Memorandumul din 23 ianuarie 2003

Anexa 1 (A și B)

ACORD - CADRU

Anexa 2 (C)

────────────
DISPOZIȚII SPECIALE
1. OBIECTIVE ȘI DESCRIERE
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este să contribuie la îmbunătățirea securității nucleare în țările candidate beneficiare.
Obiectivul specific al acestui program este de a asigura ca proiectele menționate mai jos să fie finalizate într-o maniera care să ofere rezultate durabile, în scopul obținerii unui nivel ridicat de securitate nucleara.
În ceea ce privește elementele programului de asistența acordată în domeniul reglementării, obiectivul este de a contribui la dezvoltarea factorilor de care depinde eficienta organismului de reglementare, asa cum sunt menționați, de exemplu, în concluziile grupului CONCERT. Acești factori sunt*1):
────────────
*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, din 29-30 iunie 2000.
● "Pentru a fi eficient, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare și de lucru bine definite, să fie independent față de producătorii de energie, de puterea politica și grupurile de presiune, să fie transparent și deschis și să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului, precum și un personal competent și bine motivat pentru a-și îndeplini atribuțiile.
● Un organism de reglementare eficient este acela care asigura un nivel acceptabil al securității nucleare, acționează pentru a preveni degradarea securității nucleare, promovează îmbunătățirile în domeniul securității nucleare, este prompt și eficient din punct de vedere al costurilor, conferă încredere operatorilor, publicului larg și Guvernului și face eforturi continue pentru îmbunătățirea performantelor.
● Un sistem de reglementare este eficient atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ce este necesar pentru a menține sau a îmbunătăți securitatea nucleara. Cu toate acestea, performanțele operatorilor depind și de alți factori și este dificila utilizarea lor la evaluarea eficientei unui organism de reglementare.
● Cooperarea internationala și evaluarile internaționale joaca un rol important în dezvoltarea și menținerea unui organism de reglementare eficient."
Indicatori de realizare
În trecut nu au fost stabiliți indicatori generali de realizare pentru proiectele în domeniul securității nucleare.
Pe de o parte, nu exista acquis comunitar cu standarde comune referitoare la securitatea de exploatare a instalațiilor nucleare sau la practici de reglementare. Prin urmare, în absenta acestora, al doilea pas, de a desprinde repere de evaluare a performantelor din asemenea standarde, nu este posibil. În ceea ce privește practicile de reglementare, literatura de specialitate a identificat cel puțin șase abordari diferite, în conformitate cu practicile din statele membre, determinate de tradițiile lor legislative și tehnice specifice. În aceasta lumina, Comisia Europeană a lansat inițiativa de a stabili norme comunitare, precum și o metodologie de evaluare a securității nucleare în statele membre. Adoptarea acestora va facilita definirea indicatorilor de realizare.
În ceea ce privește proiectele de asistența tehnica în sprijinul autorităților de reglementare și al organizațiilor lor pentru suport tehnic (asistența TSO) sau al agentiilor de management al deșeurilor radioactive, principalul lucru ce trebuie realizat este obținerea rezultatelor proiectului conform sarcinilor specifice ale acestuia. Aceste sarcini sunt descrise în fișele de proiect.
1.2. Descrierea proiectelor
În mare parte, proiectele sunt descrise prin fișa de proiect respectiva.
Majoritatea proiectelor aparțin domeniului construcției instituționale, sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agențiile cu atribuții specifice privitoare la gestiunea deșeurilor radioactive sau cu sarcini similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistența financiară de preaderare în domeniul securității nucleare necesita o abordare distinctă. Datorită naturii lor tehnice specifice și în scopul sporirii siguranței publice, proiectele de investiții susținute prin acest program nu corespund neapărat criteriilor generale de a fi catalitice, cofinantate sau adiționale. Totuși, proiectele au fost selectate pentru ca au fost suficient de mature și capabile să contribuie la dezvoltarea durabila a nivelului securității nucleare în cadrul obiectivelor lor specifice. Ca o apreciere generală, proiectul va intensifica procesul de aderare din țara candidata.
Acest program aloca asistența financiară următoarelor proiecte:
Proiecte specifice de țara:
Bulgaria
────────
632.01.01 Furnizare de echipamente pentru detectarea deșeurilor radioactive instituționale și realizarea proiectului tehnic pentru facilitarea gestionării și depozitarii deșeurilor
În Bulgaria, deșeurile radioactive instituționale sunt depozitate într-un depozit de suprafața situat la Novi Han, lângă Sofia. Totuși, acest depozit nu corespunde cerințelor actuale de securitate. În consecința, autoritatea bulgara de securitate nucleara (BNSA) a oprit temporar operațiunile de depozitare în 1994, până la îmbunătățirea măsurilor de securitate la depozitare. Pentru a efectua îmbunătățirile de securitate solicitate, autoritățile bulgare au decis sa creeze un fond de stat care a susținut deja câteva proiecte de investiții. Pentru a accelera modernizarea depozitului de la Novi Han, sprijinul PHARE este solicitat în doua scopuri principale:
● furnizarea de echipamente pentru detectarea deșeurilor radioactive;
● asistența tehnica pentru proiectarea facilităților de tratare și depozitare a deșeurilor, care ar urma să fie construite prin fondul de stat.
De aceea, acest proiect are doua componente principale: furnizarea de echipamente (de exemplu: spectrometre gama, celule fierbinti pentru detectarea surselor închise cu activitate radioactiva ridicată etc.) și proiectarea facilităților de tratare și depozitare a deșeurilor, acolo unde coletele cu deșeuri radioactive pot fi reconditionate și depozitate.
632.01.02 Asistența pentru autoritatea bulgara de securitate nucleara (BNSA) cu privire la îmbunătățirea gestionării surselor radioactive închise cu activitate ridicată
În Bulgaria, ca în multe alte tari, exista o constientizare crescanda a problemelor radiologice și economice care s-ar putea ivi ca urmare a managementului inadecvat al surselor radioactive închise. Autoritățile de reglementare bulgare sunt confruntate, în fapt, cu următoarele probleme:
● revizuirea optiunilor pentru extinderea duratei de viața recomandate (RWL) pentru acele surse radioactive închise care sunt încă în operare (80% din sursele aflate în operare au depășit deja durata de viața recomandată);
● urmărirea surselor închise, în particular când sunt scoase din uz;
● constientizarea utilizatorilor surselor asupra riscului inerent al acestora;
● reducerea numărului de surse scoase din uz care sunt depozitate la utilizatori;
● răspunderea în cazul dispariției utilizatorilor;
● recuperarea surselor orfane.
Acest proiect are scopul de a ajuta BNSA sa dezvolte reglementări adecvate privind toate aceste puncte, astfel încât în Bulgaria să fie îmbunătățită gestionarea surselor închise.
Cehia
──────
632.02.01 Calificarea testarii nedistructive și a inspecțiilor
Obiectivul general este de a întări nivelul securității nucleare a centralelor nucleare (CNE) cehesti prin calificarea metodelor de testare nedistructiva (NDT) ca sprijin pentru inspecțiile periodice pe amplasament. Calificarea se va realiza conform ENIQ (Rețeaua europeană pentru inspecție și calificare) și metodologiei AIEA. Proiectul include proiectarea și fabricarea ansamblurilor de testare, implementarea metodelor avansate de NDT, dezvoltarea și optimizarea procedurilor de inspecție, realizarea și evaluarea de încercări practice. Ariile acoperite:
● VVER 1000/320 tip generator de abur cu tuburi și ligamente colectoare;
● VVER 440/213 tip presurizator și suduri eterogene ale generatorului de abur;
● VVER 1000/320 tip circuit primar cu conducte sudate la presurizator;
● VVER 1000/320 tip circuit de abur și conducte componente;
● VVER 1000/320 tip conducte sudate la sistemul de răcire de avarie a zonei active.
Suplimentar față de creșterea capabilității TSO cehe prin furnizare de echipamente și transfer de expertiza de la TSO ale UE, va fi întocmit un dosar de calificare care va include rezultatele acestui proiect, relevante pentru procedurile de inspecții periodice pe amplasament, urmărite de beneficiar, adică Oficiul de Stat pentru Securitate Nucleara (SUJB). Acest proiect vizează doua dintre recomandările de tip I ale Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii pentru toate statele candidate cu centrale nucleare: aceea ca ele trebuie să-și finalizeze programele specifice de imbunatatire a securității nucleare conform planurilor prezentate și aceea ca organismul de reglementare trebuie să aibă resurse adecvate, în vederea raportului complet al analizei de securitate nucleara și a măsurilor corespunzătoare de securitate.
632.02.02 Evaluarea integrității placarii vasului de presiune al reactorului VVER față de evenimente de soc termic la presiune
Vasele de presiune ale reactoarelor VVER din Cehia și din alte tari care operează acest tip de reactoare sunt placate în interior cu un strat protector de oțel austenitic inoxidabil pentru a fi protejate împotriva coroziunii. În același timp, acoperirea austenitica joaca un rol important pentru evaluarea socurilor termice la presiune (evenimente PTS) la vasele de presiune ale reactoarelor de tip VVER.
Placarea la vasele de presiune ale reactoarelor de tip VVER (circa 8 mm) este relativ groasa comparativ cu cea existenta la majoritatea vaselor de presiune ale reactoarelor de tip PWR (circa 3-4 mm), ceea ce afectează transferul caldurii și prin urmare temperatura și tensiunile în peretele vasului.
Principalul obiectiv al acestui proiect este de a elabora și valida procedurile de evaluare a integrității vasului de presiune al reactorului cu acoperire austenitica cu/fără defecte constatate în timpul inspecțiilor periodice. Aceste proceduri vor avea în vedere o comportare realista a acoperirii austenitice a vasului de presiune al reactorului, în special în timpul socului termic la presiune (evenimente PTS). Aceste regimuri sunt cele mai severe la reactoarele în operare și de aceea sunt de prima importanța pentru evaluarea integrității vasului și a duratei de viața.
Procedurile ce urmează să fie elaborate trebuie să fie fundamentate pe procedurile de proiectare utilizate la reactoarele de tip VVER, dar trebuie armonizate, de asemenea, cu procedurile și abordarile aplicate pentru reactoarele de tip PWR, precum RSE-M (Regles de Surveillance en Exploitation de Materiels Mecaniques - Rules for InService Inspecțion of Mechanical Components) sau ASME. Vor fi validate de date experimentale reale, prin testarea pe scara larga a specimenelor cu acoperire și defecte. Procesul include proiectarea și confecționarea specimenelor de testare, testarea, evaluarea și analiza rezultatelor acesteia în procedura de integritate a vasului. Obiective specifice vor fi defectele de placare care apar în vasele sub presiune și servesc ca exemple pentru defectele tipice postulate pentru procedurile de calcul armonizate.
Acest proiect acoperă o serie de activități plecand de la crearea unei baze de date cu toate informațiile disponibile privind fracturarea acoperirii austenitice a vaselor de presiune ale reactoarelor VVER testate atât în condiții de iradiere, cat și în condiții normale, până la evaluarea rolului cantitativ al acoperirii pentru evaluarea duratei de viața a vasului de presiune al reactorului, ținând seama de evenimentele PTS și de evaluarea marginilor de securitate corespunzătoare.
Acest proiect poate fi pus în legătură cu recomandările din Raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, în special cu primele recomandări generale de tip I ("toate statele candidate cu centrale nucleare trebuie să-și desavarseasca programele specifice de imbunatatire a securității conform planurilor prezentate") și cu recomandările generale secundare - de tip I ("referitor la raportul complet de securitate și la măsurile de securitate corespunzătoare" și "referitor la resursele organismului de reglementare"). Autoritatea ceha pentru securitate nucleara (SUJB) va beneficia de desfășurarea și de rezultatele proiectului.
632.02.03 Îmbunătățirea instalației de testare pentru coletele de transport
În anul 2000, agenția ceha pentru managementul deșeurilor radioactive (RAWRA) a preluat în proprietate și în operare instalatia de testare pentru transportul și depozitarea containerelor pentru materiale și/sau deșeuri radioactive. Echipamentele acestei instalații sunt total depășite, iar procedurile de testare trebuie schimbate pentru a se conformă noilor cerințe de securitate ale autorităților cehe de securitate nucleara. Prin urmare, acest proiect are patru obiective principale:
● dezvoltarea de noi proceduri de testare pentru containere de transport și depozitare pentru materiale și/sau deșeuri radioactive;
● procurarea și instalarea de echipamente de testare moderne;
● elaborarea documentației de securitate pentru autorizare;
● probarea noilor proceduri de testare.
Activitățile RAWRA sunt finanțate din Fondul nuclear (alimentat de producătorii de deșeuri) și de la bugetul de stat. Conform legii de baza în domeniul energiei atomice, aceste resurse pot fi utilizate doar pentru managementul și depozitarea deșeurilor radioactive. Veniturile din activitățile de testare acoperă cu greu costurile normale de întreținere. Acestea nu pot fi utilizate pentru o reconstrucție importanța a instalației.
632.02.04 Închiderea unei camere a depozitului Richard ca ipoteza pentru analiza de securitate
În Cehia, deșeurile radioactive instituționale sunt depozitate în depozitul Richard. Acest depozit consta în principal într-un tunel lung de câteva sute de metri, excavat orizontal în munte. Acest tunel permite accesul în camere în care sunt stivuite în principal butoaie de 200 l cu deșeuri radioactive. RAWRA intenționează sa inchida camerele progresiv. Pentru aceasta, imobilizarea butoaielor cu deșeuri radioactive trebuie realizată prin injectia cu un material corespunzător. Scopul proiectului este de a închide una sau doua camere pentru a demonstra valoarea conceptului și a realiza analiza de securitate. De fapt, aceasta propunere de proiect este o continuare logica a proiectului PHARE 2001 care se concentreaza pe identificarea materialului de umplere pentru acea aplicație specifică și realizarea unui plan detaliat privind închiderea camerelor, incluzând un program de monitorizare și un raport de securitate.
Camerele selectate spre a fi închise sunt cele care conțin deșeuri radioactive "istorice", depozitate deja de câteva decenii. Aceasta înseamnă ca proiectul poate include reambalarea butoaielor. Lansarea programului de monitorizare pe termen lung pentru a confirma eficienta și etanseitatea conceptului de închidere este parte a proiectului.
Estonia
────────
632.03.01 Depozitarea pe termen lung în condiții de siguranță a sarcofagelor de la Paldiski și activitățile de dezmembrare corespunzătoare
În anii '60 și '80 doua submarine nucleare au fost construite și puse în funcțiune la centrul de instruire al fostei marine sovietice, situat la Paldiski, în Estonia. Ca urmare a acordului din 1994 dintre Federația Rusa și Estonia, submarinele nucleare de la Paldiski au fost dezmembrate și compartimentele radioactive ale reactorului (RCs) au fost puse în doua sarcofage. În principiu, autoritățile rusesti au garantat stabilitatea și etanseitatea celor două sarcofage pe o perioadă de 50 de ani. Totuși nici o analiza de securitate nu intareste aceasta declarație. Sarcofagele nu au fost nici măcar proiectate pentru a fi închise ermetic. Câteva studii au evidențiat o serie de probleme semnificative din punct de vedere al securității, și anume:
● etanseitatea sarcofagelor;
● riscul de coroziune;
● degradarea infrastructurii care gazduieste sarcofagele;
● existenta camerelor și locurilor contaminate în jurul sarcofagelor;
● absenta oricărei evaluări de impact asupra mediului, legată de depozitarea RCs pe termen lung.
Pe baza unui studiu anterior finanțat de PHARE, autoritățile estoniene au decis ca operațiile de dezmembrare a RCs nu trebuie să aibă loc mai devreme de cel puțin 4050 de ani. De aceea, condițiile care ar garanta o depozitare sigura pe termen lung a RCs trebuie îndeplinite prin acțiuni care să vizeze fiecare dintre problemele menționate mai sus. Acestea constituie scopul principal al propunerii de proiect.
Ungaria
────────
632.04.01 Managementul hidrogenului pentru anvelopa la VVER-440/213
Obiectivul general este de a contribui la îmbunătățirea securității nucleare în Ungaria prin creșterea capacității instituționale a organismului de reglementare, autoritatea ungara pentru energia atomica (HAEA), care este beneficiarul acestui proiect. Proiectul evalueaza reducerea efectelor accidentelor severe, în particular ale hidrogenului pentru NPP de tip VVER-440/213. Proiectul include sprijin TSO pentru următoarele activități (îmbunătățirea codului de calcul disponibil, prin contactarea unui institut din UE care este producătorul acestui cod; GASFLOW 3D este o parte a acestui proiect):
● calculul distribuției hidrogen/abur, a sarcinilor de combustie și de presiune în anvelopa la VVER-440/213 fără măsuri de reducere (cazul de baza);
● calculul distribuției hidrogen/abur, a sarcinilor de combustie și de presiune în anvelopa la VVER-440/213, cu aplicarea diferitelor alternative de reducere;
● compararea cazului de baza cu rezultatele diferitelor optiuni de reducere și evaluarea eficientei lor pentru managementul hidrogenului la VVER-440/213.
Compararea acestor rezultate cu evaluarile anterioare (realizate folosindu-se coduri mai puțin detaliate) va permite HAEA sa evalueze riscurile potențiale ale hidrogenului asupra anvelopei și sarcinile de combustie care pot aparea în anvelopa în timpul secventelor selectate de accident sever. Proiectul răspunde recomandărilor de tip I ale Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii pentru toate statele candidate cu centrale nucleare, ca prioritate pe termen scurt, de a finaliza, incluzând și revizuirea și aprobarea de către organismul de reglementare, rapoartele complete de securitate la nivelul standardelor vestice, care acoperă, printre altele, analize de vulnerabilitate specifice centralei, incluzând toate nivelurile de apărare în profunzime, și de a lua în considerare rezultatele tuturor analizelor pentru realizarea și implementarea de măsuri de imbunatatire a securității centralei. Acest proiect răspunde, de asemenea, recomandarii de a asigura "resurse umane și financiare adecvate pentru autoritatea de reglementare, incluzând, în particular, accesul la sprijin tehnic independent".
632.04.02 Dezvoltarea analizorului APROS
Departamentul de securitate nucleara al HAEA a procurat analizorul pentru centrale nucleare APROS pentru a facilita activitatea de autorizare și de evaluare a organismului de reglementare. Codul a fost realizat pentru a descrie funcționarea unui reactor de tip VVER-440/213 în cadrul proiectului prevăzut. Modelele originale de centrala pentru sistemul APROS corespund în principal NPP Loviisa, care prezintă câteva diferențe substanțiale față de CNE Paks.
Obiectivul proiectului este de a dezvolta analizorul pentru a explica principalele caracteristici ale centralei ungare, precum și pentru a extinde capabilitatile dincolo de proiectarea inițială și scenariile de accidente severe. Ca rezultat al acestei dezvoltări, analizorul va putea deveni o unealta eficienta pentru autoritatea de securitate nucleara în procesul de autorizare și evaluare a modificărilor centralei, propuse de deținătorul de autorizație, precum și în managementul accidentelor.
Acest proiect contribuie, de asemenea, la creșterea capabilitatilor TSO-urilor ungare (exista deja o anumită experienta în utilizarea APROS) pentru a sprijini mai bine necesitățile autorității naționale de securitate nucleara.
Proiectul este împărțit pe următoarele activități principale:
● dezvoltarea modulelor și bazelor de date ale APROS, specifice pentru CNE Paks;
● dezvoltarea în continuare a capacității de gestiune a datelor și de golire instantanee a memoriei codului APROS;
● dezvoltarea codului APROS pentru CNE Paks dincolo de proiectarea inițială și de modulele de accidente severe;
● furnizarea de scenarii-model și organizarea de cursuri de instruire pentru utilizatori.
Acest proiect poate fi legat de recomandarea Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, în special de a doua recomandare generală - de tip I ("privind resursele organismului de reglementare"), care permite autorității ungare de securitate nucleara (HAEA) să-și sporeasca capabilitatea tehnica.
632.04.03 Furnizarea de spațiu de depozitare/stocare în depozitul de la Puspokszilagy
În Ungaria, deșeurile radioactive instituționale sunt depozitate în depozitul de suprafața de la Puspokszilagy. În urma depozitarii de deșeuri cu radioactivitate redusă produse în anii '80 și '90, provenite din operarea CNE ungare, instalatia este în prezent aproape plină (capacitatea rămasă este sub 100 mc). Aceasta înseamnă ca mai exista spațiu pentru depozitarea deșeurilor radioactive numai pentru cativa ani. De aceea este urgent să se întreprindă acțiuni pentru eliberarea de spațiu în aceasta instalatie. În caz contrar, deșeurile radioactive instituționale vor trebui depozitate la utilizatori, ceea ce nu este bine din punct de vedere al securității. În acest scop se intenționează achiziționarea unui compactor foarte puternic care ar permite eliberarea unui spațiu suficient pentru următorii 70 de ani, cel puțin, pentru depozitarea deșeurilor radioactive instituționale. Acest proiect sprijină agenția de management al deșeurilor radioactive din Ungaria (PURAM) sa achizitioneze acest compactor.
632.04.04 Implementarea spectrometriei de masa pentru analiza materialelor nucleare de origine necunoscută și a probelor de mediu
Obiectivul general este de a contribui la îmbunătățirea capabilitatilor de investigare ale autorității ungare pentru energia atomica (HAEA) care este beneficiarul acestui proiect. Obiectivul de ansamblu al proiectului este de a spori siguranța și securitatea surselor radioactive și de a combate eficient traficul ilicit cu materiale radioactive și nucleare, în conformitate cu cerințele internaționale. HAEA coordonează dezvoltarea capacității naționale de răspuns în cazul materialelor nucleare care nu sunt contabilizate sau sunt confiscate, inclusiv prin organizarea de exercitii, prin promovarea cercetării-dezvoltării și prin consilierea serviciilor naționale competente, în special în cazurile urgente. Acest proiect include achiziționarea unui spectrometru de masa de înaltă rezoluție care să fie amplasat la Institutul pentru Izotopi și Analiza Chimica a Suprafeței, care este TSO a HAEA, având și mandat legal pentru identificarea și analiza materialelor nucleare de origine necunoscută (confiscate sau găsite în Ungaria) - Decretul guvernamental din 1996. În lumina ultimelor evolutii și ca urmare a instruirii oferite în comun de IAEA și de ITU/JRC privitoare la traficul ilicit, apare necesitatea de a dota laboratorul de radiochimie cu aparatura moderna, care va fi unealta principala a laboratorului analitic datorită gamei sale largi de aplicații și a rezoluției înalte pentru măsurarea procentelor de particule elementare și izotopi. Laboratorul, care este complet dotat pentru lucrul cu materiale active, își va îmbunătăți furnizarea rezultatelor prin analiza nedistructiva a coletelor suspecte. Capabilitatile laboratorului vor servi, de asemenea, pentru a răspunde problemelor de garanții nucleare, precum și analizei probelor de mediu.
Letonia
────────
632.05.01 Întărirea capacității de reglementare a infrastructurii de radioprotectie și de securitate nucleara
Obiectivul general este de a consolida capacitatile organismului letonian de reglementare nucleara (Centrul de Securitate a Radiatiei, RDC) care este beneficiarul acestui proiect. Proiectul cuprinde doua părți: prima, o componenta de furnizare de echipamente pentru a întări infrastructura RDC și TSO a sa; a doua, o componenta de asistența tehnica pentru a îmbunătăți practicile de lucru ale RDC. Echipamentele sunt necesare pentru a asigura durabilitatea controlului expunerii profesionale, creșterea capabilității de combatere a traficului ilicit cu materiale radioactive și nucleare prin îmbunătățirea abilitatii de investigare a materialelor confiscate în laboratorul RDC și pentru a întări capabilitatile TSO de răspuns în cazul urgentelor radiologice. Din punct de vedere al problemelor de trafic ilicit, specialiștii letoni au participat la cursuri de instruire organizate în comun de IAEA și de ITU/JRC. Componenta de asistența tehnica vizează construcția instituțională. Acest proiect vizează recomandarea generală de tip III a Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, referitoare la securitatea altor tipuri de instalații nucleare și la cadrul de reglementare aferent. Componenta de asistența tehnica are în vedere o expertiza pe termen scurt, de 12 luni, pentru a pregati RDC pentru eventuala implementare a sistemului de asigurare a calității. Proiectul nu are în vedere acreditarea efectivă a sistemului de asigurare a calității. Durabilitatea este asigurata prin aceea ca proiectul corespunde unei instrucțiuni a Guvernului letonian (Ordinul Cabinetului, martie 2002), care solicită ministerelor și agentiilor guvernamentale sa introducă sisteme de management al calității corespunzătoare celor mai bune standarde disponibile în prezent.
Lituania
────────
632.06.01 Evaluarea securității și modernizarea depozitului de la Maisiagala
În trecut, în Lituania, deșeurile radioactive instituționale au fost depozitate în depozite de suprafața vault (de tip radon) amplasate la Maisiagala. Designul instalației este depășit și nu respecta recomandările internaționale privind depozitarea deșeurilor radioactive. Instalatia nu a fost utilizata din 1988. Deși închisă, aceasta instalatie nu a făcut niciodată obiectul unei evaluări de securitate. De aceea persista incertitudinea privind securitatea sa pe termen mediu și lung. Nu sunt definite încă posibile lucrări de reconstrucție pentru a preveni degajari ale radioactivitatii în mediul ambiant.
De aceea scopul principal al acestui proiect este, în primul rând, de a efectua o evaluare a securității instalației și de a defini, pe aceasta baza, lucrările necesare de reconstrucție, cum ar fi:
● barierele suplimentare de instalat în jurul galeriei;
● îmbunătățirea protecției fizice a instalației;
● instalarea echipamentelor de monitorizare a posibilelor degajari de radioactivitate în mediul ambiant.
Proiectul include servicii, furnizare de echipamente și activități de lucru.
Polonia
────────
632.07.01 Crearea unui sistem central de monitorizare radiologica și securitate la centrul nuclear de la Swierk
Swierk este principalul centru nuclear din Polonia. Acesta este proprietatea organizației de stat intitulate Institutul de Energie Atomica (IAE). Centrul include reactoare de cercetare, spații de depozitare pentru combustibilul nuclear utilizat, unitatea de producție radioizotopi și diferite laboratoare de cercetare. Din cauza prezentei unei cantități mari de uraniu îmbogățit, probleme critice nu pot fi excluse. Monitorizarea radioactiva în cadrul centrului a fost instituită în anii ╒70. Astăzi este complet depășită. În plus, nu poate fi folosită în situații de urgenta. De asemenea, nu poate îndeplini nici cerințele Convenției internaționale privind notificarea rapida a unui accident nuclear, care a fost semnată de Polonia la 23 martie 1988.
Reînnoirea completa a sistemului de monitorizare radioactiva este parte a acțiunilor prioritare sprijinite de autoritatea poloneza de securitate nucleara (NAEA) și de IAE. Proiectul tehnic al noului sistem de monitorizare a fost elaborat și aprobat. Reconstructia clădirii care adaposteste camera de comanda pentru situații de urgenta radiologica este finalizată. A fost deja finanțată unitatea de aprovizionare cu curent pentru situații de urgenta. O parte din aparatele de măsurare a contaminarii aerului au fost procurate.
Acest proiect consta în finalizarea innoirii sistemului central de monitorizare radioactiva prin livrarea de echipamente (hardware, software, aparate de măsurare a contaminarii și un laborator de calibrare a radiatiei).
632.07.02 Reducerea expunerii profesionale și a deșeurilor radioactive provenite din operarea reactorului de cercetare Maria prin acțiuni la sursa
Reactorul de cercetare Maria, amplasat la centrul nuclear de la Swierk, a operat aproape 20 de ani. În prezent, folosirea experientelor la reactor a dus la creșterea expunerii profesionale, la degajari importante de gaze radioactive pe cos, la cantități importante de deșeuri radioactive (generate în timpul purificarii agentului de răcire în circuitul primar), din două motive principale:
● sistemul de monitorizare radioactiva existent în clădirea reactorului este depășit;
● noile ansambluri de elemente combustibile care sunt utilizate ca urmare a acordurilor internaționale (scăderea procentului de uraniu îmbogățit - 235 de la 80% la 36%) au teaca subtire și de aceea pot produce scurgeri.
Autoritatea poloneza de securitate nucleara (NAEA) este pe deplin conștiență de problemele de radioprotectie și de gestiune a deșeurilor radioactive care apar datorită utilizării noilor ansambluri de elemente combustibile în reactorul Maria. Unele fonduri au fost deja alocate pentru innoirea sistemului de monitorizare radioactiva. Totuși, mijloacele disponibile pe termen mediu nu sunt suficiente pentru satisfacerea tuturor necesităților.
Drept urmare proiectul acoperă atât finalizarea sistemului de monitorizare radioactiva, cat și îmbunătățirea totală a sistemului de monitorizare a integrității elementului combustibil, ca mijloc de a reduce problemele de radioprotectie și management al deșeurilor radioactive care apar, prin întreprinderea de măsuri la sursa.
Proiectul consta mai ales în definirea specificatiilor tehnice ale noilor sisteme de monitorizare, în procurarea echipamentului necesar și instalarea lui în clădirea reactorului.
România
────────
632.08.01 Raportul preliminar asupra analizei de securitate pentru depozitul de deșeuri radioactive de joasa activitate de la Baita Bihor
Depozitul de la Baita Bihor este o instalatie de depozitare pentru deșeurile radioactive instituționale din România. Depozitul a fost creat într-o fosta mina de uraniu. Acesta consta în circa 800 m de galerii excavate în munte. Este utilizat din 1985. Au fost depozitate atât deșeuri radioactive de viața scurta, cat și cele de viața lungă. Evaluarea securității depozitului reprezintă o problemă-cheie pentru autoritatea de reglementare română (CNCAN) care trebuie să elibereze o noua autorizație după 2005. În acest scop, operatorul depozitului trebuie să prezinte doua tipuri de documente:
● Raportul preliminar de analiza de securitate (PSAR);
● Raportul final de analiza de securitate.
Elaborarea PSAR reprezintă partea principala a acestui proiect. Proiectul va valorifica rezultatele unui proiect PHARE anterior, intitulat "Măsuri pregătitoare pentru evaluarea securității pe termen lung a depozitului de deșeuri slab și mediu active de la Baita Bihor", finalizat în 2001, precum și codul transferat utilizat în cadrul UE, pentru sprijinirea evaluării de securitate a instalației de depozitare a deșeurilor radioactive. Proiectul oferă experților români acces la laboratoarele de măsurători ale UE (privind caracterizarea probelor de sol) și asigura continuarea transferului de expertiza din statele membre ale UE. Rezultatele proiectului ajuta, de asemenea, să se determine dacă amplasamentul Baita Bihor poate fi utilizat, asa cum se intenționează, pentru depozitarea deșeurilor rezultate prin dezafectarea reactorului de cercetare de tip VVER de la Magurele.
Slovacia
────────
632.09.01 Decontaminarea circuitului primar al centralei nucleare (CNE) A-1 de la Bohunice
În Slovacia, la Bohunice, centrala nucleara A-1 a fost închisă în 1977 din cauza unui accident sever. Autoritățile slovace au stabilit un plan de dezafectare pentru CNE A-1. Prima faza a acestui plan se derulează din 1999 până în 2007. Până în prezent a fost deja efectuat un număr de operații de dezafectare. Acestea se concentreaza în principal asupra părților mai puțin radioactive ale reactorului A-1 și ale sistemelor auxiliare. Majoritatea proiectelor, fiind realizate în prima faza de dezafectare, pregătesc de fapt faza a doua în care proiectele de dezafectare trebuie implementate.
Acest proiect de decontaminare a circuitului primar al CNE A-1 face parte din prima faza de dezafectare. Proiectul are scopul de a dezvolta conceptul de decontaminare pentru circuitul primar:
● scoaterea reactorului din circuitul primar;
● golirea conductelor;
● identificarea celor mai adecvate tehnologii de decontaminare;
● experimente de decontaminare.
Din ianuarie 2002, Fondul național pentru dezafectarea instalațiilor nucleare din Slovacia gestionează conturi separate pentru fiecare instalatie individuală, în care se fac plati destinate dezafectarii. Programul de dezafectare a reactorului A-1 al centralei de la Bohunice, stabilit în 1995, preceda Hotărârea Guvernului din septembrie 1999 privind dezafectarea timpurie a CNE V1 de la Bohunice, care va avea un efect negativ asupra resurselor disponibile din fond. În aceste condiții, autoritățile slovace cauta sprijin comunitar pentru efortul lor de a dezafecta reactorul A-1 al CNE de la Bohunice. Implementarea măsurilor de dezafectare este încredințată unei divizii separate a Slovenske Elektrarne, mai precis SE-VZY.
Slovenia
────────
632.10.01 Sprijinirea SNSA pentru îmbunătățirea și modernizarea sistemului național de alarmare rapida
Scopul general al proiectului este de a finaliza alinierea în domeniul schimbului de informații în caz de accident nuclear sau radiologic (Decizia Consiliului 87/600 EURATOM) prin îmbunătățirea și expansiunea rețelei sistemului de alarmare rapida (EWS) din Slovenia pentru detectarea imediata a unei potențiale contaminari și de a întări capabilitatea generală a administrației slovene pentru securitate nucleara (SNSA) în caz de urgenta. Beneficiarul acestui proiect este SNSA. Actualul EWS cuprinde 44 de aparate de măsurare a radioactivitatii, suplimentate cu doua stații de măsurare a aerosolilor, procurate pe plan național, precum și cu echipament de înaltă rezoluție donat de un stat membru al UE invecinat. Exista, de asemenea, o rețea care leagă stațiile, permitand colectarea datelor în timp real. Acest proiect va îmbunătăți rețeaua existenta pentru a-i conferi o acoperire uniforma la nivel național, va crește capabilitatea de măsurare, în special privind măsurarea aerosolilor, va face sistemul mai robust și va spori capabilitatile SNSA de măsurare în teren. Proiectul are în vedere furnizarea substantiala de echipamente, cu procurare de software pentru accelerarea funcționarii rețelei.
632.10.02 Renovarea și modernizarea "celulelor fierbinti"
În prezent, Slovenia nu dispune de o instalatie pentru caracterizarea și condiționarea deșeurilor radioactive instituționale și, în special, a surselor radioactive închise (SSRS). De aceea, aceste tipuri de deșeuri sunt depozitate la utilizatori (200 SSRS sunt în prezent depozitate în 40 de locuri diferite) sau în depozitul național central amplasat la Brinje, lângă Ljubljana (unde sunt depozitate aproximativ 100 mc deșeuri radioactive). În plus, sunt generate deșeuri în timpul operarii reactorului de cercetare Triga. Dezafectarea apropiată a acestui reactor va genera, de asemenea, o cantitate mare de deșeuri radioactive (aproximativ 60-70 tone). La Institutul "Jozef Ștefan" unde este amplasat reactorul de cercetare Triga exista un complex de celule fierbinti care pot fi utilizate la caracterizarea, tratarea și condiționarea tuturor acestor tipuri de deșeuri. Totuși, acest complex necesita o reinnoire completa. Definirea unui plan de renovare pentru acest complex de celule fierbinti, procurarea și instalarea echipamentelor (de exemplu: compactor, dispozitive de tăiat, dispozitive pentru măsurarea nivelului de contaminare a aerului și a efluentilor lichizi) reprezintă principalul conținut al proiectului.
632.10.03 Caracterizarea deșeurilor instituționale slab și mediu active depozitate la instalatia centrala
În Slovenia exista aproximativ 100 mc deșeuri radioactive instituționale depozitate la depozitul național central situat la Brinje, lângă Ljubljana. O parte semnificativă din aceste deșeuri este "istorica", în sensul că exista foarte puține informații privind caracteristicile chimice și radiochimice. Exista suspiciunea ca unele colete depozitate pe amplasament conțin materiale periculoase. Autoritățile slovene, prin Agenția de Management al Deșeurilor Radioactive (ARAO), au început sa finanteze un program destinat categorisirii coletelor cu deșeuri radioactive. Unele lucrări de reconstrucție au început în 2001. Astfel, finanțarea PHARE poate accelera procesul de reorganizare și reconstrucție a depozitului central. Trei componente principale caracterizează proiectul PHARE:
● activități logistice (transferul coletelor cu deșeuri radioactive dintr-o zona în alta zona);
● lucrări pregătitoare pentru caracterizarea deșeurilor;
● măsuri de radioprotectie.
Legătură dintre aceasta propunere și cele menționate anterior este evidenta întrucât echipamentele care trebuie cumpărate pentru caracterizarea deșeurilor din celulele fierbinti pot fi utilizate în mod avantajos pentru depozit, situat pe același amplasament.
Elementul de sprijin multitara:
632.11.01 Proiectul ACCESS (Cooperarea țărilor candidate cu sistemul de garanții al EURATOM)
Obiectivul acestui proiect este pregătirea operatorilor instalațiilor nucleare din țările candidate pentru conformitatea deplina cu prevederile tratatului EURATOM privitoare la obligațiile de contabilizare a materialelor nucleare. Proiectul prevede manuale tehnice, manuale de procedura și manuale de instruire în limba fiecărei tari candidate. Sunt incluse, de asemenea, seminarii și livrare de hardware și de software. Proiectul a început în 2000 și se va termina în 2004. Actualul program de lucru acoperă faza finala a proiectului. Prin urmare, proiectul prevede continuarea activităților finanțate deja prin programele PHARE de securitate nucleara pe 1997, 1999 și 2001.
632.11.02 Sprijin general pentru țările candidate în vederea îndeplinirii obiectivelor programului PHARE de securitate nucleara
Obiectivul acestui proiect este de a permite serviciilor Comisiei sa caute, în avantajul țărilor beneficiare, consultanța tehnica și politica legată de programul PHARE de securitate nucleara, în special privitor la asistența pentru reglementarea și diseminarea rezultatelor proiectului. Informațiile furnizate vor servi la pregătirea viitoarelor programe PHARE de securitate nucleara, la consilierea cu privire la problemele specifice care pot aparea în contextul implementarii, precum și la consilierea în domeniul politicilor privind impactul programului. În cadrul acestui proiect, serviciile Comisiei vor fi capabile, de asemenea, sa acorde sprijinul pentru diseminarea rezultatelor proiectului.
1.3. Ipoteze și riscuri
Programul presupune ca țările beneficiare să își continue eforturile de a asigura un nivel ridicat al securității nucleare și de a implementa recomandările Raportului Consiliului din iunie 2001 privind securitatea nucleara în contextul extinderii. Raportul de monitorizare întocmit la 5 iunie 2002 de Consiliul Grupului "Atomic Questions" și de formatiunea sa ad-hoc de lucru pe probleme de securitate nucleara a constatat ca țările candidate sunt angajate în mod clar în îndeplinirea recomandărilor menționate în raportul Consiliului, atât pentru centralele nucleare, cat și pentru alte tipuri de instalații. Raportul menționează, de asemenea, ca toate țările candidate au acceptat recomandările. Acest program pleacă de la premisa ca țările beneficiare vor continua sa acorde atenția necesară și ca vor face eforturi pentru a implementa proiectele finanțate, unde și când este cazul, potrivit EDIS, dacă perioada de implementare depășește momentul aderării.
Dacă nu sunt identificabile riscuri inerente îndeplinirii acțiunilor ce trebuie realizate în cadrul diferitelor proiecte, exista însă riscul general al programului, acela ca asistența continua în domeniul securității nucleare implica pericolul creării unei dependente din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenție specială căilor prin care organizațiile beneficiare vor asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor. În cazul asistenței pentru organismele de reglementare, trebuie pus accentul pe valoarea transferului de expertiza și pe evitarea înlocuirii funcțiilor în sfera de responsabilitate a organizației beneficiare prin activitățile contractorului.
1.4. Condiționalitati
Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menționate mai sus face obiectul unor condiții particulare ce sunt descrise mai detaliat în cadrul fișelor de proiect respective.
2. BUGET
- milioane euro (M euro) -
Țara
Agenția de implementare
Cod
Cofinanțare
Buget total
Buget PHARE
Bulgaria
OPCP
632.01
0,25
2,21
1,96
Proiect 1
632.01.01
0,25
1,66
1,41
Proiect 2
632.01.02
0,55
0,55
Cehia
OPCP
632.02
1,09
5,15
4,06
Proiect 1
632.02.01
0,5
2,10
1,6
Proiect 2
632.02.02
0,240
1,2
0,96
Proiect 3
632.02.03
0,1
0,6
0,5
Proiect 4
632.02.04
0,25
1,25
1,0
Estonia
OPCP
632.03
0,28
1,575
1,295
Proiect 1
632.03.01
0,28
1,575
1,295
Ungaria
OPCP
632.04
0,145
2,295
2,15
Proiect 1
632.04.01
0,95
0,95
Proiect 2
632.04.02
0,4
0,4
Proiect 3
632.04.03
0,05
0,25
0,2
Proiect 4
632.04.04
0,095
0,695
0,6
Letonia
OPCP
632.05
0,09
0,76
0,67
Proiect 1
632.05.01
0,09
0,76
0,67
Lituania
OPCP
632.06
0,13
2,03
1,9
Proiect 1
632.06.01
0,13
2,03
1,9
Polonia
OPCP
632.07
0,21
0,91
0,7
Proiect 1
632.07.01
0,06
0,36
0,3
Proiect 2
632.07.02
0,15
0,55
0,4
România
OPCP
632.08
0,5
0,5
Proiect 1
632.08.01
0,5
0,5
Slovacia
OPCP
632.09
1,25
1,25
Proiect 1
632.09.01
1,25
1,25
Slovenia
OPCP
632.10
0,3
1,563
1,263
Proiect 1
632.10.01
0,120
0,613
0,493
Proiect 2
632.10.02
0,1
0,6
0,5
Proiect 3
632.10.03
0,08
0,35
0,27
Multițară
Comisia
632.11
2,35
2,35
Proiect 1
632.11.01
0,95
0,95
Proiect 2
632.11.02
1,4
1,4
TOTAL:
2,495
20,593
18,098
3. ACORDURI DE IMPLEMENTARE
O mare parte din aceasta propunere de finanțare se referă la un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin structurile Programului PHARE național. Propunerea de finanțare va fi împărțită pe tari, conducand la 10 memorandumuri de finanțare separate, după cum se prezintă în tabelul de mai sus. Numai elementul multitara al acestui program va fi implementat, condus și coordonat centralizat de Comisie, în numele țărilor beneficiare, prin Echipa de securitate nucleara a Direcției Generale pentru Extindere (632.11.01) și prin delegare către Direcția Generală Transport și Energie (632.11.02). După caz, Comisia poate revizui prevederile de implementare.
3.1. Implementarea
Managementul financiar și managementul proiectului de către țările candidate
Cu excepția elementelor multitara, programul va fi condus în concordanta cu procedurile sistemului de implementare descentralizata al PHARE (DIS), cu aprobarea ex ante a Comisiei și având în vedere "noile reguli de contractare în domeniul securității nucleare" adoptate de Comisie la 6 septembrie 2000. Coordonatorul PHARE la nivel național (NAC) al fiecăreia dintre cele zece tari (vezi tabelul de mai sus) va purta întreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) și responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în concordanta cu procedurile stabilite în Manualul DIS și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele să fie pregătite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD. NAC și NAO vor răspunde împreună de coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD.
Fondul Național (NF) din ministerul respectiv (indicat mai jos), condus de NAO, va superviza managementul financiar al programului și va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. NAO va purta întreaga responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, reglementărilor și procedurilor PHARE legate de procurare, raportare și de managementul financiar, precum și a regulilor Comunității pentru ajutoarele de stat, raportarea corespunzătoare și funcționarea sistemului de informații cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte sau reale de fraude și nereguli. NAO va tine evidenta completa a fondurilor PHARE pentru un program până la închiderea acestuia. Autoritatea naționala de control având competente privind implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat.
Fondurile Naționale (NF) din fiecare țara sunt următoarele:
Bulgaria - Ministerul Finanțelor;
Cehia - Ministerul Finanțelor;
Estonia - Ministerul Finanțelor;
Ungaria - Ministerul Finanțelor;
Letonia - Ministerul Finanțelor;
Lituania - Ministerul Finanțelor;
Polonia - Ministerul Finanțelor;
România - Ministerul Finanțelor Publice;
Slovacia - Ministerul Finanțelor;
Slovenia - Ministerul Finanțelor.
Termenul de contractare și de plată
Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2004. Toate plățile trebuie efectuate până la 30 noiembrie 2005.
Recuperarea fondurilor
Orice neregula demonstrata sau orice frauda descoperită în timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
Dacă implementarea unor măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie întreaga asistența alocata, Comisia va efectua o analiza adecvată a cazului, solicitând, în particular, tarii beneficiare să prezinte explicații într-un interval de timp dat și sa corecteze neregulile.
În urma analizei menționate în paragraful anterior, Comisia poate micșora, suspenda sau anula asistența care privește măsurile respective, dacă analiza dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea condițiilor din memorandumul de finanțare și, în particular, orice schimbare importanța care afectează natura sau condițiile de implementare a măsurii, pentru care nu s-a solicitat aprobarea Comisiei. Orice micșorare sau anulare a asistenței se face în scopul recuperării sumelor plătite.
Când Comisia constata ca neregulile nu au fost corectate sau ca întreaga operație ori numai o parte nu justifica fie întreaga asistența acordată, fie numai o parte a acesteia, ea va efectua o analiza adecvată și va solicita tarii beneficiare să prezinte explicații într-un interval de timp dat. După analiza, dacă țara beneficiara nu a întreprins măsuri corective, Comisia poate:
a) sa micșoreze sau sa anuleze orice avans;
b) sa anuleze întreaga sau numai o parte din asistența acordată pentru o anumită măsura.
Comisia va stabili volumul corectiei, luând în considerare natura neregulii și proportiile neajunsurilor în sistemele de management și de control.
Comisia va recupera orice fonduri neutilizate la data expirării programului. O declarație finala scrisă, însoțită de documentația corespunzătoare, va fi data de NAO imediat după terminarea perioadei de plati din memorandumul de finanțare, prin care se arata suma totală contractată și plătită. Va fi anexată, de asemenea, o declarație bancară cu balantele NF/IA/OPCP.
În afară recuperării fondurilor neutilizate după expirarea memorandumului de finanțare și a celor neeligibile, poate fi emis un ordin suplimentar de recuperare după auditul final al contractelor și plăților, precum și în ce privește respectarea prevederilor memorandumului de finanțare, având în vedere opinia independenta a auditului final.
NAO va asigura returnarea fondurilor neutilizate sau a oricăror sume plătite din greseala, în termen de șaizeci de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu returnează suma datorată Comisiei, țara beneficiara va returna Comisiei această sumă. Dobânda pentru plățile întârziate va fi percepută pe sumele nereturnate, cu aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar care guvernează bugetul comunitar.
Circuitul financiar
Comisia va transfera fondurile către NF conform Memorandumului de înțelegere (MoU) semnat între Comisie și țările respective în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate, ca urmare a cererilor NAO, într-un cont bancar separat, denominalizat în euro, care va fi deschis și gestionat de NF la banca centrala (sau "la o banca agreată anterior cu Comisia").
Transferul fondurilor către Fondul Național (NF)
O plata de până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local va fi transferata către NF după semnarea memorandumului de finanțare și a acordurilor financiare (FA) între NF și agențiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati și Contractare PHARE (OPCP). Prevederile menționate în art. 2 și 13 din MoU privitoare la NF trebuie, de asemenea, respectate. În plus, NAO trebuie să înainteze Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului (PAO) și o descriere a sistemului constituit, indicând circuitul informatiei între NF și IA/OPCP, precum și modalitatea de efectuare a plăților.
Se vor face doua alimentari cu până la 30% din fondurile gestionate local și plata finala de până la 20% sau până la suma totală prevăzută în buget, în funcție de suma care este mai mica. Prima alimentare se va face când au fost utilizate 5% din buget de IA și de OPCP. A doua alimentare poate fi solicitată când s-au utilizat 35% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare, finala, se va face când 70% din bugetul în vigoare au fost utilizate. În mod excepțional, NAO poate solicita în avans plata unui procent mai mare decât cel menționat mai sus, conform procedurilor menționate în memorandumul de înțelegere amintit anterior. Fără o autorizație expresă, prealabilă, din partea Comisiei, nu se pot face alimentari dacă nu au fost respectate plafoanele menționate anterior.
Transferul fondurilor către agențiile de implementare
Agențiile de implementare care vor răspunde de subprograme sunt următoarele:
Bulgaria - OPCP;
Cehia - OPCP;
Estonia - OPCP;
Ungaria - OPCP;
Letonia - OPCP, Ministerul Finanțelor;
Lituania - OPCP, Ministerul Finanțelor;
Polonia - OPCP;
România - OPCP, Ministerul Finanțelor Publice;
Slovacia - OPCP;
Slovenia - OPCP.
NF va transfera fonduri către agențiile de implementare nominalizate din fiecare țara, respectiv Oficiul de Plati și Contractare PHARE, conform acordurilor de finanțare semnate între NF și IA/OPCP, după caz.
Fiecare acord de finanțare va fi aprobat în avans de Comisie. În cazurile în care NF este el însuși agent de plati pentru OPCP/IA, nu va exista transfer de fonduri de la NF către OPCP/IA. Fiecare OPCP și IA vor fi conduse de un PAO, numit de NAO după consultarea NAC.
PAO va fi responsabil cu toate operațiunile derulate de OPCP/IA.
Dobânda
În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi comunicată Comisiei. La decizia Comisiei, pe baza propunerii NAO, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceeași procedura se aplică tuturor fondurilor transferate către IA sau către OPCP.
NAO și PAO vor asigura pregătirea tuturor contractelor conform procedurilor stabilite în Manualul DIS.
Pentru contractele cu fonduri reținute ca garanție pe o perioadă mai lungă decât perioada de plati din program, totalul general al fondurilor, calculat de PAO și recunoscut de Comisie, va fi plătit agenției de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma deplina responsabilitate pentru depunerea fondurilor până la efectuarea plății finale și pentru a se asigura ca fondurile menționate să fie utilizate numai pentru efectuarea plăților legate de clauzele de reținere.
Agenția de implementare își asuma în continuare deplina responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor legate de clauzele de reținere. Dobânzile pe fondurile depuse vor fi plătite Comisiei după plata finala către contractori. Fondurile care nu au fost plătite către contractori după ce plata finala a fost efectuată vor fi returnate Comisiei. O situație privind utilizarea fondurilor depozitate ca garanție și, în special, privind plățile din aceste conturi și privind dobânda va fi transmisă anual Comisiei de către NAO.
Cofinantarea
Prevederile privind cofinantarea comuna sau paralela sunt incluse în alineatele referitoare la buget din fișele de proiect individuale. Nivelul cofinanțării pe proiect este indicat în propunere la punctul 5 "Buget".
Evaluarea impactului de mediu și conservarea naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu stabilite în directiva EIA*2) sunt pe deplin aplicabile pentru toate proiectele de investiții din PHARE.
Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa complet, procedurile vor fi similare celor stabilite în directiva susmentionata. Dacă un proiect intra sub incidența anexei I sau anexei II la directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie documentata*3).
Dacă este probabil să fie afectate locuri care prezintă importanța pentru conservarea naturii, trebuie să fie documentata*4) o evaluare adecvată conform art. 6 din Directiva*5) privind habitatele.
────────────
*2)
Directiva 85/337/CEE
, OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin
Directiva 97/11/CEE
, OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*3) În anexa EIA din fișa corespunzătoare pentru proiectul de investiții.
*4) În anexa "Conservarea naturii" din fișa corespunzătoare pentru proiectul de investiții.
*5)
Directiva 92/43/CEE
, OJ L 206/7, 22 iulie 1992.
Toate proiectele de investiții se vor derula conform legislației comunitare de mediu. Fișele de proiect vor conține clauze specifice de conformitate cu legislația UE în domeniul mediului, respectând tipul de activitate derulata în cadrul fiecărui proiect de investiții.
4. MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Comitete comune de monitorizare (JMC) au fost stabilite pentru fiecare dintre cele zece tari vizate de proiectele acestui program. JMC va include NAO, NAC și Comisia. JMC se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanțare PHARE, în scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare. JMC poate recomanda schimbarea prioritatilor și/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza o dată pe an progresele înregistrate de toate programele de asistența finanțate din fonduri de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).
Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetele sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include NAC, PAO și agenția de implementare (și OPCP, după caz) și serviciile din cadrul Comisiei. SMSC va analiza în amănunt progresele fiecărui program, inclusiv componentele și contractele, după cum sunt grupate de JMC pe sectoare de monitorizare. Fiecare sector va fi supervizat de un SMSC în baza rapoartelor periodice de monitorizare și evaluare, elaborate de agenția de implementare, și în baza evaluărilor interimare întreprinse de evaluatori independenți. SMSC va face recomandări asupra aspectelor de management și conceptie, luând măsuri ca acestea să fie aplicate. SMSC va raporta JMC, căruia îi va transmite rapoarte detaliate asupra tuturor programelor finanțate de PHARE.
Serviciile din cadrul Comisiei vor lua măsuri ca după terminarea programului să se deruleze o evaluare ex post.
5. MĂSURI DE AUDIT ȘI ANTIFRAUDA
a) De către țările candidate
În fiecare an se vor trimite Comisiei un plan de audit și un rezumat al constatărilor auditarilor. Rapoartele de audit trebuie să fie la dispoziția Comisiei.
Autoritatea naționala de control financiar având competența în implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat.
Țările beneficiare vor asigura investigarea și tratarea corespunzătoare a cazurilor de frauda reale și a celor asupra cărora exista suspiciuni, precum și a neregulilor constatate în urma controalelor naționale sau ale Comisiei.
Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor unei legi comunitare, rezultată dintr-o activitate sau dintr-o omisiune a unui agent economic, care produce sau poate produce prejudicii bugetului general al Comunităților Europene sau bugetelor gestionate de acestea, fie prin micșorarea sau pierderea veniturilor din resurse proprii colectate direct în numele Comunității, fie prin cheltuieli nejustificate.
Frauda înseamnă orice act cu intenție sau omisiune legată de:
(i) utilizarea sau prezentarea de declarații ori de documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect alocarea neadecvata ori reținerea gresita de fonduri din bugetul Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de sau în numele Comunităților Europene;
(îi) netransmiterea informațiilor privind încălcarea unei anume obligații, cu același efect;
(iii) utilizarea gresita a unor astfel de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost alocate.
Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare, echivalent cu cel prevăzut în Reglementarea Comisiei 1681/94*15).
În particular, toate cazurile de frauda suspecte sau reale și neregulile, precum și toate măsurile legate de acestea, luate de autoritățile naționale, trebuie raportate fără întârziere serviciilor din cadrul Comisiei. Dacă nu sunt cazuri de frauda suspecte sau reale și nereguli de raportat, țara beneficiara va informa Comisia despre aceasta la sfârșitul fiecărui trimestru.
──────────
*15) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.
b) De către Comisie
Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele rezultate sunt supervizate și controlate din punct de vedere financiar de Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) și de Curtea Europeană de Audit. Aceasta include măsuri precum verificarea ex ante a licitației și contractării de delegația Comisiei Europene din țara candidata, precum și controale inopinate.
Pentru a asigura protecția eficienta a intereselor financiare ale Comunității, Comisia va face verificări prin sondaj și inspecții conform procedurilor stabilite în Regulamentul Consiliului (EURATOM, EC) nr. 2.185/96. Conturile și operațiile Fondului Național și, după caz, ale OPCP și ale agentiilor de implementare respective pot fi verificate, potrivit deciziei Comisiei, de către un auditor extern, pe bază de contract cu Comisia, fără să se aducă prejudicii responsabilităților Comisiei și ale Curții Europene de Audit, asa cum se specifică în Condițiile generale referitoare la memorandumurile de finanțare, anexate la acordul-cadru.
6. PUBLICITATE
Responsabilul cu autorizarea programului respectiv va avea responsabilitatea de a asigura să fie întreprinse măsurile necesare pentru publicitatea adecvată a tuturor activităților finanțate din program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegația Comisiei. Detalii suplimentare sunt descrise în anexa privind publicitatea.
7. CONDIȚII SPECIALE
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care țin de competența guvernului respectiv, Comisia poate revizui programul în vederea suspendării lui în totalitate sau numai în parte și/sau realocarii fondurilor neutilizate în alte scopuri care concorda cu obiectivele Programului PHARE.

Anexa 3 (D)

────────────
INFORMARE ȘI PUBLICITATE
1. Obiectiv și sfera de acțiune
Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin Programul PHARE au intenția de a crește gradul de constientizare a publicului și transparenta acțiunilor UE, precum și de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanțare și a altor forme de asistența va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.
Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu delegația Comisiei Europene la fața locului.
Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 182/58.
Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor susmenționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva.
3. Informarea și publicitatea privind programele PHARE
Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și va privi atât programele, cat și alte forme de asistența.
Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când programele PHARE sunt implementate, se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b).
a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse.
b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:
(i) în cazul investițiilor de infrastructura cu un cost ce depășește 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificății tehnice din manual care să fie furnizate de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva;
- plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificății tehnice din manual care să fie furnizate de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva;
(îi) în cazul investițiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3 b)(i) de mai sus;
- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanți, ca o parte a ajutorului vine din partea UE și în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.
4. Vizibilitatea asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct.
Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alți beneficiari potențiali
Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de învățământ profesional implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupurile de afaceri, centrele de instruire și organizațiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistența destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistența vor trebui sa indice faptul ca UE și în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistența finanțat prin programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naționala sau regionala, ele vor purta de asemenea și însemnul UE de aceeași mărime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de UE și în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiara.
Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Acțiuni informative
Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții, în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri și a se pune însemnul UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare finanțate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clara a participării UE, precum și simbolul UE, în cazul în care stema naționala sau regionala este folosită.
În cazul în care asemenea publicații includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a se asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.
Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere
Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, țările beneficiare se vor asigura ca următoarele măsuri de informare și publicitate sunt respectate:
Panouri
Panourile care furnizează informații privind participarea UE la finanțarea investiției ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența UE trebuie mentionata oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținându-se seama de mărimea cofinanțării din partea UE) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor și înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificățiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Plăcuțe permanente
Placutele permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, stații etc.). În plus față de însemnul UE, asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de UE, alături de o mențiune a programului în cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate naționala, regionala sau locală ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa pună un afis sau sa ia orice alta măsura pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.
6. Prevederi finale
Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situație măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele vor consulta delegația Comisiei Europene și o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegația CE să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fața locului, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării privind cerințele proiectului, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate de proiectare în forma electronică și va fi disponibil la cerere.
──────────────