Plan · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Plan din 16 iunie 2016

al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

prezumat în vigoare

Data actului: 16 iunie 2016
Emitent: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 688 bis din 5 septembrie 2016
Citează: 24 de acte
Structură: 93 de articole · 230.349 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Modifică 1

Ordinul nr. 1052/2014 3 iulie 2014 (prevederi anume) privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale…

Are ca temei 9

Legea nr. 333/2003 8 iulie 2003 (prevederi anume) privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor
Legea nr. 333/2003 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor
Legea nr. 407/2006 9 noiembrie 2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic
OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 (prevederi anume) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
Ordinul nr. 410/2008 11 aprilie 2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau a…
Ordinul nr. 410/2008 11 aprilie 2008 (prevederi anume) pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau a…
Ordinul nr. 1052/2014 3 iulie 2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale…
Ordinul nr. 1052/2014 3 iulie 2014 (prevederi anume) privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale…

Ordinul nr. 1.120 din 16 iunie 2016,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 5 septembrie 2016

ANEXA nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI

CUPRINS

Aprobat prin

Capitolul 1 INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

1.4.

Procesul de elaborare a planului de management

1.5.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

1.6.

Procedura de implementare a planului de management

Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2.

Căi de acces

2.1.3.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.1.4.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

2.2.2.

Geologie

2.2.3.

Hidrografie

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri/subsoluri

2.3.

Mediul biotic

2.3.1.

Ecosisteme

2.3.2.

Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

2.3.2.1.

Habitate Natura 2000

2.3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

2.3.3.

Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

2.3.5.

Alte specii relevante de floră și faună

2.4.

Informatii socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

2.4.1.2.

Utilizarea terenurilor

2.4.1.3.

Situația juridică a terenurilor

2.4.1.4.

Administratori și gestionari

2.4.1.5.

Infrastructură și construcții

2.4.2.

Impacturi

2.4.2.1.

Presiuni - impacturi trecute și prezente

2.4.2.2.

Amenințări - impacturi viitoare previzibile

Capitolul 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea starii de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

Capitolul 4 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1

Scopul planului de management

4.2

Obiective generale, specifice și activități

4.2.1.

Obiectiv general

4.2.1.1

Obiective specifice

Capitolul 5 PLANUL DE ACTIVITĂȚI

5.1.

Activități de management

5.2.

Activități de conservare a speciilor și habitatelor

5.3.

Activități pentru promovarea turismului durabil

5.4.

Activități de conștientizare, educație și cercetare

Capitolul 6 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR CAPITOLUL 7. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Capitolul 8 ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA nr. 1. HĂRȚI

ANEXA nr. 2. PLAN DE SUPRAVEGHERE ȘI PAZĂ privind supravegherea și paza sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Capitolul 1 INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

Prezentul plan de management are ca scop stabilirea cadrului legislativ, respectiv a măsurilor de management necesare pentru păstrarea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, ce se constituie în obiectivele de conservare listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Planul de management este structurat în mai multe capitole, în care sunt descrise următoarele: caracterizare socio-economică a comunităților din regiune și a teritoriului ocupat, speciile și habitatele de importanță comunitară vizate, starea de conservare și măsurile de management propuse, planul de acțiune pentru implementarea planului de management. Cea mai importantă parte a planului de management este reprezentată de prezentarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și măsurile propuse pentru menținerea sau îmbunătățirea stării lor de conservare.

Ca și anexe la planul de management sunt prezentate:

Hărțile de distribuție ale speciilor și habitatelor de importanță comunitară, precum și localizarea unor activități cu potențial impact negativ la nivelul sitului vizat,

Regulamentul ariei naturale protejate.

Planul de supraveghere și pază a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Planul de management este un document oficial, cu rol, de reglementare pentru toți factorii implicați în gestiunea resurselor naturale și conservarea biodiversității pe teritoriul ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, respectiv custodele ariei naturale protejate, proprietarii și administratorii terenurilor și bunurilor de pe suprafața sitului Natura 2000.

Obiectivul general al planului de management este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională care se constituie în obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Obiectivele specifice sunt reprezentate de: asigurarea unui management administrativ eficient al sitului prin stabilirea măsurilor de management necesare desfășurării activităților de pază și a celor de monitorizare a activităților antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate; asigurarea păstrării sau îmbunătățirii stării de conservare a speciilor și habitatelor de

importanță

comunitară

și

națională

prin

măsuri

conservare

specifice;

contribuția

la îmbunătățirea condițiilor socio-economice ale comunităților locale prin promovarea turismului durabil; îmbunătățirea bazei de cunoaștere de către comunitatea locală și de către specialiști, precum și creșterea gradului de conștientizarea publicului față de obiectivele de conservare ale ariei protejate,

prin acțiuni specifice de conștientizare, educație ecologică, cercetare științifică și pregătire a personalului.

Tipurile de măsuri de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională vizate sunt cele aferente obiectivelor specifice stabilite, conform planului de activități stabilit, respectiv: măsuri de management, măsuri specifice de conservare a speciilor și habitatelor, măsuri pentru promovarea turismului durabil, măsuri pentru educație, conștientizare și cercetare științifică.

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situat în Regiunea de Vest a României, pe teritoriul administrativ al județului Arad, în partea central-sudică a acestuia. El se regăsește în bazinul hidrografic al râului Mureș și bazinul hidrografic al râului Bega. Situl Natura 2000 este situjat pe teritoriul administrativ a trei localități Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani.

Limitele ariei naturale protejate pot fi descrise astfel: la nord situl se învecinează cu pășunile aparținând localităților Lipova și Zăbrani. La est se învecinează parțial cu pășunile comunei Șiștarovăț, cu pădurile aparținătoare unității administrativ teritoriale Șiștarovăț și parțial cu drumul județean numărul 572, de-a lungul văii râului Repas. La sud urmează culmea dealurilor Podișului Lipovei de la limita județului Timiș, respectiv drumul județean 572 și drumul județean 609A, învecinându-se și cu pășunile localităților Sintar și Comeat. La vest ajunge la limita pășunilor localităților Bogda și Chesinț.

Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul național prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este un sit Natura 2000 de tip SCI, sit de importanță comunitară. Are ca scop principal conservarea a două habitate de importanță comunitară și a unei specii de mamifere, respectiv:

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun,

ii.

91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen,

iii.

1352 -

Canis lupus , lupul.

Forma de relief în care se regăsește aria naturală protejată este cea de podiș. Situl Natura 2000 cu o suprafață de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanță comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureș, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlnește aici condiții

prielnice pentru reproducere și iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă.

Activitățile umane cele mai pregnante, care pot avea impact negativ asupra speciilor și habitatelor sunt bineînțeles cele silviculturale, dar și vânătoarea, turismul de agrement și dezvoltarea infrastructurii rutiere.

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

Planul de management este elaborat ca prim responsabil de către Asociația Excelsior, în calitate de custode. Planul de management este realizat în conformitate cu următoarele documente reglementative:



Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;



Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate);



Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor

sălbatice (Directiva Păsări);



Directiva

2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007, privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații;



Decretul nr. 187/1990 pentru acceptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972,



Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.



Decretul nr. 38/1994 pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973.



Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.



Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a

zone protejate.



Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.



Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000



Legea muntelui nr. 347/2004, cu modificările și completările ulterioare.;



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003;



Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;



Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;



Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia;



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;



Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;



Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung;



Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerțul cu specii sălbatice de faună și floră, cu modificările ulterioare; Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei a

de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

1.4.

Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planului de management a demarat practic prin implementarea proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș", dezvoltat și implementat de către Asociația Excelsior, finanțat prin Programul Operațional Sectorial "Mediu", axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, domeniul major de intervenție - Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000, solicitarea de

proiecte nr. V/2012. În cadrul proiectului s-a propus elaborarea planului de management pentru 2 situri Natura 2000 din județul Arad. În cadrul proiectului s-au realizat observații și studii de determinare a stării de conservare pentru speciile și habitatele de importanță comunitară din ariile naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș, s-au desfășurat acțiuni de informare și consultare a comunităților locale și s-a elaborat planurile de management ale acestora. Tot în cadrul proiectului au fost organizate sesiuni de consultare a comunităților locale și a tuturor factorilor interesați cu privire la elaborarea planurilor de management, la măsurile de conservare și planurile de acțiune propuse. Sesiunile de consultare au fost organizate în fiecare comună sau oraș cu teritoriu administrativ pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, respectiv Lipova, Păuliș, Șiștarovăț și Zăbrani.

Măsurile de conservare a speciilor și habitatelor, precum și măsurile de reducere a impactului negativ a activităților umane, au fost propuse de către specialiștii implicați în realizarea observațiilor de teren și elaborarea planului de management. Măsurile propuse au fost în primul rând evaluate de către custode și propuse spre discuție factorilor interesați, în cadrul sesiunilor de consultare organizate prin proiect. După obținerea punctelor de vedere ale factorilor interesați a fost propusă forma finală a planului de management, care este propusă spre avizare în cadrul procedurii SEA. După parcurgerea procedurii SEA și aplicarea ultimelor modificări, odată cu obținerea avizului autorității competente de mediu, planul de management va fi transmis spre aprobare la autoritatea centrală de protecția mediului, respectiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În elaborarea planului de management au fost implicate următoarele instituții:

Asociația Excelsior,

Agenția pentru Protecția Mediului Arad,

Direcția Silvică Arad,

Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Mureș,

Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Banat,

Administrațiile publice locale ale localităților din regiune: Lipova, Păuliș, Șiștarovăț și Zăbrani.

Administratorii fondurilor de Vânătoare din regiune,

și altele asemenea.

Sesiunile de consultare au fost organizate cu sprijinul administrațiilor publice locale, astfel:

La sediul Primăriei Lipova, în data de 31.03.2015,

La sediul Primăriei Păuliș, în data de 23.03.2015,

La Școala Gimnazială Șiștarovăț, în data de 07.04.2015,

La sediul Primăriei Zăbrani, în data de 12.03.2015.

Dintre persoanele implicate în elaborarea studiilor de biodiversitate necesare elaborării planului de management și respective persoanele implicate în elaborarea efectivă a planului de management amintim:

Asist.univ.dr. Iulia Dărăban,

Asist.univ.drd. Andrei Osman,

Biol.drd. Gabriel Herlo,

Biol.drd. Mihai Pascu,

Prof.univ.dr. Gicu-Gabriel Arsene,

Info. GIS Daniel Simon.

Geograf.dr. Dorel Gureanu

Lista factorilor interesați de pe teritoriul ariilor naturale protejate cuprinde următorii:

Direcția Silvică Arad, Ocolul Silvic Lipova,

Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Mureș,

Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Banat,

Consiliul Județean Arad,

Administrațiile publice locale ale comunelor și orașelor din județul Arad - Lipova, Păuliș, Șiștarovăț și Zăbrani,

Administratorii fondurilor de vânătoare: 73 Neudorf;

Crescători de animale și ferme de animale.

1.5.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este aprobat prin Ordin de Ministru după obținerea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Arad.

Modificarea și actualizarea planului se face după cum urmează:

la 5 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului;

la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;

când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.

Competența aprobării modificărilor în planul de management revine:

Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului de funcționare;

Custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor.

1.6.

Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui, în conformitate cu prevederile din Convenția de custodie nr. 314 din 13.02.2014 încheiată între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei "Excelsior". Convenția de custodie a fost modificată prin actul adițional nr. 1/03.12.2014, pentru a se conforma reglementărilor din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

Organizarea activităților se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii interesați - administrații publice locale, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda Forestieră Oradea, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Arad, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și alte persoane fizice și juridice interesate.

După aprobarea planului de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuție în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor vor fi incluse și limitele ariilor naturale protejate.

Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar la elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism ce cuprind și suprafețe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii.

Avizul/punctul de vedere al custodelui se emite în conformitate cu Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climate nr.

1052/2014, cu modificările ulterioare, pentru activitățile, planurile și proiectele cu potențial impact negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională ce se constituie în obiective de conservare ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Pentru a asigura accesul factorilor interesați la informațiile obținute în cadrul proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș" și în special pentru a asigura accesul la planurile de management

elaborate în cadrul acestuia, planurile de management sunt publicate pe pagina de web dedicată ariilor naturale protejate, respectiv

www.neudorf-mures.ro. Aici sunt postate și informații geo- spațiale cu privire la distribuția și starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru ariile naturale protejate vizate.

Pentru managementul ariilor naturale protejate vor fi utilizate următoarele resurse:

Umane: reprezentate de către rangerii propuși de către custodele Asociația Excelsior, un număr de cel puțin 3 rangeri.

Materiale: puse la dispoziție de către custode, Asociația Excelsior. Vor fi atribuite: 1 autoturism, pentru activitatea în teren în vederea realizării de studii și monitorizări și pentru pază; sediu dotat cu: birouri, calculatoare, imprimante, echipament pentru observații în teren - binocluri, GPS-uri, aparat foto, echipament pentru determinări de laborator - fotometru, oximetru, pH-metru, lupă binoculară și altele asemenea.

Financiare:

custodele,

Asociația

Excelsior,

asigura

fondurile

necesare

pentru desfășurarea activității specifice, de management al ariilor naturale protejate: salarii rangeri și specialiști, combustibil, amenajări specifice în teren, materiale de promovare, realizarea de studii și monitorizări, achiziția altor echipamente specifice. Pe lângă resursele financiare proprii, vor fi atrase fonduri prin programele de finanțare naționale, europene sau private.

Capitolul 2

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situată în Regiunea Vest, partea central-sudică a județului Arad, pe teritoriul administrativ a localităților Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani. Are o suprafață de 4502 ha.

Suprafețele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele:

Lipova - 2554ha, reprezentând 10,29% din suprafața UAT,

Șiștarovăț - 753ha, reprezentând 16,73% din suprafața UAT,

Zăbrani - 1195ha, reprezentând 10,29% din suprafața UAT.

ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală.

Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

Latitudine nordică 46°00'30"N,

Longitudine estică: 21°39'31"E.

Localizarea sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este evidențiată în harta nr. 5 din anexa nr. 2 la planul de management.

2.1.2.

Căi de acces

Căile de acces la ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt următoarele:

DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova,

DJ 691: Mașloc - Alioș - Neudorf - Lipova,

DJ 691A: Hodoș - Sintar - Charlottenburg - Mașloc,

DJ 572: Brestovăț - Cuveșdia - Șiștarovăț - Lipova,

CF Curtici - Arad - Lipova - Deva,

CF Timișoara - Zăbrani - Lipova - Deva.

Limitele sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt evidențiate în harta nr. 4 din anexa nr.

2 la planul de management.

2.1.3.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu necesită o zonare internă funcțională.

2.1.4.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate.

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

În perimetrul celor trei comune în care se întinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului întâlnim o singură unitate morfologică, fiind vorba de Podișul Lipovei.

Podișul Lipovei, componentă a Dealurilor Banatului, se găsește la sud de Mureș, și ajunge la 288m în vârful Golii, încadrându-se în treapta altimetrică coborâtă a podișului. Culmea principală, care depășește frecvent 250 m, constituie cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Mureșului și Begăi. Raportat la aceasta, Podișul Lipovei se dezvoltă asimetric, culmile secundare sudice fiind mai lungi decât cele nordice datorită eroziunii agresive ale afluenților Begăi, datorită nivelului de eroziune mai coborât, impus de zona de subsidență din lungul Timișului. Această zonă de subsidență este determinată de grabenul existent în fundament, rezultat prin adâncirea mai accentuată a

blocurilor cristaline între faliile de tip carpatic orientate aproximativ pe direcția vest - est. Versantul nordic este mai abrupt și domină Culoarul Mureșului cu peste 70 de metri.

Văile râurilor ce drenează partea de vest a podișului, corespondentă unităților adminstrativ teritoriale în care se extinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, adâncite în roci friabile, sunt largi și păstrează urmele teraselor 2, 3 și 4 ale Mureșului. Interfluviile prezintă, în profil longitudinal, suprafețe cvasiorizontale, pentru ca în profil transversal să fie convexe, mărginite prin versanți mai abrupți ce au baza înecată în depozite deluviale. Limita acestui podiș față de Câmpia Vingăi se conturază în lungul curbei de nivel de 200 m, sub care apare un abrupt ce delimitează cele două unități de relief.

Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 6.

2.2.2.

Geologie

Din punct de vedere tectonic, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se găsește în perimetrul orogenului carpatic și se suprapune pe o unitate distinctă: Bazinul Panonic. Alcătuirea petrografică este destul de simplă, datorită vârstei relativ mici a Podișului Lipovei, unitate de relief în perimetrul căreia se găsește acest sit.

Depozitele pannoniene, localizate cu precădere în Podișul Lipovei, sunt alcătuite dintr-o succesiune de nisipuri, nisipuri argiloase, marne și argile, cărora li se subordonează pietrișuri și gresii. Nisipurile au cea mai mare dezvoltare și prezintă culori variate, de la gălbui roșcat la cenușiu albicios. Pietrișurile sunt alcătuite, în general, din gnaise oculare, micașisturi, cuarțite, banatite, calcare și gresii.

Harta geologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 7.

2.2.3.

Hidrografie

Mureșul este principalul element hidrografic din această regiune, el influențând atât factorii naturali, cât și pe cei antropici. Totodată, Mureșul este colectorul tuturor râurilor care coboară pe versantul nordic al Podișului Lipovei, pentru ca cele de pe versantul sudic să fie colectate de Bega.

Debitul mediu al Mureșului, la Radna, este de 157 m3/s, valoarea scurgerii medii multianuale este cuprinsă între 5,8 - 3,3 l/s/km 2 , iar valoarea turbidității este slabă, de 500mg/l. Mineralizarea apei în Mureș este, de asemenea, redusă sub 500mg/l, iar alimentarea subterană este moderată, reprezentând 15% - 30% din scurgerea medie. În această zonă, panta râului Mureș este redusă, în sectoarele largi ale văii având valori în jur de 0,04%, pe când în sectoarele înguste, panta talvegului este mai mari, ajungând până la 0,7%.

De pe malul stâng Mureșul colectează și apa pârâului Șiștarovăț, care se varsă în Mureș aval de orașul Lipova. Șiștarovățul își are izvoarele în Podișul Lipovei, la altitudini mai mici de 300 m. Principalii afluenți ai Șiștarovățului sunt Bosniacul și Drăuțul cu Ciuha.

Pentru atenuarea undelor de viitură, în vederea evitării inundațiilor provocate de ploile torențiale, coroborate sau nu cu topirea zăpezilor, pe râul Șistarovăț, amonte de stațiunea Lipova Băi, s-a construit un baraj de greutate pentru regularizarea debitului. Astfel, în caz de ape mari pe Șistarovăț, în spatele barajului se formează un lac temporar, până la drenarea acestuia odată cu oprirea precipitațiilor.

Harta hidrologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 8.

Managementul apelor de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 este asigurat de către Administrația Națională "Apele Române", prin Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad și Administrația Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș. Pentru lucrările specifice derulate în aria naturală protejată, se va solicita punctul de vedere al custodelui, după cum urmează:

Activități pentru care se solicită punct de vedere anual al custodelui:

Cosirea vegetației ierboase de două-trei ori pe an, în funcție de regimul precipitațiilor, pe coronament și pe taluzele digurilor de apărare;

Îndepărtarea vegetației amorfe care se dezvoltă la bazele tuturor digurilor, de două ori pe an, pe o lățime de circa 4m, atât în zona inundabilă, cât și în zona apărată;

Îndepărtarea arborilor din imediata vecinătate a digurilor - pe o lățime de circa 4m, atât în zona inundabilă, cât și în zona apărată, anual, în zona inundabilă - cu respectarea regimului silvic, respectiv art. 6, alin. 2 din Legea nr. 46/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Realizarea unor completări de terasamente pe coronamentul și pe bancheta digurilor, acolo unde acestea există, anual;

Întreținerea rampelor de acces în și din zona inundabilă;

Protejarea prin vopseli și zugrăviri a bornelor, sau a altor elemente aflate pe corpurile digurilor;

Aplicarea unor măsuri de protecție a lucrărilor hidrotehnice împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor - săparea de galerii - prin soluții stabilite de comun acord între autoritatea de gospodărire a apelor și custode;

Realizarea de supraînsămânțări - îndesirea covorului vegetal - cu specii autohtone, anual;

Activități de întreținere a lucrărilor specifice de apărări de maluri.

Activități pentru care se va solicita punctual, pentru fiecare în parte, punctul de vedere al custodelui:

Lucrări noi de investiții în scopul protecției localităților, a obiectivelor economice, sau a lucrărilor hidrotehnice, care se vor realiza conform Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, strategie ce transpune Directiva 2007/60/CE

Acțiuni de intervenție în albia minoră a cursurilor de apă pentru asigurarea secțiunii optime de scurgere pentru debite medii și mari, prin lucrări de decolmatare a deponiilor;

Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor - diguri, consolidări și altele asemenea - existente pe teritoriul ariei naturale protejate, care se vor realiza conform Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010.

2.2.4.

Clima

Temperatura aerului este determinată de valoarea radiației solare receptată la nivelul scoarței, ea fiind influențată de unghiul cu care cad razele solare, care diferă în decursul unui an, de caracteristicile suprafeței active, aspect refectat prin valoarea albedoului, de expoziția versanților, de nebulozitate, de prezența vegetației și gradul de acoperire al solului de aceasta și altele asemenea.

Din punct de vedere climatic, aceste unități teritoriale administrative se încadrează în etajul climatic al dealurilor. Cele mai apropiate stații meteorologice, unde se fac observații în mod regulat, sunt cele de la Arad și de la Șiria, valorile meteorologice înregistrate aici fiind întâlnite, cu mici diferențe, și în Podișul Lipovei.

Evoluția temperaturilor medii multianuale, în decursul unui an, prezintă o valoare maximă în luna iulie, de 21,2 o C, pentru ca cea mai mică valoare să se înregistreze în ianuarie, -1,0 o C. Pentru intervalul amintit, temperatura medie multianuală a aerului, la stația Lipova, a fost de 10,4 o C.

Aceste observații ne îndreptățesc să afirmăm că, la nivelul acestor unității administrativ teritoriale se înregistrează o temperatură medie multianuală a aerului ce variază între 10,4 o C și 10,8 o C.

Astfel, pentru intervalul 1973 - 2001, s-a înregistrat o valoare medie multianuală a precipitațiilor de 564 mm/an. Luna cu cele mai multe precipitații este iunie, cu o medie de 87mm/an, pentru ca cele mai puține precipitații să cadă în luna februarie - 25,2 mm/an. În decursul unui an se pot observa două perioade cu precipitații mai ridicate, existând un maxim la începutul verii și unul la începutul toamnei, pentru ca iarna să se înregistreze cele mai mici valori ale precipitațiilor căzute - 100,4 mm/an. Valoarea mai ridicată a lunii decembrie poate să fie determinată de influențele submediteraneene, care se manifestă în partea de sud vest a României.

În perioada rece a anului, atunci când temperatura aerului și a solului înregistrează valori negative și cad cantități suficiente de precipitații solide se formează stratul de zăpadă. Primele ninsori care apar de obicei la sfârșitul lunii noiembrie nu determină formarea stratului de zăpadă, datorită temperaturilor de la nivelul solului care se mențin ridicate. Prin proprietățile sale fizice, stratul de zăpadă influențează regimul temperaturi aerului, ca urmare a scăderii temperaturii din apropierea suprafeței solului apar inversiunile de temperatură. Ninsorile se formează la contactul aerului rece polar, transportat de anticiclonii Groelandez, Scandinav sau Est-European, cu aerul tropical transportat de ciclonii mediteraneeni. Invaziile aerului tropical din timpul iernii duc la încălzirea vremii și la dispariția stratului de zăpadă.

Prima ninsoare se înregistrează în medie la 20 noiembrie, iar ultima ninsoare în 27 martie, rezultând un interval mediu de 128 zile. Numărul de zile cu ninsoare este foarte diferit de la un an la altul, cel mai mic număr s-a înregistrat în anii 1972 și 2008, 7 zile, iar cel mai mare număr în anul 1962, de 49 de zile.

Un număr mare de zile cu ninsoare s-a înregistrat și în anii 1963 și 1986, 41 de zile, iar în anii 1981 și 1996, 39 de zile.

În privința numărului mediu de zile cu ninsoare, acesta are cea mai mare valoare în luna ianuarie, când ninge în medie 7,3 zile pe an. Urmează februarie cu 6,2 zile și decembrie aproape la fel, 5,9 zile/an. Au existat și cazuri în care a nins în aprilie - 1955, 1968, 1986, 1996, 1997 și 2003 - s-au chiar în octombrie 1972 și 1997. Aceste situații sunt cauzate de anticiclonul scandinav care a favorizat advecții puternice ale aerului arctic. În luna ianuarie, cel mai mare număr de zile cu ninsoare s-a înregistrat în anul 1966, cu un total de 19 zile, iar în anul 1988 nu a nins în nici o zi.

Analizând frecvența vântului pe direcții, se poate constata că în perioada 1961-2005 cea mai mare valoare este pentru direcția SE, cu o frecvență medie multianuală de 16,1%. Frecvențe ridicate se înregistează și pentru direcțiile nord și sud, cu medii de 12,8%, respectiv 12,0%. Frecvențele cele mai reduse se înregistrează pentru direcțiile est, 4,4% și nord-est, 5,4%.

Harta climatică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 9.

2.2.5.

Soluri/subsoluri

Învelișul de soluri întâlnit în unitățile administrative care găzduiesc ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se caracterizează printr-o varietate foarte mare. Datorită diversității factorilor de solificare, microrelief, litologie, hidrologie, s-a ajuns la un complex de soluri în diferite stadii de evoluție. În cea mai mare parte, factorul predominant este nivelul hidrostatic al apelor freatice, datorită adâncimii mici la care se găsesc acestea.

Tipurile de sol cunosc o diferențiere destul de pronunțată, fapt care atrage după sine și o diferențiere a eficienței economice. Din varietățile de soluri existente pe raza acestor unități

administrativ teritoriale, se evidențiază patru tipuri de bază: cernoziomurile, lăcoviștile, solurile brune și solurile aluviale.

Solurile aluviale sunt prezente în imediata apropiere a râurilor, unde apa freatică se află la adâncimi între 0,5 - 1 - 2 m, fiind,în general, soluri gleice și semigleice sau soluri aluviale solonetizate și solodizate. Aceste soluri s-au format în condițiile unui climat umed, în care apele stagnante s-au menținut o perioadă îndelungată în orizontul superior.

Solurile brune și brune - gălbui de pădure dețin suprafețe mai mici din totalul fondului funciar al acestor teritorii. Răspândirea acestor soluri se identifică în zona subcolinară, fiind dominată de temperaturi medii anuale mai scăzute și precipitații mai abundente, peste 600 mm anual. Aceste condiții, alături de factorii orografici, litologici și hidrogeologici, au determinat apariția unor subtipuri și varietăți de soluri, diferențiate ca structură și caracteristici fizico-chimici.

-Solurile brune de pădure tipice și mai ales podzolite ocupă suprafețe relativ restrânse în comparație cu celelalte tipuri genetice. Aceste soluri sunt dezvoltate pe depozite luto-argilose cu textură mijlocie, pe suprafețe cu pantă redusă și cu apă freatică la 10-15 m adâncime.

-Solurile brune-gălbui de pădure, slab mediu erodate dețin cea mai mare pondere din categoria solurilor brune. Ele au o largă pe versanții din spațiul montan. Prezența lor este legată de climatul mai umed și, în special, de materialul parental-luturi nisipoase uneori cu pietriș, provenite din alterarea rocilor cristaline, sărace în baze și minerale cu fier, ușor alterabile.

Harta solurilor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 10.

2.3.

Mediul biotic

2.3.1.

Ecosisteme

Înfățișarea actuală a vegetației din acest spațiu geografic reprezintă doar o fază a unei evoluții care s-a desfășurat în timp îndelungat. Interdependența factorilor climatici, hidrici, edafici și mai ales antropici determină existența unui anumit tip de vegetație. Vegetația originară ocupă arii mici datorită utilizării agropastorale și forestiere a terenului.

Cercetările floristice și de vegetație efectuate în perimetrul unităților teritoriale evidențiază predominarea elementelor central-europene și euro-asiatice în proporție de 68%, peste care se suprapun elemente mediteraneene, atlantice și continentale.

Vegetația de câmpie. Zona joasă din cadrul acestor unități administrative teritoriale nu poate fi încadrată zonei de stepă propriu-zisă, deoarece lipsește vegetația primară de stepă, aceasta fiind desțelenită, iar pe suprafețele nearabile vegetația este puternic schimbată sub influența pășunatului, ajungând într-un stadiu accentuat de degradare. Cele două asociații întâlnite sunt:

-Vegetația ierboasă. Cele mai de seamă elemente componente ale pajiștilor de stepă aparțin genurilor:

Festuca, Stipa, Agropyron ;

-Vegetația de tufărișuri, arbuștii caracteristici acesteia fiind:

Prunus spinosa

și

Rosa canina .

Vegetația zonei de contact - silvostepa. Această zonă face trecerea de la pajiștile stepice la păduri, cuprinzând o alternanță de suprafețe mai mici sau mai mari de stepă cu păduri.

Vegetația lemnoasă. Vegetația lemnoasă este alcătuită din pădure, unde predomină speciile de:

Quercus pubescens

și

Quercus polycarpa . Vegetația arborescentă este reprezentată de gorun, iar vegetația ierboasă, săracă în specii de acidofilele

Luzula luzuloides, Vaccinium vitis, Genista pilosa

și altele asemenea.

Vegetația lemnoasă a versanților umbriți este alcătuită din păduri de carpen cu gorun sau fag, în care se individualizează asociații

Carpino - quercus petraea . Carpino-făgetele preferă versanții umbriți, nordici. Cenozele acestea se întâlnesc în partea inferioară a versanților, dar mai ales în văile adânci și umede, dezvoltându-se pe soluri acide, frecvent scheletice, dar bogate în humus și cu umiditate ridicată. Vegetația arborescentă este reprezentată prin

Carpinus betullus

și

Fagus silvatica .

Sub aspect structural, în astfel de cenoze se disting trei straturi:

-Stratul arborescent cu înălțimea de 15 - 18 m este reprezentat prin queruncele termofile,

Quercus frainetto

și

Quercus cerris .

-Stratul arbustiv cu înălțime până la 2 m este bine închegat și constituit din lăstărișul speciilor dominante, dar mai apar sporadic păducelul,

Crataegus monogyna , măceșul,

Rosa canina , părul sălbatic,

Pyrus pyraster

și lemnul câinesc,

Ligustum vulgare .

-Stratul ierbos realizează o acoperire slabă, fiind alcătuit din specii termofile ca

Lychnis coronaria

- opaiță,

Lathyrus venetus

- lintea,

Echinops banaticus

- măciuca ciobanului, alături de care apar și câteva specii mezofile ca

Juncus effusus

- rugina și

Lysimachia nemorum

- gălbășoaia.

Harta ecosistemelor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 11.

2.3.2.

Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

2.3.2.1.

Habitate Natura 2000

Cele două tipuri de habitate Natura 2000 care se regăsesc pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun și

91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen.

2.3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

La nivelul ariei naturale protejate au fost identificate habitatele după clasificarea națională corespondente celor două tipuri de habitate Natura 2000, respectiv:

Pentru habitatul 91M0 Păduri balcano - panonice de cer și gorun: R4132 - Păduri panonic- balcanice de gorun -

Quercus petraea

și cer -

Q. cerris , fag -

Fagus sylvatica

Melittis

melissophyllum ; R4133 - Păduri balcanice de gorun -

Quercus petraea

Helleborus odorus,

spânz; R4134 - Păduri vest-pontice de gorun -

Quercus petraea

Mercurialis ovate ; R4136 - Păduri vest- pontice mixte de gorun -

Quercus petraea , tei argintiu -

Tilia tomentosa

și cărpiniță -

Carpinus orientalis

Nectaroscordum siculum ; R4137 - Păduri vest-pontice mixte de gorun -

Quercus petraea

și tei cu frunză mare -

Tilia platyphyllos

Galanthus plicatus ; R4140 - Păduri daco- balcanice de gorun -

Quercus petraea , cer -

Q. Cerris

și tei argintiu -

Tilia tomentosa

Lychnis coronaria ; R4142 - Păduri balcanice mixte de gorun -

Quercus petraea

și alun turcesc -

Corylus colurna

Paeonia dahurica ; R4149 - Păduri danubian-balcanice de cer -

Quercus cerris

Pulmonaria mollis ; R4150 - Păduri danubian-balcanice de cer -

Quercus cerris

Festuca heterophylla ;

R4151

Păduri

balcanice

mixte

cer

Quercus

cerris

Lithospermum purpurocoeruleum ; R4152 - Păduri dacice de cer -

Quercus cerris

și carpen -

Carpinus betulus

Digitalis grandiflora ; R4153 - Păduri danubian-balcanice de cer -

Quercus cerris

și gârniță -

Q. frainetto

Crocus flavus ; R4154 - Păduri danubian-balcanice de gârniță -

Quercus frainetto

Festuca heterophylla ; R4155 - Păduri danubian-balcanice de gârniță -

Quercus frainetto

și cer -

Q. cerris

Carex praecox ;

Pentru habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen: R4124 - Păduri dacice de gorun -

Quercus petraea , fag -

Fagus sylvatica

și carpen

-Carpinus betulus

Lathyrus hallersteinii.

R4125

Păduri moldave mixte de gorun -

Quercus petraea -

și fag -

Fagus sylvatica

Tilia cordata –

tei. R4126 - Păduri moldave mixte de gorun -

Quercus petraea , fag

- Fagus sylvatica

și tei argintiu

- Tilia tomentosa

Carex brevicollis.

R4128 - Păduri getice - dacice de gorun -

Quercus petraea

Dentaria bulbifera.

R4135 - Păduri vest-pontice mixte de gorun -

Quercus petraea,

tei argintiu -

Tilia tomentosa

și carpen

- Carpinus betulus

Carpesium cernuum.

R4143 - Păduri dacice de stejar pedunculat

- Quercus robur

Melampyrum bihariense.

R4144 - Păduri dacice de stejar pendunculat

Quercus robur

Molinia coerulea.

R4145 - Păduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat

- Quercus robur

Carex brizoides.

R4147 - Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat -

Quercus robur

și tei argintiu

- Tilia tomentosa

Scutellaria altissima .

Aria de repartiție a habitatelor după clasificarea națională în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 12.

2.3.3.

Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată

În formularul standard al sitului Natura 2000 nu se regăsesc specii de floră de interes conservativ.

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

Singura specie de mamifere de interes conservativ din sit, menționată în formularul standard, este lupul,

Canis lupus .

Harta de distribuție a populației și habitatului speciei

Canis lupus

- lup, în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa 2 la planul de management, harta nr. 3.

2.3.5.

Alte specii relevante de floră și faună

Nu au fost identificate alte specii relevante de floră și faună pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Unitățile administrativ teritoriale cu raza teritorială pe cuprinsul ariei naturale protejate sunt: Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani.

Tabel nr. 1

Caracteristici demografice ale comunităților locale

Unitatea administrativ teritorială

Populația

Vârsta medie

Număr de case

Lipova

10776

30-34

4334

Șiștarovăț

371

35-39

253

Zăbrani

4632

35-39

1537

Domenii CAEN ale activităților economice desfășurate pe teritoriul ariei naturale protejate: activitatea de silvicultură și exploatări forestiere - cod 0220 - 1 societate; vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii - cod 0170 - 1 societate; lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor - cod 4211 - 1 societate; construcții hidrotehnice - cod 4291

2 societăți; lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații - cod 4222 - 1 societate; alte transporturi terestre de călători - cod 4939 - 2 societăți; transporturi rutiere de marfuri - 4941 - 5 societăți.

Harta unităților administrativ teritoriale din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 13.

Tabelul nr. 2

Factori interesați

Factorul interesat și principalele sale caracteristici:

Cum sunt afectate interesele

Capacitatea și motivația de a face schimbări

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

cunoștințe, atitudini, practici și interese

acestuia de probleme

Guvern și entități subordonate acestuia

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Are personal specializat, cu multe abilități și cunoștințe în domeniul biodiversității având

o interes mare în protecția mediului

Responsabil pentru aprobarea/avizar ea planurilor de management.

Motivația se bazeaza pe conformarea cu cadrul legislativ pentru aprobarea planurilor de management, obligatii asumate odata cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană

Pregătirea propunerilor pentru noi politici în domeniul protecției mediului.

Proiectul propune o bază de date care poate fi necesară în contextul raportărilor obligatorii către UE privind starea de conservare a speciilor și habitatelor.

Agenția pentru Protectia Mediului Arad are personal cu abilități și cunoștințe în domeniul biodiversității, având

un interes mare în protecția mediului

Responsabil pentru aprobarea/avizar ea planului de management.

Experti disponibili si posibil implicați in proiect. Personal specializat în avizarea planul de management

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;

Autorităti locale și entități subordonate

Primăriile din localitățile Lipova, Șiștarovăț și Zerind nu dețin câte un responsabil cu pregătire în domeniul protecției mediului, au o atitudine neutră în ceea ce privește ariile protejate, deseori fiind privite ca o frână în dezvoltarea

economică a localităților

Interese privind dezvoltarea socio- economică în zona, deținerea și administrarea de terenuri în zona ariei protejate

Dezvoltarea socio- economică a unităților administrativ teritoriale de pe arealul ariei protejate și din vecinătatea acesteia.

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri organizate în vederea realizării și avizării planului de management; promovarea zonei și impulsionarea dezvoltării socio-economice prin intermediul dezvoltării turismului

Direcția Silvică Arad nu are un personal specializat în domeniul protecției mediului,

având

interese de a valorifica la maxim resursele lemnoase pe care le administrează

Gestionari al fondului forestier din zonă.

Exercitarea unui management durabil al fondului forestier din interiorul și imediata vecinătate a ariei protejate

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;

Unitățile școlare situate în localitățile din interiorul și din proximitatea sitului au

personal

specializat în domeniul

protecției

Responsabile de activităților educative instituționalizate in

rândul

comunităților situate

Îmbunatatirea calității vieții

în

arealul

protejat;

creșterea

gradului

conștientizare în randul tinerii generații; îmbunătățirea calității

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;

Contribuie la creșterea gradului de

conștientizare

prin

mediului, receptive la acțiunile ce se desfășoară în acest sens

arealul ariei protejate

activităților școlare prin introducerea de acțiuni cu specific regional

participarea la activitățile de informare și conștientizare

Institutii academice

Universități

Activitatea curenta de cercetare derulată, diseminarea de informații

și

educare a tinerilor cecetători.

Cercetări, efectuarea de studii, experți disponibili cointeresați în studierea și managementul ariei protejate și in conservarea biodiversității

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Participarea la activitatile de informare și conștientizare

Institute de cercetare dețin personalul cel mai numeros specializat în domeniul protecției mediului cu interese

de a realiza studii în situl Natura 2000

Intreprind cercetări asupra speciilor

și

habitatelor de interes comunitar.

Instituirea de noi standarde

și

metodologii pentru cercetare, evaluare și monitorizare.

Participarea in cadrul activitatii și a subactivităților de fundamentare științifică.

Organizații non-guvernamentale

Organizații non- guvernamentale în domeniul protecției mediului

și

biodiversității au cunoștințe în ceea ce privește

protecția

mediului

și

atitudine pozitivă asupra ariilor naturale protejate

Activități în zona ariei protejate

Implicarea în activități de protecție a naturii

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 si privind problemele de mediu din zona, prin participarea la întalniri/work-shop-uri

Acces la baza de date și la studiile realizate în cadrul Proiectului

Acces la infrastructura de vizitare

Sectorul privat

Proprietari de teren nu au cunoștințe referitoare la ariile naturale protejate, interesați să lucreze fără restricții a terenurilor

Deținători

teren

din

vecinătatea ariei protejate.

Conservarea valorii proprietății; dezvoltarea socio- economică a zonei

Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Participarea la activitățile de informare și conștientizare

Agenți economici nu au cunoștințe în domeniul protecției naturii și au deseori interese contrare acțiunilor de protecție din Situl Natura 2000 și prezintă temerea că

vor fi restricționați în viitor cu privire la

Detinatori

afaceri in domeniul turismului, dar nu exclusiv în interiorul sau la limita ariei protejate

Conservarea valorii proprietății; dezvoltarea socio- economică a zonei

utilizarea terenurilor

Asociații ale fermierilor nu dețin personal specializat în domeniul protecției naturii și nu au cunoștințe legate de protejarea biodiversității interesate în valorificarea superioară a produselor animaliere și prezintă temerea că vor fi restricționați în viitor cu privire la

utilizarea terenurilor

Cunoasterea cadrului

legal

pentru situl Natura 2000

Creșterea capacității de schimbare și adaptare la noile standarde impuse odata cu aderarea la Uniunea Europeană; dezvoltarea socio-economică a zonei

Camera de Comerț și Industrie din Arad nu are personal specializat în domeniul protecției naturii cu interese în dezvoltarea economică a teritoriul pe care ăși desfășoară activitatea, pe care se suprapune

situl

Natura 2000

Responsabili de impulsionarea dezvoltării economice a zonei

Dezvoltarea socio- economică a zonei; Conservarea resurselor care pot fi valorificate prin dezvoltarea eco- turismului

Parte activă la luarea decizilor privind situl Natura 2000 și privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;

Direcția Silvică Arad

- administrator al fondului de vânătoare FC 73 Neudorf, nu are persoanal specializat în protecția naturii, dar interesate de a menține populațiile de lup la un nivel care să asigure protejarea faunei de interes cinegetic și piscicol și prezintă temerea că vor fi restricționați în viitor cu privire la utilizarea terenurilor

Administratori ai fondurilor de vânătoare

Exercitarea unui management durabil al fondului cinegetic din interiorul și imediata vecinătate a ariei protejate

Fonduri de vânătoare în care sunt prezente speciile de interes comunitar

Monitorizarea comună a speciei de mamifer de interes conservative,

Canis lupus

- lup.

2.4.1.2.

Utilizarea terenurilor

Pe suprafața ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, conform sistemului Corine Land Cover, se regăsesc 2 tipuri de utilizare a terenurilor: păduri de foioase și suprafețe de teren pentru hrana vânătului. Terenurile pentru hrana vânatului ocupă 43,1 ha. Întreaga suprafață de 4502 ha a ariei naturale protejate se află în fond forestier.

Harta utilizării terenurilor, conform Corine Land Cover, din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 14.

2.4.1.3.

Situația juridică a terenurilor

Pe suprafața ROSCI0337 Pădurea Neudorfului regăsim integral fond forestier, cu situația juridică încadrată astfel:

fond forestier de stat, administrat de către Direcția Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 2495,1 ha;

fond forestier în proprietatea orașului Lipova, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 353,1 ha;

fond forestier în proprietatea comunei Frumușeni, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 105,7 ha.

fond forestier în proprietatea comunei Zăbrani, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 1548,1 ha.

Harta situației juridice a terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 15.

2.4.1.4.

Administratori și gestionari

Așa cum a fost menționat și în capitolul anterior, toată suprafața forestieră a sitului Natura 2000, ce reprezintă în fapt integral suprafața ariei naturale protejate, de 4502 ha, este administrată de către Direcția Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova.

Harta administratorilor terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 16.

2.4.1.5.

Infrastructură și construcții

Unitatea administrativ teritorială Lipova

Teritoriul administrativ al Lipovei este traversat de o magistrală feroviară importantă, CF 200, care leagă orașul Arad de capitala țării. Această magistrală feroviară este străbătură de principalele trenuri cu trafic internațional și constituie un segment dintr-o magistrală europeană importantă. În acest sens, acest sector va intra într-un proces de modernizare, pentru a permite viteze mari de rulare

a trenurilor, până la 160km/h. Prin stația CF Radna, orașul Lipova este deservit de această cale ferată. Tot din această stație CF pornește și o linie de interes regional, făcând legătura cu orașul Timișoara.

La nivelul Lipovei, în 2012, în spațiul intravilan, exista o lungime totală de 49 km drumuri, cu

10 km mai mult decât în 2002. Din acest total, 23 km sunt modernizate, 46% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naționale și județene, care străbat localitățile comunei. În schimb, comparativ cu anul 2002, când existau 28 km de drumuri modernizate, lungimea acestora a scăzut. Explicația constă în creșterea suprafeței intravilane, de la 700 ha în 2003 la 893 ha în 2004. Astfel, au fost însumate și drumurile din suprafața de teren inclusă în intravilan. Drumurile pietruite însumează 14 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 12 km.

Drumurile, șoselele și căile ferate de acces în orașul Lipova sunt:

DN 7: Arad - Lipova - Deva,

DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova,

DJ 691: Mașloc - Alioș - Neudorf - Lipova,

DJ 572: Brestovăț - Cuveșdia - Șiștarovăț - Lipova,

CF Curtici - Arad - Lipova - Deva,

CF Timișoara - Zăbrani - Lipova - Deva.

În Lipova, la nivelul anului 2012, luna august, existau 4334 locuințe din care 4258 erau în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o medie de 2,5 locuitori/locuință, pentru ca raportul față de suprafața locuibilă, 181718m 2 , să arate o valoare medie de 16,7 m 2 /loc.

Pentru râul Mureș, ca infrastructură pentru protecție la inundații, regăsim un dig pe malul stâng, cu o lungime de

L= 4.74 km, o înălțime medie de 4.0 m, cu clasa de importanță III și asigurarea de calcul 2%, Q= 2300mc/s. Materialul din care este realizat digul este pământ și beton.

Afluenții râului Mureș pe teritoriul unității administrativ teritoriale Lipova sunt: pe malul drept, la Radna: Radna I L= 7km, Radna II L= 0.7km, Radna III L=0.3km, Radna IV L= 0.438km, Radna V L=0,45km: la Șoimoș: Șoimoș L= 2,522km, toate cu clasa de importanță IV și asigurarea de calcul 5%.

Alte lucrări de infrastructură pentru regularizarea cursurilor de apă sunt:

Regularizare vale Mică și Vale Mărășești, L=0,345 km+2.2 km,

Dig remuu deviere Drauț L=2.43km. clasa de importanță III, cu asigurarea de calcul 2% Q= 2300mc/s, materialul din care este realizat - pământ,

Regularizare Vale Draut si Șiștarovăț, cu L=10 km respectiv 13,09 km,

Acumulare nepermanentă Șiștarovăț, V=1.78 mil. mc,

Acumulare nepermanentă Drauț, V=1.16 mil mc.

Referitor la rețeaua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare din Lipova se constată o îmbunătățire de fond, datorită investițiilor făcute în ultimii ani din fondurile europene. Astfel, pentru alimentarea orașului Lipova cu apă potabilă au fost forate 10 puțuri subterane, cu o capacitate

instalată de 140 m 3 /h, respectiv cu o capacitate de exploatare de 110 m 3 /h. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, în 2012, era de 46 km, asigurând o cantitate de apă potabilă de 676000 m 3 , din care 548000 m 3

consumului casnic.

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, în 2012, a fost de 21,3 km. Numărul de branșamente până la punctul de delimitare este de 1952, din care 1648 la locuințe individuale, 80 la asociații de locatari, 58 la diferite instituții, respectiv 166 la agenți economici. Stația de epurarea apelor menajere poate deservii pînă la 20000 locuitori, aproape dublu față de situația existentă. În acest sens, este în implementare un plan prin care și localitățile comunei Zăbrani vor fi racordate la rețeaua orașului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului.

La nivelul Lipovei există alimentare cu energie pentru toate locuințele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiții, încălzirea locuințelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existența surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecințele ce decurg din această situație -consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO 2

și altele asemenea.

La nivelul Lipovei există un număr de zece unități de învățământ, din care patru sunt grădinițe, patru școli cu învățământ primar + gimnazial și două licee - grupurile școlare „Atanasie Marienescu" și „Sever Bocu".

În Lipova, la nivelul anului 2012, funcționau 4 biblioteci, care însumau 82204 volume.

Singurul muzeu existent și funcțional din Lipova este muzeul „Sever Bocu", filială județeană a Complexului Muzeal Județean Arad. Muzeul deține o colecție deosebită de artă plastică, cu numeroase pânze semnate de pictori celebri. Numărul vizitatorilor a crescut constant din 2006, ajungând la 4791 în 2012.

Turismul în orașul Lipova

Turismul este o activitate care se poate dezvolta la nivelul Lipovei, ținând cont de existența condițiilor favorabile: cadru natural diversificat și nedegradat, acces rutier și feroviar, existența obiectivelor turistice naturale și antropice parțial valorificate, diversitatea etnică și culturală, costurile relativ mici de pornire a unei afaceri în turism, existența unui număr mic de agenți economici cu activitate în domeniul turismului.

În rândul obiectivelor turistice naturale includem Munții Zărandului, Podișul Lipovei și râul Mureș. Prin caracteristicile lor - altitudine relativ mică, versanți cu pante mai puțin accentuate, fragmentare

ridicată

reliefului

Munții

Zărandului

permit

dezvoltarea

drumeției

și

a cicloturismului, activități care înregistrează o creștere în rândul tinerilor mai ales. Din Radna și Șoimoș pornesc trei trasee turistice montane omologate, pe care se poate practica drumeția și cicloturismul. În afara acestora, drumurile forestiere, de pe văi sau culmi, pot favoriza aceste activități.

Obiectivele turistice antropice sunt rezultatul trecutului istoric, pe fondul unei diversități etnice și culturale. Din păcate, din diferite motive, ele sunt parțial puse în valoare, unele dintre ele fiind chiar degradate.

Lipova, veche așezare românească în perimetrul căreia s-au identificat urme de locuire antică, este menționată documentar doar în 1245, într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei.

Ca și obiective turistice antropice majore identificăm: Mânăstirea Maria Radna, Cetatea șoimoșului, Stațiunea Balneoclimaterică Lipova Băi și Bazarul Turcesc.

La nivelul anului 2013 în Lipova existau 401 locuri de cazare și au fost înregistrate 4009

vizite.

Unitatea administrativ teritorială Șiștarovăț

La nivelul comunei, în spațiul intravilan, există o lungime totală de 8 km drumuri, în mare majoritate din pământ. Singurul drum asfaltat este cel care leagă comuna de Lipova, cu o lungime de circa 11 km, care intră până în centrul localității Șistarovăț.

Drumurile, șoselele și căile ferate de acces în comuna Șiștarovăț sunt:

DJ 691A: Hodoș - Sintar - Charlottenburg - Mașloc,

DJ 572: Brestovăț - Cuveșdia - Șiștarovăț - Lipova,

Cu excepția cătunului Varnița, în toate celelalte localități populația comunei Șistarovăț are alimentare cu energie electrică. Nu există rețea de alimentare cu apă și canalizare la nivelul comunei, ceea ce poate duce la diferite forme de poluare. La nivelul gospodăriilor există pristere, care adună dejecțiile și/sau apa menajeră. In cazul în care acestea sunt realizate defectuos apare fenomenul de poluare al solului și contaminare a pânzei freatice. De asemenea, există riscul ca acești poluanți să ajungă în apele de suprafață, pentru ca apoi să se scurgă până în Mureș.

Pentru unitatea administrativ teritorială Șiștaovăț regăsim ca infrastructură de protecție la inundații și regularizare a cursurilor de apă următoarele:

Acumulare nepermanentă Șiștarovăț, V=1.78 mil. mc,

Acumulare nepermanentă Drauț, V=1.16 mil mc.

Alimentarea cu gaze naturale nu este disponibilă. În aceste condiții, încălzirea locuințelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existența surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecințele ce decurg din această situație, consum mare de lemn, preluat din pădurea limitrofă; emisii de CO 2

și altele asemenea.

Premisele dezvoltării turismului în comuna Șistarovăț nu sunt extraordinare datorită lipsei unor obiective turistice care să atragă atenția potențialilor vizitatori. De asemenea, nici cadrul natural

nu este darnic în peisaje extraordinare, dealurile etalând altitudini mici, cu un relief masiv, fără puncte de belvedere care să acopere o suprafață mare datorită gradului ridicat de împădurire. În aceste condiții, se pot dezvolta activități de recreere și agrement doar cu investiții semnificative, care să creeze obiective noi, capabile să polarizeze atenția turiștilor.

Se remarcă totuși existența unor activități turistice la Labașinț, oferta fiind axată pe practicarea sporturilor cu motor pe teren neamenajat, cu un număr de 22 locuri de cazare. Pentru a facilita accesul turiștilor, este chiar amenajat un loc de aterizare a elicopterelor. Există posibilitatea ca oferta menționată și fie completată și de alte servicii, dar care nu sunt exprimate echivoc, gradul de izolare fiind posibil atractiv.

În comuna Șiștarovăț există două școli.

Unitatea administrativ teritorială Zăbrani

Teritoriul administrativ al Zăbraniului este traversat de o linie feroviară secundară, care leagă orașele Lipova și Timișoara, CF 217. Datorită numărului redus de călători această linie ferată nu este profitabilă, sens în care se poate observa și o stare de degradare accentuată la nivelul infrastructurii feroviare.

La nivelul Zăbraniului, 2012, în spațiul intravilan, exista o lungime totală de 19 km drumuri, din care 3 km erau modernizate, 15,7% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naționale și județene, care străbat localitățile comunei. Drumurile pietruite însumează 15 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 1 km.

In ceea ce privește infrastructura rutieră, la nivelul UAT Zăbrani există o rețea de drumuri modernizate, care permit tranzitul comunei. Rețeaua de drumuri este compusă din:

DJ 682 - Arad - Zăbrani - Neudorf - Lipova, care traversează comuna pe direcția vest - est și asigură legătura rutieră cu municipiul Arad, reședința de județ, precum și legătura cu localitatea Lipova;

DJ 691 din DJ 682, între Zăbrani - Neudorf, face legătura cu județul Timiș;

DC 89 face legătura între DJ 691 - Chesinț - DJ 691 spre DJ 682 în apropiere de Neudorf;

DC 90 din DJ 682 spre DJ 691 în localitatea Zăbrani - Chesinț;

CF Curtici - Arad - Lipova - Deva,

CF Timișoara - Zăbrani - Lipova - Deva.

În comuna Zăbrani s-a înregistrat o creștere ușoară a numărului de locuințe în 2012 față de 2002, cu 14, însumându-se astfel 1537. Din acestea, 131 sunt locuințe în proprietatea publică, pentru ca diferența, 1406 locuințe, să fie în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o

medie de 3,3 locuitori/locuință, pentru ca raportul față de suprafața locuibilă, 74756 m 2 , să arate o valoare medie de 16,05 m2/loc.

Referitor la rețeaua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare din Zăbrani se constată o situație frecvent întâlnită în mediul rural arădean. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, în 2012, era de 28 km, lungime mult mai mare comparativ cu 2002, când existau doar 6 km. Astfel, prin dezvoltarea rețelei a crescut și consumul de apă, fiind distribuită o cantitate de apă potabilă de 242 m 3 , față de 45 în 2002, din care 215 m 3

consumului casnic.

Sistemul de canalizare este inexistent în momentul de față, dar dezvoltarea stației de epurare a apelor uzate din Lipova permite și tratarea apelor menajere din comuna Zăbrani. În acest sens, este în implementare un plan prin care și localitățile din această comună vor fi racordate la rețeaua orașului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului.

La nivelul comunei Zăbrani există alimentare cu energie pentru toate locuințele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiții, încălzirea locuințelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existența surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecințele ce decurg din această situație, consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO 2

și altele asemenea.

Turismul este o activitate care se poate dezvolta la nivelul Zăbraniului doar prin investiții susșinute deoarece potențialul turistic al comunei este relativ limitat. Poziția geografică și infrastructura rutieră și feroviară facilitează dezvoltarea unui turism de tranzit.

Investițiile posibile ar putea viza domenii precum: valorificarea potențialului turistic antropic existent; amenajarea fostelor balastiere în iazuri sau lacuri de agrement și sport; crearea unor centre de agrement și altele asemenea.

Dintre cele mai importante obiective turistice ale comunei se pot aminti ansamblul arhitectural rural din Zăbrani, din secolul al IX-lea, care include și biserica romano - catolică din centru, Biserica Romano - Catolică din centrul localității Neudorf - 1771 și, nu în ultimul rând, muzeul memorial Adam Muller Guttenbrun - personalitate marcantă a literaturii germane.

Zăbraniul nu dispune de spații de cazare. Ocrotirea sănătății

În 2012, la nivelul unității administrativ teritoriale Zăbrani funcționa două cabinete medicale de familie și un cabinet stomatologic privat. De asemenea, exista o singură farmacie, în proprietate privată.

Harta infrastructurii și construcțiilor din cuprinsul și din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 17.

2.4.2.

Impacturi

2.4.2.1.

Presiuni - impacturi trecute și prezente

Tabel nr. 3

Nr. crt.

Obiectul vizat

Impacturi trecute

Intensitate

impacturi trecute

Impacturi prezente

Intensitate

impacturi prezente

Canis lupus

- lupul

pradă

Medie

Redusă Medie

Medie Redusă Redusă

Redusă

pradă

Medie

Redusă Medie

Medie Redusă Redusă

Redusă

Habitatul

- activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

Medie

- activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

Medie

riscurile conexe legate de activitățile de creștere a animalelor domestice;

afectarea directă a indivizilor de către localnici;

uciderea indivizilor prin braconaj - utilizarea diferitelor tipuri de capcane, otrăvire; accidente produse la desfășurarea activităților de vânătoare;

îndepărtarea hățișurilor și a crângurilor;

dezvoltarea rețelelor de transport și comunicare;

deranjul produs de exploatațiile forestiere în zona de reproducere în perioadele sensibile;

prejudicii cauzate prin desfășurarea necorespunzătoare a activității de vânătoare, ce poate conduce la densitatea populațională în exces, rezultând în pagube asupra populațiilor speciilor

riscurile conexe legate de activitățile de creștere a animalelor domestice;

afectarea directă a indivizilor de către localnici;

uciderea indivizilor prin braconaj - utilizarea diferitelor tipuri de capcane, otrăvire; accidente produse la desfășurarea activităților de vânătoare;

îndepărtarea hățișurilor și a crângurilor;

dezvoltarea rețelelor de transport și comunicare;

deranjul produs de exploatațiile forestiere în zona de reproducere în perioadele sensibile;

91M0 -

păduri balcano- panonice de cer și gorun

Ambrosia artemisiifolia

- ambrozia,

Ailanthus

Redusă Redusă

Redusă

Medie

Redusă

Medie

precum:

Acer negundo

- arțarul american,

Ambrosia artemisiifolia

- ambrozia,

Ailanthus altissima

Redusă Redusă

Redusă

Medie

Redusă

Medie

activitățile de îndepărtare a lăstărișului - tăierea și eliminarea subarboretului - ca tratament silvic;

îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare, eliminarea lemnului mort, pe picior și/sau căzut la pământ - ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor "culeg" lemnul mort din litiera pădurii;

activitatea de pășunat în pădure/în zone împădurite conduce la degradarea vegetației din litieră și afectarea subarboretului;

prejudicii cauzate prin desfășurarea necorespunzătoare a activității de vânătoare, ce poate conduce la densitatea populațională în exces, rezultând în pagube datorate populațiilor prea mari de vânat, care afectează covorul erbaceu - gramineele și ciperaceele, precum și subarboretul și capacitatea de regenerare naturală a pădurilor;

activitățile off-road și deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea stațională și fragmentarea habitatului unor specii;

dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum:

Acer negundo

- arțarul american,

activitățile de îndepărtare a lăstărișului - tăierea și eliminarea subarboretului - ca tratament silvic;

activitatea de pășunat în pădure/în zone împădurite conduce la degradarea vegetației din litieră și afectarea subarboretului;

activitățile off-road și deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea stațională și fragmentarea habitatului unor specii;

dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene,

altissima

- oțetarul,

Conyza canadensis -

roinița,

Melissa officinalis

- melisa,

Quercus rubra

Quercus borealis

- stejarul roșu,

Prunus cerasifera

habitatului și afectează peisajul.

Redusă Redusă

oțetarul,

Conyza canadensis

- roinița,

Melissa officinalis

- melisa,

Quercus rubra

Quercus borealis

- stejarul roșu,

Prunus cerasifera

- corcodușul,

Robinia pseudoacacia

- salcâmul,

Stenactis annua , conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor, conducând și la modificări în structura populațiilor speciilor animale;

habitatului și afectează peisajul.

Redusă Redusă

Habitatul 91Y0 -

păduri dacice de stejar și carpen

poate conduce la densitatea populațională în exces,

Medie Medie

Medie

Redusă

poate conduce la densitatea populațională în exces,

Medie Medie

Medie

Redusă

corcodușul,

Robinia pseudoacacia

- salcâmul,

Stenactis annua , conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor, conducând și la modificări în structura populațiilor speciilor animale;

daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat și pagube produse de erbivore covorului vegetal;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea

daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat și pagube produse de erbivore covorului vegetal;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile de îndepărtare a lăstărișului - tăierea și eliminarea subarboretului - ca tratament silvic;

îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare

eliminarea lemnului mort, pe picior și/sau căzut la pământ - ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor "culeg" lemnul mort din litiera pădurii;

prejudicii cauzate prin desfășurarea necorespunzătoare a activității de vânătoare, ce

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile de îndepărtare a lăstărișului - tăierea și eliminarea subarboretului - ca tratament silvic;

îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare - eliminarea lemnului mort, pe picior și/sau căzut la pământ - ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor "culeg" lemnul mort din litiera pădurii;

prejudicii cauzate prin desfășurarea necorespunzătoare a activității de vânătoare, ce

rezultând în pagube datorate populațiilor prea mari de vânat, care afectează covorul erbaceu - gramineele și ciperaceele, precum și subarboretul și capacitatea de regenerare naturală a pădurilor;

habitatului și afectează peisajul.

Ridicată

Redusă Medie

habitatului și afectează peisajul.

Ridicată

Redusă Medie

Peisajul

Medie Redusă

Redusă

Medie Redusă

Redusă

dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum:

Acer negundo

- arțarul american,

Ambrosia artemisiifolia

- ambrozia,

Ailanthus altissima

- oțetarul,

Erigeron canadensis ,

Melissa officinalis

- melisa,

Quercus rubra

Quercus borealis

- stejarul roșu,

Prunus cerasifera

- cireșul,

Robinia pseudoacacia

- salcâmul,

Stenactis annua , conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor, conducând și la modificări în structura populațiilor speciilor animale;

daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat și pagube produse de erbivore covorului vegetal;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea

dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum:

Acer negundo

- arțarul american,

Ambrosia artemisiifolia

- ambrozia,

Ailanthus altissima

- oțetarul,

Erigeron canadensis ,

Melissa officinalis

- melisa,

Quercus rubra

Quercus borealis

- stejarul roșu,

Prunus cerasifera

- cireșul,

Robinia pseudoacacia

- salcâmul,

Stenactis annua , conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor, conducând și la modificări în structura populațiilor speciilor animale;

daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat și pagube produse de erbivore covorului vegetal;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile off-road și deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea stațională și fragmentarea habitatului unor specii;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile off-road și deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea stațională și fragmentarea habitatului unor specii;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea

habitatului și afectează peisajul.

Harta impacturilor trecute și prezente din cuprinsul și din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 18.

2.4.2.2.

Amenințări - impacturi viitoare previzibile

Tabel nr. 4

Nr. crt.

Obiectul vizat

Amenințări - Impacturi viitoare previzibile

Intensitate amenințărilor - impacturilor

viitoare previzibile

Canis lupus

- lupul

riscurile conexe legate de activitățile de creștere a animalelor domestice;

afectarea directă a indivizilor de către localnici;

uciderea indivizilor prin braconaj - utilizarea diferitelor tipuri de capcane, otrăvire; accidente produse la desfășurarea activităților de vânătoare;

îndepărtarea hățișurilor și a crângurilor;

dezvoltarea rețelelor de transport și comunicare;

deranjul produs de exploatațiile forestiere în zona de reproducere în perioadele sensibile.

Medie Medie Medie Redusă Ridicată Redusă

Habitatul 91M0 - păduri balcano-

panonice de

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile de îndepărtare a lăstărișului - tăierea și eliminarea subarboretului - ca tratament silvic;

îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare - eliminarea lemnului mort, pe picior și/sau căzut la pământ

ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor "culeg" lemnul mort din litiera pădurii;

Redusă Redusă Redusă

cer și gorun

activitatea de pășunat în pădure/în zone împădurite conduce la degradarea vegetației din litieră și afectarea subarboretului;

activitățile off-road și deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea stațională și fragmentarea habitatului unor specii;

dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum:

Acer negundo

- arțarul american,

Ambrosia artemisiifolia

- ambrozia,

Ailanthus altissima

- oțetarul,

Erigeron canadensis ,

Melissa officinalis

- melisa,

Quercus rubra

Quercus borealis

- stejarul roșu,

Prunus cerasifera

- cireșul,

Robinia pseudoacacia

- salcâmul,

Stenactis annua , conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor, conducând și la modificări în structura populațiilor speciilor animale;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea habitatului și afectează peisajul.

Redusă Redusă Medie

Redusă

Habitatul 91Y0

- păduri dacice de stejar și carpen

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile de îndepărtare a lăstărișului - tăierea și eliminarea subarboretului - ca tratament silvic;

îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare - eliminarea lemnului mort, pe picior și/sau căzut la pământ

ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor "culeg" lemnul mort din litiera pădurii;

dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum:

Acer negundo

- arțarul american,

Ambrosia artemisiifolia

- ambrozia,

Ailanthus altissima

- oțetarul,

Erigeron canadensis ,

Melissa officinalis

- melisa,

Quercus rubra

Quercus borealis

- stejarul roșu,

Prunus cerasifera

- cireșul,

Robinia pseudoacacia

- salcâmul,

Stenactis annua , conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor, conducând și la modificări în structura populațiilor speciilor animale;

deșeurile de orice fel, degradează calitatea habitatului și afectează peisajul.

Redusă Redusă Redusă

Medie

Redusă

Peisajul

activitățile de curățare a pădurii - tăierile rase;

activitățile off-road și deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea stațională și fragmentarea habitatului unor specii;

Redusă Redusă

- deșeurile de orice fel, degradează calitatea habitatului și afectează peisajul.

Redusă

Harta amenințărilor - impacturilor viitoare previzibile din cuprinsul și din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 19.

Capitolul 3

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Descrierea generală: Păduri subcontinentale xero-termofile de

Quercus cerris, Q. petraea

Q. frainetto

și alte specii de stejari caducifoliați, local păduri de

Q. pedunculiflora

Q. virgiliana , din Câmpia Panonică, dealurile și câmpiile din vestul și sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor și din etajul supra-mediteranean al nord-estului Greciei continentale, din Anatolia supra-mediteraneană și munții de mică înălțime cu

Acer tataricum . Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 și 600, 800m, deasupra nivelului mării și dezvoltate pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip și altele asemenea, pe soluri brune, slab acide, de obicei profunde.

Specii caracteristice:

Quercus petraea

- gorun , Quercus dalechampii, Quercus polycarpa, Quercus cerris

- cerul , Quercus frainetto

- gârnița , Acer tataricum, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Festuca heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, Potentilla micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, Achillea nobilis, Silene nutans, Silene viridiflora, Hieracium racemosum, Hieracium sabaudum, Galium schultesii, Lathyrus niger, Veratrum nigrum, Peucedanum oreoselinum

și altele asemenea.

La nivel național habitatul ocupă 527000 ha.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este de 4.246,24 ha. Habitatul 91M0 ocupă cea mai mare parte a suprafețelor împădurite din sit, predominând net față de celălalt habitat de pădure - 91Y0. Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel national este de circa 0,80%. Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată este de 4.246,24 ha. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată este aproximativ egal. Fiind vorba de prima operație de cartare a habitatelor în sit și deoarece habitatul este cel mai întins dintre cele două prezente pe toată suprafața sitului, se consideră ca suprafață de referință pentru starea favorabilă cea rezultată din măsurătorile și estimările realizate.

Harta de distribuție a habitatului 91M0 în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 1.

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale, incluzând și speciile sale tipice. Dinamica suprafețelor ocupate de habitat este staționară, ca urmare a faptului că impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările

viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.

Perspectivele habitatului 91M0 în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă.

Starea generală de conservare a habitatului 91M0 - păduri balcano-panonice de cer și gorun este inadecvată.

Tendința stării de conservare generale a habitatului 91M0 este de îmbunătățire.

91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen

Descrierea generală: Păduri de carpen,

Carpinus betulus

și diverse specii de

Quercus , de pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali, și din podișurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea de stejar și carpen din arealul moesiac a lui

Quercion frainetto , din zona de silvostepă est-panonică și vest-pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de

Quercion frainetto

și de specii pontice - euxinice.

Specii caracteristice: Specii caracteristice acestor păduri sunt

Carpinus betulus -

carpen,

Quercus robur –

stejar pedunculat,

Quercus petraea -

gorun,

Quercus dalechampii ,

Quercus cerris -

cer,

Quercus frainetto –

gârniță,

Tilia tomentosa –

tei argintiu,

Pyrus pyraster –

păr,

Pyrus malus -

măr,

Acer stevenii ,

Lonicera caprifolium ,

Cotinus coggygria -

cătina,

Stellaria holostea -

stelaria,

Carex pilosa ,

C. brevicollis ,

Carpesium cernuum ,

Dentaria bulbifera ,

Galium schultesii ,

Festuca heterophylla ,

Ranunculus auricomus ,

Lathyrus hallersteinii ,

Melampyrum bihariense ,

Aposeris foetida ,

Helleborus odorus -

spânz.

La nivel național habitatul ocupă 560000 ha.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este de circa 150 ha. Habitatul 91Y0 ocupă o suprafață mult mai mică din sit, predominând habitatul 91M0. Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel national este de circa 0,026%. Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată este de 200 ha. Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată este mai mare în favoarea suprafeței de referință, indicând o reducerii a suprafeței habitatului în timp. Valoarea de cca. 200 ha este o estimare pornind de la: suprafața actuală ocupată de habitat; faptul că stațiunile cu caracteristici similare celor ocupate de habitat ocupă suprafețe mai mari; extinderea în sit a celorlalte specii care însoțesc carpenul - gorun, stejar, frasin.

Harta de distribuție a habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 2.

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale, incluzând și speciile sale tipice. Dinamica suprafețelor indică faptul că există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative.

Perspectivele habitatului 91M0 în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă.

Starea generală de conservare a habitatului 91Y0 - păduri balcano-panonice de cer și gorun este inadecvată.

Tendința stării de conservare generale a habitatului 91Y0 este stabilă.

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

Canis lupus

- lupul

Lupul este un mamifer, carnivor, de talie mare, cu corpul acoperit de o blană relativ lungă, de culoare brun-cenușie, aparținând familiei

Canidae .

Ecologie și comportament

Lupii trăiesc în arealuri dintre cele mai diverse și extinse, demonstrând capacitatea speciei de a se adapta la condiții extreme de habitate. Când lupii depind de ungulatele sălbatice ca bază prăzii lor, habitatul speciei este același habitat cu al prăzii lor. Calitatea habitatului lor, ar trebui să fie interpretată în termeni de perturbare umană, densitate de pradă și suprafața de teren. În general, zone vaste împădurite sunt deosebit de potrivite pentru lupii din Europa, deși lupul nu este condiționat o specie de pădure.

Densitate de drumuri a fost folosită ca un factor critic în ceea ce privește habitatul și s-a demonstrat că densitatea de lupi este influențată de un anumit nivel de densitate rutieră; cu toate acestea, această relație presupune stabilirea unui număr necunoscut de alți factori legați de habitat, ce se ascunde sub variabila "densitatea drumurilor", de exemplu, uz uman al drumurilor, atitudini umane, efectele ale drumurile asupra prăzii.

Haitele de lupi ocupă zone cu mare acoperire forestieră, densitate mai mică a oamenilor, densitate mai mare de cerb -

Cervus elaphus .

Adăpostul, cel mai adesea, se află într-o zonă mai puțin accidentată a versanților și în apropierea unei surse de apă. Vizuina este de obicei un tunel deschis, ce duce la o camera mai largă. Pot fi întâlnite și alte tipuri de vizuini: grote, scorburi, vizuini de vulpe, o depresiune pe sol. Lupii vor schimba vizuina dacă aceasta devine infestată cu paraziți sau este deranjată.

Construirea vizuinii poate începe încă din toamnă. Adăposturile sunt localizate în general la distanță față de zonele periferice ale teritoriului haitei unde sunt posibile altercații cu haitele vecine.

Masculul alfa protejează activ vizuina alungând prădătorii, dar o părăsește dacă apare deranjul uman.

Hrană - Lupii sunt animale de pradă oportuniste care se hrănesc în principal cu ungulate, deși ele prădează și mamifere de talie mică. Castorii sunt o specie deosebit de importantă ca pradă secundară. Lupii pradă, de asemenea, efectivele de animale domestice. Dieta lupului este foarte diversă; este un generalist adevărat și se hrănește oportunist cu tot ceea ce este cel mai disponibil în habitatul său. Hrana sa poate include pradă mare, cum ar fi cerb și mistreț, sau vertebrate mici, nevertebrate, legume și carcase de animale. În mod normal, un lup are nevoie de 3 până la 5 kg de carne pe zi, deși poate posti timp de mai multe zile, atunci când hrana nu este disponibilă.

Un lup este activ sexual atunci când atinge vârsta de doi ani. Estrul durează 5-7 zile o dată pe an, de obicei, între ianuarie și martie. Fătarea are loc după 60-62 zile și numărul de pui variază între 1 și 11 pui. În general, o singură fătare are loc într-o haită. Împerecherea având loc la sfârșitul iernii - februarie-martie, puii se nasc într-un adăpost după o gestație de 63 zile, la sfârșitul lunii-martie- aprilie.

Lupii sunt animale teritoriale și fiecare haită apără în mod activ teritoriul său împotriva lupilor din haite vecine. O haită include în medie 7 lupi, 2 până la 15 ani, în funcție de productivitate, succesul dispersiei și densitatea prăzii. În Europa, numărul membrilor haitei depinde în principal de reglementările practicate de oameni, iar haitele mari sunt extrem de rare.

În România lupii au o prezență permanentă și ocazională pe circa 57000 km 2 . Aceste suprafețe ocupă circa 20-25% din suprafața României și sunt localizate în zonele montane și de deal ale Carpaților. Distribuția continuă de-a lungul Carpaților este din ce în ce mai mult fragmentată de noile dezvoltări de infrastructură - extinderea localităților, construirea drumurilor expres, dezvoltarea infrastructurii turistice în anumite zone.

La nivelul sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, lupul ocupă integral suprafața acestuia, pe care o folosește atât pentru hrănire, adăpost, cât și pentru reproducere.

Harta de distribuție a populației și habitatului speciei

Canis lupus

- lupul în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 3.

Specia a fost observată pe teritoriul sitului.

Populația estimată a speciei lup în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este de minim 3 și maxim 15 indivizi, reprezentând sub 1% din populația națională. Tendința actuală a mărimii populației speciei, este de menținere a efectivelor populațiilor de lup, respectiv a suprafeței habitatelor sale. Populația actuală prezintă tendințe de menținere la nivelul arealului pe care populația îl ocupă, nefiind observată nici o perspectivă de migrație a speciei în alte zone adiacente, decât dispersia tinerilor în alte suprafețe, sau chiar în suprafața SCI-ului. Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea se încadrează în limite normale. Populația de referință favorabilă la nivelul

sitului este de 3-4 indivizi, indicând o potențială suprapopulare a sitului. Dinamica populației reprezintă totalitatea schimbărilor suferite de o populație ca urmare a mai multor factori. Poate fi o urmare a bilanțului natural - reprezentat de raportul dintre natalitate și mortalitate, al celui migratoriu

- raportul dintre emigrare, indivizii care pleacă și imigrare, indivizii care vin, care se stabilesc. Acestea induc modificări în structura și distribuția teritorială a populației. Pe lângă factorii naturali care acționează permanent asupra populației speciilor studiate, factorul uman perturbator se suprapune, pe alocuri. Dinamica populației de lup este influențată de impactul activităților antropice, calitatea habitatului, în special disponibilitatea și calitatea adăposturilor și locurilor pentru vizuini, abundența speciilor pradă, densitatea și distribuția căilor rutiere, dispersia spațială și temporală a exploatărilor forestiere, braconaj.

Suprafața actuală a habitatului speciei în sit este de 4502 ha. Suprafața adecvată de referință a habitatului speciei este de 1500-2000ha, rezultând că sunt îndeplinite condițiile de habitat necesare asigurării pe termen lung a speciei. Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei indică faptul că suprafețele habitatului speciei se mențin relativ constante din punct de vedere al calității și al dinamicii. Dinamica suprafețelor este influențată de impactul activităților antropice, densitatea și distribuția căilor rutiere, dispersia spațială și temporală a exploatărilor forestiere.

Perspectivele speciei lup în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată. Starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă.

Starea generală de conservare a speciei lup -

Canis lupus

este favorabilă.

Tendința stării de conservare generale a speciei lup este de menținere în acceași parametri, adică este stabilă.

Capitolul 4

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1

Scopul planului de management

Prezentul plan de management are ca scop stabilirea măsurilor de management necesare a fi aplicate pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și contribuția la îmbunătățirea condițiilor socio-economice ale comunităților locale.

4.2

Obiective generale, specifice și activități

4.2.1.

Obiectiv general

Obiectivul general al planului de management este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară care se constituie în obiective de

conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și promovarea dezvoltării durabile a comunităților locale.

4.2.1.1

Obiective specifice

Obiectiv specific 1: Asigurarea gestionării eficiente a sitului, prin:

Stabilirea

măsurilor

management

necesare

desfășurării

activităților

pază; Monitorizare activităților antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate. Stabilirea unor măsuri concrete de implicare a

factorilor interesați.

Obiectiv specific 2 Asigurarea stării de conservare favorabile pentru speciile și habitatele de importanță comunitară din situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, prin:

Îmbunătățirea stării de conservare pentru 10% din suprafațele ocupate de habitatele de importanță comunitară 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun și 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară în aria naturală protejată. Acțiuni concrete de îmbunătățire și de menținere a stării de conservare a habitatelor 91M0 și 91Y0.

Menținerea stării de conservare pentru specia

Canis lupus

- lup. Monitorizarea stării de conservare a populației de lup din situl Natura 2000 și din vecinătatea acestuia. Acțiuni concrete de menținere a stării de conservare a lupului în Pădurea Neudorfului.

Obiectiv

specific

Contribuția

îmbunătățirea

condițiilor

socio-economice

ale comunităților locale, prin:

Promovarea turismului durabil și prin monitorizarea activităților turistice la nivelul sitului Natura 2000 și din vecinătatea acestuia. Desfășurarea de acțiuni concrete de promovare a sitului și a valorilor culturale locale.

Obiectiv specific 4: Îmbunătățirea bazei de cunoaștere a sitului Natura 2000 și creșterea gradului de conștientizarea publicului, față de obiectivele de conservare ale ariei protejate, prin:

Acțiuni de conștientizare și educație ecologică în cadrul comunităților locale;

Activități de pregătire specifică a personalului desemnat al custodelui;

Desfășurarea de acțiuni concrete de cercetare în domeniul conservării biodiversității și gestiunii resurselor naturale. Monitorizarea activităților de cercetare la nivelul sitului Natura 2000 și din vecinătatea acestuia.

Activitățile corespunzătoare obiectivelor specifice stabilite sunt cele menționate în capitolul următor, planul activităților.

5.1.

Activități de management

Capitolul 5

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

Activități aferente obiectivului specific 1: Asigurarea gestionării eficiente a sitului.

Activități de management

Tabel nr. 5

Nr. crt.

Activitatea

Priori- tate*

Perioada 5*

Respon- sabil

Indicator

Resurse necesare**

Financi

-are***

Materiale

Umane

4 *

Implementarea planului de pază și supraveghere pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru identificarea și soluționarea problemelor privind impactul activităților umane asupra speciilor și habitatelor.

permanent

Excelsior

Număr de vizite în teren / an = minim 60.

500000

1 autoturism teren,

1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto,

echipament teren

Monitorizarea cu specialiști, rangeri și voluntari a speciilor și habitatelor de interes comunitar.

permanent

Excelsior

Număr de vizite în teren / an = minim 60.

650000

1 autoturism teren,

1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto,

echipament teren

Verificarea documentațiilor planurilor și proiectelor pentru

care se solicită avizul custodelui.

permanent

Excelsior

Număr de documentații

de avizare primite

0,00

sediu

Verificarea în teren a măsurilor de conservare propuse pentru reducerea impactului asupra biodiversității a planurilor și proiectelor pentru care s-a solicitat avizul custodelui.

permanent

Excelsior

Număr de vizite în teren pentru verificarea aplicării măsurilor din avize = nr. avize emise

10000

1 autoturism teren,

1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto,

echipament teren

Elaborarea avizelor custodelui pentru planurile și proiectele cu potențial impact asupra biodiversității.

permanent

Excelsior

Număr de avize emise

0, 00

sediu

Verificarea în teren a aplicării măsurilor de reducere a impactului menționate în avizele acordate pentru planuri și proiecte cu potențial impact asupra biodiversității.

permanent

Excelsior

Număr de vizite în teren

5000

1 autoturism teren,

1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1

aparat foto, echipament teren

Comunicarea cu terțe părți cu privire la activitatea de custodie a ariilor naturale protejate.

permanent

Excelsior

Număr

înregistrări

în

registrul de intrări/ieșiri documente

1000

autoturism,

telefoane, 1 fax, 5 computere

Participarea

instructaje

privind

managementul

ariilor

permanent

Excelsior

Număr

cursuri

și

5000

autoturism,

computere

naturale protejate.

trening-uri la care au participat

rangerii

și

membri asociației

Participarea la ședințe, conferințe, work-shop-uri cu privire la activitatea de management al ariilor naturale protejate.

permanent

Excelsior

Număr de ședințe, conferințe, work-shop-uri

5000

autoturism,

telefoane, 1 fax, 5 computere

Managementul datelor - administrarea bazei de date GIS

permanent

Excelsior

Număr de baze de date actualizate

0, 00

5 computere

* - sistemul de clasificare a priorităților cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior.

** - în toate tabelele din planul de acțiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate și mai multe resurse pentru asigurarea desfășurării optime a acțiunilor propuse.

*** - resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acțiunilor preconizate vor fi obținute din proiecte cu finanțare din programe naționale și comunitare.

4* - la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, rangeri, specialiști, colaboratori și alții asemenea. 5* - se referă la perioada de aplicare și desfășurare a activității, începând cu data aprobării planului de management.

6* - a fost propusă valoarea 0,00 lei - zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfășurarea unor activități practice concrete pentru implementare și punere în vigoare.

5.2.

Activități de conservare a speciilor și habitatelor

Activități aferente obiectivului specific 2: Asigurarea stării de conservare favorabile pentru speciile și habitatele de importanță comunitară din situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Tabel nr. 6

Activități de conservare a speciilor și habitatelor

Nr. crt.

Activitatea

Priori

-tate*

Perioada 5*

Responsabil

Habitate și specii vizate

Indicatori

Resurse necesare**

Financi- are***

Materiale

Umane

4 *

Stabilirea a 10-15 suprafețe-martor, de diferite vârste,

relativ uniform dispersate în sit, fiecare cu câte 3-5 ha,

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0

Număr suprafețe martor stabilite

2000

1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră

ce vor fi excluse de la orice intervenție silvică pe durata aplicării prezentului plan de management - fără a conduce la modificarea prevederilor din conținutul amenajamentelor

silvice,

consultarea

administratorului silvic și a proprietarului.

foto și IR, 1 aparat foto, echipament teren

Păstrarea lemnului mort, pe picioare sau căzut, minim

5-7 arbori/ha.

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr ua-uri evaluate

0, 00

Respectarea compoziției-țel în funcție de tipul fundamental de pădure.

permanent

Excelsior, administrator

silvic,

91M0,

91Y0

Număr APV-uri evaluate

0, 00

Controlul respectării zonelor de liniște în jurul vizuinelor și adăposturilor active de mamifere, pe o rază de 50m în jurul acestora.

permanent

Excelsior, administrator silvic, gestionar

fond vânătoare

91M0,

Canis lupus -lup

Număr zone de liniște stabilite

0, 00

Interzicerea construcțiilor permanente în sit - astfel cum acest aspect este reglementat pentru fondul forestier și de codul silvic în vigoare, cu excepția construcțiilor hidrotehnice de eliminare a riscului la

inundații.

permanent

Excelsior, administrații locale

91M0,

91Y0,

Canis lupus

Număr vizite în teren

0, 00

Controlul pătrunderii animalelor domestice în sit.

permanent

Excelsior, administrații locale, crescători animale,

administrator silvic

91M0,

91Y0

Metri i

gard construit, număr controlae efectuate

5000

1 autoturism teren, echipament teren

Monitorizarea impacturilor activităților antropice și a efectului aplicării măsurilor de management

permanent

Excelsior

91M0,

91Y0

Număr vizite în teren pentru observații

150000

1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră

foto și IR, 1 aparat foto, echipament teren

Intervenția la combaterea dăunătorilor cu punctul de vedere al custodelui, folosindu-se în principal metode

selective de combatere

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr solicitări

0, 00

Exploatarea masei lemnoase se va realiza în perioade

fără precipitații cu nivel hidric scăzut în sol, conform regulilor silvice de exploatare

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr vizite în teren

0, 00

Se va evita exploatarea masei lemnoase în perioada de reproducere și de cuibărire a speciilor de mamifere și

păsări, în vecinătatea zonelor de cuibărit și repoducere, în scopul asigurării funcțiilor habitatului

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr vizite în teren

0, 00

Arborii în care se găsesc adăposturi active de lilieci și alte specii de mamifere se exclud de la tăiere, în scopul asigurării funcțiilor habitatului.

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr ua-uri evaluate Număr arbori inventariați,

introduși în baza

15000

1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto, echipament teren

de date

Se va promova dezvoltarea subarboretului și a stratului

arbustiv

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr APV-uri evaluate

0, 00

Pentru extragerea masei lemnoase se vor utiliza doar instalațiile de scos-apropiat aprobate prin documentația specifică a partizii. În cazuri bine justificate ce impun modificarea traseelor, varianta nouă va trebui adusă la

cunoștința custodelui pentru punct de vedere.

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr APV-uri evaluate

0, 00

Se interzice depozitarea masei lemnoase în albiile râurilor și pârâurilor.

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr vizite în teren

0, 00

Se exclud de la tăiere arborii situați pe o rază de 5m de o parte și de cealaltă a cursurilor de apă, permanente

sau temporare - având în vedere și reglementările de certificare a pădurilor.

permanent

Excelsior, administrator silvic

91M0,

91Y0

Număr vizite în teren

0, 00

Scoaterea masei lemnoase se va face pe un traseu perpendicular peste cursurile de apă permanente. În toate situațiile se impune realizarea unor structuri de traversare: podețe, din tuburi de ciment sau alte forme și materiale de realizare a traversărilor, conform

cerințelor certificării pădurilor, cu punctul de vedere sau avizul administratorului cursului de apă.

permanent

Excelsior, administrator silvic, administrator bazin acvatic, administrații locale

91M0,

91Y0

Număr vizite în teren

0, 00

Menținerea poligoanelor cu acest habitat ca suprafețe- martor = „insule de îmbătrânire" și suspendarea oricărei

intervenții silvice, armonizând cerința cu prevederile amenajamentului silvic.

permanent

Excelsior, administrator silvic, proprietar

91Y0

Număr suprafețe martor stabilite

0, 00

Limitarea prezenței speciilor invazive.

permanent

Excelsior

91Y0

Număr acțiuni

eliminare specii invazive

150000

1 autoturism teren,

echipament teren, unelte mecanice

Păstrarea unor condiții favorabile pentru resursele de hrană - a capacității de suport a habitatelor pentru ungulate.

permanent

Excelsior, administrator silvic, gestionar

fond cinegetic

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren

0, 00

Menținerea în habitatele lupului a unei densități de drumuri sub 0,70 km / km 2 .

permanent

Excelsior, administrații locle, administrator

drumuri, adminsitrator silvic

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren

0, 00

Evitarea fragmentării teritoriilor lupilor cauzată de activitățile umane asociate cu autostrăzi, drumuri și alte coridoare liniare.

permanent

Excelsior, administrații locale,

administrator drumuri

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren

0, 00

Controlul practicării sporturilor cu motor

permanent

Excelsior,

Canis

Număr vizite în

0, 00

administrații locale

lupus

- lupul

teren

Monitorizarea continuă a speciei vizate și habitatelor sale - inclusiv cele potențiale.

permanent

Excelsior

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren pentru observații

100000

1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto,

echipament teren

Renaturarea habitatelor afectate antropic prin lucrări adecvate.

Anul 2-3

Excelsior

Canis lupus

lupul

Suprafață habitate renaturate

250000

1 autoturism teren, echipament teren, unelte mecanice

Managementul suprafețelor în vederea evitării și / sau reducerii fragmentării habitatelor datorată expansiunii infrastructurii și dezvoltării activităților umane, includerea în planurile de dezvoltare a aspectelor legate de conectivitatea populațiilor, în special în zonele cheie

- culoarele de legătură cu alte suprafețe împădurite masiv de exemplu.

permanent

Excelsior, administrații locale, administrator silvic

Canis lupus

- lupul

Număr avize emise

0, 00

Combaterea braconajului, prin măsuri legale intreprinse de responsabili individual și prin acțiuni comune

permanent

Excelsior, gestionar fond cinegetic,

jandarmerie

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren

5000

1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto,

echipament teren

Conștientizarea opiniei publice privind importanța conservării speciei vizate, precum și asistență pentru ocrotirea stânelor și realizarea compensării pagubelor produse în rândul șeptelului.

permanent

Excelsior, gestionar fond cinegetic, administrații

locale, proprietari stâne

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren, număr acțiuni conștientizare

organizate, număr participanți

15000

1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto și IR, 1 aparat foto, echipament teren

Controlul accesului câinilor neînsoțiți, fără jujeu Asistență asigurată proprietarilor de stâne și controlul măsurilor agreeate cu ei

permanent

Excelsior, gestionar fond cinegetic, 3administrații locale, crescători

animale

Canis lupus

- lupul

Număr vizite în teren

0, 00

Controlul respectării măsurilor privitoare la managementul cursurilor de apă, așa cum sunt menționate în subcapitolul Hidrologie, secțiunea

Managementul apelor

permanent

Excelsior, administrator bazin acvatic

91M0,

91Y0

Număr puncte de vedere pentru măsurile intreprinse

0, 00

Acolo unde există coridoare ecologice, de migrație, ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de liniște

se constituie integral sau parțial, după caz, în suprafața acestora

anul 1

Excelsior, administrator fond cinegetic

Canis lupus

- lupul

Hartă zonă liniște marcată, cu aprobarea Gărzii Forestiere

0, 00

Nu se va schimba destinația terenurilor pentru hrana vânatului de pe suprafața sitului

permanent

Excelsior, administrator fond silvic

Canis lupus

lupul

Hartă zone hrănire, Număr vizite în teren

0, 00

* - sistemul de clasificare a priorităților cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior.

4* - la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialiști, colaboratori și alții asemenea. 5* - se referă la perioada de aplicare și desfășurare a activității, începând cu data aprobării planului de management.

6* - a fost propusă valoarea 0,00 lei - zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfășurarea unor activități practice concrete pentru implementare și punere în vigoare.

5.3.

Activități pentru promovarea turismului durabil

Activități aferente obiectivului specific 3: Contribuția la îmbunătățirea condițiilor socio-economice ale comunităților locale.

Tabel nr. 7

Activități pentru promovarea turismului durabil

Nr. crt.

Activitatea

Priori- tate*

Perioada 5*

Responsabil

Indicatori

Resurse necesare**

Financi- are ***

Materiale

Umane

4 *

Reglementarea accesului turistic prin amplasarea de bariere - administrator silvic, panouri indicatoare și de informare - custode, administrații locale.

Anul 1-3

Excelsior, administrator silvic, administrații locale

Număr panouri amplasate

Nr. panouri

informative și număr bariere amplasate

10000,00

1 autoturism teren, 1

aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament teren

Monitorizarea și controlul turismului de agrement.

permanent

Excelsior, administrații locale

Număr vizite în teren

5000,00

1 autoturism teren, 1

aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament

teren

Promovarea evenimentelor culturale locale.

permanent

Excelsior, administrații locale

Număr evenimente organizate

30000,00

1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră

video, 1 dronă

Promovarea valorilor naturale și culturale locale.

permanent

Excelsior, administrații locale

Număr evenimente organizate, număr materiale promovare

realizate

20000,00

1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă

Păstrarea caracterului peisajului rural tradițional.

permanent

Excelsior,

administrații locale

Număr avize emise

0, 00

Controlul desfășurării sportului cu autovehicule off-road în vecinătatea sitului.

permanent

Excelsior, administrator silvic, administrații

locale

Număr vizite în teren

2000,00

1 autoturism teren, 1

aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament

teren

Dezvoltarea de popasuri turistice și spații de campare, doar în concordanță cu măsurile de conservare a speciilor și habitatelor stabilite mai sus.

An 1-4

Excelsior, administrații locale

Număr popasuri și spații campare realizate

150000,00

1 autoturism teren, 1

aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament

teren

Promovarea producătorilor locali.

permanent

Excelsior, administrații locale

Număr evenimente organizate, număr materiale promovare

realizate

10000,00

1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă

Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale.

permanent

Excelsior, administrator silvic, administrații

locale

Număr evenimente organizate, număr materiale promovare

realizate

20000,00

1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă

* - sistemul de clasificare a priorităților cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior.

6* - a fost propusă valoarea 0,00 lei - zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfășurarea unor activități practice concrete pentru implementare și punere în vigoare.

5.4.

Activități de conștientizare, educație și cercetare

Activități aferente obiectivului specific 4: Îmbunătățirea bazei de cunoaștere a sitului Natura 2000 și creșterea gradului de conștientizarea publicului, față de obiectivele de conservare ale ariei protejate.

Tabel nr. 8

Activități de conștientizare, educație și cercetare

Nr. crt.

Activitatea

Priori- tate*

Perioada 5*

Responsabil

Indicatori

Resurse necesare**

Financi- are ***

Materiale

Umane

4 *

Organizarea de acțiuni de conștientizare în școli

permanent

Excelsior, inspectorat școlar,

administrații locale

Număr acțiuni organizate, număr participanți

4000,00

1 autoturism, 1

aparat foto, 1 cameră video

Organizarea unor tabere de educație ecologică

permanent

Excelsior, inspectorat școlar,

administrații locale

Număr acțiuni organizate, număr participanți

5000,00

1 autoturism, 1

aparat foto, 1

cameră video, 1

telefon, 1 computer

Organizarea unor stagii de practică cu studenți

permanent

Excelsior

Număr stagii organizate, număr participanți

25000

1 autoturism, 1

aparat foto, 1

cameră video, 1

telefon, 1 computer

Organizarea unor concursuri școlare

permanent

Excelsior, inspectorat școlar,

administrații locale

Număr concursuri organizate, număr participanți

40000

1 autoturism, 1

aparat foto, 1

cameră video, 1

telefon, 1 computer

Dezvoltarea și implementarea unor programe de studiu și monitorizare a speciilor și habitatelor

permanent

Excelsior

Număr programe, număr vizite în

teren

250000

1 autoturism teren,

1 aparat foto, 1

GPS, 1 dronă

Evaluarea bunurilor și serviciilor ecosistemelor percepute de comunitățile locale

An 1-3

Excelsior

Număr proiecte implementate

50000

1 autoturism teren,

1 aparat foto,

Elaboararea de studii în vederea determinării oportunității introducerii/reintroducerii unor specii extincte

An 1-4

Excelsior

Număr studii realizate

150000

1 autoturism teren,

1 aparat foto, 1

GPS, 1 dronă

Elaborarea de studii pentru determinarea măsurilor ce trebuie aplicate pentru a interveni în teritorii ocupate de specii invazive și a împiedica

An 1-3

Excelsior

Număr studii realizate

200000

1 autoturism teren,

1 aparat foto, 1

expansiunea acestora și chiar eliminarea lor din habitatele naturale

GPS, 1 dronă

Studii pentru identificarea structurilor habitatelor ce trebuie păstrate pentru a asigura conectivitatea acestora

An 1-3

Excelsior

Număr studii realizate

150000

1 autoturism teren,

1 aparat foto, 1

GPS, 1 dronă

Evaluarea impactului dezvoltării și amenajării drumurilor de diferite

categorii de la nivelul siturilor asupra speciilor și habitatelor ce reprezintă obiectivele de conservare

An 1-4

Excelsior

Număr proiecte implementate

250000

1 autoturism teren,

1 aparat foto, 1

GPS, 1 dronă

* - sistemul de clasificare a priorităților cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior.

6* - a fost propusă valoarea 0,00 lei - zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfășurarea unor activități practice concrete pentru implementare și punere în vigoare.

Capitolul 6

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Planul de monitorizare a activităților

Tabel nr. 9

Perioada de implementare a planului

de management

Perioada de raportare

Activități de

management

Activități de conservare

a speciilor și habitatelor

Activități pentru promovarea

turismului durabil

Activități de conștientizare,

educație și cercetare

An 1 - 2016

31.01.2017

31.03.2017

31.01.2017

31.03.2017

An 2 - 2017

31.01.2018

31.03.2018

31.01.2018

31.03.2018

An 3 - 2018

31.01.2019

31.03.2019

31.01.2019

31.03.2019

An 4 - 2019

31.01.2020

31.03.2020

31.01.2020

31.03.2020

An 5 - 2020

31.01.2021

31.03.2021

31.01.2021

31.03.2021

Capitolul 7

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ARDELEAN A., 2006 -

Flora și vegetația Județului Arad , Editura Academiei Române, București.

BĂDĂRĂU, A.S., 2013 -

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, in:

BRÎNZAN, T, 2013 -

Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România , SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București, p. 60

BĂDĂRĂU, A.S., 2013 -

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, in:

BRÎNZAN, T, 2013 -

Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România , SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București, p. 62

BADDELEY, C.J. 1985: Assessments of wild animal abundance. Forest Research Institute Bulletin 106: 1-46.

BOITANI, L., FULLER, T.K., 2000, Research techniques in animal ecology : controversies and consequences , Columbia University Press, New York, USA.

BARDAT J., BENSETTITI F., et HINDERMEYER X., 1997 - Approche methodologique d'evaluation d'espaces naturels. - Exemple de l'application de la Directive Habitats en France. Ecologie. Paris. T. 28 -1: 45-59.

BALLARD W. B., J. S. WITHMAN, C. GARDNER 1987. Ecology of an exploited wolf population in south-central Alaska. Wildlife Monograph 98: 1-54

BARRET, P., MACDONALD, D., 2005. Guide complet des mammiferes de France et d'Europe

BENSETTITI F., BIORET F., ROLAND J., 2005. "Cahiers d'habitats" Natura 2000.

Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats c6tiers. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 2., 399 p. + CD ROM.

10.

BENSETTITI F., BOULLET V., CHAVAUDRET-LABORIE C., DENIAUD J., 2005.

"Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet

communautaire.

Habitats

agropastoraux.

MED/MAP/MNHN.

Ed.

La Documentation francaise, Paris. Vol. 4., volumele 1 si 2: 445 p. et 487 p.+ CD ROM.

11.

BENSETTITI F., GAUDILLAT V., 2004. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Tome 7 - Especes animales. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris, 1 volum:353 p.

12.

BENSETTITI F., GAUDILLAT V., HAURY J., 2002. "Cahiers d'habitats" Natura 2000.

Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats

humides. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 3., 457 p.

13.

BENSETTITI F., GAUDILLAT V., QUERE E., 2002. "Cahiers d'habitats" Natura 2000.

Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Especes vegetales. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 6., 271 p.

14.

BENSETTITI F., LOGEREAU K., VAN ES J., BALMAIN C., 2004. "Cahiers d'habitats"

Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Tome 5 - Habitats rocheux. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris, 1 volum: 381 p.

15.

BENSETTITI F., RAMEAU J.-C., CHEVALLIER H., 2001. "Cahiers d'habitats" Natura

2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats forestiers. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol 1, volumele 1 si 2: 339 p. et 423 p.

16.

BLANCO J.C., L. CUESTA, S. Reig 1990. El lobo en Espana: distribucion, status y danos a la ganaderia. ICONA, Madrid

17.

BOITANI L. 1982. Wolf management in intensively used areas of Italy. In: Wolves of the World. F.H. Harrington and P. C. Paquet: 158-172. Noyes Publications, Park Ridge, NJ, USA

18.

BOITANI L. 1983 Wolf and dog competition in Italy. Acta Zoologica Fennica 174:259-264

19.

BOITANI L. 1986. Dalla parte del lupo. Giorgio Mondadori e Associati, Milano. Pp. 270

20.

BOITANI L. 1992. Wolf research and conservation in Italy. Biological Conservation 61: 125-132

21.

BOITANI L., F. FRANCISCI, P. CIUCCI, G. ANDREOLI 1995. Population biology and

ecology of feral dogs in central Italy. In: The domestic dog: its evolution, behaviour and interactions with people, J. Serpell: 217-244. Cambridge University Press, Cambridge, UK.

22.

BOITANI L., P. CIUCCI 1997. Strategia Nazionale di conservazione del lupo. Ministry of the Environment, Rome. Unpubl. report to the European Union, Life Programme. Pp. 40

23.

CARBYN L., S. H. FRITTS, D. R. SEIP 1995. Ecology and conservation of wolves in a changing world: Proceedings of the second North American Symposium on Wolves. Canadian Circumpolar Institute, Edmonton, Alberta, Canada.

24.

CAUGHLEY, G.; SINCLAIR, A.R.E.,

1994, Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA.

25.

CIUCCI P., L. BOITANI 1991. Viability assessment of the Italian wolf and guidelines for the management of the wild and a captive population. Ric. Biol. Selvaggina 89: 1-58

26.

CIUCCI P., L. BOITANI, F. FRANCISCI, G. ANDREOLI 1997. Home range, activity and

movements of a wolf pack in central Italy. J. Zoology 243:803-819

27.

CORSI F., E. DUPRE, L. BOITANI 1998. A large scale model of wolf distribution for conservation planning. Conservation Biology.

28.

DELIBES M. 1990. Status and conservation needs of the wolf -

Canis lupus

in the Council of Europe Member States. Council of Europe, Strasbourg : T-PVS - 89, pp. 46

29.

DELIBES M. 1983. Distribution and ecology of the Iberian Carnivores; a short review. XV Congr. Int. Fauna Cineg. Y Silvestre, Trujillo, Espana: 359-378

30.

DEVILLERS P. et DEVILLERS-TERSCHUREN J., 1996. A classification of Palaearctic habitats. Coll. Nature and Environment, n°78. Council of Europe, Strasbourg, 194 p.

31.

DEVILLERS P., DEVILLERS-TERSCHUREN J., LEDANT J.-P. et coll., 1991. CORINE

biotopes manual. Habitats of the European Community. Data specifications - Part 2. EUR 12587/3 en. Comisia Europeana, Luxembourg, 300 p.

32.

DONOVAN, T. M., J. HINES, 2007, Exercises in occupancy modeling and estimation.

<http://www.uvm.edu/envnr/vtcfwru/spreadsheets/occupancy/occupancy.htm>.

33.

DINIC, A., MARKOVIC, A., SIKAR, M., 2010 -

Igor Andrejevic Rudski – on the Occasion of the 70-Year Anniversary of the First Phytocoenological Research in Serbia , Bulletin of the Natural History Museum in Belgrade, 3, pp. 189-221

34.

DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V., 1990 -

Tipuri de ecosisteme forestiere din România , Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă, Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă, București.

35.

DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A.,

2005-

Habitatele din România , Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 207-209, 210-212, 214 -

216, 221-228

36.

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-

A., 2006 -

Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate - 92/43/EEC , Ed. Tehnică Silvică, București.

37.

FISKE, I., R. B. CHANDLER. 2011. unmarked: An R package for fitting hierarchical models of wildlife occurrence and abundance. Journal of Statistical Software 43:1-23

38.

FONSECA F. P. 1983 Wolves and stray/feral dogs in Portugal. XV Congr. Int. Fauna Cineg. Y Silvestre, Trujillo, Espana: 661-664

39.

FULLER T. K. 1989. Population dynamics of wolves in north-central Minnesota. Wildlife Monograph 105: 1-41

40.

GIBBS, J. P., HUNTER, M. L., Jr., STERLING,

E. J., 2008, Problem-Solving in

Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley-Blackwell, Oxford.

41.

GOLDSMITH, F.B., 1983, 1991. Monitoring for conservation and ecology. Chapman et

Hall, London, 275 p.

42.

GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 -

Păduri temperate europene ,

in:

GAFTA, D., MOUNTFORD, O., 2008 -

Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România , Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

43.

HARRINGTON F. H., P. C. PAQUET 1979. Wolves of the World: perspectives of behaviour, ecology and conservation. Noyes Publications, Park Ridge, New Jersey

44.

HEINEMEYER, K. S., T. J. ULIZIO, R. L. HARRISON, 2008, Natural sign: tracks and

scat. Pages

45-74

R. A. Long, P. MacKay, W. J. Zielinsk i, J. C. Ray, editors. Noninvasive Survey Methods for Carnivories. Island Press, Washington, D.C., USA.

45.

HELLAWELL, J. M. 1991, Development of a rationale for monitoring: Pages 1-14 în Monitoring for conservation and ecology. Chapman and Hall, London.

46.

HINES, J. E. 2006: PRESENCE- Software to estimate patch occupancy

and related parameters. USGS-PWRC.

http://www.mbr-pwrc.usgs.gov/software/presence.html.

47.

IVAN, D., DONIȚĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOȘCAIU, N., MITITELU, D., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., 1993 -

Végétation potentielle

de la Roumanie , Braun-Blanquetia, Camerino

48.

J. P. CARROLL, M. J. CONROY, 2009, Quantitative Conservation of Vertebrates, Wiley- Blackwell, Oxford.

49.

LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚĂ, N., INDREICA, A., MAZĂRE, G., 2007 -

Amenințări

potențiale - Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“ , Ed. Universității "Transilvania" din Brașov, pp. 93-112

50.

MACKENZIE, D.I., J.D. NICHOLS, J.A. ROYLE, K.H. POLLOCK, J.E. HINES and L.L.

BAILEY. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrenc . Elsevier, San Diego, USA.

51.

MECH L.D. 1970. The wolf: the ecology and behaviour of an endangered species. The Natural History Press, New York.

52.

MERIGGI A., S. LOVARI 1996. A review of wolf predation in southern Europe: does the wolf prefer wild prey to livestock ? J. Applied Ecology 33: 1561-1571

53.

OPREA, V., OPREA, I.V., 1999 -

Flora și vegetația din pădurea protejată Șarlota- Charlotenburg, comuna Bogda , Annals of West University of Timisoara, Series of Biology,

pp. 183-194

54.

OKARMA H. 1993. Status and management of the wolf in Poland. Biological Conservation 66: 153-158

55.

OKARMA H. 1995. The trophic ecology of wolves and their predatory role in ungulate communities of forest ecosystems in Europe. Acta Theriologica 40: 335-386

56.

PARENT S., 1991. Dictionnaire des sciences de l'environnement. Terminologie bilingue Francais-Anglais. Hatier-Rageot, Paris, 748 p.

57.

PROMBERGER C., W. SCHRODER, 1993. Wolves in Europe. Status and perspectives. Munich Wildlife Society, Ettal, Germany

58.

PULLIANEN E. 1985. The expansion mechanism of the wolf in northern Europe. Rev. Ecol. Terre Vie 40: 157-162

59.

PAȘCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 -

Tipuri de pădure din Republica Populară Romînă , Ed. Agro-silvică de Stat, București

60.

POSEA G., 1997 -

Câmpia de vest a României

- Câmpia Banato-Crișană, Editura Fundația "România de Mâine", București.

61.

RAMADE F., 1993. Dictionnaire encyclopedique de l'ecologie et des sciences de l'environnement. Ediscience international, Paris, 822 p.

62.

RAMEAU J.-C., 2001. De la typologie CORINE Biotopes aux habitats vises par la Directive Europeenne 92/43. Le reseau Natura 2000 en France et dans les pays de l'Union Europeenne et ses objectifs, Coll.Inter., Metz, 5 si 6 decembrie 2000: 57-63.

63.

RAMEAU J.-C., GAUBERVILLE C., DRAPIER N., 2000. Gestion forestiere et diversite biologique.

Identification

gestion

integree

des

habitats

especes

d'interet communautaire. France - Domaine continental et atlantique. ENGREF, ONF, IDF.

64.

ROYLE, J. A. , J. D. NICHOLS, 2003, Estimating Abundance from Repeated Presence- Absence Data or Point Counts. Ecology, 84:777-790

65.

ROYLE, J.A , R.M. DORAZIO, 2008, Hierarchical Modeling and Inference in Ecology. Academic Press.

66.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 -

Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție , Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București

67.

VELCEA V., VELCEA I., MÎNDRUȚ O.,

Județul Arad , Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1979.

68.

VESPREMEANU, E., 1972,

Dealurile Lipovei și Defileul Mureșului

- rezumatul tezei de doctorat, București.

69.

VLAD H., BORZA I., 2011 -

Solurile Județului Arad – Starea actuală și posibilități de restaurare a fertilității , Editura Agroprint, Timișoara.

70.

WAYNE R. K., N. H. LEHMAN, et al. 1992. Mitochondrial DNA variability of the gray wolf: genetic consequences of population decline and habitat fragmentation. Conservation Biology 6: 559-569

71.

ZIMEN E. 1978. Der Wolf: Mythos und Verhalten. Meyster Verlag GmbH, Munchen

72.

ZIMEN E., L. BOITANI 1979. Status of the Wolf in Europe and the possibilities of conservation

and

reintroduction.

In:

The

behaviour

and

ecology

wolves.

E. Klinghammer: 43-83. Graland STPM Press, New York and London

73.

*** 2013 -

Interpretation Manual of European Union Habitats , European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, pp. 119-120

74.

*** 2013 -

Interpretation Manual of European Union Habitats , European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 124

75.

*** Ministerul Mediului, Administrația Națională "Apele Române" Direcția Apelor Mureș, Planul de management al bazinului hidrografic Mureș, 22 decembrie 2009.

76.

Agenția Europeană pentru Mediu, 1993-2004. Multilingual environmental glossary.

77.

Comisia Europeana, 1999. Manuel d'interpretation des habitats de l'Union europeenne. EUR 15/2. Commission europeenne, DG Environnement, Nature et biodiversite, 132 p.

78.

Comisia Europeana, 2003. Interpretation manual of European Union habitats. EUR 25. Commission europeenne, DG Environnement, Nature et biodiversite, 127 p.

79.

Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatii Europene. Text consolidat elaborat de catre sistemul CONSLEG 1992L0043 - 01/05/2004, 57p. Directiva « Habitate »

80.

UICN, 2000. Categorii si criterii IUCN pentru lista rosie. Versiunea 3.1. UICN, Gland - Elvetia.

81.

Amenajamentul silvic al UP I Lipova, anul 2006.

82.

Amenajamentul silvic al UP II Șiștarovăț, anul 2006.

83.

Amenajamentul silvic al UP VIII Cuveșdia, anul 2007.

84.

Amenajamentul silvic al UP IX Sintar, anul 2006.

Capitolul 8

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

ANEXA nr. 1

HĂRȚI

H arta sitului Natura 2000

ROSCl.03

. 37-Păd la nive l ul

regiunii

[

l a .

vei ' nat

c"<

.,.# f

_ ·.-, _ ., ,· \.

'.'-f!-

;

Jf.'

•

• .

,.,_

-:,, ,,

1"-fJ

; .

ot,r...,_

. •

• · \

: .

'!'

•

:;-

'lll"F''•

•

,,...,:'

,,Iii/

, -

• C.-•

.... .

J,.(•

-1:

,,.. •

;

('ț

•

țjt

J•

.ttJi.c:- :.t't

\·1,; t.:

.l·r: ."

f.t

', ,-.t

---

Arad

•- /

r::i t,,.,i...;: ,

•

.._

-..:.O

•

- _ .

,f;,.

....

•,.

•

-..

· 1

" ..

·i

- :- . · . fw. .

..,.,.

": .;. i .

•

• ,..._, •

lll

),.

"""'

.,,J

•q

-._.. ,

. ... \ț

't i.,, ,

r : • 1i - 3 . , «

• ; -

•

!:".; : . ;

;

·♦·

Hunedoa r a

26,500

53 , 000

106,000

Meters

Legenda

c:::J

Lim ita

sitului

ROSCI0337

Pădurea

Ne u dorful ui

Caras-Severin

Harta 7

Harta geologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Limita

situ l ui ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Aluv i uni actuale ș i

subactua l e

,_,

Depoy i te

fluv

i atile

Formațiuni sedimentare Pontian - Romanian

Zab r' ,sni

Harta

Harta hidrologică a sitului

Natura 2000

ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

· ;;

. B

ci>-

'î.

- <ț,

'z.

"' , - ; ' ;,.k

illeil

•

<'IO'ov,,

Legenda

Rețea hidrografică

ocalități Râul Mureș

Limita situl ui

ROSCI0337 Pădurea Ne u dorfului

wk.

,soo

3,ooo

6,000

Meters

Cu v

Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

·+ s

Legenda

Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

C_J

Domeniu topoclimatic de pădure sub 300 m altitudine

1111

Domeniu topoclimatic de pădure și pajiști deluroase

Domeniu topocl i matic principal de vale, luncă și câmpii aluviale

Harta

9 a

Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

· 4

L e g e nda

250

500

5,000

---•-- = = = ==::::Jll-•-•

M e ters

Temperatura med i e anua l ă pentru anul 2013 1 1

g r a d e Celsius

c:J Lim i ta sit u l ui

ROSCI0337 Pădurea Neudorfu l u i

Harta 9 b

Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

. 4 ,

ege

1111111---

■ 1 iii, 2i:::5:::::0 ====2:::i , 5 11 0 11 0

■ 5 ■

, o:e t e r

Precip i tații medii anua l e pentru an ul

20 1 3 721 mm pe me t ru pă t rat

c::::J Lim i ta sitului ROSC1033 7

Pădurea Ne u dorfului

Harta

Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

·♦ N

egenda

----

1111 1 ,111: 2 5 =0====2 =

, 5 ■ 0 ■ 0

5 ■

o:ete

Vântur i

dominante med ii

multianua l e 35 , 5 ,

d i recț i a SE

l:J

Lim i ta sitului ROSC I 0337 Pădurea Neudorfului

Harta 1 O

Harta solurilor din situl Natura --100 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

w.,

Legenda

Limita s it u lui

ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Soluri

[-=:_}

Protosoluri aluvia l

e si so

lur

aluv ia

(inclusiv g l e i zate)

Soluri brune argilolluv i ale

erodate

erodiso l

uri

Solur i

brune

eu-mezobaz

gleizate,

depozite

flu

viatile s

fl u v i o-lac ust re

recente

Soluri

brune luvic e

pseudog leiz ate

;

Sol uri

brune

l uv ice

tipice

Soluri brune

uvice

tipice

lu v i so l u ri

albice

pice

[

lur

brune

vlc

tipice si solur

brune luvice

erodate

•---

■ 1 ■

, 2c5=0====2= , 5=-0 ■ 0

• 5 ,

11 0 eters

c=J

S o luri

brune

l uvi ce,

eroda le

erodisoluri

1 L2

-;A'

Șa6u

,-flco

Harta habitatelor conform clasificării naționale prezente în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

•

,-------

î l'- -

= =

I·

,t--

· ;

,..

, -

•

/·

.:--

•

P••

(

I -

--......

, \.

)

1 24

P c)dun"

d;;Jcice

de goru n

Quercus

pBtraea, fag

F agus

sy/va

și corpen

- C a rp i nus

betulus

cu Lathyru s

h e/

ersteinii

R4128

Piiduri

getice

dacice d6

g orun

•

Quercus

petraee cu

Dentar/ a

bulbifere

R4132

Pi!;duri

peno nic-ba / am i ce de

gorun

Que

rtus

patraeo

și cer

Q . cerrfs,

fag

F a gus

sy/v at/ca

Cll

Melitti.s

melissophyllum

R41.33

Păduri Oa/carnea de gorun

Quercus

petree

cu He

llebor

odorus ,

spfmz:

R4134

P§durl vest.pontice

gorun

Quercus

raea cu

Mercutie/is ovate ;

R 413 5

Pil du ri

ves

•pontice

mixte de

gorun

Que rr.: u s pe r raM ,

tei

;;;irgintiu

•

Tifie to men to sa

și

ca,p,&n

Carpinus befulus

Ca,pesi<Jm

cemuum

R413 6

Pă d uri

vest-pontica mixte

goru n

Quercus

pgtraea

tei

argintiu

Tifis

tamentosa

și cArpi nițA

Carpin u s

orientalis

Necieroscordum siculum R4137

PMuri vest

ponti r;;e m ;x re de gomn

Quen:v s petraee și

tei

trvnzS

mare

Tifia plstyphy/los

cu Ga/anthus

p /i ca rus

R4140

P Mun ·

daco-balcanice de

g or un

Quercus

petrBBB

oor

Cer n"s

și

lei

argintiu

TH/ e to m en tosa cu Lychn ls

oomnaria

4142-

§d

url

bslcenice mb:te de gorun

Quercus

pa(raae

și

lun

turcesc

Corylus

cofume

Paeonia dahvrica R4145

Păduri

panonfoo

de c mpfi

undBbile

dG stejar

panduncv

Querctis

ro bur

Cerex brizoides

R 4 147

Păd uri

danubiene

mate

de stejar

pedunculat

Quercus

robur

și te i

argint iu

THia tomentosa cu

ScutellarlB

e/ t lss/mil

R 414 9

PMuri d6nub

i tm-balc8nice

car

Qu ercu s CBITi s

CtJ

Pu l monaria mo!Hs

R4150

Pădvri danubian-balcanice

de cer

Quercus

cerrfs cu

Festvca

heterophyll a

\,,Z.

-·

' .

· •

._"

·,

,!,'\..

....._

ll. L .· _ = ' - I f

- ' •

I \

-----

\'--'--

t>'

.lei}

pnm

- .

-,1,

•

lnA ,

( i;:,

habitat91MO

Hab it at 91YO

l , ; • '.

Limita sitului ROSCI0337 Pădurea

Neudorfului

(

"441

· -

Utilizarea terenurile

în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Cod CLC 311 Păduri ș i

z o ne semi - naturale Lim i ta s i tului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

· -

·-

---<_,,./,

. : .::; ; . .-

- .

= : "" . ' ,

Elemente de

infrastructură

: J f

- i ·

;

··

:l',>..t

.i:Frimârlâ'P.ăllns

•

în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

- i" '" --"-'"

-""-

Harta 17

•

,- •

- ....

]}

"'-

•.

. --

-·::•r

.;:;:r::

· _.. ,, ----· . · .

•

,,..,

, , -

·:·

r;;;

•

;

·c-:

·,_s;;

,c--c..

-.,,

;,:

•.. "'

•

· r:-.,..

. <

"' v

,·

. -

·::,:

; .

"':,..'\

_,,., / , I

. J

'f°>

•

} i:...! e,

--L-. • t..

,.. ,

r . '- ·

":fi _ " .

•

_..,, A

t I !

"7 ' 1>: • .

•

·:. , : ,/

..,,-.<

. ,

'"-·

---

, ,

,- .

;:, c - ,- - ..,

- ,:

•

... .:: ::.

,,,.

(

-. ,·-- t.,'.

:-·

•.,;..2

"'":

\ :

: /.

, t ,- T ,,.

· . : . t .

••

. t

•

(.\

· ·, : f:-:/'

: . .

. . .

• · .

. .

•

-',..

:: - t

D·

' .

\ -

-"'- \ .

_' , . , :

<?: ;

1-"

_, _

•• -

; l

·-

· - i-

•

-:. ,

•

• ._ Ț

_,.-t ,

-: ·

A.: /

,, ·

, , .

· ·

., .

' • l •

.._--,,.

t.;•

, ,

'C"" .

Legenda

·>f""

L - .

',;

,' • {:

.•

-·

•

· •

Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

' ,

•

- ·

:.:

-2-..: ·: .

•

\ ,

.? , 500

• .-

•

-;/-=\

- . ,

, : -..

.,_-:,

5-:ll.l)0

•

· 1

,...

.. . ....

•

. ·-

L !

'. ,

·-

,t; · --.

f',l>'",

·/

•::

999

ț,·.;.,,Ftt

·:;

··,

- "

··-

'P'"

Harta impacturilo r

trecute și prezente

din situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

.!J.'·...

••

Harta

- --

•I•,

I '·

- ·

g7 -

-i,

L ,,_

---

·"-

.:''.,.

·. . -;.h\

11,11,țe

1···\

'·

'.-J!°J

96.

·ț

f ,

.., ,t.,.

;..,,

, , , , , ,

•,og.5

·1

]

ț ,-\

''-:

, .. , ...

"' ' '

Ș1ștaro

•1

!-.

.. -:r

;

(• ;.f

' , , , , , < ,, ' , . ,. , . .

/',

-·.,

1ț

; ț

"•J

<-..{

.. /,

_1,

'. ','<

-...'

" , / , 4

--· .

·,

. ,•

lt I

•

-·

•t,..l:-:-

,. ---.:.

;

•- .:.

-f ' ·i'\ :t

· · ,: ,

i.. ·

·": ;. r,

•"1'•; :·-··J

-"--

t11-

l': ,,, ..,

, ,,,,, r t-.L,1r-, , ,"

i '' '

.·.

o,S

•

.._

/:'

' ' ' . ,

, ,, '

,.,

•- !'.

--<;

''J

•U•

•

,')

,:.'

-- - .

•

.;j ·_

, , '

\;. ' i

··

j.,

;

\..

... , ..

, ... ,>,',>"

,• ;

, .

_,-··;·,,.,:,..,.._

·,·

•

· ··:--

1 ·•,

•

el-

, ,

,X,

'ii

♦.

',' '"'' '" "

., .

- ,'/1

•

.svp

4 \

•

, , (.. ,:,ț, , ,._ ,l•,

, ', ,,,,, $ ,

/llÎi,n-i1'

·--,.\_fi-.,

093

_.,

• •

-ur:}"..

... , . ',', , ' , ,' < <r " ! - i , ; .

- ,, " ,, '

". ' . " ,.

"''

•

',',','

·?

"'1q

;

t i ' \

- - ef"-s,-: ; ·

v ', ,

', ' l' , ,'' • - . '

i'"

:t. \:.

• ""'

,'.w','<''',i.,'"-','

',",

♦

,.,

'40

'·

t,.

:,.

•

""',',

';.'

•

r.''

!_,..

4l ·

, .. ...

. 'rmgs11

•.

,..

\le,

.:-.-

,,,,, ..._,ți,,'\ ,','<' ,\

t.'

I-:) ·•

-1

.,\;.,.,.

t-\

,','

",', ,',',>-..'',':t

..,.

_,.

1-..:.

',',>-

·-

-:=

t '

"--

•

,_ y

.·-

-.'.c=.:'

•-.:..,1,,.~ .

o -

, -.,. ,

..--, , ",',',", ,

, ·

,- .

.,,...,,ț,.

tl?

•

t-J

::"

'" ,

I .

-- ;:. \':-,_.

;..'.;1:_,,.;t

f ¼:

·:·_

•• ---·---r---,... _ ;.·-·

:-r

•...._

•

;1 :

r,:

, ',',',"'t,,,',,._;•

• • ·

J._

•

• .

TI"'

• .._:

/..

', ',',',"f,',...:

1-.

,:,.s.\

·'

. .' ._

·"' .

•

_.- . '

· c/

'A , .' ' [i , i; ; "" , "" . '

" , '" , ., , ', , '\ , . , '

, . , . , :, ,

,r··

,.e

/--

t·

'°<-"

.. "

. • --:.:.'

•

S1nta,

,..,,,.,-.A

1t1•

- ....

. , , , ,

' '

.I"

-,..

, .., - .... ...... ·..,·;

:k-•.I'

'.-•

---::

....

Jy·

•

-..

)

•

',-

...:

.,..

, .Jl'I

• - ,

..:.-,\,.--:

(} , -

•

Sl.r

..,:...

L egenda

- ?

.·

.. · . :

°'.'

,j,.

· ,,

. /.

.,-• · I

.._.--:

,,,

,, r

-ic ·

/, ·-• / ,•

"..

'..

•

t........

••

. * ,:, ~ • N

"'<

JI}

activități de creștere a animalelor

intensitate medie

±.

i,--,

•

, • ' - ,·

:., •• ;

,w .

•:;·

. .

;

,·

1 ; 000

2,000 . •

4,00D

,,. , _

,-,

,--,,

depoz i tarea

il egală a deșeurilor

intensitate redusă

··

r._p,,,,

,ț.

r(/.

•

11•

\ .'

Mete r s

,,.

••

·1 --

,,?· .-

;

•li

-k

'---'

Limi t a situlu i

ROSCI03 :7

P _ ădur ; a Neudorfului

,•

1·

-.:.r<,"

' '.-.

d .. :

, ·

•

,,_...

•

·-

·,

;:,_

•

·- •

•

Jtll

omea

"= ? ' ' , " . ·... -··

,._,

' •

•

\ --

iț

•

J.1

<t>.'

'•t•- ··

"r'•-·...

·•

.,...., ....,,. -

1 ·

_,_

;Jf"J /

Fo,

11,

P."iJn":'

" '

I '

; i .f

.C„v-

, - ,,

. 'J

5999

\, --

Harta amenințărilor - impacturilor viitoare din s i tul ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

-;l·•.-

Harta 19

, ..

,-'li

, .

•,.

f,..

···•-:-,

96 .

-;;:_

.,._

.; . , , . .

' .

t 1

' ..

, , , ' 1

, i-

.. ,

- 'I.;

!..

l,;

095

.-.

·1

.:1:: -..-

'f.i!

[ "

,.,

,,.

/M·

' ., .

, , ' ' '

K ';, ' ' , ""' -

- - ••,1,._

, ,

, I ..

•..,; • l .t'

lot!

·l

•

. .

:...

•

,')., , , ,, , .. < .

♦.

.!t).ț,..'. _ .)

"\;:;

•

· -..,.1

c I

. ... -J?- -'

-:., ·

•

-- .

?'.

.==-

#'"

•

''' '"

y-(

,.-;

,<.'

.. .,

' ' \ ,:, ,

"\f·-- .4. '.7

,.:

,:e

.,.,·· :---,

ț,,

; }'"'

, , , ' , , , ' . , , ' - , , ; ? _ 1,.f' , IC.

, , "l ' t. , \

'," , " ', 1.

;

1 '', - _; ' ,

. ..

,,rv,

•

'/)

; •

•

' ' '- ' ' '

/ .

.ZVț

-1"\I!

.•

.•·

••

, ',

':v'<',

'<'f.

,,;t"'

•.

, .. ,. . . , ,

P-

llr'

.:,.

•

---:)'."

•

-g;.

''','

,',

••\,h

--1-

,,.

-'-

:, _

3,093

(::

•

,t, ,- Jt.

' '''

;

.,,

:- ;--

i'-"'...;'

, ț

fPU

• '.

, ț,

' ' -C. \ \."<" " ",

_;...::.::

' ,;

,,:,

;

<(.,

',' ',','

f.P.'-

•

....V. ;

;

' ''i'',',

','i'

,',

" <'

'"-

'i':

♦.

;

•

,\•

.·

; ;:

.. , ,, , ,,'

,,,,,','

'f.. ',°'!-, ,, '

r;/-,;l

trtn

·1L

...•

\,..

.:., ',#..._',' , ' ' -t. ',',',' ,'

'"'""

- _ -

J :

11"'-,,

, ' , , . ' v

·-

.,..,:_

J, r

ț.

--:

ei:

,' ' " ,. , ' '

, r ... \ ,

•

-=-

-- --=- ....

Bogda

v,·

,·

'.,

'.\,. ,

' /",'<', ,',

{

., 1

,jr- ,.

_.-

j;. .•

;.,.

•

• •

t ,..

.. ---

•

- ·

---...,

'-t

c""·'

:--

•

,',

,',,;'._,,,,

.. .... - .

; r

r1....

• •

;

i ' ' '"' ' ',

':!,

...,. '

,r-

- •

•,

·-

; • ..

, . .... .. ..

..:.r·--:- .

:---"

. - · -_,

....

J'l,' ' t, '

, \

-O

V_./

.. .

O.t .;,,,

Legenda

1 .

l·

•

••

.,_;

• · '" .

•

- ;

:" ·.,+

./r"- '-..

SinÎor

/"':.

,,-;.<·''f"'.

1t-'-

c;.;

r.:. '.., ','--. ,,,',',', , y

('•.-·· ♦

I , 1 c ·

·-"<

activități de creștere a animalelor - intensitate medie

I·

/ :'

.;._

1../

1,,.......

' ,·

--!r n ..

f. o -

o W o

2 ,

000

·- f ·

f. '.

/ '

4,00

: !

'J_

......

, { , .'.

,._::;.-

"I'

:),_\ 7

/ . , ;,

•

i..

•

\ .

f9tS

ISSS;)

depozitarea ilegală a deșeurilor

intens it ate redusă

{

Limita sitului ROSC I 0337 Pădurea Neudorfului

t.J>-"'"

•,

, ,

</J.

"'...... ,,,.. .....

' · l1

h,.

•

1;_.

. r

;

Mete r

. -l

I\;»'

.. -

{,b"

•

~ W

. f' -

,./

••J

\,►-- - ,

Come11 - "t-; 1

•

Ș-;

••

•

'·, g

-.,i i'I•)

. ,;;

" -- .

s: i/,

•

,»P.•Jt

·.. t=. r

•

=-i,

;

....

... - --. ....

QtJt.fi. ,

•

"·

,<5' ;

1 • ;::

ANEXA nr. 2

PLAN DE SUPRAVEGHERE ȘI PAZĂ

privind supravegherea și paza sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

întocmit în conformitate cu prevederile art. 3, 4 și 5 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare.

Cuprins

Scopul planului de supraveghere și pază Caracteristicile generale ale sitului

Reglementări privind elaborarea planului de pază al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Reglementări privind dispozitivul de supraveghere și pază al sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, accesul spre sit și circulația în interiorul acestuia

Obligații si atribuții generale specifice ale rangerilor pe teritoriul sitului Natura 2000 Forme de cooperare ale rangerului cu alte organe abilitate cu atribuții specifice în aria naturală protejată

Mod de acțiune a rangerilor în diferite situații create pe suprafața și în vecinătatea ariei naturale protejate

Programul de implementare a planului de supraveghere și pază Dispoziții finale

SCOPUL PLANULUI DE SUPRAVEGHERE ȘI PAZĂ

Planul de supraveghere și pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului are ca scop stabilirea condițiilor necesare pentru supravagehrea și paza obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate, pe teritoriul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în corelare cu măsurile de conservare ale speciilor și habitatelor de importanță comunitară stabilite în planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Obiectivele planului de supraveghere și pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

Stabilirea condițiilor de desfășurare a activităților antropice pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, astfel încît să se asigure menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară, ce se constituie în obiective de conservare pentru aria naturală protejată, conform planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Stabilirea modului de desfășurare a serviciului de supraveghere și pază pe teritoriul și în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Stabilirea

programului

desfășurare

și

resurselor

necesare

pentru implementarea

planului

supraveghere

și

pază

sitului

Natura

2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, precum și a indicatorilor de performanță necesari pentru a evalua eficacitatea aplicării acestuia.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE SITULUI

Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul național prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului are ca obiective de conservare următoarele:

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun,

ii.

91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen,

iii.

1352 -

Canis lupus , lupul.

Custodele ariei naturale protejate este Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei "Excelsior", conform Convenției de custodie nr. 314 din 13.02.2014, semnată de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei "Excelsior".

Forma de relief în care se regăsește aria naturală protejată este cea de podiș. Situl Natura 2000 cu o suprafață de 4502ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanță comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureș, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlnește aici condiții prielnice pentru reproducere și iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă.

Situl se află pe teritoriul administrativ al localităților Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani.

Obiectivul nu se încadrează în categoria celor referitoare la obiectivele declarate de interes strategic care să impună avizul S.R.I. pentru personalul de pază.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE PAZĂ AL ARIEI NATURALE PROTEJATE ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI

Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt necesare planurile de supraveghere și pază în vederea asigurării, conservării habitatelor și speciilor de interes comunitar care se găsesc în formularul standard al sitului:

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun,

ii.

91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen,

iii.

1352 -

Canis lupus , lupul.

Emiterea actelor de reglementare de către autoritățile competente în domeniul protecției mediului de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se face cu avizul custodelui, în conformitate cu prevederile legale.

Avizul custodelui se eliberează conform prevederilor anexei nr. 9 la Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014., cu modificările ulterioare.

REGLEMENTĂRI PRIVIND DISPOZITIVUL DE SUPRAVEGHERE ȘI PAZĂ AL SITULUI ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI, ACCESUL SPRE SIT ȘI CIRCULAȚIA ÎN INTERIORUL ACESTUIA

Dispozitivul de supraveghere și pază este situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, 4502ha, situat pe raza județului Arad. Situl se află pe teritoriul localităților Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani.

Suprafețele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele:

Lipova - 2554ha, reprezentând 10,29% din suprafața UAT,

Șiștarovăț - 753ha, reprezentând 16,73% din suprafața UAT,

Zăbrani - 1195ha, reprezentând 10,29% din suprafața UAT. ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală. Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

Latitudine nordică 46°00'30"N,

Longitudine estică: 21°39'31"E.

Accesul spre situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și în interiorul acestora se realizează pe rețeaua de drumuri existente ce include drumuri de diverse categorii: naționale, județene, comunale, agricole, căi ferate și poteci. Rețeaua de căi de acces cuprinde:

DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova,

DJ 691: Mașloc - Alioș - Neudorf - Lipova,

DJ 691A: Hodoș - Sintar - Charlottenburg - Mașloc,

DJ 572: Brestovăț - Cuveșdia - Șiștarovăț - Lipova,

CF Curtici - Arad - Lipova - Deva,

CF Timișoara - Zăbrani - Lipova - Deva.

Circulația în interiorul sitului se face fără a perturba starea de conservare a habitatelor și a speciilor.

Circulația cu mijoacele motorizate pe teritoriul sitului se va face cu viteză care să nu pună în pericol viața faunei care se deplasează în zonă, în special a speciilor de interes comunitar și național.

Personalul custodelui, rangerii precum și personalul cu competențe specifice în exercitarea atribuțiilor de serviciu - ambulanța, poliție, jandarmerie - pot face excepție de la restricțiile de circulație. Pădurarii, inginerii silvici și alte persoane cu atribuții de serviciu se pot deplasa cu acele mijloace și de asemenea manieră încât să respecte condițiile de menținere a stării de conservare a speciilor și habitatelor menționate în planul de management. Rangerii se vor deplasa în teren cu bărci sau autoturisme de teren, și vor fi dotați cu: efective personale adecvate, telefoane mobile, stații radio emisie-recepție fixe și mobile, lunetă, binoclu infraroșu, trusă de prim ajutor, GPS și altele asemenea.

În timpul circulației în cadrul obiectivului de pază se vor repecta regulile afișate sau comunicate de către custode prin intermediul panourilor, a indicatoarelor de avertizare cu privire la activități permise și nepermise, sau a altor mijloace de comunicare.

În cadrul obiectivului va fi constituit un post mobil, care vor patrula și verifica întreaga suprafață a ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

OBLIGAȚII ȘI ATRIBUȚII GENERALE SPECIFICE ALE RANGERILOR PE TERITORIUL SITULUI NATURA 2000

Obligații si atribuții generale

Rangerii sunt obligați să cunoască și să respecte îndatoririle ce le revin, fiind direct răspunzatori pentru supravegherea, paza și protecția diversității biologice, reglementarea activităților de valorificare a resurselor naturale, alte activități economice.

În timpul serviciului, personalul de pază este obligat conform cu art. 48 din Legea nr.

333/2003, cu modificările și completările ulterioare:

-să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale și cu dispozițiile interne ale custodelui;

-să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit infracțiuni, sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, persoanele care încalcă normele interne stabilite prin regulamente proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să oprească și să predea poliției pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracțiunii, sau a altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces verbal pentru luarea acestor măsuri;

-să încunoștiințeze de îndată șeful său ierarhic și conducerea custodelui despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului și despre măsurile luate;

-în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere a acestuia și de salvare a persoanelor, a bunurilor și a valorilor, să sesizeze pompierii și să anunțe conducerea custodelui și poliția;

-să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor și de evacuare a bunurilor și a valorilor în caz de dezastre;

-să sesizeze poliția în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul custodelui și al ariei naturale protejate și să-și dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliției pentru prinderea infractorilor;

-să păstreze secretul de stat și cel de serviciu, dacă, prin natura atribuțiilor, are acces la asemenea date și informații;

-să poarte uniforma și însemnele distinctive;

-să nu se prezinte la serviciu sub influența băuturilor alcoolice și nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;

-să nu absenteze fără motive temeinice și fără să anunțe în prealabil conducerea custodelui despre aceasta;

-să execute întocmai dispozițiile șefilor ierarhici, cu excepția celor vădit nelegale și să fie respectuos în raporturile de serviciu;

-să execute, în raport de specificul obiectivului, supravegherea și paza bunurilor sau valorilor, precum și orice alte sarcini care i-au fost incredințate, potrivit planului de supraveghere și pază și a fișei de post;

-să respecte consemnul general și particular al postului;

-să verifice modul de aplicare a măsurilor de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară impuse de custode, prin planul de management,

-să participe la evaluarea eficacității măsurilor de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară, impuse de custode.

Obligații si atribuții specifice

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, rangerii vor acționa pentru prevenirea și eliminarea amenințărilor provocate de următoarele vulnerabilități la adresa sitului după cum urmează:

-depozitări ilegale de deșeuri;

-braconajul;

-recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vătămarea exemplarelor aflate în mediul lor natural, specii de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane;

-pertubarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, hibernare, creștere și de migrație;

-deteriorarea, distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

-arderea vegetației;

-practicarea sporturilor extreme - enduro, motocross, mașini de teren;

-turismul în masă;

-înmulțirea necontrolată a speciilor invazive;

-defrișări, tăieri rase și lucrări silvice pe suprafețe mari;

-amenajări forestiere și tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate;

-vânatoarea în timpul cuibăritului;

-adunarea lemnului pentru foc, culegerea ciupercilor.

Custodele prin intermediul rangerilor va urmări respectarea prevederilor Legii nr.

407/2006, cu modificările și completările ulterioare:

-este interzisă vânarea puilor nezburători a păsărilor de interes cinegetic;

-accesul vânătorilor în perimetrul protejat se face în baza permisului de vânătoare și a avizului pentru cotele de recoltă emis de custodele ariei naturale protejate.

-este interzisă vânătoarea în zonele de liniște stabilite pe suprafața fondului cinegetic.

Rangerii vor preveni și vor interzice:

-distrugerea sau degradarea panourilor sau indicatoarelor informative, împrejmuirilor, plăcilor, semnelor de marcaj sau orice altă amenajare aflată în inventarul ariei protejate;

-aprinderea și folosirea focului deschis în afara vetrelor amenajate de către custode;

-abandonarea deșeurilor înafara locurilor special amenajate și semnalizate pentru colectare;

-accesul cu mijloace auto înafara drumurilor permise publicului.

Custodele prin intermediul rangerilor va monitoriza activitatea de pășunat în cadrul ariei naturale protejate pentru stabilirea impactului acestei activităti asupra florei și faunei și pentru stabilirea unor restricții în zonele eventual afectate. Se va urmări ca activitatea de pășunat să se desfășoare pe baza unui contract încheiat cu administratorul sau proprietarul legal al pașunii avizat de custode. Utilizarea pășunilor va fi permisă cu prioritate deținătorilor de animale, persoane fizice sau juridice rezidente în toate localitățile din zona protejată.

Rangerii vor raporta custodelui toate neregulile și contravențiile constatate în teren

astfel:

-vor sesiza organele de cercetare penală cu privire la depistarea unor infracțiuni

constatate în arealul sitului;

-vor monta panouri de avertizare în locul unde acestea lipsesc;

-vor preveni și nu vor permite vânătoarea în perioada cuibăritului păsărilor;

-vor urmări prevenirea incendiilor și nu vor permite folosirea focului în câmp deschis;

-în colaborare cu organele de poliție vor efectua pânde în locul unde au fost depistate capcane pentru braconaj;

-nu vor permite campatul în interiorul sitului, înafara spațiilor amenajate în acest

sens;

-vor colabora cu Garda Națională de Mediu în cazul tuturor infracțiunilor de mediu;

-nu vor permite tăierile ilegale de arbori;

-nu vor permite depozitarea ilegală de deșeuri;

-nu vor permite tăierea meandrelor prin care se crește viteza apei și implicit

eroziunea;

-nu vor permite deversări de ape menajere provenite din fose septice, canalizări și altele asemenea.

Vor executa paza obiectivului în situații speciale:

-în perioada de reproducere a speciilor din zona;

-în perioada sezonului de vânătoare;

-în perioada rece, când se fac defrișări de arbori.

FORME DE COOPERARE ALE RANGERULUI CU ALTE ORGANE ABILITATE CU ATRIBUȚII SPECIFICE ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ

Rangerii vor coopera cu organele de poliție din localitatile: Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani, cu Inspectoratul Județean de Poliție Arad, Jandarmeria arad, Pompierii din Arad și Lipova, primăriile localităților mai sus menționate pentru prevenirea și combaterea actelor ilegale în aria sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Rangerii vor participa la acțiuni de informare, promovare și conștientizare a comunităților, în special a copiilor și tinerior din localitățile Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani. De asemenea, rangerii vor lucra cu voluntari și vor coordona activitatea acestora de suport a implementării planului de supraveghere și pază și a măsurilor de conservare a speciilor și habotatelor de importanță comunitară și națională. În acest sens vor colabora instituțional cu conducerea

școlilor

din

regiune,

Inspectoratul

Școlar

Județean

Arad

și

organizații neguvernamentale cu activitate în domeniul voluntariatului pentru protecția mediului.

MOD DE ACȚIUNE A RANGERILOR ÎN DIFERITE SITUAȚII CREATE PE SUPRAFAȚA ȘI ÎN VECINĂTATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE

În toate situațiile impuse în perioada exercitării serviciului în aria naturală protejată, personalul de pază este obligat să respecte prevederile art. 47 și 48 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare, privind obligațiile și îndatoririle agenților de securitate.

În caz de forță majoră - atac armat, pătrundere frauduloasă în sit, incendiu, agenții de securitate, rangerii, acționează în următoarele direcții:

-solicită sprijin profesional și calificat instituțiilor statului cu care colaborează folosind numărul unic de urgența 112;

-procedează la identificarea zonei afectate, calamitate;

-efectuează o evaluare succintă a situației create, în scopul luării primelor măsuri de neutralizare a efectelor nocive, sau a stopării acțiunilor ilegale manifestate;

-izolează câmpul infracțional și indentifică eventualii martori;

-în eventualitatea existenței unor victime, va lua primele măsuri de acordare a primului ajutor și de salvare a acestora;

-până la intervenția personalului specializat, sprijină persoanele desemnate din cadrul obiectivului în activitatea de evacuare și protejare a bunurilor și valorilor din cadrul sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

100

PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE SUPRAVEGHERE ȘI PAZĂ

Nr. crt.

Activitate

Respon- sabil

Perioada de implemen- tare

Nr. de deplasări necesare

Indicatori

Resurse necesare

Financi- are*

Materiale**

Umane

Verificarea aplicării măsurilor de conservare menționate în avizele emise de custode

Excelsior

permanent

12/an

Nr. avize emise și verificate

25000

Autoturism teren, GPS, aparat foto,

dronă,

Patrulări pentru verificarea în teren a activității economice și de altă natură desfășurată în sit și în vecinătatea acestuia

Excelsior

Permanent

50/an

Nr. rapoarte de constatare

50000

Autoturism teren, GPS, aparat foto,

telefon mobil, dronă,

Marcarea căilor de acces, a zonelor de campare și a zonelor sensibile

Excelsior

Permanent

5/an

Nr. marcaje și indicatoare amplasate

30000

Autoturism teren, GPS, aparat foto, scule și unelte de

mână și electrice

Informarea și conștientizarea comunităților locale

Excelsior

Permanent

5/an

Nr. evenimente organizate și nr. participanți

25500

Autoturism teren, GPS, aparat foto, scule și unelte,

videoproiector

Coordonarea și implementarea activității de voluntariat

Excelsior

Permanent

10/an

Nr. voluntari implicați/ nr. rapoarte de activitate

35000

Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil,

scule și unelte de mână și electrice,

Participare la trening-uri și cursuri specifice

Excelsior

Permanent

2/an

Nr. participări la evenimente

20000

Autoturism, laptop, aparat

foto

Controlul activităților desfășurate pe teritoriul ariei naturale protejate

Excelsior

Permanent

50/an

Nr. rapoarte de activitate, nr de sesizări

soluționate,

50000

Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil, dronă,

Participă la verificarea suprafețelor afectate, a probelor și la anchetarea situațiilor frauduluoase identificate

Excelsior

Permanent

24/an

Nr. rapoarte de activitate, nr de sesizări

soluționate,

25000

Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil, dronă,

* - vor fi asigurate din surse proprii și din proiecte cu finanțere națională și europeană.

** - vor fi completate și cu alte resurse materiale, în funcție de necesitatea identificată la desfășurarea activităților respective.

DISPOZIȚII FINALE

Planul de pază a fost întocmit de către custode, Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei "Excelsior", în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

ANEXA nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI

Articolul 1

Arii naturale protejate care fac obiectul prezentului regulament:

Situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, denumit în continuare "SCI- Neudorf", a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Art 2.

Scopul constituirii ariei naturale protejate

Scopul pentru care a fost instituit SCI-Neudorf este menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a populațiilor speciilor și habitatelor de importanță comunitară de pe teritoriul acestuia, prin dezvoltarea durabilă a comunităților locale și prin utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Art 3.

Localizarea și limitele ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 SCI-Neudorf este situat în partea de sud a județului Arad și are o suprafață de 4502,00 ha, pe teritoriile administrative ale localităților Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani. Procentul de ocupare al sitului în cele trei unități administrativ-teritoriale sunt: Lipova - 10,29% = 2554ha, Șiștarovăț - 16,73% = 653ha, Zăbrani - 10,29% = 1195ha. Limitele SCI-Neudorf sunt cele prezentate în anexă la O.M. nr. 2387/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate SCI-Neudorf revine Asociației pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei

„EXCELSIOR", denumită în continuare "custode", în calitate de custode al acestora - conform Convenției de custodie nr. 314 din 13.02.2014. Custodele integrează într-un plan unitar și supraveghează toate activitățile din SCI-Neudorf, organizează și efectuează activitățile specifice, în conformitate cu atribuțiile sale și actele normative în vigoare.

Articolul 5

Domeniul, modul, de aplicare a prezentului regulament:

Aria naturală protejată SCI-Neudorf va beneficia de un management unitar și de un regulament, urmând să se aplice măsuri specifice obiectivelor pentru care a fost instituit.

Articolul 6

Activitățile custodelui legate de managementul SCI-Neudorf sunt coordonate de către custozi desemnați din cadrul Asociației Excelsior, conduși de către Președintele asociației. Respectarea avizelor custodelui este obligatorie pentru beneficiarii acestora, custodele având obligația să informeze instituțiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din avizele în vigoare și să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, de refacere a suprafețelor afectate/degradate, cheltuielile fiind suportate de către beneficiarul avizului.

Articolul 7

Custodele faciliteează participarea factorilor interesați la managementul SCI- Neudorf.

Articolul 8

Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din situl SCI-Neudorf se armonizează de către autoritățile emitente ale acestora cu prevederile planului de management al SCI-Neudorf, în termen de 6 luni de la data aprobării acestuia.

Articolul 9

În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte și/sau activități care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autoritățile

competente

pentru

protecția

mediului

solicită

și

țin

seama

avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.

Articolul 10

Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexa 4 A, B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care trăiesc atât pe teritoriul SCI-Neudorf cât și în afara lui, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;

distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură;

deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale;

deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.

Articolul 11

În cadrul procedurii de elaborare a amenajamentelor silvice, custodele va fi consultat începând cu întocmirea temei de proiectare, urmând să participe la Conferințele I-a și a II-a de amenajare și, după caz, pe parcursul derulării activităților de culegere a datelor din teren.

Articolul 12

Pentru activitatea de exploatare silvică, custodele va primi de la titularul parchetului documentația aferentă partizii.

Articolul 13

Recoltarea, capturarea și valorificarea plantelor plantelor și animalelor aparținând speciilor prevăzute în anexa 5 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade;

interdicția temporară și/sau locală a recoltării și culegerii anumitor specii, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

reglementarea perioadelor, a modurilor și mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

încurajarea cultivării și creșterea în captivitate a speciilor de floră și fauna sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale.

Articolul 14

- 1. Colectarea/recoltarea de specii de floră și faună sălbatică, în scop comercial, se poate face doar cu avizul / punctul de vedere scris al custodelui, cu excepția

speciilor comune de plante folosite în scop medicinal care urmează regimul prevăzut la aliniatul 2.

2. Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai în limita capacității de suport a ecosistemelor astfel:

în cantități mici, necesare uzului familial, fără avizul custodelui;

în scop comercial, în baza documentației specificată în Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările și completările ulterioare, care va cuprinde speciile, cantitățile, perioadele și locațiile exacte de colectare;

în scop științific în baza legislației specifice, cu punctul de vedere al custodelui.

Activitatea de recoltare, capturare, achiziție de specii de floră și faună se realizează conform art. 3 și 14 din Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoane fizice, respectiv conform art. 4, 5 și 6 din Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare, pentru persoane juridice. Documentația depusă la sediul autorității teritoriale pentru protecția mediului, în vederea obținerii autorizației de mediu, va conține un studiu de evaluare a resurselor naturale, întocmit de societăți sau persoane fizice atestate în acest domeniu.

Articolul 15

Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în SCI-Neudorf se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, ce au fost armonizate cu planul de management al SCI-Neudorf, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor.

Articolul 16

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul SCI-Neudorf, se poate face numai cu consultarea și avizul custodelui, conform Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

Articolul 17

Custodele are dreptul de a verifica punerea în practică a tipului, intensității și volumului tratamentelor / tăierilor în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe raza SCI-Neudorf. În acest scop structurile de administrare silvică vor pune la dispoziția la cererea custodelui borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă.

Articolul 18

Pe teritoriului SCI-Neudorf, vânătoarea se poate organiza și desfășura în conformitate cu prevederile legale, cotele de recoltă primind acordul custodelui.

Articolul 19

Acțiunile de evaluare a vânatului și de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea custodelui. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța

custodele înainte cu 10 zile lucratoare despre intenția de a organiza evaluarea vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce privește data evaluării.

Articolul 20

Vânătoarea se organizează și desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentului Regulament, respectiv:

În vederea conservării faunei de interes cinegetic, custodele SCI-Neudorf, împreună cu gestionarul fondului cinegetic, cu informarea autorității competente pentru protecția mediului, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de liniște a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecție prin planurile de management cinegetic.

Suprafața zonelor de liniște a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafața totală a fiecărui fond de vânătoare.

Acolo unde există coridoare ecologice, de migrație, ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de liniște se constituie integral sau parțial, după caz, în suprafața acestora.

Managementul speciilor de interes vânătoresc din perimetrul SCI-Neudorf se face conform prevederilor legislației specifice din domeniu și ține cont de includerea acestuia în rețeaua Natura 2000.

Planul de management cinegetic al fondului cinegetic nr. 73 Neudorf se corelează cu planul de management al SCI-Neudorf.

Articolul 21

Faptele ilegale din domeniile vânătorii și pescuitului pot fi observate și constatate

jandarmerie,

Garda

Forestieră

Oradea,

Garda

Națională

Mediu

- Comisariatul Județean Arad, personalul împuternicit al custodelui, sau de ofițerii și subofițerii de poliție, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 21

Acțiunile de gospodarire a faunei de interes cinegetic de pe toată suprafața SCI-Neudorf se organizează de către personalul de specialitate din Ocolul Silvic Lipova - administrator al fondului cinegetic, și custode.

Articolul 23

În cazul producerii de fenomene de forță majoră - incendii, calamități naturale epizooti, focare de infecții și altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, având responsabilitatea informării custodelui, în vederea mobilizării și luării măsurilor de prevenire, reducere și eliminare a efectelor negative. Custodele va acționa conform reglementărilor în vigoare și convenției de custodie. Custodele va înștiința Agenția pentru Protecția Mediului Arad cu privire la evenimentele produse, în vederea stabilirii măsurilor de remediere cele mai eficiente.

Articolul 24

Se interzice accesul public cu mijloace auto și mijloace motorizate off-road pe: drumurile forestiere semnalizate în acest sens. Se interzice accesul public cu mijloace auto și mijloace motorizate off-road în afara: drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere.

Articolul 25

Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție.

Articolul 26

a. În SCI-Neudorf amplasarea de construcții noi se va face cu respectarea prevederilor legale, cu avizul custodelui atunci când este vorba de construcții în extravilan, avându-se în vedere necesitatea integrării adecvate a acestora în ansamblul peisagistic, în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal și general, legal aprobate.

b. Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafețe mari, cum ar fi: aducțiuni de apă, baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă și medie tensiune, conducte de transport gaz metan și altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul custodelui, dat în baza studiului de evaluare a impactului asupra mediului și biodiversității, respective studiului de evaluare adecvată a impactului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar, după caz.

c. Avizul custodelui va fi solicitat atunci când este cazul, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 27

Construirea de obiective de orice fel, în imediata vecinătate a SCI-Neudorf se va face conform reglementărilor în vigoare, în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal și general, legal aprobate.

Articolul 28

Custodele are dreptul să verifice existența autorizației de construcție precum și modul de respectare a acesteia și să sesizeze instituțiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.

Articolul 29

Custodele solicită și deține copii la zi ale PUG, hărți cadastrale și registre cadastrale ale localităților din perimetrul SCI-Neudorf sau din imediata vecinătate a acesteia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor și al construcțiilor.

Articolul 30

Autoritățile administrației publice locale/județene asigură evidențierea limitelor SCI-Neudorf în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a planului de management. Prezentul Regulament va fi adoptat ca anexă a planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, aplicarea lui fiind obligatorie în perimetrul SCI-Neudorf.

Articolul 31

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale se va realiza în limita utilizării durabile a acestora, cu punctul de vedere al custodelui, conform măsurilor cuprinse în capitolul

de Management al apelor din cadrul planului de management. Custodele are dreptul de a monitoriza din punctul de vedere al planului de management activitatea de exploatare a agregatelor minerale, modul în care se respectă avizele/punctele de vedere emise de custode și actele de reglementare emise de autoritățile de reglementare ale statului. Custodele va păstra legătura permanent și va colabora cu instituțiile cu rol avizator pentru evaluarea și controlul activităților de pe teritoriul sitului: administrații publice locale, Consiliul Județean Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda Națională de Mediu

- Comisariatul Județean Arad, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad, Direcția Silvică Arad - Ocolul Silvic Lipova, Garda Forestieră Oradea, Direcția de Sănătate Publică Arad.

Articolul 32

Custodele, după emiterea actelor de reglementare necesare, are dreptul de a monitoriza habitatele și speciile de interes comunitar de pe amplasament și din vecinătatea acestuia, iar în cazul în care se observă un declin al populațiilor speciilor de interes comunitar și național, sau al habitatelor de interes comunitar, din vecinătatea perimetrului de

desfășurare a activității de exploatare și prelucrare a agregatelor minerale, custodele va informa autoritatea competentă de mediu despre situația creată. Chiar dacă activitatea de exploatare se desfășoară conform actelor de reglementare emise de autoritatea competentă de mediu și custode, în această situație custodele, societatea comercială în cauză și autoritatea competentă de mediu vor stabili de comun acord o serie de măsuri menite fie să reducă impactul negativ pe amplasamentul afectat, fie măsuri care să îmbunătățească condițiile de habitare a speciilor afectate în alte perimetre de pe teritoriul SCI-Neudorf. Toate aceste demersuri se vor realiza cu respectarea legislației în vigoare, după caz. Perimetrele propuse vor avea o suprafață minimă egală cu de două ori suprafața afectată de activitatea societății comerciale respective. Cheltuielile pentru implementarea măsurilor de îmbunătățire a statutului speciilor și habitatelor afectate de activitatea de exploatare a agregatelor minerale vor fi suportate de către societatea comercială în cauză, a cărei activitate a condus la declinul speciilor și habitatelor respective.

Articolul 33

Custodele poate dezvolta măsuri pentru exploatarea durabilă a resurselor minerale, în conformitate cu obiectivele de conseravare a populațiilor speciilor și habitatelor de interes comunitar și național, precum și pentru a participa la dezvoltarea durabilă a comunităților rurale din regiune. Măsurile elaborate vor fi introduse în planul de management fie la revizuirea acestuia, fie în planul de management succesiv celui în funcție.

Articolul 34

Peisajul rural tradițional reprezintă unul dintre cele mai de preț bunuri, atât pentru promovarea dezvoltării durabile a comunităților locale și îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora, cât și pentru conservarea populațiilor speciilor și habitetelor de interes comunitar și național. În acest sens, custodele va introduce măsuri pentru conservarea peisajului rural tradițional din SCI-Neudorf. Măsurile de conservare a peisajului rural tradițional din SCI-Neudorf, elaborate și propuse de către custode, vor fi folosite de administrațiile publice locale și autoritățile de reglementare în domeniul protecției mediului și dezvoltării regionale în planurile și strategiile proprii. Măsurile elaborate vor fi introduse în planul de management fie la revizuirea acestuia, fie în planul de management succesiv celui în funcție.

Articolul 35

În vecinătatea SCI-Neudorf va fi promovată cultura soiurilor locale. În acest sens, custodele va desfășura și va promova studiile de identificare și conservare a soiurilor locale, împreună cu promovarea utilizării acestor soiuri în cultură pe suprafețe cât mai largi.

Articolul 36

În vecinătatea SCI-Neudorf va fi promovată și încurajată producția bio și a produselor locale tradiționale.

Articolul 37

Custodele își asumă să realizeze anual, în parteneriat cu factorii interesați, administrația publică locală, producătorii agricoli și cei din industria alimentară, promovarea produselor locale tradiționale/bio realizate în vecinătatea SCI-Neudorf.

Articolul 38

Custodele va facilita dezvoltarea de asociații de producători și parteneriate de afaceri, regionale, naționale și transnaționale, în sensul promovării și încurajării producției locale tradiționale și bio.

Articolul 39

Pe teritoriul și în vecinătatea SCI-Neudorf se va promova dezvoltarea infrastructurii verzi și a coridoarelor ecologice, ca și condiție de păstrare a structurii și funcțiilor ecosistemelor, pentru conservarea biodiversității. În accepțiunea prezentului Regulament, se înțelege necesitatea păstrării și dezvoltării infrastructurii verzi ca suport material pentru furnizarea serviciilor ecosistemelor caracteristice regiunii - cursuri de apă, păduri de luncă, pajiști, agroecosisteme, respectiv a valorii economice a acestor servicii ale ecosistemelor.

Articolul 40

Custodele, pe baza unor studii științifice adecvate, cu participarea altor organisme de stat sau private, va elabora și promova măsuri de dezvoltare a infrastructurii verzi pe teritoriul și în vecinătatea SCI-Neudorf. Aceste măsuri vor fi preluate în Planul de management al SCI-Neudorf, după realizarea sa și actualizarea ca atare a planului de management.

Articolul 41

Dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul și în vecinătatea SCI-Neudorf, în special a infrastructurii de transport, va ține cont de măsurile de dezvoltare a infrastructurii verzi în SCI-Neudorf, în special a coridoarelor verzi/ecologice stabilite.

Articolul 42

Custodele înțelege ca pe teritoriul și în vecinătatea SCI-Neudorf să fie promovate activități care să concureze la adaptarea la schimbările climatice a comunităților locale.

Articolul 43

În vecinătatea SCI-Neudorf, vor fi promovate și realizate studii cu privire la folosirea unor soiuri locale și tehnologii agricole tradiționale care să asigure productivitate sporită în condițiile unui climat în schimbare, cu variații extreme ale factorilor climatici.

Articolul 44

Cercetarea științifică pe suprafața SCI Neudorf se va realiza în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 45

Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu acordul custodelui, în conformitate cu legislația în vigoare. Acordul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord în legislația în domeniu, este obligatoriu.

Articolul 46

La acțiunile de documentare pot să participe și agenții de teren ai custodelui, care au dreptul să sisteze imediat acțiunea dacă aceasta nu respectă scopul, mijloacele și durata, prevăzute în acordul custodelui.

Articolul 47

Custodele stabilește măsurile necesare în vederea împiedicării distrugerii voite sau accidentale, a speciilor de plante sau animale strict ocrotite, a biotopurilor și ansamblurilor biotice de pe suprafața SCI-Neudorf.

Articolul 48

Custodele sprijină logistic, în măsura posibilităților, activitatea de cercetare.

Articolul 49

Activitatea de cercetare în cuprinsul SCI-Neudorf, efectuată de către colaboratori externi ai custodelui se poate desfășura și pe baza unui contract de cercetare încheiat cu custodele. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra rezultatelor se stabilește prin contract.

Articolul 50

Colectarea de specii de floră și faună în scop științific sau de cercetare se face conform legislației specifice.

Articolul 51

Custodele inițiază, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare cu specii de plante și animale dispărute, pe baza unor studii, în condițiile legii.

Articolul 52

Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unor studii științifice, în condițiile legii și ale finanțatorului.

Articolul 53

În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale, care periclitează integritatea ecosistemelor și speciile și habitatele de interes comunitar și național, custodele ia măsuri de stopare și eliminare a acestora, pe baza unor documentații științifice, cu respectarea legislației în vigoare.

Articolul 54

În SCI-Neudorf sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea prezentului regulament.

Articolul 55

Punctele de acces în SCI-Neudorf se află în:

Șiștarovăț și Cuveșdia - DJ 572, Chesinț - DJ 691, Lipova, Neudorf și Zăbrani - DJ

682.

Articolul 56

Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se face de către custode, sau numai cu consultarea și punctul de vedere al custodelui și salvamont.

Articolul 57

Proprietarii/administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele turistice și în zonele în care se realizează activități permise pe raza SCI-Neudorf, cu condiția ca aceste activități să nu aducă prejudicii proprietarilor/ administratorilor de terenuri.

Art.

58. 1 - Camparea pe teritoriul SCI-Neudorf este permisă numai în locurile marcate și special delimitate în acest scop.

- Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală - ferigi, mușchi - sub corturi este interzisă;

- Este interzisă camparea în locuri în care se întâlnesc deșeuri de orice fel pe o rază de 20m. În cazul nerespectării acestei reguli se pot aplica amenzi, în cuantumul stabilit prin prezentul regulament și de legislația în vigoare.

Articolul 59

În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice - WC-uri ecologice, aducțiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deșeurilor menajere și altele asemenea - semnalizate ca atare, se poate percepe tarif de campare de către Administratorul spațiului respectiv, contravaloarea acestuia fiind folosită îndeosebi pentru

întreținerea/ecologizarea locului de campare. Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menționate, în cazul în care se constată o degradare accelerată a mediului.

Articolul 60

Aprinderea focului pe teritoriul SCI-Neudorf se reglementează astfel:

- Focurile sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop.

- Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier și la o distanță mai mică de 100 m de limita acestuia.

Articolul 61

Regimul deșeurilor pe teritoriul SCI-Neudorf se reglementează astfel:

- Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul SCI-Neudorf;

- Turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării SCI-Neudorf;

- Deșeurile vor fi evacuate și se debarasează doar în locuri special amenajate pentru colectare;

- Responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor la cabane și alte imobile, cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice, revine gestionarilor cabanelor și imobilelor în cauză;

- Responsabilitatea evacuării deșeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor sau

altor

construcții

utilitate

publică

aflate

în

proprietate

privată

revine administratorilor acestora.

Articolul 62

Se interzice turiștilor tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane.

Articolul 63

1 - Se interzice culegerea sau recoltarea în vederea comercializării de specii de floră, fauna, și altor eșantione de origine naturală din fondul forestier național, altele decât cele aflate sub regim strict de protecție, fără acordul unităților silvice sau al proprietarului, avizul custodelui, precum și nerespectarea normelor tehnice specifice, elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

- Se interzice recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, de pe terenurile proprietate a statului, în scop comercial, fără consultarea și avizul custodelui SCI-Neudorf.

- Activitatea de recoltare, capturare, achiziție de specii de floră și faună se realizează conform art. 3 lit. e) și d), art. 4, 5 și 6 și art.

14 din Ordinul ministrului mediului

și dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoane fizice și pentru persoane juridice. Documentația depusă la sediul autorității teritoriale pentru protecția mediului, în vederea obținerii autorizației de mediu, va conține un studiu de evaluare a resurselor naturale, întocmit de societăți sau persoane fizice atestate în acest domeniu.

Articolul 64

Perturbarea liniștii, prin activitatea turistică sau de recreere - strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio și altele asemenea, în SCI-Neudorf este interzisă.

Articolul 65

Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

Articolul 66

Este strict interzisă degradarea refugiilor, adaposturilor, podețelor, barierelor, sau a oricarei alte constructii ori amenajari de pe teritoriul SCI-Neudorf.

Articolul 67

Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul SCI-Neudorf, produse prin activitatea turistică, este interzisă.

Articolul 68

Spălatul mașinilor sau

a altor obiecte ce pot cauza poluarea, precum și utilizarea detergenților, în apele curgătoare, în lacuri și bălți este interzisă.

Articolul 69

Competițiile și manifestările de grup de orice fel se organizează pe teritoriul SCI-Neudorf doar cu consultarea și punctul de vedere al custodelui și al celorlalți administratori/deținători legali de terenuri.

Articolul 70

Orice activitate de automobilism sau motociclism pe teritoriul SCI-Neudorf, în afara drumurilor publice și a drumurilor forestiere, fără consultarea și avizul custodelui și administratorului silvic este interzisă.

Articolul 71

Custodele monitorizează turismul pe teritoriul SCI-Neudorf, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din SCI-Neudorf, precum și a măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservare.

Articolul 72

Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care se afla sub regim strict de protecție și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cat și în afara lor, sunt interzise turiștilor:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;

distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură;

deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale;

vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5C a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în perioadele de reproducere și creștere a puilor;

vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5C a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,

cu modificările și completările ulterioare, în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;

Articolul 73

Valorificarea plantelor și animalelor sălbatice aparținând speciilor prevăzute în anexele nr. 5A și 5B la Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se va face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă.

Articolul 74

Regimul deșeurilor pe teritoriul SCI-Neudorf se reglementează astfel:

este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Deșeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare;

administratorii punctelor de alimentație publică, caselor de vacanță, stânelor, fermelor, cantoanelor aflate în perimetrul și în vecinătatea SCI-Neudorf, au obligația de a efectua permanent igienizarea de resturi menajere a suprafețelor din jurul acestor locații;

pentru terenurile situate în intravilan, proprietarii terenului și/sau administratorii acestora au obligația să gestioneze deșeurile generate sau abandonate;

proprietarii și/sau administratorii terenurilor aflate în SCI-Neudorf au obligația de a igieniza permanent suprafețele afectate de abandonul deșeurilor, resturilor menajere și alte

asemenea și în același timp de a-și lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafața avută în proprietate/administrare;

custodele monitorizează depozitarea deșeurilor pe suprafața SCI-Lipova-Păuliș și participă la acțiuni de ecologizare împreună cu ceilalți factori interesați.

Articolul 75

Finanțarea activităților de management ale SCI-Neudorf de către custode se asigură din fonduri provenite din:

activități proprii,

taxe,

subvenții, donații, sponsorizări externe și interne,

proiecte finanțate din surse guvernamentale, europene sau private,

alte finanțări.

Articolul 76

Este interzisă distrugerea vizuinilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora de către turiști.

Art.

77.

Pentru

protecția

conservarea

peisajului,

biodiversității

și

evitarea accidentelor în locurile vulnerabile se montează bariere și/sau panouri avertizoare, care vor anunța pericolul și vor limita accesul.

Articolul 78

1. Procedura de avizare a activităților/planurilor/proiectelor în SCI-Neudorf se va desfășura conform Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr.

1052/2014, cu modificările ulterioare, anexa 9.

Desfășurarea activităților care necesită avizul custodelui este permisă numai în urma emiterea avizului de către custode;

Pe lângă documentația solicitată conform Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr.

1052/2014, cu modificările ulterioare, custodele mai poate solicita, după caz, următoarele:

descrierea activităților pentru care se solicita autorizația;

detalii tehnice de execuție a lucrărilor;

durata pentru care se solicită autorizația, inclusiv material cartografic privind încadrarea în SCI-Neudorf;

locul unde se desfasoara activitatea;

metodele și tehnicile de lucru;

datele de contact ale persoanei care solicită avizul.

Solicitarile se vor soluționa respectând termenele din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

Articolul 79

Avizul va fi înaintat beneficiarului la datele de contact menționate de către acesta în adresa de solicitare a avizului, cerere, prin fax sau e-mail. La solicitarea expresă a beneficiarului avizul poate fi transmis în original prin serviciile de poștă sau curierat.

Articolul 80

Adresa de corespondență cu custodele, privind eliberarea avizelor, este cea pusă la dispoziția beneficiarului de către autoritatea competentă pentru protecția mediului.

Articolul 81

Se va asigura încadrarea cursurilor de apă cu debit permanent cu zone tampon, și se vor lua măsuri practice privind intervenția în aceste zone prin lăsarea unei porțiuni în care să se intervină doar cu lucrări speciale de conservare pe o lățime de 5 m de o parte și de alta a cursurilor de apă.

Articolul 82

Se va lua în considerare păstrarea cantității de lemn mort din parcelele forestiere, în special în aria parchetelor de exploatare, precum și în zonele ușor accesibile. Se vor păstra cel puțin 5-7 arbori uscați la ha.

Articolul 83

Se va asigura ca toate cursurile de apă să fie protejate în timpul lucrărilor de exploatare. Podețele din bușteni sau tuburi vor fi folosite pentru trecerile prin cursurile de apă permanente.

Articolul 84

Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.

Articolul 85

Constituie contravenții și se sancționează, dacă nu au fost săvârșite astfel încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, faptele prevăzute ca atare în prezentului Regulament.

Articolul 86

Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către personalul cu atribuțiuni de control al custodelui și de către personalul altor instituții abilitate ale statului în limita competențelor acestora. Personalul împuternicit să aplice Regulamentul își va dovedi identitatea cu legitimații emise conform legii.

Articolul 87

În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuțiuni de control al custodelui, precum și personalul altor instituții ale statului cu competențe legale, are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții pe raza SCI-Neudorf.

Articolul 88

Constituie contravenție neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului cu atribuțiuni de control al custodelui, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni/fapte ce constituie contravenții.

Articolul 89

Constituie contravenție neprezentarea autorizației de mediu pentru activitățile desfășurate pe teritoriul și în vecinătatea SCI-Neudorf de către proprietarii și administratorii de facilități turistice, unități comerciale și de deservire a populației, activități de exploatare și valorificare a resurselor naturale regenerabile și neregenerabile, altor societăți comerciale ce desfășoară activități cu potențial impact negativ asupra speciilor și habitatelor, la solicitarea custodelui.

Articolul 90

Sancțiunile stabilite în prezentul Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice.

Articolul 91

Regimul de protecție se stabilește indiferent de destinația terenului și de deținător, iar respectarea acestuia este obligatorie. Pentru interdicțiile impuse și restrângerea dreptului de a desfășura anumite activități, proprietarii și administratorii terenurilor vor putea să solicite compensații, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Compensațiile vor fi calculate conform metodologiilor stabilite prin legislația în vigoare. Compensațiile vor fi aprobate și acordate de către instituțiile abilitate ale statului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 92

Respectarea planului de management este obligatorie pentru custode, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administrează terenuri și alte bunuri și/sau desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate.

Articolul 93

Faptele prevăzute la art. 58, alin. 3 se penalizează cu amendă în valoare de 500 lei.

Articolul 94

Custodele SCI-Neudorf percepe tarife pentru avizele, acordurile sau punctele de vedere emise. Cuantumul tarifelor va stabilit de către custode, în funcție de fiecare categorie de activitate economică în parte și va fi aprobat de către autoritatea centrală pentru protecția mediului, în conformitate cu reglementările în vigoare.