funcție de dinamica populațiilor de specii, tendințe în răspândirea speciilor și habitatelor și de restul zonei de habitate.

Obiectivele impuse de Directiva Habitate impun menținerea sau îmbunătățirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi tări, în funcție de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare.

3.2.2.

Criterii utilizate

Pentru evaluarea stării de conservare se va folosi sistemul propus de Candrea, 2009, informații expuse în Tabelul 115. Criteriile și indicatorii propuși în această metodă sunt conforme cu sistemul de raportare a stării de conservare a habitatelor către Consiliul Europei. Prin colectarea datelor din teren s-a asigurat descrierea cantitativă și/sau calitativă a fiecărui criteriu stabilit pentru analiza stării de conservare.

Tabelul nr. 115. Criterii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafața

1.1. Suprafața minimă

hectare

>

1 la arboretele pure

Minim 1

>

3 la arboretele

amestecate

Minim 3

1.2. Dinamica suprafeței

% de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât și a biocenozei, din

suprafața subparcelei

0

Maxim 5

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziția

% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din

specii principale de bază

Minim 60

50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale

de bază și alte specii

Minim 40

2.2. Specii

alohtone

% din compoziția

arboretului

0

Maxim 20

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regenerați din sămânță din total arboret

100

Minim 60

2.4. Consistența - cu excepția

arboretelor în curs

de regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în cazul

habitatelor de pădure

Minim 70

30 - 50 în cazul

habitatelor de rariște

Minim 20

2.5. Numărul de arbori uscați pe

picior, cu excepția arboretelor sub 20

ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până

la 80 ani

Minim 3

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

2.6. Numărul de arbori aflați în curs de descompunere pe sol, cu excepția arboretelor sub 20

ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până

la 80 ani

Minim 3

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

3. Semințișul- doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare

3.1. Compoziția

% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din

specii principale de bază

Minim 60

50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale

de bază și alte specii

Minim 40

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânță din total semințiș

100

Pentru habitatul 91E0* - minim 50 %. Pentru restul

habitatelor

minim 70 %

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează semințișului plus arborii bătrâni, unde există

- în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub

masiv, din total arboret

>

80 în cazul habitatelor

de pădure

Minim 70

> 30 în cazul habitatelor de rariște

Minim 20

4. Subarboretul- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafața arboretului

0

Maxim 20

5. Stratul ierbos- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafața arboretului

0

Maxim 20

6. Perturbări

6.1. Suprafața afectată a etajului

arborilor

% din suprafața arboretului pe care existența etajului arborilor este pusă în

pericol

0

Maxim 10

6.2. Suprafața afectată a semințișului

% din suprafața arboretului pe care existența semințișului este pusă în

pericol

0

Maxim 20

6.3. Suprafața afectată a

subarboretului

% din suprafața arboretului pe care existența subarboretului este pusă în

pericol

0

Maxim 20

6.4. Suprafața afectată a stratului

ierbos

% din suprafața arboretului pe care existența stratului

ierbos este pusă în pericol

0

Maxim 20

Considerând ca aria naturală protejată este amplasată pe două regiuni biogeografice dar și suprafața redusă a zonei studiate în raport cu suprafata estimată la nivel național evaluarea stării de conservare s-a realizat la nivelul întregii arii protejate fără a mai considera apartenența unor habitate la diferitele regiuni biogeografice.

3.2.3.

Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de tip

Asperulo – Fagetum

- cod 9130

La nivelul regiunilor Alpine și Continentale trendul stării de conservare este stabil.

La nivelul României habitatul are o valoare conservativă redusă fiind întâlnit frecvent în zona de munte și deal. Suprafața aproximativă ocupată de habitat la nivelul României este de circa.

750.000 ha ~ din Doniță et al, 2005. La data întocmirii prezentului raport, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de tip

Asperulo-Fagetum

cod 9130, la nivelul României.

Starea de conservare la nivelul ariei naturale protejate

Informațiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare, în tabelul 116, au fost preluate din fișele de teren și din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca habitat de fag de tip

Asperulo-Fagetum .

Tabelul nr. 116. Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9130

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Situatie în Aria

protejată

Observații

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafața

1.1. Suprafața minimă

hectare

>

1 la arboretele

pure

Minim 1

Peste prag

>

3 la arboretele

amestecate

Minim 3

Peste prag

1.2. Dinamica suprafeței

% de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât și a biocenozei, din suprafața

subparcelei

0

Maxim 5

Sub prag

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziția

% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de bază

Minim 60

Peste prag

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și alte

specii

Minim 40

Peste prag

2.2. Specii alohtone

% din compoziția

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regenerați din sămânță din total arboret

100

Minim 60

Sub prag

Circa 50 % din arborete sunt

regenerate

din lăstari

2.4. Consistența - cu excepția arboretelor în

curs de

regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în

cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

2.5. Numărul de arbori uscați pe

picior, cu excepția arboretelor sub 20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de

până la 80 ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete in care nu există arbori uscați pe

picior

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

2.6. Numărul de arbori aflați în

curs de descompunere pe sol, cu excepția arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de

până la 80 ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete în care nu există lemn mort

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

3. Semințișul- doar în arboretele sau terenurile în curs

de regenerare

3.1. Compoziția

% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului,

potrivit tipului

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de

Minim 60

Peste prag

natural fundamental de pădure

bază

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și alte specii

Minim 40

Peste prag

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânță din total semințiș

100

Minim 70

%

Peste prag

La fag regenerarea naturală este bună fiind de circa 95% din

sămânță

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează semințișului plus arborii bătrâni, unde există - în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub masiv, din total

arboret

>

80 în cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

Nu se aplică lucrări de regenerarea arboretele fiind încadrate în T1.

4. Subarboretul- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii alohtone

% de acoperire din suprafața

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

5. Stratul ierbos- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii alohtone

% de acoperire

din suprafața arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

6. Perturbări

6.1. Suprafața afectată a

etajului arborilor

% din suprafața arboretului pe care existența etajului arborilor este

pusă în pericol

0

Maxim 10

Sub prag

6.2. Suprafața afectată a semințișului

% din suprafața arboretului pe care existența semințișului este

pusă în pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.3. Suprafața afectată a

subarboretului

% din suprafața arboretului pe care existența subarboretului este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.4. Suprafața afectată a

stratului ierbos

% din suprafața arboretului pe care existența stratului ierbos este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Sub prag

Probleme semnificative în ceea ce ce privește indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la:



Regenerarea arboretelor -

majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilității arboretelor, deoarece regenerări succesive din vlăstari conduc la o rezistență mai scăzută a arborilor la factori biotici: agenți fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariția suucesiunilor vegetației,

specii

mai

rezistente,

de

exemplu

carpenul,

putând

deveni

specie dominantă.



Prezența arborilor uscați pe picior - chiar dacă în toate arboretele sunt prezenți arbori uscați pe picior, speciile afectate sunt speciile însoțitoare din etajul inferior al arborilor, mesteacăn, plop, jugastru, iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise.



Prezența lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflați pe sol variază între 0 și 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol și contribuind la ciclul biologic al altor speciii de plante și animale.

Din perspectiva factorilor luați în conisderare, starea de conservare a habitatului de făgete de tip

Asperulo-Fagetum

este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți.

Ținerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânță prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării și promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos și utilizat ca și combustibil de membri comunității, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătățite prin managementul viitor al ariei naturale protejate.

3.2.4.

Evaluarea stării de conservare pentru Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio- Carpinetum –

cod 9170

La nivelul regiunilor Alpine și Continentale, trendul stării de conservare este stabil.

La nivelul României habitatul are o valoare conservativă moderată, din Doniță et al., 2005, fiind intâlnit frecvent în deal în zona de sud a Carpaților. Suprafata aproximativă ocupată de habitat la nivelul României este de cca. 45.000 ha. La data întocmirii prezentului raport, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum,

cod Natura 2000 9170, la nivelul României.

Stare de conservare la nivelul ariei naturale protejate

Informațiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare, în tabelul 117., au fost preluate din fișele de teren și din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Tabelul nr. 117. Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9170

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului

Situație

în Aria protejată

Observații

Normală

Pragul

acceptabil

1. Suprafața

1.1. Suprafața minimă

hectare

>

1 la

arboretele pure

Minim 1

Peste prag

>

3 la

arboretele amestecate

Minim 3

Peste prag

1.2. Dinamica suprafeței

% de diminuare, privită ca distrugere atât a

biotopului cât și a

0

Maxim 5

Sub prag

biocenozei, din suprafața

subparcelei

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziția

% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale

de bază

Minim 60

Peste prag

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și

alte specii

Minim 40

Peste prag

2.2. Specii

alohtone

% din compoziția

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regenerați din sămânță din total arboret

100

Minim 60

Sub prag

Circa. 70 % din arborete sunt regenerate

din lăstari

2.4. Consistența

- cu excepția arboretelor în curs de

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 - 100 în

cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

regenerare

2.5. Numărul de arbori uscați pe picior, cu excepția arboretelor sub 20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până la 80

ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete în care nu există arbori uscați pe picior

2 - 3 în

arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

2.6. Numărul de arbori aflați în curs de descompunere pe sol, cu excepția arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 - 5 în arborete de până la 80

ani

Minim 3

La prag

Sunt arborete în care nu există lemn mort

2 - 3 în arborete de peste 80 ani

Minim 1

La prag

3. Semințișul- doar în arboretele sau terenurile în curs de

regenerare

3.1. Compoziția

% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 - 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de bază

Minim 60

La prag

În arboretele de gorun ajunse la vârste de peste 80 de ani, semințișul este dominat de specii însoțitoare precum fagul,

carpenul.

50 - 70 în

cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și alte specii

Minim 40

Peste prag

3.2. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânță din total

semințiș

100

Minim 70

%

La prag

Circa 30 % din regenerarea gorunului este din

lăstari

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează semințișului plus arborii bătrâni, unde există - în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub masiv, din total

arboret

>

80 în cazul habitatelor de pădure

Minim 70

Peste prag

Nu se aplică lucrări de regenerarea arboretele fiind încadrate în T1.

4. Subarboretul- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii alohtone

% de acoperire din suprafața

arboretului

0

Maxim 20

Sub prag

5. Stratul ierbos- doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafața

0

Maxim 20

Sub prag

arboretului

6. Perturbări

6.1. Suprafața afectată a etajului arborilor

% din suprafața arboretului pe care existența etajului arborilor este pusă

în pericol

0

Maxim 10

Sub prag

6.2. Suprafața afectată a semințișului

% din suprafața arboretului pe care existența semințișului este

pusă în pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.3. Suprafața afectată a subarboretului

% din suprafața arboretului pe care existența subarboretului este

pusă în pericol

0

Maxim 20

Sub prag

6.4. Suprafața afectată a stratului ierbos

% din suprafața arboretului pe care existența stratului ierbos este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Sub prag

Probleme semnificative în ceea ce ce privește indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la :



Regenerarea arboretelor - majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate din lăstari. Acest indicator este important din perspectiva viabilității arboretelor, deoarece regenerări succesive din lăstari conduc la o rezistență mai scăzută a arborilor la factori biotici: agenți fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariția succesiunilor vegetației, specii mai rezistente, de exemplu, carpenul, putând deveni specie dominantă.



Prezența arborilor uscați pe picior - chiar dacă în toate arboretele sunt prezenți arbori uscați pe picior, speciile afectate sunt speciile însoțitoare din etajul inferior al arborilor, mesteacăn, plop, jugastru, iar numărul variază între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise.



Prezența lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflați pe sol variază între 0 și 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol și contribuind la ciclul biologic al altor speciii de plante și animale.



Semințișul - regenerarea naturală din lăstari nu este favorabilă menținerii habitatelor pe termen lung. De asemenea semințisul utilizabil în arboretele cu gorun este reprezentat de semințișul unor specii secundare precum carpenul.

Din perspectiva factorilor luați în conisderare, starea de conservare a habitatului de păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate Pădurea Dălhăuți.

Ținerea sub control însă a tăierilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenerării din sămânță prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării și promovarea păstrării lemnului mort, ce este scos și utilizat ca și combustibil de membrii comunității, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătățite prin managementul viitor al ariei naturale protejate.

4.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management

Scopul planului de management pentru Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și pentru Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți, este menținerea stării de conservare favorabilă și îmbunătățirea stării de conservare nefavorabile a speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate cele două arii protejate în contextul dezvoltării durabile în cadrul localităților de pe teritoriul ariilor protejate.

Au fost selectate temele principale ale planului de management. Acestea au fost discutate în cadrul grupurilor de lucru și la întâlnirea publică cu factorii interesați. S-a considerat că o

temă este titlul unei secțiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele. A fost evidențiat în cadrul acestor întâlniri că Directivele Uniunii Europene prevăd un obiectiv comun în ceea ce privește protecția biodiversității, respectiv de a menține sau reface habitatele și speciile la un nivel favorabil de conservare prin măsuri care să țină seama de cerințele economice, sociale și culturale, precum și caracteristicile regionale și locale.

A fost definit scopul planului în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări viitoare pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării acestuia.

Planul de management captează esența a ceea ce Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți țintește să atingă, este clar și succint și permite tuturor celor implicați să împărtășească o viziune comună, unică asupra viitorului acestor două arii protejate.

4.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

4.2.1.

Obiective Generale

În grupurile de lucru au fost discutate temele principale ale planului de management, care sunt similare capitolelor planului de management.

S-a considerat că o temă este titlul unei secțiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele.

Subiectele au fost grupate în 6 categorii de teme principale/obiective generale și anume :

Tabelul nr. 118. Teme principale/obiective generale

Nr

Cod

Tema de bază

1.

T1

Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor și habitatelor de

interes conservativ

2.

T2

Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

3.

T3

Administrarea și managementul efectiv al Sitului Natura 2000 și

asigurarea durabilității managementului

4.

T4

Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

5.

T5

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

6.

T6

Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale

4.2.2.

Obiective specifice

Ulterior stabilirii temelor principale, au fost definite obiectivele specifice ale planului de management, asociate temelor identificate anterior, în sensul în care acestea reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management.

Tema I - Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora.

Obiectiv specific 1 - Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți.

Obiectiv specific 2 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți.

Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității.

Obiectiv specific 3 - Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ.

Obiectiv specific 4 - Actualizarea inventarelor, o evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservative.

Obiectiv specific 5 - Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversității în aria naturală protejată.

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ.

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ.

Tema III - Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.

Obiectiv specific 8 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ.

Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.

Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management.

Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management.

Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management. Tema IV. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.

Obiectiv specific 14 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului, pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității.

Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, fără a periclita speciile și habitatele de interes conservativ.

Tema VI. Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale.

Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului.

4.2.3.

Măsură specifică/măsură de management, activități

Pentru fiecare obiectiv specific ales anterior s-au definit măsuri specifice care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică este exprimată printr-o activitate.

Măsurile specifice/măsurile de management sunt adaptate în funcție de intensitatea efectului activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeași activitate, măsurile de management pot să difere în funcție de intensitatea impactului, ridicată sau scazută.

Activitatea produce un rezultat concret pentru îndeplinirea unui obiectiv specific și este realizată într-un anumit moment sau interval de timp.

Toate activitățile au un titlu și o descriere a modului în care acestea susțin realizarea obiectivului specific. Activității i se asociază, la momentul planificării temporale, una din prioritățile: mare, medie, mică.

Tema I - Conservarea și managementul biodiversității al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora.

Obiectiv specific 1 - Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți.

Activitatea 1.1. Asigurarea conservării speciei

Lucanus cervus , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.2. Asigurarea conservării speciei

Cerambyx cerdo , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.3. Asigurarea conservării speciei

Ursus arctos , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.4. Asigurarea conservării speciei

Canis lupus , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Activitatea 1.5. Asigurarea conservării speciei

Lynx lynx , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei.

Obiectiv specific 2 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți

Activitatea 2.1. Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo- Fagetum , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a habitatului.

Activitatea 2.2. Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio- Carpinetum , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a habitatului.

Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității.

Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ.

Activitatea 3.1. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate.

Activitatea 3.2. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere..

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ.

Activitatea 4.1. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare.

Activitatea 4.2. Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare.

Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversității în aria naturală protejată.

Activitatea 5.1. Realizarea evaluării detaliate a geologiei și geomorfologiei ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ.

Activitatea 6.1. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lucanus cervus .

Activitatea 6.2. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Cerambyx cerdo.

Activitatea 6.3. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Ursus arctos.

Activitatea 6.4. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Canis lupus.

Activitatea 6.5. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lynx lynx.

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

Activitatea 7.1. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum.

Activitatea 7.2. Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum.

Tema III - Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.

Obiectiv specific 8 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ.

Activitatea 8.1. Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.

Activitatea 9.1. Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management.

Activitatea 10.1. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management.

Activitatea 11.1. Identificarea de surse de finanțare.

Activitatea 11.2. Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

Activitatea 11.3. Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%.

Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

Activitatea 12.1. Achiziționarea elementelor de logistică necesare: sediu, mașină, echipamente de teren.

Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management.

Activitatea 13.1. Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare, calitativi și cantitativi, milestone-urilor și a livrabilelor planului de management.

Activitatea 13.2. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management.

Tema IV. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.

Obiectiv specific 14 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului, pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității.

Activitatea 14.1. Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare.

Activitatea 14.2. Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate.

Activitatea 14.3. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

Activitatea 14.4. Realizarea de panouri educative.

Activitatea 14.5. Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice.

Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.

Activitatea 15.1. - Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate.

Activitatea 15.2. - Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.

Tema VI. Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale

Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului.

Activitatea 16.1. - Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și cultural.

Activitatea 16.2. - Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și cultural: broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare.

Activitatea 16.3. - Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare.

5.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

Planul de activități detaliază aspecte lagate de activitățile din capitolul 4, asociind pentru fiecare activitate următoarele informații:



Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității.



Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.



Partener - se va furniza numele partenerului extern, de exemplu nume agent economic, organizație nonguvernamentală, asociație cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.

174

Tabelul nr. 119. - Planificare temporală a activităților

Nr

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Priorita te

Responsabil

Partener

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

1

Obiectiv general 1: Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora.

1.1

Obiectiv specific 1: Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația

Naturală Pădurea Dălhăuți.

1.1.1

Activitatea 1:

Asigurarea conservării speciei

Lucanus cervus , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei;

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.2

Activitatea 2:

Asigurarea conservării speciei

Cerambyx cerdo , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.3

Activitatea 3: Asigurarea conservării speciei

Ursus arctos , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.4

Activitatea 4: Asigurarea conservării speciei

Canis lupus , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.1.5

Activitatea 5: Asigurarea conservării speciei

Lynx lynx , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale

silvice

1.2

Obiectiv specific 2: Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și Rezervația

Naturală Pădurea Dălhăuți

1.2.1

Activitatea 6: Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a

habitatului.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale silvice

1.2.2

Activitatea 7: Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a

habitatului.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate, ocoale silvice

175

2

Obiectiv general 2: Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

2.1

Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

2.1.1

Activitatea 8: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvername ntale, ocoale silvice,

voluntari

2.1.2

Activitatea 9: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvername

ntale

2.2

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

2.2.1

Activitatea 10: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații

neguvername

176

ntale,

2.2.2

Activitatea 11: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvername

ntale

2.3

Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea

biodiversității în aria naturală protejată

2.3.1

Activitatea 12: Realizarea evaluării detaliate a geologiei și geomorfologiei ariei naturale protejate

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvername

ntale

2.4

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

2.4.1

Activitatea 13: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lucanus cervus .

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvernament

ale

177

2.4.2

Activitatea 14: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Cerambyx cerdo

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvernament

ale

2.4.3

Activitatea 15: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Ursus arctos

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvernament

ale

2.4.4

Activitatea 16: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Canis lupus

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvernament

ale

2.4.5

Activitatea 17: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lynx lynx

X

X

X

X

Mare

administrator ul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvernament

ale

178

2.5

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

2.5.1

Activitatea 18: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum .

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvername

ntale

2.5.2

Activitatea 19: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum .

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

facultăți de profil, organizații neguvername

ntale

3

Obiectiv General 3: Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

3.1

Obiectiv specific 8: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor

și habitatelor de interes conservativ

3.1.1

Activitatea 20: Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

autoritățile locale, cercetători, biologi,

tehnicieni,

179

studenți,

voluntari

3.2

Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.

3.2.1

Activitatea 21: Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei

naturale protejate.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

3.3

Obiectiv specific 10 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management

3.3.1

Activitatea 22: Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

administr atorul ariei naturale protejate

Garda de Mediu, Jandarmeria, Inspectoratul silvic, Agenția Pentru Protecția Mediului, Ocoale Silvice private și de stat, autoritățile locale, comunitatea locală

180

3.4

Obiectiv specific 11 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.4.1

Activitatea: 23 Identificarea de surse de finanțare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administr atorul ariei naturale protejate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor , Consiliul European, Consiliul Județean Vrancea, primării locale, instutiții din Statele Membre ale

Uniunii

3.4.2

Activitatea: 24 Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administr atorul ariei naturale protejate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor , Consiliul European, Consiliul Județean Covasna, primării

locale, instutiții

181

din Statele

Membre ale Uniunii

3.4.3

Activitatea 25: Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administr atorul ariei naturale protejate

organizații neguvernamentale, voluntari

3.5

Obiectiv specific 12 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

3.5.1

Activitatea 26: Achiziționarea elementelor de logistică necesare: sediu, mașină, echipamente de teren.

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

instituții de stat relevante, autorități locale, sponsori, rețele de

voluntariat

3.6

Obiectiv specific 13 - Monitorizarea implementării planului de management

3.6.1

Activitatea 27: Urmărirea realizării

X

X

X

X

Medie

administratorul

Garda de

182

indicatorilor de monitorizare, calitativi și cantitativi, milestone-urilor și a livrabilelor planului de management.

ariei naturale protejate

Mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor , Agenția Națională pentru Protecția Mediului Administrația Financiară, alte instituții de stat relevante, autorități

locale

3.6.2

Activitatea 28: Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea

implementării planului de management

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale

protejate

Garda de Mediu,

Ministerul

183

Mediului, Apelor și Pădurilor , Agenția Națională pentru Protecția Mediului Administrația Financiară, alte instituții de stat relevante, autorități

locale

4

Obiectiv General 4: Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

4.1

Obiectiv specific 14 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului, pentru

grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității

4.1.1

Activitatea: 29 Realizarea de materiale

informative referitoare la ariile naturale

X

X

X

X

Mare

administratorul

ariei naturale

facultăți de

profil,

184

protejate: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

protejate

organizații neguvername ntale, voluntari

4.1.2

Activitatea 30: Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale protejate

4.1.3

Activitatea 31: Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Județean și consiliile locale, sponsori, organizații neguvername

ntale

4.1.4

Activitatea 32: Realizarea de panouri educative.

X

X

Mare

administratorul ariei naturale

protejate

Consiliul Județean și

consiliile

185

locale, sponsori, organizații neguvername

ntale

4.1.5

Activitatea 33: Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice

X

X

X

X

Mică

administratorul ariei naturale protejate

instituțiile de învățământ, autoritățile locale, neguvername ntale

5

Obiectiv General 5: Utilizarea durabilă a resurselor naturale

5.1

Obiectiv specific 15 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.

5.1.1

Activitatea 34: Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale protejate

administrator și ocoalele silvice, proprietarii

privați de

186

pădure, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

5.1.2

Activitatea 35: Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

administrator ii ocoalelor silvice, proprietari privați, Agenția Pentru Protecția Mediului, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

187

6

Obiectiv General 6: Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale

6.1

Obiectiv specific 16 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul

limitării impactului asupra mediului.

6.1.1

Activitatea 36: Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

administratorul ariei naturale protejate

autoritățile locale și județene, instituții de învățământ

, organizații neguvername ntale, ghizi locali, operatori turistici

6.1.2

Activitatea 37: Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și

culturale: broșuri, pliante, postere, cărți și

X

X

X

X

Medie

administratorul ariei naturale

protejate

autoritățile locale și

județene,

188

alte materiale de promovare

instituții de învățământ, organizații neguvername ntale, ghizi locali, operatori

turistici

6.1.3

Activitatea: 38 Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare

X

X

X

X

Mare

administratorul ariei naturale protejate

Consiliul Județean, administrator ii fondului forestier, autoritățile

locale

5.1.

Estimarea resurselor umane, resurse materiale

189

Toate aceste resurse atât resursele umane cât și resursele materiale sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale cât și resursele materiale care reprezintă cheltuielile

190

prevăzute/estimate, infrastructură pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse se vor centraliza după modelul din tabel.

Tabelul nr. 120. - Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate

Nr

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale, altele decât cele necesare dotării permanente

a custodelui

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total

~zile/om~

Denumire

UM

Cantitate

Total

~RON~

Sursa fonduri

1

Obiectiv general 1: Conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora.

1.1

Obiectiv specific 1: Asigurarea conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și

Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți.

1.1.1

Activitatea 1:

Asigurarea conservării speciei

Lucanus cervus , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei;

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

1.1.2

Activitatea 2:

Asigurarea

conservării

speciei

1825

-

-

-

100.000

Fonduri

de

administrare

ale

Sp12

Cerambyx cerdo , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

1.1.3

Activitatea 3: Asigurarea conservării speciei

Ursus arctos , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

1.1.4

Activitatea 4: Asigurarea conservării speciei

Canis lupus , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

1.1.5

Activitatea 5: Asigurarea conservării

1825

-

-

-

100.000

Fonduri

de

Sp12

191

speciei

Lynx lynx , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a speciei

administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Total măsura generală 1.1

9125

n/a

500.000

n/a

1.2

Obiectiv specific 2: Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți și

Rezervația Naturală Pădurea Dălhăuți

1.2.1

Activitatea 6: Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum , în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, a habitatului.

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

1.2.2

Activitatea 7: Asigurarea conservării 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum ,

în

sensul

menținerii

stării

de

conservare

1825

-

-

-

100.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate

Proiecte de mediu

Sp12

192

favorabilă, a habitatului.

cu

finanțare

națională și internațională

Total măsura generală 2

3650

n/a

200.000

n/a

Total obiectiv general 1

12775

n/a

700.000

n/a

2

Obiectiv general 2: Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

2.1

Obiectiv specific 3 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

2.1.1

Activitatea 8: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru nevertebrate

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp11

2.1.2

Activitatea 9: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru mamifere

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu

cu

finanțare

Sp11

193

națională

și

internațională

Total măsura generală 3

200

n/a

160000

n/a

2.2

Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

2.2.1

Activitatea: 10 Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele inferioare

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp11

2.2.2

Activitatea 11: Actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru plantele superioare

100

studiu

1

80.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp11

Total măsura generală 4

200

n/a

160000

n/a

2.3

Obiectiv specific 5 - Realizarea/actualizarea inventarelor, o evaluare detaliată, pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea

194

biodiversității în aria naturală protejată

2.3.1

Activitatea 12: Realizarea evaluării detaliate a geologiei și geomorfologiei ariei naturale protejate

30

studiu

1

20.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp11

Total măsura generală 5

30

n/a

20.000

n/a

2.4

Obiectiv specific 6 - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

2.4.1

Activitatea 13: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Lucanus cervus .

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

2.4.2

Activitatea 14: Realizarea monitorizării, conform protocolului

de

monitorizare,

pentru

specia

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare

ale

ariei protejate

Sp12

195

Cerambyx cerdo

Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

2.4.3

Activitatea 15: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Ursus arctos

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

2.4.4

Activitatea 16: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru specia

Canis lupus

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

2.4.5

Activitatea

17:

Realizarea

monitorizării, conform protocolului

40

-

-

-

25.000

Fonduri

de

administrare

ale

Sp12

196

de monitorizare, pentru specia

Lynx lynx

ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Total măsura generală 6

200

n/a

125000

n/a

2.5

Obiectiv specific 7 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

2.5.1

Activitatea 18: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo- Fagetum.

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp12

2.5.2

Activitatea 19: Realizarea monitorizării, conform protocolului de monitorizare, pentru habitatul 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum .

40

-

-

-

25.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu

finanțare

națională

și

Sp12

197

internațională

Total măsura generală 7

80

n/a

50.000

n/a

Total obiectiv general 2

710

n/a

515000

n/a

3

Obiectiv General 3: Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

3.1

Obiectiv specific 8: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a

speciilor și habitatelor de interes conservativ

3.1.1

Activitatea 20: Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

7200

-

-

-

300.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 8

7200

n/a

300.000

n/a

3.2

Obiectiv specific 9 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.

3.2.1

Activitatea 21: Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și

indicatoarelor, pentru evidențierea

180

Borne Indicatoare

Panouri

de

-

30

70

50

150.000

Fonduri de administrare

ale

ariei protejate

Sp13

198

limitelor ariei naturale protejate.

avertizare Combustibil

400

Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Total măsura generală 9

180

n/a

150.000

n/a

3.3

Obiectiv specific 10 - Funcționarea corelată a structurilor de administrare necesare, după caz: administratie, consiliu stiintific, consiliu

consultativ

3.3.1

Activitatea 22: Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ

30

-

-

-

3000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 10

30

n/a

3000

n/a

3.4

Obiectiv specific 11 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management

199

3.4.1

Activitatea 23: Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate

400

combustibil

600

300000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 11

400

n/a

300000

n/a

3.5

Obiectiv specific 12 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.5.1

Activitatea 24: Identificarea de surse de finanțare

100

-

-

-

9000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

200

3.5.2

Activitatea 25: Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

50

-

-

-

3000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

3.5.3

Activitatea 26: Realizarea de campanii de strângere de fonduri, inclusiv 2%.

150

-

-

-

100000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

Total măsura generală 12

300

n/a

22000

n/a

3.6

Obiectiv specific 13 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate

201

3.6.1

Activitatea 27: Achiziționarea elementelor de logistică necesare: sediu, mașină, echipamente de teren.

120

Mașina 4x4 Laptop Soft bază GIS pack GPS

-

-

300000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp41

Total măsura generală 13

120

n/a

30000

n/a

3.7

Obiectiv specific 14 - Monitorizarea implementării planului de management

3.7.1

Activitatea 28: Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare, calitativi și cantitativi, milestone- urilor și a livrabilelor planului de management.

60

6000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp42

202

3.7.2

Activitatea 29: Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management

30

3000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp42

Total măsura generală 14

90

n/a

9000

n/a

Total obiectiv general 3

8320

n/a

814000

n/a

4

Obiectiv General 4: Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

4.1

Obiectiv specific 15 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului,

pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității

4.1.1

Activitatea 30: Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

90

Materiale informative

45.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu

finanțare

națională

și

Sp32

203

internațională

Contracte de sponsorizare

4.1.2

Activitatea 31: Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate

120

15.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp32

4.1.3

Activitatea 32: Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.

120

60000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională

Contracte

de

Sp32

204

sponsorizare

4.1.4

Activitatea 33: Realizarea de panouri educative.

60

Panouri de informare

35.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp32

4.1.5

Activitatea 34: Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate: sondaje, chestionare sociologice

30

studiu

30.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp32

Total măsura generală 15

420

n/a

131000

n/a

205

Total obiectiv general 4

420

n/a

131000

n/a

5

Obiectiv General 5: Utilizarea durabilă a resurselor naturale

5.1

Obiectiv specific 16 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes

conservativ.

5.1.1

Activitatea 35: Adoptarea certificării forestiere pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

60

Combustibil

litri

70

2200

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp13

5.1.2

Activitatea 36: Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate, măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.

100

Combustibil

litri

100

10.000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională

și

internațională

Sp13

206

Contracte

de

sponsorizare

Total măsura generală 16

160

n/a

12200

n/a

Total obiectiv general 5

160

n/a

12200

n/a

6

Obiectiv General 6: Turismul durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale

6.1

Obiectiv specific 17 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu

scopul limitării impactului asupra mediului.

6.1.1

Activitatea 37: Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale

360

10000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp22

6.1.2

Activitatea 38:Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale: broșuri, pliante,

postere, cărți și alte materiale de

90

45000

Fonduri de administrare ale ariei protejate

Proiecte de mediu

Sp22

207

promovare

cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

6.1.3

Activitatea 39: Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare

40

50000

Fonduri de administrare ale ariei protejate Proiecte de mediu cu finanțare națională și internațională Contracte

de

sponsorizare

Sp22

Total măsura generală 17

490

n/a

105000

n/a

Total obiectiv general 6

490

n/a

105000

n/a

208

Notă: unei activități i se vor putea aloca mai multe resurse materiale după cum este necesar pentru îndeplinirea acesteia

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

1.

Anghel, Răvăruț, Turcu, 1971 - Geobotanica, Editura Ceres, București

2.

Arnold, Burton, 1978- Tous les reptiles et amphibiens d'Europe en couleur. Elsevier

3.

Bălteanu, Badea, Buza, Niculescu, Popescu, Dumitrașcu, 2006- Romania. Space, Society, Environment. The Publishing House of the Romanian Academy, Bucharest, 384.

4.

Bălteanu, 1997- Landuse changes and geomorphological processes in the Romanian Carpathians

and

Subcarpathians,

Odzwierciedlenie

Zamian

Klymatyczmych Ostatniego 1000 Lecia Srodowisku Przyrodniczym, editori Klimek, Kocel, Sosnoviec, 7-8.

5.

Bălteanu, 1987- Mobilitatea reliefului si sistemele teritoriale în Subcarpații Vrancei. Strategii si tipuri de acțiune socială în dezvoltarea sistemelor de localități rurale, Centrul de Multiplicare al Universității din București

6.

Bălteanu, Cioacă, 1997- Mass movements in the Vrancea seismogenic region, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Geographia, 1-2, Anul XLII, 83-86

7.

Bălteanu, Dinu, Cioacă, 1989- Hărțile de risc geomorfologic, Scggg-Geogr., XXXVI, 9-13.

8.

Bălteanu, Mateescu, 1973- Procese de modelare actuală a reliefului, în Atlas România, Editura Academiei Române, București.

9.

Bea, Brana, Baron, Saint Girons, 1992- Regimes, et cycles alimentaires des viperes Europeennes: Etude comparee., 129-139.

10.

Beldie, 1953 - Plantele lemnoase din R.P.R., Editura Agro-Silvică de Stat, București

11.

Beldie, 1977, 1979 - Flora României, determinator ilustrat al plantelor vasculare, I, II, Editura Academiei Române, București

12.

Beldie, Chiriță, 1967 - Flora indicatoare din pădurile noastre, Editura Agro-Silvică, București

13.

Bense, 1995- Longhorn Beetles. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe, Weikerscheim

14.

Bereczky, Pop, Chiriac, 2010 - Studii legate de eco-etologia ursului brun bazate pe monitorizarea post eliberatorie a puilor de urs orfani reabilitați. Satu Mare - Studii și Comunicări Seria Științele Naturii Volumul X-XI , 2009-2010, 149-160.

15.

Bereczky, Pop, Chiriac, Anegroaie, 2010- A comparision of home range size, movements, habitat use and activity patterns of released orphan brown bears and wild captured brown bears in the Carpathian mountains of Romania, 19th International Conference on Bear Research and Management, May 16-22, Tbilisi, Georgia, IBA 2010 Conference.

16.

Bogdan, Niculescu, 1996- Caracteristici climatice ale regiunii subcarpatice de la Curbură și specificul utilizării terenurilor, Universitatea Suceava, 79-86.

17.

Bogdan, Niculescu, 1999- Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul Geografic, Compania Sega-International, 280.

18.

Borza, Boșcaiu, 1965 - Introducere în studiul covorului vegetal, Editura Academiei Române, București

19.

Botnariuc, Tatole, 2005 - Cartea roșie a vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa

20.

Braun-Blanquet, 1932- Plant sociology; the study of plant communities. McGraw-Hill Book Company.

21.

Bucșa, Tăușan, 2009- Traditional and emerging perspectives of xylophagus insects roles in forest ecosystems Annals of Forest Research, Editura Silvică, București

22.

Bund, 1964- Vierde herpetogeografisch verslag. De verspreiding van reptielen en amphibieen in Nederland. Lacerta, 22:1-72

23.

Buza, Florea, 1978- Regiunile pedogeografice, în Atlas România, Editura Academiei Române, București.

24.

Candrea, Bozga, Lazăr, Tudoran, Stăncioiu, 2009- Habitate forestiere de importanță comunitară incluse în proiectul Life05nat/Ro/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" - Monitorizarea stării de conservare. Editura Universității Transilvania din Brașov, 74.

25.

Cernescu, Florea, 1964-1999- Harta Solurilor din România, Institutul Geologic.

26.

Chiriac, 2009- Potențialul ecologic si exploatarea biologică a ariilor protejate din județul Vrancea, Rezumatul tezei de doctorat.

27.

Chiriac, Pop, Radu, Sandu, 2010- Metodologie pentru implementarea sistemelor de protecție a culturilor agricole, șeptelului și stupinelor în vederea reducerii pagubelor produse de urși, Focșani.

28.

Chiriac S., Sandu R., Chiriac N. 2009 - Rețeaua ecologică de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea, editor Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, proiect Life05nat/Ro/000170.

29.

Chiriță, 1981 - Pădurile României, Editura Academiei Române, București

30.

Chiriță, Păunescu, Teaci, 1967- Solurile României, Editiura Agrosilvică, București.

31.

Chițu, 1975- Relieful și solurile României, Edititura Scrisul Românesc, Craiova.

32.

Cogălniceanu, 1991- A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania.

33.

Cogălniceanu, 1997a - A proposed model for amphibian conservation in Romania, 63- 69.

34.

Cogălniceanu, 1997b - Practicum de ecologie a amfibienilor - Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universității din București, București, 288.

35.

Comșia, 1961- Biologia si principiile culturii vânatului, Editura Academiei Române, București.

36.

Condrea, Renea, 1980- "Studii etnobotanice în satul Dălhăuți, județul Vrancea" Complex Muzeal Vrancea- Studii și Comunicări, Focșani.

37.

Coroi, 2001- Flora și vegetația din bazinul râului Milcov, Editura Tehnopress, Iași

38.

Coroi, 1997a - Noi asociații vegetale din județul Vrancea, Universitatea „Ovidius" Constanța.

39.

Coroi, 1999 - Contribuții la cunoașterea cormoflorei județului Vrancea, Universitata de Agrononmie și Medicină Veterinară, Iași.

40.

Coteț, 1973 - Geomorfologia României, Editura Tehnică, București, 414.

41.

Cristea, Gafta, Pedrotti, 2004 - Fitosociologie. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

42.

Cristea, 1991 - Fitocenologie și vegetația României; Îndrumător de lucrări practice. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca.

43.

Doniță, Popescu, Paucă-Comănescu, Mihăilescu, Biriș, 2005 - Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, București.

44.

Doniță, Popescu, Paucă-Comănescu, Mihăilescu, Biriș, 2006 - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate 43/1992 Consiliul Europei. Editura Tehnică Silvică, București.

45.

Eliescu, 1953 - Insectele xilofage ale stejarului și dăunătorii conurilor și semințelor de rășinoase.

46.

Fuhn, Vancea, 1961 - Fauna Republicii Populare Române. Reptilia, Editura Academiei, București, 352.

47.

Grumăzescu,

1967

-

Rolul

eroziunii

laterale

în

evoluția

reliefului

regiunii Subcarpaților

48.

Joly, Morand, 1997 - Amphibian diversity and land-water ecotones. Pagina 161-182 în Biodiversity in land-water ecotones, Lachavanne & Juge, Man and the Biosphere Series Volum 18, United Nations Educational , Scientific and Cultural Organization, Paris

49.

Kaczensky, Chapron, Von Arx, Huber, Andren, Linnell, 2012 - Status, management and distribution of large carnivores - bear, lynx, wolf & wolverine - in Europe, Part I, prepared for European Commission, December 2012

50.

Kaczensky, Chapron, Von Arx, Huber, Andren, Linnell, 2012- Status, management and distribution of large carnivores - bear, lynx, wolf & wolverine - in Europe, Part II, prepared for European Commission, December 2012a

51.

Karel, 1996 - Carabidae of the Czech and Slovak Republics. Zlin. Editor Vit Kabourek

52.

Mititelu, Ștefan, Coroi, Diaconu, 1996 - Flora și vegetația județului Vrancea, Piatra Neamț.

53.

Mountford, Gafta, Anastasiu, Barbos, Nicolin, Niculescu, Oprea - Habitat Fact Sheets Eu Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO, 2008. www.mmediu.ro

54.

Mutihac, Ionesi, 1974, "Geologia României", Editura Tehnică, București

55.

Naulleau, 1989 - Etude biotelemetrique des deplacements et de la temperature chez la Couleuvre d'Esculape Elaphe longissima Squamata, Colubridae en zone forestiere.

56.

Pechmann, Wilbur, 1994 - Putting declining amphibians in perspective: natural fluctuations and human impacts. Herpetologica.

57.

Phelps, 1978 - Seasonal movement of the snakes Coronella austriaca, Vipera berus and Natrix natrix in southern England.

58.

Planul de acțiune si managementul populației de râs din România, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Brașov, 2007. Not available to the public.

59.

Pop, Sallay, Berde, Bereczky, Chiriac, 2012°- An equivocal relation between bear harvest and damage occurrence in the Eastern Carpathian Mountains. 21st International Conference on Bear Research and Management, 26-30 November 2012, New Delhi, India.

60.

Pop, Sallay, Bereczky, Chiriac, 2012 - Land use and behavioural patterns of brown bears in the South - Eastern Romanian Carpathian Mountains: A case study of relocated and rehabilitated individuals, Procedia Environmental Sciences, 2012.

61.

Pop, 2011 - Ursul brun de la conflict la conservare, Sfântu Gheorghe.

62.

Pop, Bereczky, Chiriac, 2011 - Analyses of the Romanian south-eastern Carpathian human-bear conflicts based on bear damages, human opinion, bear hunting, Poster at the 20th International Conference on Bear Research and Management, July 17-22, Ottawa, Canada, 2011.

63.

Shackleton, 1997 - Wild Sheep and Goats and Their Relatives: Status Survey and Conservation Action Plan for Caprinae. In Shackleton, Wild sheep and goats and their relatives. Status survey and conservation action plan for Caprinae, Iucn/Ssc Caprinae Specialist Group, Gland, Switzerland and Cambridge, UK.

64.

Siminonescu, 1938 - Fauna României. Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", București

65.

Spellerberg

Phelps, 1977 - Biology, general ecology and behaviour of the snake, Coronella austriaca Laurenti.

66.

Stamps, 1983 - Sexual selection, sexual dimorphism, and territoriality, Pianka ER, Schoener TW Lizard ecology: studies of a model organism. Cambridge University Press, Massachusetts.

67.

Tufescu, 1966 - Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată, Editura Academiei Române, București.

68.

Tufescu, 1959, Torenții de noroi în Vrancea, București.

69.

Ujvari, 1972 - Geografia apelor României, Editura Științifică, București.

70.

Vasiliniuc, Ursu, Niacșu, 2010 - Soil cover transitions in the Vrancea Region, Factori și Procese Pedogenetice din Zona Temperată 9, 2010, 99-118

71.

Vatau, Teodorescu, Ionescu, 1993 - Harta erodabilității solurilor.

72.

Velcea, Savu, 1982 - Geografia Carpaților și a Subcarpaților românești, Editura Didactică și Pedagogică, București

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0142 PĂDUREA DĂLHĂUȚI ȘI AL REZERVAȚIEI NATURALE PĂDUREA DĂLHĂUȚI COD 2.187