Regulamentul din 27 iunie 2016
sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 3
- Legea nr. 350/2001 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
- OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 (prevederi anume) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
- HG nr. 1284/2007 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețel…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Anexa nr.1
PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSPA0062 LACURILE DE ACUMULARE DE PE ARGEȘ
CUPRINS
1.
INTRODUCERE
1.1.
Scurtă descriere a Planului de management
1.2.
Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Arges
1.3.
Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management
1.4.
Procesul de elaborare a Planului de management
1.5.
Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management
1.6.
Procedura de modificare și actualizare a Planului de management
1.7.
Procedura de implementare a Planului de management
2.
DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1.
Informații Generale
2.1.1.
Localizarea ariei naturale protejate
2.1.2.
Limitele ariei naturale protejate
2.1.3.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
2.2.
Mediul Abiotic
2.2.1.
Geomorfologie
2.2.2.
Geologie
2.2.3.
Hidrologie
2.2.4.
Clima
2.2.5.
Soluri/subsoluri
2.3.
Mediul Biotic
2.3.1.
Ecosisteme
2.3.2.
Habitate
2.3.2.1.
Habitate Natura 2000
2.3.2.2.
Habitate după clasificarea națională
2.3.3.
Flora de interes conservativ
2.3.3.1.
Plante inferioare
2.3.3.2.
Plante superioare
2.3.4.
Fauna de interes conservativ
2.3.4.1.
Ihtiofauna
2.3.4.2.
Herpetofauna
2.3.4.3.
Avifauna
2.3.4.4.
Mamifere
2.3.5.
Alte habitate și specii relevante
2.3.5.1.
Flora
2.3.5.1.1.
Analiza și descrierea asociațiilor
2.3.5.1.2.
Conspectul asociațiilor
2.3.5.2 Fauna
2.3.5.3. Habitate
2.4.
Informații socio-economice, impacturi și amenințări
2.4.1.
Informații socio-economice și culturale
2.4.1.1.
Comunitățile locale și factorii interesați
2.4.1.2 Factorii de interes
2.4.1.3.
Utilizarea terenurilor
2.4.1.4.
Situația juridică a terenurilor
2.4.1.5.
Administratori și gestionari
2.4.1.6.
Infrastructura, construcții și agricultură
2.4.1.7.
Structuri turistice - cazare, alimentație, agrement
2.4.1.8.
Patrimoniu cultural
2.4.1.9.
Peisajul
2.4.2
Impacturi
2.4.2.1
Presiuni - impacturi trecute și prezente
2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile
3.
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR
3.1.
Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat
3.2.
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
3.3.
Hărțile sitului.
4.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1.
Scopul Planului de management
4.2.
Obiective generale, specifice și activități
4.2.1 Obiectiv general
4.2.2. Obiectiv specific
5.
PLANUL DE ACTIVITĂȚI
6.
PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR
7.
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
8.
ANEXE
1.
INTRODUCERE
1.1.
Scurtă descriere a Planului de management
Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș este documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul acestuia, în conformitate cu obiectivele de management.
Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor naturale de interes conservativ național și/sau comunitar,
gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.
Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane și conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș.
Obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al tuturor speciilor de interes conservativ național și/sau comunitar și al habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.
Ca regulă generală, respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.
Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini acțiunea de realizare a Planului de management.
Principiul opiniei generale unitare
Existența unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect care privește situl ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș, reprezintă o condiție esențială de abordare pluri- instituțională a unor aspecte de care depinde reușita aplicării prevederilor prezentului Plan de management. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, se dorește a fi un mijloc de armonizare a acțiunilor instituțiilor responsabile de
gestionarea resurselor din acest spațiu, în scopul atingerii obiectivelor legate de conservarea resurselor și dezvoltarea activităților socio-economice. Cooperarea dintre instituții situate la același nivel, local, județean, național, reprezintă elementul cheie de care depinde aplicarea Planului de management.
Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calității vieții și asigurării coerenței managementului Conceptul” Dezvoltarea durabilă”, înseamnă menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare.
Planul de management are în vedere gestionarea patrimoniului natural și cultural al zonei sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, prin promovarea acțiunilor cu impact nesemnificativ asupra mediului dând posibilitatea dezvoltării socio - economice.
Principiul respectării autonomiei locale
Autonomia locală poate reprezenta un instrument de promovare a acțiunilor ce țin de competența acestora în teritoriu fără a fi nevoie de aprobare la niveluri superioare. Importanța pe care o au administrațiile locale pentru aria naturală protejată este dată de faptul că deciziile de la acest nivel au proiecție directă în politica locală de mediu.
Principiul precauției și transparenței în luarea deciziei
Orice acțiune sau decizie, indiferent de caracterul ei este analizată din punct de vedere al beneficiilor și costurilor pe care aceasta le presupune, dar și din prisma efectelor negative asupra mediului și asupra colectivităților locale. Precauția nu impune excluderea activităților economice dintr-un spațiu, ci includerea în faza de investiție a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfășurare a activităților, beneficiarul investiției fiind obligat să îl respecte conform legislației de mediu în vigoare. Principiul precauției trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect zona sitului pentru împiedicarea creșterii suprafețelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi suportate în acest moment de comunitățile locale.
Se impune o transparență ridicată în luarea deciziilor, situațiile conflictuale fiind astfel
îndepărtate.
Principiul conservării diversității biologice
Diversitatea biologică prezintă o importanță deosebită pentru evoluție și pentru conservarea ecosistemelor și speciilor. Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea „in situ” a ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural.
Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, educația, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.
1.2.
Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Arges
Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, reprezintă o arie naturală protejată al cărei scop este conservarea unor specii avifaunistice și habitate importante sub aspect faunistic și forestier, ținând cont de modificările suferite, apariția de noi habitate și numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăpostește. Situarea geografică a sitului în apropierea zonelor intens locuite și pronunțat urbanizate, oferă o puternică amprentă caracterului peisagistic și recreativ.
Situl ocupă o suprafață de 2260 ha, se desfășoară în zona continentală și cuprinde Platforma dintre râurile Argeșel și Argeș, cunoscută sub denumirea geografică de Platforma Argeșului.
Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, este constituit în prezent din 6 suprafețe avifaunistice cu statut de protecție comunitar.
Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș
Tabelul nr. 1
Nr.
Denumire arie
Suprafața
Importanța ocrotirii
Observații
1
Lacul Budeasa
413
Prezența speciilor de păsări de interes comunitar
2
Lacul Bascov
300
Prezența speciilor de păsări
de interes comunitar
Este declarată si rezervație
naturala avifaunistică
3
Lacul Vâlcele
429
Prezența speciilor de păsări de interes comunitar
4.
Lacul Golești
634
Prezența speciilor de păsări
de interes comunitar
5
Lacul Pitești -
Prundu -
122
Prezența speciilor de păsări
de interes comunitar
6
Lacul Zigoneni
165
Prezența speciilor de păsări de interes comunitar
7
Alte terenuri
197
Prezența speciilor de păsări
de interes comunitar
TOTAL
2260
Prezența speciilor de păsări
de interes comunitar
Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, este amplasat în partea de sud a județului Argeș, pe raza teritoriului administrativ al localităților Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Curtea de Argeș, Merișani, Pitești, Topoloveni și Ștefănești. Situl se întinde din zona localității Vâlcele, de-a lungul râului Argeș, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi.
Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăsește în domeniul public al localităților riverane. Sectorul Zigoneni - Golești, este localizat între coordonatele latitudinale de 45°44’ latitudine nordică și 45°47’ latitudine nordică iar acest fapt pune în evidență particularitățile climatice.
Înainte de anul 2007, zona lacului Bascov este luată în evidență ca rezervație ornitologică de către Comisia Monumentelor Naturii Argeș și Muzeul Județean Argeș și propusă spre validare oficială ca arie natural protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Județean Argeș, pe o suprafață de 162 ha. Administrativ, cuprinde teritorii ale comunelor Bascov și Budeasa. Ulterior a fost declarat arie de protecție avifaunistică prin Hotârârea de Guvern, nr.2151/ 2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Situl Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș, a fost propus în baza Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și declarat prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și încadrarea în categoria de management ca arie de protecție specială avifaunistică, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.Prin Hotărârea nr. 4/1974 a Consiliului Popular al Județului Argeș, toate lacurile de baraj de pe râul Argeș, până la Golești, au fost declarate „zone umede protejate”.
Descrierea generală a sitului
Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Apariția lor a condus la modificarea și apariția de noi habitate. Vegetația este compusă din rășinoase, fag în amestec cu rășinoase, stejar în zona
colinară. În partea mijlocie și inferioară a cursului, pădurile alternează cu suprafețe de teren cu altă utilizare-agricolă, livezi, fânețe.
Clase de habitate: plaje de nisip, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, păduri de conifere. Calitate și importanță:
Acest sit este foarte important pentru numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăpostește:
Ciconia ciconia ,
Egretta garzetta ,
Lanius collurio ,
Ardeola ralloides ,
Aythya nyroca ,
Gavia arctica ,
Ixobrychus minutus ,
Lanius minor ,
Mergus albellus .
Vulnerabilitate:
În sit se desfășoară activități antropice: cultivarea terenurilor, îndepărtarea haturilor și
crângurilor, îndepărtarea lăstărișului, exploatații piscicole.
Suprafață: 2260 ha.
Lacuri componente: Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești / Prundu, Golești.
Lacurile se află la contactul dintre Câmpia Română, mai exact Câmpia Înaltă a Piteștilor, Platforma Cândești, Platforma Argeșului și Platforma Cotmeana - toate părți componente ale Podișului Getic. În nord, zona este dominată de Subcarpații Getici și de Munții Făgăraș.
1.3.
Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management
Tabelul nr. 2
Nr.
crt.
Acte normative
Legislație cu privire la protecția mediului:
1
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011, cu
modificările și completările ulterioare;
2
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările
ulterioare;
3
Hotărâre Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor
naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora;
4
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și
completările ulterioare;
5
Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,
cu modificările și completările ulterioare;
6
Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire a administrării și a custodiei ariilor naturale protejate, cu
modificările ulterioare;
7
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III-a - zone protejate;
8
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de
vedere al necesității de conservare a diversității biologice;
9
Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
10
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în
scop comercial;
11
Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea
mediului, republicată;
12
Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale,
nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;
13
Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;
14
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu
modificările și completările ulterioare;
15
Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone,
intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor natural, a faunei și
florei sălbatice, pe teritoriul national;
16
Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
17
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din
România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;
18
Ordinul
ministrului
mediului
și
pădurilor
nr.
1540/2011
pentru
aprobarea
Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și
transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;
19
Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu
modificările și completările ulterioare;
20
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările
ulterioare;
21
Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
22
Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și
completările ulterioare;
23
Hotărâre Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi
agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;
24
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale
din ariile protejate, cu modificările și completările
ulterioare;
25
Ordonanța de urgență a Guvernului 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările
ulterioare;
26
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor
nr.
159/1266/2011
privind
aprobarea
condițiilor
de
practicare
a
pescuitului
recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și
modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
27
Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
28
Ordonanța de urgență a guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu
modificările și completările ulterioare;
29
Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările
ulterioare;
30
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forma de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările
ulterioare;
31
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în
România, cu modificările și completările ulterioare;
32
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și
completările ulterioare
33
Hotărârea Guvernului nr. 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și
gestiune a monumentelor istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
34
Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu
modificările și completările ulterioare;
35
Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și
declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
36
Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
37
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
38
Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;
39
Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
40
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
41
Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu,
semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
42
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu
modificările și completările ulterioare;
43
Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind
mediul, cu modificările și completările ulterioare;
44
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie
2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
45
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
46
Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1327/2014 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea acvilei țipătoare mici (Aquila pomarina) și a Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei
țipătoare mici;
47
Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1992/2014 pentru aprobarea
planurilor naționale de acțiune pentru cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) și pentru rața roșie (Aythya nyroca).
La data elaborarii Planului de management custodele ariei protejate este Fundația Eco-Montan 2000, care a implementat proiectul” Management durabil și conștientizare publică în situl Natura 2000, Lacurile de acumulare de pe Argeș,” cod SMIS-CSNR 36314, pe parcursul a 32 de luni.
1.4.
Procesul de elaborare a Planului de management
Procesul de elaborare a Planului a cuprins următoarele etape:
1.
Elaborarea studiilor de inventariere faună și floră care fundamentează măsurile de management, privind inventarul speciilor și situația habitatului;
2.
Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază;
3.
Formularea măsurilor de management general ale sitului;
4.
Consultarea publică, a factorilor interesați, pentru a se asigura fezabilitatea și acceptarea Planului de management;
5.
Elaborarea Rapoartelor de progres;
6.
Îmbunătățirea Planului de management ca urmare a Rapoartelor de progres;
7.
Aprobarea Planului de management;
8.
Multiplicarea și diseminarea Planului de management.
Un comitet științific alcătuit din reprezentanții beneficiarului, ai partenerilor și personalități științifice a verificat studiile de bază și Planul de management.
Elaborarea Planului de management s-a făcut conform ghidului “Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din Romania”- manual și instrumente - elaborat de Michael R Appleton în cadrul proiectului „Managementul conservării biodiversității în România”- facilitare și asistență tehnică în schimbările internaționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176 si Proietului Sincron. Acesta devine un proces continuu, pornind de la cercetare și strângerea de informații, evaluare și analiză, până la elaborarea planului, implementarea lui urmată de monitorizare și revizuire.
Au fost parcurse etapele de preparare a planificării, strângere și grupare a informației, definire a scopului, identificarea obiectivelor, identificarea unui set de acțiuni și indicatori, desemnarea unei priorități și planificarea în timp pentru fiecare acțiune, urmând să se realizeze și asigurarea aprobării planului, legalizarea și publicarea lui.
Redactarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș, a început în anul 2012, fiind precedată de elaborarea măsurilor minime de conservare și de Regulamentul ariei protejate. În etapa următoare,
au fost căutate informații bibliografice recente referitoare la biodiversitatea zonei aflate în limitele ariei naturale protejate. Cu acest prilej s-a constatat faptul că nu există foarte multe lucrări publicate legate de subiectul dorit.
Studiul florei și vegetației din zona lacurilor se regăsesc în lucrările de specialitate, care sunt amintite la cap.7,,Bibliografie și referințe,,.
O mare parte din flora bazinului Argeș se regăsește în colecția Muzeului Județului Argeș, rod al cercetării efectuate în timp de: Radu Stancu, Petruța Pestroiu, Teodora Mavrodin, Valeriu Alexiu și alții.
Studiul avifaunei a beneficiat de aportul adus de profesorul Radu Gava și mai tinerii săi colaboratori, Denisa Conete sau Adrian Mestecăneanu. Ihtiofauna a fost mai bine cercetată, studiile lui Grigore Antipa -1909, Mihai Băcescu - 1943, dar mai ales cele effectuate de regretatul academician Petre Bănărescu - 1957 - 2003, constituie momente de referință pentru specialiștii în ihtiologia de ape dulci.
În etapa de teren desfășurată încă din anul 2012, s-a procedat în special la cartarea tipurilor de habitate și reevaluarea speciilor existente.
Astfel, echipa de bază, a parcurs în elaborarea Planului de management, următoarele etape:
-
Identificarea contextului legal al planificării;
-
Identificarea factorilor interesați în elaborarea unui plan de participare a acestora;
-
Strângerea și gruparea informației;
-
Definirea obiectivului general, a temelor principale de management și a obiectivelor;
-
Desemnarea priorităților, planificării în timp și a colaboratorilor-cheie;
-
Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare.
Etapele ulterioare elaborării Planului de management sunt responsabilitatea custodelui, după
cum urmează:
-
Aprobarea, Publicarea și Difuzarea - Diseminarea,
-
Lansare formală și evenimente de difuzare,
-
Elaborarea Planurilor de lucru anuale,
-
Elaborarea Planului de comunicare.
Pentru realizarea Planului de management a fost adoptată o metodologie de lucru specifică, ce a urmărit identificarea principalelor oportunități și amenințări, a măsurilor ce pot avea rezultate concrete și a indicatorilor de monitorizare a rezultatelor.
Au urmat apoi consultări ale factorilor interesați și solicitarea avizului de mediu.
Consultarea
tuturor
factorilor
interesați
cu
privire
la
Planul
de
management
revine custodelui, calendarul de consultare va cuprinde minimum două întâlniri, la termene stabilite conform proiectului POS MEDIU.
-
prima după obținerea avizului de mediu, înainte de trimiterea spre avizare la Autoritatea competentă de Mediu a Planului de management.
-
a doua întâlnire va avea loc în partea de implementare a proiectului, în cadrul acesteia fiind prezentat Planul de management aprobat conform cerințelor.
1.5.
Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management
Pentru Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș nu a fost elaborat și
aprobat anterior un plan de management.
Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș - istoricul edițiilor, revizuirilor și modificări
Tabelul nr. 3
Nr.
crt.
Denumire
Ediția
Revizia 1
Modificare
Revizia 2
Modificare
1
Planul de
1
-
-
management al
2
3
sitului Natura 2000
ROSPA0062
Lacurile de
Acumulare de pe
Argeș
1.6.
Procedura de modificare și actualizare a Planului de management
Revizuirile Planului de management sunt prezentate sintetic în tabelul nr. 1, Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a Planului de management;
Inițiativa modificărilor revine custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite după finalizarea și avizarea Planului de management, la propunerea factorilor interesați, după caz:
-
modificări legislative care privesc statutul ariei protejate, protecția biodiversității;
-
necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecție în sit;
-
necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în conservarea biodiversității;
-necesitatea introducerii unor noi obiective conform politicilor viitoare în conservarea biodiversității la nivel regional sau comunitar.
1.7.
Procedura de implementare a Planului de management
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu și va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani începând cu anul aprobării acestuia.
2.
DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1.
Informații Generale
Din amonte spre aval în situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș sunt
următoarele lacuri:
Lacul Zigoneni
Lacul de acumulare Zigoneni este situat în aval de Curtea de Argeș, accesul la acesta putându-se realiza de pe drumurile 7C și 704 H. Are o suprafață de 165 ha și un volum de 13,3 mil. m³ de apă, este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calității apei, se înscrie în clasa a I- a de calitate. Acesta este cuprins între 45º 00' 40" - 45º 04' 44" latitudine nordică și 24º 39' 20" - 24º 39' 57" longitudine estică. Dealurile din jur sunt acoperite cu păduri de
Fagus sylvatica ,
Carpinus betulus ,
Quercus robur
și
Quercus petraea , livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole - Turcu, 1970, Teză de doctorat.
În perimetrul lacului, vegetația este destul de sărăcăcioasă, fiind prezentă în măsură mai mare la coada lacului. Pe malul drept, există o reminiscență a fostelor zăvoaie din zonă.
Date tehnice - baraj Zigoneni
Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A. iar construcția și echipamentele au fost executate de Hidroconstrucția S.A., sucursala Argeș. Lucrările s-au executat în perioada anului 1973.
Cota la coronament este de 395.00 m cu o înălțime a barajului de 27.00 m. Lungimea barajului este de 31.00 m, cu o lungime a digului de 2.812 m și un volum al acumulării de 313,30 mil.m. Acumularea Zigoneni este realizată cu centrală, barajul de tip etajat cu clapetă, vane segment și timpan de retenție cu 3 deschideri de 4,00 x 4,00 la partea inferioară și o deschidere de creastă de 16,00 x 3,00 la creastă, echipată cu o stavilă, clapetă și diguri de 437 m la malul drept și 2.375 la malul stâng. Pe partea stângă a barajului este un descărcător lateral format din 2 galerii de 2,50 x 2,00 echipate cu vane plane. Poate descărca 90 mc/s.
Centrala Zigoneni este o centrală baraj- tip CB, având o cădere brută de 21,00 m la un debit instalat de 90 mc/s la fel ca toate celelalte centrale de pe Argeș. Are dimensiunile de 33,70 x 36,15 cu latura mică în amonte. Bazinul de liniștire constă dintr-o conductă de beton armat lungă de 60,00 m, care lateral stânga este mărginită de zidul descărcătorului lateral de avarie.
Canalul de fugă are o lungime de 2.480 m de secțiune trapezoidală cu 20 m lățime la bază. Puterea instalată a CHE Zigoneni este de 15,40 MW și produce o energie medie de 26.00 GWh/an.
Lacul Vâlcele
Barajul Vâlcele face parte din salba de lacuri și baraje realizate în bazinul superior al râului Argeș, pentru valorificarea potențialului hidrologic și hidroenergetic al zonei situate în aval de barajul și acumularea Vidraru. Acumularea Vâlcele este situată în județul Argeș, în lungul drumului național DN7, ce leagă municipiile Pitești și Curtea de Argeș. Acest lac antropic este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44º 58' 27" - 45º 00' 40" latitudine nordică și 24º 42' 21" - 24º44' 27" longitudine estică.
Lacul de acumulare se întinde în amonte de baraj având o lungime de 4850 m, în lungul căii ferate Pitești – Curtea de Argeș. Conform datelor furnizate de Direcția Apelor Argeș – Vedea Pitești, Lacul Vâlcele are o suprafață de 429 ha - 41 mil. m³ apă. Acesta este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calității apei, se înscrie în clasa a II-a de calitate conform Registrului Român al Marilor Baraje. Dealurile și luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole. Vegetația palustră tipică este sărăcăcioasă și ocupă suprafețe restrânse spre coada lacului.
Lacul Budeasa
Acumularea Budeasa este amplasată în bazinul mijlociu al râului Argeș, este cuprinsă între următoarele coordonate geografice: 44º 54' 45" - 44º 56' 31" latitudine nordică și 24º 46' 41" - 24º 49' 52" longitudine estică, la circa 30-35 km N de orașul Pitești, lacul de acumulare desfășurându-se pe o lungime de 5,5 km, de la coada lacului Bascov până în dreptul comunei Merișani.
Lățimea maximă este de 0,8 km, adâncimea maximă de 15 m, iar suprafața este de 413 ha. Anul punerii în funcțiune este 1978.
Din punct de vedere al calității apei, lacul Budeasa se înscrie în clasa β – mezosaprobă - clasa a II-a de calitate, caracterizat prin gradul de mineralizare a substanțelor organice foarte ridicat și nutrienți în cantitate mare, gradul de poluare fiind moderat. Transparența apei este în general mare și cantitatea de oxigen dizolvat foarte crescută.
Dealurile și luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole. Vegetația palustră tipică este dezvoltată mai mult spre coada lacului.
Date tehnice - baraj Budeasa
Gândită inițial tot ca o centrală pe canal de derivație, pe parcursul realizării întregii cascade de pe râul Argeș s-a observat ca acumulările de la Bascov și Pitești, executate înainte, au fost puternic colmatate de apele râului Vâlsan care este neregularizat, a cărui confluență cu Argeșul era în amonte. Astfel, în locul unei centrale pe canal de derivație a fost proiectată și realizată o acumulare de 54,90 mil m³, formată din versant, diguri, un descărcător de ape mari și o
centrală baraj. Noile debite recalculate după viiturile din 1970 - 72 au ajuns la 750 m³ /s pentru asigurarea de 1% și 1.300 m³ /s pentru asigurarea de 0,1%, iar debitul de verificare de 1.950 m³ /s. Alte folosințe pe care le-a satisfăcut această acumulare au
fost asigurarea unui debit suplimentar de 1,17 m³ /s pentru consumatori, să mărească producția de energie electrică prin uzinarea debitului râului Vâlsan, să reducă substanțial procesul de colmatare a lacului Bascov, să scoată suplimentar de sub efectul inundațiilor o suprafață de cca 7.000 ha și să înlocuiască regularizarea unui sector de vale de cca 7 km.
Rezervarea unui volum important în acumulare pentru atenuarea viiturilor -27,1 mil m³, era necesară întrucât
acumulările
din
amonte ca
Zigoneni
și
Vâlcele-
nu
aveau
volume prevăzute pentru atenuarea viiturilor, iar efectul de atenuare a lacului Vidraru în secțiunea Pitești era de max.
10%. Lacul de acumulare Budeasa are o lungime de 5,5 km, este mărginit la malul drept de un dig de protecție de 4.625 m, iar la malul stâng de un dig de 934 m, care se închide în terasa ce constituie malul lacului pe o altă lungime de 2.500 m. Plin, lacul ocupă o suprafață de 643 ha. Barajul este asemănător celorlalte baraje din amonte, de pe cascada Argeșului, de tip etajat, cu timpan de reținere, 4 deschideri de fund la nivelul talvegului de 4,00 x 4,00 și 2 de suprafață de 4,00 x 8,00 m. Față de barajele din amonte se remarcă creșterea numărului de goliri de fund de la 3 la 4, ca urmare a noului afluent Vâlsan. În culeea mal drept este o priză dublă de captare a apei de la suprafață sau semi adâncime și care alimentează Stația de tratare apă potabilă Budeasa, pentru municipiul Pitești. Priza este continuată cu o cameră de sedimentare care poate fi spălată, o cameră de admisie și o cameră a vanelor de unde pleacă 3 conducte, una de 400 mm pentru irigații și două de 1.200 mm către Uzina de Apă Budeasa. La malul stâng există o priză de rezervă pentru alimentarea municipiului Pitești care se înțeapă în conductele ce pleacă de la malul drept. În deschiderile 1 și 3 ale barajului, pe creasta descărcătorului, sunt practicate 2 prize tiroleze sub forma unui canal cu grătar, din care pleacă o conductă de legătură cu camera de încărcare a prizei mal stâng și asigură captarea de rezervă pentru ape de adâncime. CHE Budeasa este o centrală baraj amplasată în frontul de retenție, având atribuții, dotări și capacități similare celorlalte lucrări din aval, dar o producție de energie electrică mai mare datorită căderii mai mari - 15,00 m față de 7,70 m.
Incinta Gălășești :
de remarcat că la coada lacului Budeasa este amplasată o incintă, care este despărțită de un dig de protecție având coronamentul la cota 303,00 și lungimea de 2.280 m. Este destinată agriculturii, dar și inundării atunci când nivelurile în lac depășesc nivelul coronamentului, undeva între viitură cu asigurare de 1% și 0,1%. Incinta se descarcă printr-un canal în albia naturală a Argeșului, în aval de nodul Budeasa.
Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A. și CNAR. Lucrările s-au executat în perioada anului 1971. Cota la coronament este de 288.75 m cu o înălțime a barajului de 21,25 m. Lungimea barajului este de 55.00 m, cu o lungime a digului de 3,571.00 m. Acumularea de capacitate redusă -5,245 mil m³ și 140 ha, este realizată la adăpostul digului mal drept de 2.811 m, a celui de la malul stâng de 760 m și a terasei naturale de la malul stâng. Ca și celelalte diguri, etanșarea în adâncime este realizată cu perete continuu din beton sau gelbeton, taluzul udat este etanșat cu perete de beton armat, coronamentul este prevăzut cu o grindă spargeval, iar la piciorul aval al taluzului înierbat este un contra canal de colectare a apelor de infiltrații. De scos în evidență că datorită colmatării, volumul inițial al acumulării s-a redus de la 5,245 mil m³ la 2,408 mil m³.
Puterea instalată a CHE Budeasa este de 11.50 MW și produce o energie medie de 15,80 GWh/an.
Lacul Bascov
Lacul Bascov are o suprafață totală de 300 ha, care cuprinde suprafața acvatică /140 ha / precum și zonele insulare, o adâncime maximă de 10 m și este amplasat la aproape 2 km amonte de limita nordică a municipiului Pitești. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44º 53' 48" - 44º 54' 52" latitudine nordică și 24º 42' 21" - 24º 50' 56" longitudine estică. Datorită colmatării în decursul a peste 30 ani de exploatare s-au format mai multe insule și zone stuficole cu suprafața totală de 28 ha. Situl se află situat pe raza administrative a comunelor Budeasa- Bascov la o altitudine medie de 256 m.
Tipul de vegetație întâlnit este palustră specifică. Pe lac s-a amenajat și o bază nautică pentru sporturi olimpice. Apa este încadrată în clasa I de calitate. Datorită aluviunilor, în centrul lacului au apărut trei insule. Acestea, ca și malurile și partea dinspre amonte, sunt invadate de o vegetație palustră cu stuf, papură, anini și sălcii, care constituie pe parcursul anului habitate favorabile pentru multe specii de păsări.
Construit în 1970, el este amplasat la aproape 1 km amonte de confluența râului Argeș cu pârâul Bascov și la aproape 3 km aval de barajul Budeasa. Se află la aproximativ 100 km distanță față de izvoarele Argeșului și la 300 m altitudine. Servește la producerea energiei electrice, ca rezervă de apă a orașului Pitești și pentru agrement.
Biotopul și biocenozele nou formate prin apariția acumulărilor formează un ecosistem nou diferit de cel inițial. Prin amenajarea acestei construcții, s-a modificat regimul de curgere al râului Argeș, biotopul din reofil devine lentic. În acest biotop a avut loc o creștere semnificativă a sedimentării suspensiilor, deci apariția unui facies mâlos pe cuvetă, de asemenea, a avut loc instalarea și dezvoltarea unei biocenoze dominate de speciile stagnofile și cosmopolite. În
mijlocul lacului datorită depunerilor masive de aluviuni s-a format o insulă care reprezintă un spațiu propice dezvoltării
speciilor
de
păsări,
oferind
adăpostul
necesar
atât
speciilor sedentare cât și celor de pasaj. A fost propusă și aprobată ocrotirea întregului lac astfel încât să se asigure condițiile necesare de viață pentru toate speciile de plante și animale existente. Arealul se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, reflectată de structura variată a fitocenozelor ierboase și lemnoase întâlnite în regiune.
În zona mediană a malurilor drept și stâng întâlnim o vegetație acvatică și palustră, cu specii ale genului
Phragmithes, Typha ,
Carex ,
Juncus , alcătuind stufărișuri și păpurișuri, care, pe malul stâng al lacului, fac trecerea spre zăvoi. Aici întâlnim specii de
Salix, Alnus, Populus . Spre coada lacului, pe malul stâng întâlnim un pâlc de conifere reprezentat prin specii de
Pynus.
În interiorul bazinului, colmatarea accentuată a permis instalarea unor porțiuni de uscat, astfel încât, în mijlocul lacului a luat naștere o insulă caracterizată printr-o vegetație higro-hidrofilă reprezentată prin specii ale genurilor
Carex, Juncus, Phragmites ,
Typha , precum și exemplare de
Salix sp., Alnus incana, Populus alba, Rosa canina ; partea dinspre coada lacului este invadată de o vegetație palustră specifică. Dintre speciile submerse sunt prezente specii de
Ceratophillum
- cosor,
Myriophyllum
- brădișor, specii de alge verzi.
În ceea ce privește biologia lacului, acesta se încadrează în clasa de saprobitate β-mezosaprobă, cu grad de curățenie de 60%. Această clasă este caracterizată prin grad ridicat de mineralizare a substanțelor organice, cantitatea de oxigen crește peste 50%, iar importanța bacteriilor în ecosistem scade.
Lacul Bascov este declarat ca arie naturală protejată prin Hotărârea nr. 30/.2004 a Consiliului Județean Argeș - arie de protecție specială avifaunistică, având o avifaună bogată în specii, predominând passeriformele. Ulterior a fost declarat arie de protecție avifaunistică prin Hotârârea Guvernului nr. 2151 /2004.
Schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Bascov este asemănătoare celorlalte noduri, cu oarecare diferențe date de situația geo-morfologică și iminenta vecinătate a municipiului Pitești.
Descărcătorul de ape mari este un stăvilar de tip WES cu profil practic, constituit dintr-un radier masiv, deversor din beton armat, schema statică cuva, în care sunt încastrate culeele și cele 3 pile intermediare care formează 4 câmpuri deversoare a 12,00 m. Retenția este realizată cu stavile segment de 12,00 x 5,50 m cu clapeta inclusă de 9,90 x 1,50 m. Disipatorul la această amenajare este într-o singură treaptă, de tip bazin cu dinți Rebock și prag șicanat, în lungime de 55,50 m. Este continuat cu o rizbermă mobilă de 55,50 m alcatuită din blocuri de beton și anrocamente. În culeea mal stâng este amplasată priza principală de apă cu debitul maxim de 6,00 m³ /s pentru alimentarea Stației de Pompare Bascov, care la rândul ei alimentează Uzina de
Apă Budeasa, pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Pitești. Priza este urmată de o cameră de spălare, o cameră de vane și conducta casetată de alimentare din beton armat de 1,20 x 1,80 m.
În deschiderea nr. 4 a barajului deversor este amplasată o priză de tip tirolez legată printr-o conductă de camera de spălare de la malul stâng. Stația de pompare pentru irigații, aflată în administrarea Institutului Pomicol Mărăcineni, s-a realizat la cca 500 m amonte de baraj, pe digul mal stâng al acumulării. Accesul apei la priză se face printr-o conductă de 400 mm.
Stația de pompe este o sursă de rezervă care asigură alimentarea cu apă brută a Uzinei de Apă Budeasa, este amplasată în stânga barajului Bascov și este deservită de 3 linii tehnologice separate, fiecare fiind echipată cu câte o electropompă cu ax vertical, montată în camera umedă. Partea subterană este constituită dintr-o cuvă din beton armat de 16,50 x 15,50 m care se ridică până la planșeul sălii motoarelor. Aducțiunea apei de la prize în camera de distribuție a stației de pompare, comună celor 3 linii, se face prin conductele casetate. Refularea către Uzina de apă se face prin 2 conducte metalice de 1.000 mm.
Centrala Bascov este amplasată pe malul drept, în continuarea barajului deversor și este echipată cu 2 turbine Kaplan de 3,8 MW, care funcționează cu un debit de 45 m³ /s fiecare, la o cădere de 10,5 m, producând 14,30 MW/h în anul hidrologic mediu. Regimul de funcționare este preponderent la vârful de sarcină de seară și este dat de rezervele de apă din lacurile de acumulare propriu și din amonte. Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m și descarcă în vechea albie a Argeșului.
Lacul Pitești - Prundu
Între anii 1967 - 1971, în imediata apropiere a orașului Pitești, a fost construit Lacul de acumulare Pitești -Prundu, cu o suprafață de 122 ha, o lungime de 4220 m și un volum inițial de 4,5 milioane m³. Este cuprins între următoarele coordinate geografice: 44º 50' 37" - 44º 52' 03" latitudine nordică și 24º 52' 46" - 24º 54' 15" longitudine estică. A fost realizat în scopuri economice - alimentarea cu apă a S.C. Arpechim Pitești S.A., a sistemului de irigații Ștefănești - Călinești, producerea de energie electrică prin C.H.E. Prundu - dar și de agrement.
Colectând totodată și apele Râului Doamnei, lacul este situat la zona de contact a trei mari unități geomorfologice: Piemontul Cândești la nord-est, Platforma Cotmeana la nord-vest și Câmpia Română, cu subunitatea Câmpia Înaltă a Piteștiului, la sud. Face parte din terasa inferioară a râului Argeș, cu o altitudine cuprinsă între 200 și 300 m.
Debitele maxime, la stația hidrologică Pitești, punctul Ștrand, au fost de 1500 – 1600 m 3 /s - 1972 - 1979, viiturile datorându-se, în mare măsură, regimului precipitațiilor relativ uniform în zona de munte, de deal și de platformă.
Colmatarea lacului este foarte accentuată ceea ce determină o exploatare fără tranșe de atenuare la viituri. Procesul, care a făcut ca de la un volum inițial de 4,48 milioane m³ să se ajungă azi la un volum maxim de 1,3 milioane m³, a permis, în anumite zone ale sale, dezvoltarea stufărișurilor și a păpurișurilor, precum și a altor plante specifice zonelor umede. Acestea oferă locuri propice pentru cuibărit și refugiu pentru păsările din mediul acvatic sau amfibiu. Barajul este de greutate și pământ și are o înălțime de 20 m. Zidurile de racord sunt formate din ziduri de sprijin din beton simplu și fac legătura între barajul deversor și barajele laterale. Digurile laterale sunt de tip omogen din balast.
Lacul este înconjurat de o șosea de centură intens circulată. În amonte, peste râul Argeș și Râul Doamnei trec alte șosele cu trafic intens către Câmpulung și Topoloveni. Pe malul drept al acumulării se află orașul Pitești, cu Parcul Ștrand și cartierul Tudor Vladimirescu, iar pe malul stâng, satul Zăvoi, aparținând de orașul Ștefănești. Tot pe stânga se află clădirea Euromall Pitești și centura ocolitoare
în
regim
de
autostradă
a
orașului
Pitești.
Spre
cartierul
Tudor Vladimirescu s-a amenajat o plajă, iar pe partea stângă s-a construit o autostradă. Pe malul drept, către centrul lacului, pătrunde o limbă de pământ acoperită cu vegetație palustră tipică.
În primăvara anului 2007, a fost distrusă vegetația palustră -stufăriș și păpuriș- și lemnoasă pe o suprafață mare de teren, de pe porțiunea de pământ formată în interiorul lacului, în scopul construirii unei baze de agrement dotată cu: ATV-uri, sky-jeturi, sky nautic, șalupe, avioane pentru școală de pilotaj.
Pentru aceasta, s-a amenajat o pistă de avioane, s-a instalat un turn metalic de observație și s-a creat o pistă de acces auto, favorizând astfel accesul necontrolat al autovehiculelor în zona de cuibărit și odihnă a păsărilor. Totodată au fost aduse materialele de construcție pentru amenajarea pistei. Toate aceste acțiuni antropice precum construcția de clădiri, pistă de avioane, locuri de agrement, deplasarea pe lac a bărcilor cu motor, sky-jeturi contra cost, din această zonă, susținute de anumiți factori de decizie, au avut consecințe grave asupra ornitofaunei lacului Pitești - distrugerea cuiburilor împreună cu ponta și puii păsărilor, dar și deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului pe toată suprafața lacului. În urma sesizărilor repetate, în anul 2009 lucrările la aerodrom au fost sistate și zona a fost deranjată doar de pescari și de localnici. Din punct de vedere al calității apei, conform STAS 4706 - 1988, lacul se înscrie în clasa I de calitate. Sunt specifice diatomeele, algele albastre - verzi și macrofitele acvatice care se găsesc din abundență, constituind o sursă importantă de hrană pentru speciile de pești și păsări fitofage. Gradul de saprobitate este ß - mezosaprob. Fenomenul de înflorire a apelor este redus, manifestându-se pe arii restrânse, în apropierea malurilor, îndeosebi primăvara și toamna.
Datorită impactului antropic deosebit de puternic, vegetația palustră este totuși săracă, fiind reprezentată de specii din genurile:
Carex ,
Juncus ,
Phragmites ,
Typha ,
Salix ,
Alnus ,
Populus ,
Juglans . Vara se dezvoltă stufărișuri și păpurișuri -
Phragmites ,
Typha , precum și alte plante specifice zonelor umede -
Carex ,
Juncus ,
Salix ,
Alnus ,
Populus . Iarna, în perioadele cu temperaturi negative prelungite, o mare parte din suprafața lacului îngheață - Conete, D, 2011.
Date tehnice - baraj Pitești/Prundu
Amplasată la cca 3 km în aval de confluența cu râul Doamnei, schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Pitești / Prundu este asemănătoare nodului Bascov. Și folosințele sunt asemănătoare, având rolul de a asigura alimentarea cu apă industrială a uzinei ARPECHIM Pitești cu un debit de până la 6 m³ /s, alimentarea cu apă a sistemului de irigații Ștefănești cu un debit de până la 2,1 m³ /s, alimentarea cu 2 m³ /s a municipiului Pitești ca a doua sursă de rezervă, producerea de energie electrică.
Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A și ANAR. iar construcția și echipamentele au fost executate de Hidroconstrucția S.A., sucursala Argeș. Lucrările s-au executat în perioada anului 1972. Cota la coronament este de 268.00 m cu o înălțime a barajului de 20.00m. Lungimea barajului este de 52.00 m, cu o lungime a digului de 5,842.00 m și un volum al acumulării de 5,842.00 mil.m. Acumularea Pitești-Prundu este realizată la adăpostul digului mal stâng de 2.390 m lungime, a digului mal drept de 3.452 m lungime, a descărcătorului de ape mari și a centralei baraj. În digul mal stâng este practicată o breșă de descărcare a debitelor care depășesc 1.300 m³ /s și care se transmit în vechea albie.
Barajul este identic cu cel de la Bascov inclusiv alimentarea stațiilor de pompe. Priza principală cu un debit instalat de 6 m³ /s, este amplasată în culeea dreapta, iar priza secundară în deschiderea 1 sub forma de priza tiroleză. Priza de irigații de 2,10 m³ /s, este amplasată în digul mal stâng, la 740 m amonte de baraj.
Centrala este identică celei de la Bascov cu excepția arhitecturii.
Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m și se varsă în albia veche a râului Argeș. Puterea instalată: MW 7.70 Energia medie: GWh/an19.60
Lacul Golești
Lacul de acumulare Golești este situat în Câmpia Înaltă a Piteștiului, la sud-vest de Piemontul Cândești. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44º 48' 23" - 44º 50' 03" latitudine nordică și 24º 55' 03" - 24º 59' 54" longitudine estică. Este un baraj de greutate și de pământ, construit pe pietrișuri, nisipuri, argile, marne. Ca dimensiuni pot fi menționate: înălțimea de 32 metri și lungimea coronamentului de 7866 metri, cei 78,5 milioane de metri cubi de apă acoperind o suprafață de 680 ha la încărcarea maximă a acumulării Golești.
Se învecinează pe malul stâng cu un teren agricol aparținând de localitatea Ștefănești, sat Golești iar malul drept este mărginit de centura ocolitoare a Piteștiului și de o zonă împădurită localizată
în comuna Oarja. Este mărginit pe o porțiune însemnată de autostradă, care, de altfel, îl și traversează pe la capătul din amonte împreună cu calea ferată. Barajul de greutate și pământ, înalt de 32 metri, cu un coronament lung de 7866 m, a fost pus în funcțiune în anul 1983.
Debitul lacului Golești crește datorită viiturilor, datorate precipitațiilor relativ uniforme în zona de munte, de deal și de platformă. Din punct de vedere al calității apelor, lacul Golești este de tip mezotrof cu tendință evidentă de antropizare, datorită faptului că aici sunt deversate apele din stația de epurare biologică a municipiului Pitești.
Amenajările hidrotehnice au provocat transformări puternice ale mediului din zonele limitrofe. Peisajul natural s-a antropizat, luncile, înainte acoperite cu păduri specifice, au fost acoperite de ape sau defrișate și cultivate cu legume, iar terasele plantate cu viță de vie și pomi fructiferi. Aceste mari acumulări de apă au dus la modificări calitative și cantitative ale avifaunei, iar păsările de baltă, sedentare sau migratoare, atrase de întinsele suprafețe de apă, sunt prezente permanent în număr din ce în ce mai mare - Munteanu, Mătieș, 1983.
Din punct de vedere al calității apei, conform STAS 4706 - 1988 și monitorizării efectuate între 2012 - 2015, se înscrie în clasa a II-a de calitate, iar gradul de saprobitate este β- mezosaprob. Transparența este în general mare, însă în regiunile joase poate să apară turbiditate cauzată de suspensiile solide provenite din procese naturale, datorită eroziunii induse de activitatea antropică. Suprafața sedimentelor foarte fine - mâl, nămol, nisip - este de culoare
deschisă sau maronie, iar în
zonele unde apare deficit de
O
2
pot fi de culoare cenușie sau
negricioasă. Apa corespunde tuturor
folosințelor, dar este folosită pentru potabilitate numai după tratare.
Colmatarea lentă a permis instalarea vegetației tipice de baltă, dar numai pe porțiuni restrânse- stuf, papură, arini, sălcii - spre coada lacului.
2.1.1.
Localizarea ariei naturale protejate
Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș este amplasat în partea de sud a județului Argeș, pe raza teritoriului administrativ al localităților Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Curtea de Argeș, Merișani, Pitești, Topoloveni și Ștefănești. Situl se întinde din zona localității Vâlcele, de-a lungul râului Argeș, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi. Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăsește în domeniul public al localităților riverane.
Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, are o suprafață de 2260 hectare, cuprinsă între 226 m și 417 m altitudine, la o medie altitudinală de 292 m, aparținând de regiunea biogeografică continentală. Suprafața apelor variază destul de puțin în funcție de
condițiile climatice, depinzand de cantitatea de precipitații și de temperatura care duce la evaporarea apei.
Situl ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș este situat între vecinătatea sitului ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeșului și cea a sitului ROSCI 0122 Munții Făgăraș. Coordonate extreme: Latitudine N- 45º 00' 40"; Longitudine E -24º 59' 54".
Regiunea administrativă o reprezintă județul Argeș - R0031, unde ponderea este de 100%
2.1.2.
Limitele ariei naturale protejate
Limitele actualizate în GIS ale sitului Natura 2000 sunt prezentate pe site-ul web al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
2.1.3.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
Lacul Bascov este o arie naturală ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Bascov.
Rezervația
naturală
cu
o
suprafață
de
162
hectare,
se
află
în Câmpia
Piteștilor,
o subdiviziune în partea nordică a Câmpiei Române, în bazinul Argeșului, pe cursul mijlociu al acestuia, lângă drumul european E 81 sau DN 7, în nord - estul satului Bascov.
La nivel local, rezervația a fost declarată arie protejată prin Hotărârea nr.30 / 2004 a Consiliului Județean Argeș, iar la nivel național prin Hotârârea Guvernului nr. 2151/2004 și este inclusă în aria de protecție specială avifaunistică - ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș. Cele două arii se suprapun pe o suprafață de 300 ha.
2.2.
Mediul Abiotic
2.2.1.
Geomorfologie
Lacurile de pe Argeș ocupă o zonă cuprinsă altitudinal între 417 și 226 m pe fostul curs al râului Argeș. La ieșirea Argeșului din podiș în câmpie, terasele acestuia se lărgesc și se efilează rezultând câmpii de terase în evantai. Acest ansamblu de terase a fost influențat de retragerea lacului getic, înălțarea Piemontului Getic și de dezvoltarea unor arii subsidente extinse. De asemenea, numărul teraselor scade din Podișul Getic către Câmpia Română, iar cele de câmpie sunt racordabile doar cu cele mijlocii și inferioare din podiș. Diminuarea numărului de terase ale Argeșului în bazinul mijlociu și inferior dela 3 la una, se datorează tinereții acestei văi, precum și persistenței Lacului Getic, în această parte a Câmpiei Române. Lunca râului Argeș este în general bine individualizată și se lățește mult în sud - estul câmpiei. Are în general aspectul unui culoar în care spre sud, râul meandrează ușor în bucle largi. Debitul solid ridicat, la trecerea Argeșului în câmpie, duce la o aluvionare intensă și ridicarea patului de
scurgere care produce divagarea și pendularea albiei minore a râului, modificarea și
transformarea continuă a morfologiei luncii.
În zona de confluență a Argeșului cu Râul Doamnei, sectorul comun de luncă, precum și terasa de confluență dintre cele două râuri, prezintă fiecare câte o lățime de câteva sute de metri.
Realizarea sistemului hidroenergetic de pe Râul Argeș, crearea acestor lacuri de acumulare, îndreptarea
și modificarea cursului râului prin taluzuri au adus modificări importante microreliefului și proceselor geomorfologice de la nivelul luncii. Interfluviile se află în partea de vest a teritoriului studiat, pe care îl domină cu altitudinea absolută de 436,5m.
2.2.2.
Geologie
Principalele elemente de ordin geologic au condiționat evoluția și geneza reliefului și condiționează procesele geomorfologice actuale cu implicații asupra tuturor componentelor fizico-geografice.
Din punct de vedere geologic, zona se află situată la contactul a două mari unități structural- tectonice, separate de falia pericarpatică Găești-Pitești-Filiași-Strehaia-Drobeta Turnu Severin. În nord, se suprapune Depresiunii Getice care corespunde avanfosei carpatice, iar în sud Platformei Moesice. Cuvertura sedimentară care acoperă acest fundament este alcătuită din nisipuri, pietrișuri, argile, precum și depozite loessoide.
Teritoriul
studiat
s-a
format
și
individualizat,
în
strânsă
legătură
cu
evoluția paleogeografică a Piemontului Getic și a Câmpiei Române, dar mai ales cu evoluția rețelei hidrografice.
Câmpie de acumulare fluvio-lacustră, operă a Râului Argeș, ea reprezintă un uriaș con de dejecție, construit la periferia Podișului Getic. Formarea și construcția acestui con de dejecție a fost influențată de ridicarea în bloc a Piemontului Getic odată cu întreg edificiul carpatic. De asemenea aria de subsidență Titu- Potlogi, a atras cursul râului Argeș spre nord-est, astfel încât acesta și-a părăsit mereu terasele în evantai până și-a căpătat cursul actual.
Din punct de vedere stratigrafic, câmpia are o cuvertură de depozite aluvio–proluvio– deltaice în care alternează pietrișuri, nisipuri, argile, marne, care atestă schimbări de fond ale condițiilor climatice cuaternare. În Piemontul Getic și Câmpia Înaltă a Piteștiului predomină formațiunile levantine și mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii "pietrișuri de Cândești" iar cele holocene formate din pietrișuri și loess se localizează în câmpie și în lungul văilor. Holocenul Superior se dezvoltă cu precădere de-a lungul albiilor râurilor, fiind constituit din pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase aparținând șesului aluvial - luncă.
2.2.3.
Hidrologie
Teritoriul aparține Bazinului Hidrografic al Argeșului - 12.550 kmp, râu cu obârșie montană și debit permanent. Atât rețeaua hidrografică de suprafață, cât și apele subterane confirmă caracterul zonei, de contact dintre dealurile piemontane și câmpie, cu deficit de umiditate și fără un covor vegetal care să asigure o echilibrare a regimului de scurgere.
Apele subterane
Pânzele
de
apă
subterane
poartă
caractere
specifice
zonei
de
contact
dintre
unitatea piemontană și cea de câmpie. Apele freatice sunt cantonate în depozitele cuaternare ale interfluviilor și teraselor și se găsesc în interdependență cu apele de suprafață și implicit cu precipitațiile atmosferice. Configurația de ansamblu a reliefului, a rețelei hidrografice imprimă variații ale nivelului freatic. Se remarcă
oscilații
ale
nivelului
freatic
condiționate
de influențele elementelor climatice: vara în timpul secetelor nivelul freatic se consumă prin capilaritate iar toamna acesta se ridică uneori și se suprapune suprafeței topografice.
Apele freatice se află situate în pietrișurile de terasă, la adâncimi de 5-10 m pe terasele superioare, la 3-5 m pe nivelul terasei inferioare, iar în luncă la adâncimi de la 0,5 până la 3 m și pe alocuri chiar 3-5 m. În lunca Argeșului, pânza freatică se găsește la mică adâncime și poate fi captată prin puțuri al căror debit este cuprins între 5-14 l/s, uneori având chiar curgere permanentă.
Apele de suprafață:
Râul Argeș, principala arteră hidrografică, drenează partea de nord și nord-vest a județului pe care îl străbate pe direcția nord vest-sud est, pe o lungime de 142 km. Până la Pitești, Argeșul are o direcție nord-sud iar la intrarea în Câmpia Piteștiului capătă direcția nord vest-sud est.
Principalii săi afluenți de la nord de Pitești sunt: Râul Vâlsan și Râul Doamnei, cu Bratia și Argeșel. Râul Argeș colectează de pe partea dreaptă, din Piemontul Cotmeana, mai multe cursuri de apă cu regim semipermanent. În perioadele secetoase mai lungi din sezonul cald aceste pâraie pot seca datorită unui bilanț negativ creat între evaporație și debitul izvoarelor.
În aval de lacul de acumulare Pitești, o parte din apele Argeșului au fost orientate către canalul Pitești. De asemenea, în teritoriul intravilan toate cursurile de apă afluente Argeșului au fost canalizate și amenajate.
Debitul mediu multianual al Râului Argeș este de 19,6mc/s în cursul superior, 40mc/s la ieșirea în câmpie din zona piemontană și 73mc/s la vărsarea în Dunăre. Regimul de scurgere al Râului Argeș prezintă variații mari de debit în funcție de cantitatea de precipitații înregistrată. În anii secetoși debitul Râului Argeș scade foarte mult; în 1994 debitul mediu anual la stația hidrometrică Căteasca situată în aval de Pitești, a fost de doar 17,7 mc/s iar debitul minim absolut a fost înregistrat în același an, pe 26 august și a fost de doar 0.8 mc/s. La aceeași stație
hidrometrică, în anul 2005, s-a înregistrat un debit mediu anual de 68,20 mc/s iar debitul maxim absolut a fost atins pe 22 iunie 1979, de 1239 mc/s.
Datorită configurației reliefului și a structurii petrografice Râul Argeș prezintă un ridicat potențial hidroenergetic, mai ales în zona montană și subcarpatică. Acest potențial a fost valorificat prin amenajarea mai multor lacuri de baraj: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu și Golești. La acestea se adaugă lacurile de acumulare Colibași-Mărăcineni-Valea Mare-Podgoria de pe Râul Doamnei, și lacul Oancea
- format prin acumulare ca urmare a canalizării și îngustării cursului inferior al pârâului Oancea.
Alimentarea cu apă a râului Argeș este realizată din ape subterane și din precipitații al căror regim influențează evoluția debitelor. Râului Argeș îi este specific un regim hidric carpatic, de tip carpatic meridional, caracteristic râurilor ce izvorăsc din Carpații Meridionali, care au o alimentare predominant
2.2.4.
Clima
Suprafața relativ omogenă a scoarței terestre în zona studiată determină variații mici în regimul schimbului de căldură și umiditate între suprafața activă și masele de aer învecinate. Suprafața activă subdiacentă cu care aerul intră în contact direct constituie sursa principală de transformare a energiei solare radiate, precum și de umezire a aerului.
Poziția duce la întrepătrunderea influențelor continentale estice cu influențele oceanice vestice și mediteraneene sud-vestice. Ca o consecință circulația aerului este predominantă din sectoarele vest, sud vest și est.
Un rol deosebit de important îl are relieful, poziția ascunsă printre dealuri, îi conferă zonei un topoclimat de vale, mai blând iarna, fără viscole și geruri puternice, iar vara cu temperaturi mai moderate decât în regiunile înconjurătoare.
Lac Golesti
Sub raport climatic, zona cercetată se plasează în ținutul de contact dintre clima continentală de deal și cea de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului variază în jur de 10 o
C iar precipitațiile medii se încadrează între 600 și 700 mm/an. În iernile cu influență continentală accentuată, la începutul lunii ianuarie, peste râu se formează podul de gheață iar lacul îngheață în procent de 75-85%.
Lac Valcele
Sub raport climatic, zona cercetată se încadrează în ținutul climei continentale de deal cu temperaturi medii anuale ale aerului în jur de 9 o C, iar ale apei de 8 - 9 o C. Iarna,
temperatura aerului coboară frecvent sub minus 10 o C, ceea ce determină ca lacul să fie acoperit în mare parte spre baraj cu un strat de gheață.
Lac Zigoneni
Clima este continentală de deal cu influențe montane. Temperatura medie a apei este mai ridicată cu 1–3 grade față de cea a aerului, fiind de 6-7°C. Iarna, în perioadele geroase, lacul se acoperă în mare parte cu un strat de gheață. Nivelul anual de precipitații se situează în jurul valorii de 800 mm - Barco și Nedelcu, 1974.
Se poate observa o înăsprire a elementelor climatice din aval către amonte, aspect ce determină dinamica sezonieră a speciilor de păsări.
Temperatura aerului:
Prin poziția sa geografică acest teritoriu este situat în arealul cu temperaturi medii anuale cuprinse între 9-10 0
C, valori apropiate de temperatura medie la nivelul țării. Temperatura medie multianuală este de 9,8°C; există însă ani călduroși, în care media anuală a ajuns la 10,8°C, sau ani friguroși în care temperatura medie anuală nu a depășit 8,3°C, cum a fost anul 1940.
Temperatura medie lunară cea mai scăzută se înregistrează în luna ianuarie și este de -2,4 Cº iar temperatura medie lunară cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie și este de circa 22 Cº.
Maxima absolută înregistrată la stația Pitești a fost de 39,9 Cº, în iulie 2007 iar minima absolută de -27 Cº, în ianuarie 1907, realizându-se astfel o amplitudine absolută de 66,9°C. Precipitațiile
Din datele pluviometrice ale stației Pitești pentru intervalul 1990-2009 rezultă o cantitate medie multianuală de 648 mm, cantitate reprezentată atât de precipitații lichide cât și solide.
Există însă ani ploioși -2006, când cantitatea totală de precipitații poate depăși 1000 mm, iar în anii secetoși nici nu atinge 400 mm. Principala caracteristică a distribuției precipitațiilor în cursul anului o constituie caracterul lor neregulat. În timpul verii, după o perioadă excedentară din punct de vedere pluviometric -mai-iunie, urmează o perioadă în care media lunară coboară brusc.
Cele mai reduse cantități de precipitații sunt înregistrate în perioada ianuarie-februarie - 35,6-36 mm. În decursul anilor apar frecvent perioade de secetă cu luni în care nu cad deloc precipitații, mai ales în lunile iulie-august dar și perioade excedentare cu luni în care cantitatea de precipitații depășește cu mult regimul mediu lunar. Cel mai mare număr de zile cu precipitații se înregistrează în lunile mai și iunie -7,4-9 zile, iar cel mai mic în ianuarie 1,2 zile, cele mai multe zile cu zăpadă 50 zile sunt în ianuarie și februarie.
Evapotranspirația:
Aceasta poate atinge anual valori de 660 mm și efectele se resfrâng cu precădere asupra covorului vegetal, fiind influențat totodată și regimul hidrologic al afluenților de pe dreapta Argeșului care seacă spre sfârșitul verilor secetoase.
Umezeala relativă a aerului
Umezeala relativă a aerului oscilează în jurul valorilor medii anuale de 68 %. În decursul anului valoarea medie oscilează între 78 % iarna la 59 % vara. Maximul de 78 %înregistrându-se în luna noiembrie când advecția aerului cald și mai umed dinspre Marea Mediterană este mai frecventă. Minimul de 59 % se înregistrează în intervalul iulie-august datorită valorilor maxime ale regimului termic.
Circulația atmosferică
Vânturile au o frecvență destul de mare atingând un procent de 60 % anual. Cele mai importante sunt vânturile de vest, crivățul și austrul, legate de distribuția principalilor centrii barici. Uneori pe parcursul aceleiași zile se pot schimba atât direcția cât și intensitatea vântului. Crivățul bate din est aducând geruri și viscole iarna, este vânt uscat generat de acțiunea anticiclonică din nord - estul Europei.
Fenomenul de viscol nu depășește niciodată o durată mai mare de trei zile. El poate avea viteze foarte mari producând pagube prin rupere de pomi, stâlpi. Uneori vara în condițiile supraîncălzirii suprafeței terestre iau naștere mișcări violente ale atmosferei numite „vijelii” care pot dezrădăcina arborii mai șubrezi, stâlpii și provoacă uneori pagube însemnate.
În ceea ce privește manifestarea unor fenomene meteorologice în teritoriu precum înghețul,
bruma, ceața, chiciura, și poleiul, deosebit de importante sunt caracteristicile reliefului.
Astfel, cele mai scăzute temperaturi se înregistrează pe luncile râurilor Argeș și Doamnei și în consecință aici se produc cele mai mari înghețuri și cele mai groase brume. De asemenea, când ceața se formează pe văi, din avale spre amonte, ea poate cuprinde lunca și terasele inferioare în timp ce terasele superioare pot rămâne libere de ceață.
În concluzie, Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, aparține climei temperat - continentale care se caracterizează prin veri calde cu precipitații moderate și ierni nu prea reci cu viscole rare și frecvente intervale de încălzire care duc la topirea rapidă a stratului de zăpadă. Primăvara concomitent cu creșterea temperaturii, crește și cantitatea de precipitații, toamna este caldă și se constată existența unui deficit de umiditate.
2.2.5.
Soluri/subsoluri
Solul reprezintă unul dintre elementele importante ale complexului fizico-geografic, cu implicații deosebite în modul de valorificare a terenurilor și în definirea specificului agricol al
zonei. În zonă, depozitul de solidificare s-a format mai întâi pe terase, ducând ulterior la formarea solurilor actuale - soluri mai evoluate pe terasele superioare, mai vechi.
Pe podurile teraselor s-au dezvoltat preluvosoluri, luvosoluri si alosoluri, cu atât mai evoluate, cu cât vârsta teraselor este mai mare. Majoritatea preluvosolurilor prezintă un orizont B argilos care le conferă un caracter vertic, și sunt caracterizate printr-un proces de pseudogleizare generat de stagnarea apei meteorice. Orizontul superior al acestor soluri prezintă o textură mijlocie, rar mijlociu fină.
Pe versanții văilor sau pe frunțile teraselor, cu pante moderate, sub 5%, s-au format luvosoluri. Pe pantele mai mari, de la 5% până la 35% caracterizate printr-o erodabilitate ridicată, întâlnim soluri preluvosoluri, regosoluri. Toate pantele se remarcă prin prezența pietrișurilor, materialul din baza tuturor teraselor.
Pe fundurile de vale, în luncile ferite de viituri și pe terasa inferioară a Argeșului s-au dezvoltat soluri brune eumezobazice. În cadrul luncilor, mai apar aluvisoluri, slab sau moderat gleizate, iar pe suprafețele cu ape freatice aproape de suprafață s-au dezvoltat gleiosoluri mlăștinoase. Aluviosolurile prezintă în general la suprafață textură grosieră fiind alcătuite din nisip lutos sau lut nisipos.
2.3.
Mediul Biotic
2.3.1.
Ecosisteme
Distribuția vegetației în cele trei unități majore de relief - Subcarpații Getici, Piemontul Getic și Câmpia Înaltă a Piteștiului - se înfățișează diferit remarcându-se o zonalitate – etajare, în altitudine a speciilor și asociațiilor vegetale impusă de desfășurarea reliefului pe o diferență altimetrică specifică precum și de condițiile geografice caracteristice fiecărei trepte de relief - în special de condițiile climatice, la care se adaugă rolul și intervenția activității antropice.
Vegetația zonală
include specii și asociații vegetale corespunzătoare etajului de vegetație nemoral. Etajul nemoral include pădurile de foioase care sunt dispuse în două subetaje al pădurilor de fag și al pădurilor de gorun. Făgetele se întind pe suprafețe însemnate din bazinul superior și mijlociu al Râului Doamnei. Pădurile de gorun se întâlnesc în zona subcarpatică a muscelelor unde urcă de la 600 m și până la 800 - 850 m alcătuind gorunetele pure.
Pajiștile colinare din sectorul mijlociu și inferior sunt alcătuite din specii precum:
Festuca rupicola, Agrostis tenuis ,
Danthoria provincialis,
păiușul roșu
Festuca rubra,
trifoiul mărunt
Trifolium repens , iarba vântului
Agrostis alba , firuța
Poa augustifolia, P. laxa.
Vegetația azonală cuprinde vegetația de luncă în componența căreia se disting două asociații principale: pădurile de luncă, numite și zăvoaie și pajiștile de luncă .
Activitatea de teren,
derulată între anii 2012 - 2015, a evidențiat faptul ca nu există un tip de habitat de luncă, zăvoaiele după 1990, suferind grave transformări, fiind decimate în mare măsură.
Vegetația acvatică este alcătuită în zona subcarpatică și piemontană din papură
Typha latifolia , stuful
Phragmites communis
și rogozul
Carex pseudocyperus
formând asociații heterogene, din crinul de baltă - Botomus umbellatus
numit roșeață și mana apei
Glyceria aquatica , alături de care se mai găsesc țipirigul
Scyrpus lacustris
și iarba mlaștinii sau rugina
Juncus effusus.
Vegetația cultivată se găsește pe suprafețe unde predomină culturile agricole și pomicultura.
2.3.2.
Habitate
2.3.2.1.
Habitate Natura 2000
În Formularul Standard al sitului nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5. Alte habitate și specii relevante.
2.3.2.2.
Habitate după clasificarea națională
Habitatele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul
2.3.5.3.
2.3.3.
Flora de interes conservativ
2.3.3.1.
Plante inferioare
2.3.3.2.
Plante superioare
În Formularul Standard nu au fost identificate specii de plante de interes conservativ. Plantele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5. Alte habitate și specii relevante.
2.3.4.
Fauna de interes conservativ
2.3.4.1.
Ihtiofauna
În Formularul Standard nu au fost identificate specii de pești de interes conservativ.
2.3.4.2.
Herpetofauna
În Formularul Standard nu au fost identificate specii de reptile și amfibieni de interes conservativ.
2.3.4.3.
Avifauna
Ecologia speciilor de păsări observate în ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș în
perioada martie 2012 - mai 2013
Constanța - C - este un indicator ce exprimă continuitatea unei specii într-o anumită zonă și reprezintă raportul dintre numărul de probe în care apare o anumită specie și numărul total de probe analizate. În funcție de valoarea constanței, speciile se pot grupa în: specii euconstante - C4, prezente în 75,1-100% din probe, specii constante -C3, prezente în 50,1-75% din probe,
specii accesorii -C2, prezente în 25,1-50% din probe și specii accidentale C1, prezente în
1-25% din probe.
Dominanța D am calculat-o pornind de la abundența absolută. Ea arată ce relație se stabilește între efectivul unei specii și suma tuturor indivizilor speciilor din aria studiată. În funcție de valoarea procentajului rezultat, speciile se împart în: specii eudominante W5, când procentajul este de peste10,1%, specii dominante W4, când procentajul este cuprins între 5,1-10%, specii subdominante W3, când procentajul este cuprins între 2,1-5%, specii recedente W2, când procentajul este cuprins între 1,1-2% și specii subrecedente W1, când procentajul este sub 1,1%. Indicele de semnificație ecologică Dzuba –W, reflectă relația dintre indicatorul structural constanța și cel productiv, dominanța arătând poziția unei specii într-o biocenoză. În funcție de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor într-o anumită arie cercetată. După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: specii eudominante W5 când indicele are valori mai mari de 10%, specii dominante W4, când indicele are valori cuprinse între 5,1 și 10%, specii subdominante W3, când indicele are valori între 1,1 și 5%, specii recedente W2, când indicele are valori între 0,1 și 1% și specii subrecedente W1, când indicele are valori sub 0,1%.
Pentru a stabili relațiile de dominanță dintre ordinele de păsări identificate în ecosisteme, s-a folosit indicele de relație IR.
În perioada martie 2012 - mai 2013 - perioada de primăvară, pe lacurile din componența sitului au fost observate 38 de specii - 40,43% euconstante C4, 32 de specii - 34,04% constante C3 și 24 de specii -25,53% accesorii C2. Nici o specie - 0% nu a fost accidentală C1.
Constanța, dominanța și indicele de semnificație ecologică Dzuba.
Tabelul nr. 4
Nr.
Specia
Categorie
constanță
Categorie
dominanță
Categorie indice de semnificație
1.
Podiceps cristatus
C4
D2
W3
2.
Tachybaptus ruficollis
C2
D2
W2
3.
Phalacrocorax carbo
C4
D4
W4
4.
Phalacrocorax pygmeus
C3
D2
W2
5.
Ixobrychus minutus
C3
D1
W2
6.
Egretta garzetta
C4
D1
W2
7.
Egretta alba
C2
D1
W1
8.
Ardea cinerea
C4
D1
W2
9.
Nycticorax nycticorax
C4
D1
W2
10.
Ciconia ciconia
C4
D1
W2
11.
Cygnus olor
C4
D1
W2
12.
Anas platyrhynchos
C4
D5
W5
13.
Anas querquedula
C3
D1
W2
14.
Anas crecca
C3
D3
W3
15.
Aythya fuligula
C4
D4
W4
16.
Aythya ferina
C4
D3
W3
17.
Bucephala clangula
C2
D1
W1
18.
Buteo buteo
C2
D1
W1
19.
Accipiter gentilis
C2
D1
W1
20.
Accipiter nisus
C2
D1
W1
21.
Circus aeruginosus
C3
D1
W1
22.
Falco subbuteo
C3
D1
W1
23.
Falco tinnunculus
C4
D1
W2
24.
Phasianus colchicus
C4
D1
W2
25.
Coturnix coturnix
C2
D1
W1
26.
Rallus aquaticus
C2
D1
W1
27.
Gallinula chloropus
C3
D1
W2
28.
Fulica atra
C4
D4
W4
29.
Vanellus vanellus
C3
D1
W2
30.
Calidris alpina
C2
D1
W1
31.
Actitis hypoleucos
C2
D1
W1
32.
Tringa ochropus
C4
D1
W1
33.
Tringa glareola
C3
D1
W1
34.
Recurvirostra avosetta
C2
D1
W1
35.
Himantopus himantopus
C3
D1
W1
36.
Larus
C4
D3
W3
37.
Larus ridibundus
C4
D1
W2
38.
Chlidonias hybridus
C3
D1
W2
39.
Streptopelia decaocto
C4
D1
W2
40.
Cuculus canorus
C3
D1
W2
41.
Apus apus
C2
D1
W1
42.
Alcedo atthis
C4
D1
W2
43.
Upupa epops
C4
D1
W2
44.
Picus viridis
C4
D1
W1
45.
Picus canus
C2
D1
W1
46.
Dendrocopos major
C2
D1
W1
47.
Dendrocopos syriacus
C2
D1
W1
48.
Dendrocopos medius
C2
D1
W1
49.
Dendrocopos minor
C2
D1
W1
50.
Galerida cristata
C3
D1
W1
51.
Alauda arvenșis
C4
D1
W2
52.
Riparia riparia
C3
D2
W3
53.
Hirundo rustica
C4
D3
W3
54.
Delichon urbica
C3
D3
W3
55.
Anthus trivialis
C4
D1
W1
56.
Anthus campestris
C2
D1
W1
57.
Motacilla flava
C3
D2
W2
58.
Motacilla alba
C4
D2
W3
59.
Lanius collurio
C3
D1
W1
60.
Oriolus oriolus
C3
D1
W1
61.
Sturnus vulgaris
C4
D4
W4
62.
Garrulus glandarius
C4
D1
W2
63.
Pica pica
C4
D1
W3
64.
Corvus monedula
C4
D3
W3
65.
Corvus frugilegus
C4
D3
W3
66.
Corvus corone cornix
C4
D1
W2
67.
Corvus corax
C3
D1
W2
68.
Troglodytes troglodytes
C3
D1
W1
69.
Locustella luscinioides
C3
D1
W1
70.
Locustella fluviatilis
C2
D1
W1
71.
Acrocephalus
C3
D1
W2
72.
Acrocephalus scirpaceus
C3
D1
W2
73.
Acrocephalus arundinaceus
C3
D1
W2
74.
Sylvia communis
C3
D1
W2
75.
Sylvia curruca
C3
D1
W2
76.
Phylloscopus collybita
C4
D1
W2
77.
Phoenicurus ochruros
C3
D1
W1
78.
Erithacus rubecula
C4
D1
W2
79.
Luscinia megarhynchos
C3
D1
W1
80.
Luscinia luscinia
C2
D1
W1
81.
Turdus merula
C4
D1
W2
82.
Turdus philomelos
C2
D1
W1
83.
Parus caeruleus
C3
D1
W2
84.
Parus major
C4
D1
W2
85.
Aegithalos caudatus
C2
D1
W1
86.
Sitta europaea
C2
D1
W1
87.
Passer domesticus
C4
D1
W2
88.
Passer montanus
C4
D2
W3
89.
Fringilla coelebs
C3
D1
W2
90.
Carduelis carduelis
C4
D1
W2
91.
Carduelis cannabina
C3
D1
W1
92.
Emberiza schoeniclus
C4
D1
W2
93.
Miliaria calandra
C3
D1
W1
94.
Emberiza citrinella
C2
D1
W1
Legendă:
Constanța: C1 – specii accidentale, C2 – specii accesorii, C3 – specii constante, C4 – specii euconstante; Dominanța: D1 – specii subrecedente, D2 – specii recedente, D3 – specii subdominante, D4 – specii dominante, D5 – specii eudominante; Indicele de semnificație ecologică Dzuba: W1 – specii
subrecedente, W2 – specii recedente, W3 – specii subdominante, W4 – specii dominante, W5 –
specii eudominante.
Referitor la dominanță, 1 specie -1,06% a fost eudominantă / D5, 4 specii 4,26% au fost dominante / D4, 7 specii 7,45% au fost subdominante / D3, 7 specii -7,45% au fost recedente și 75 de specii - 79,79% au fost subrecedente.
După indicele de semnificație ecologică Dzuba, 1 specie - 1,06% a fost eudominantă / W5, 4 specii /4,26% au fost dominante / W4, 12 specii 12,77% au fost subdominante / W3, 38 de specii /40,43% au fost recedente și 39 de specii /41,49%, au fost subrecedente.
Ornitofauna observată în perioada martie - mai 2013 aparține la 14 ordine - Tab. 4. Ordinele
Anseriformes
și
Passeriformes
au fost în fiecare lună supradominante. Ordinul
Pelecaniformes
a fost întotdeauna dominant iar ordinul
Gruiformes
doar în luna martie, pentru ca în lunile aprilie și mai să fie complementar. Celelalte ordine, luate individual, au fost complementare în fiecare lună.
Indicele de relație al ordinelor de păsări observate pe lacurile de acumulare din componența ROSPA0062 în perioada martie - mai 2013.
Tabelul nr. 5
Ordinul
Martie
Aprilie
Mai
Perioadă
Podicipediformes
4,94
1,53
1,02
3,19
Pelecaniformes
10,36
9,1
7,42
9,41
Anseriformes
51,1
25,1
16,38
36,75
Gruiformes
10,31
6,77
6,59
8,56
Charadriiformes
5,85
5,99
4,93
5,7
Passeriformes
14,8
46,82
55,92
32,14
Alte ordine
2,65
4,7
7,74
4,26
Legendă:
Alte
ordine:
Ciconiiformes, Falconiformes, Galliformes, Columbiformes, Cuculiformes, Apodiformes, Coraciiformes și Piciformes.
Referitor la participarea globală a ordinelor la populația de păsări din perioada martie - mai 2013, se constată că ordinele
Anseriformes
și
Passeriformes
au fost supradominante, ordinele
Pelecaniformes
și
Gruiformes
au fost dominante iar celelalte ordine au fost complementare.
Specii de păsări protejate prin Directiva 2009/147/CE, observate în lunile martie, aprilie, mai Grupul cormorani, pelicani
Ordinul Pelecaniformes
Include pelicani, cormorani, faetoni, corbi de mare, păsări gât șarpe, cca 57 de specii, grupate în 6 familii, toate specii legate de apă. Sunt acvatice, marine și de apă dulce, de taliemare sau mijlocie. Prezintă cioc lung și puternic, având falca inferioară prevăzută cu un sac gular extenșibil, unde își adună hrana. Picioarele cu toate cele patru degete unite printr-o membrană interdigitală. Penajul lor este abundant și des. Puii nidicoli sunt hrăniți prin regurgitare. În fauna noastră întâlnim două familii, legate de ținuturi întinse de bălți și de zone inundabile, cu mari întinderi de stufărișuri și păduri de sălcii.
Familia Phalacrocoracidae
Cuprinde păsări cu corpul mai zvelt și mai mic decât al pelicanilor; picioarele plasate în partea posterioară a corpului, pe uscat pasărea se sprijină mai mult pe coadă formată din pene rigide. Zboară cu gâtul întins. Înoată și se scufundă bine. Ciocul este relativ lung, terminat printr- un cârlig. Când penajul se udă, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, deoarece nu au glande uropigiene.
Cuibăresc, în general, în colonii simple - cormorani mari sau mixte - cormorani mici, în sălcii sau pe stâncile din apropierea țărmului. La noi în țară există trei specii: cormoranul mare -
Phalacrocorax carbo , în mare parte sedentar, cormoranul mic - Phalacrocorax pygmeus , oaspete de vară, rar iarna și cormoranul moțat -
Phalacrocorax aristotelis , cu apariție accidentală. Cormoranul mic este ocrotit, fiind specie vulnerabilă, în principal în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, dar și pe lacuri și bălți cu vegetație abundentă și sălcii, ca loc de amplasare a cuiburilor. Efectivul: 85% din efectivul european. În Delta Dunări, circa 6000 perechi clocitoare. Pe lacurile cercetate întâlnim două specii: cormoranul mare -
Phalacrocorax carbo
și cormoranul mic -
Phalacrocorax pygmeus , prezente pe toate cele șase lacuri.
Phalacrocorax pygmeus
- Cormoran mic
Încadrare sistematică:
Clasa:
Aves
Ordinul:
Pelecaniformes
Familia:
Phalacrocoracidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Cod specie: A 393
Statut: specie vulnerabilă.
Cormoranul mic este ocrotit, fiind specie vulnerabilă pe plan global, dar mai ales în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, dar și pe lacuri și bălți cu vegetație abundentă și sălcii, ca loc de amplasare a cuiburilor. Efectivul national: 85% din efectivul european.
Penajul este negru cu nuanțe arămii pe aripi, capul fiind negru-cafeniu. Tinerii ventral alb- murdar, având gâtul tot alb; cioc gălbui. În aria cercetată, este prezent pe toate cele 6 lacuri.
Situația în Europa
Aproximativ 75% din teritoriul arealului cormoranului mic se află în Europa. Efectivul european actual ajunge la 27000 – 37000 perechi clocitoare, două treimi dintre acestea aflându-se în România și Azerbaidjan. Tendințe populaționale pozitive se evidențiază în prezent în Serbia, Muntenegru și România, astfel încât populația europeană nu este periclitată, în faza actuală. Prezintă tendințe crescătoare ale efectivelor și în bazinul mijlociu al râului Argeș.
Habitatul speciei cuprinde lacuri și bălți întinse, cu vegetație abundentă, dar și cu sălcii ca loc de amplasare a cuiburilor. Se hrănește pe ape relativ întinse, adesea pe bazinele piscicole abandonate din deltă. Mai ales iarna cormoranii mici se întâlnesc pe lacurile de acumulare cercetate, în special pe lacul Pitești.
Efectiv:în România cuibăresc în prezent aproximativ 30% din populație europeană de cormorant mic.
Biologie: Cuibărește în colonii mixte împreună cu cormoranul mare, stârci, egrete și țigănuși. Cuiburile sunt construite în sălcii, mai rar în stuf.
Hrana cormoranului constă din pești mărunți și alte animale acvatice. În ultimele două decenii se constată că tot mai mulți cormorani mici iernează în țară, dar nu numai în Dobrogea, ci și pe ape interioare, mai ales pe lacuri de baraj, cum sunt și lacurile de acumulare de pe Argeș. Iarna are loc o extindere a ariei de distribuție a cormoranului mic, pe cuprinsul țării noastre, în sens centrifug față de aria de cuibărit. Menționăm că în cursul lunilor de vară, păsări imature neclocitoare staționează și pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeș.
Factori limitativi:
-
asanarea bălților de pe cursul inferior al râurilor, transformarea unor bălți și lacuri în
bazine piscicole;
-
campaniile de combatere a păsărilor ihtiofage;
-
distrugeri ilegale de cuiburi, de către pescari profesioniști, împușcarea păsărilor care căutau hrana în ferme piscicole;
-
moartea prin înec a păsărilor care intră întâmplător în setcile pescarilor;
-
intoxicarea cu metale grele și pesticide. Statut: specie vulnerabilă
Redresarea populației de cormoran mic din țara noastră, care se înregistrează în ultimele două decenii, se datorează atât protecției de care beneficiază avifauna, cât și unei tendințe pozitive de ansamblu a speciei, observabilă pe aproape întreg arealul ei.
Grupul stârci, lopătari, berze
Ordinul Ciconiiformes
Reunește specii, cunoscute sub numele de stârci, egrete, berze, lopătari, ibiși - circa 150 specii incluse în cinci familii. Sunt păsări semiacvatice și acvatice de talie mare și mijlocie, cu ciocul, gâtul și picioarele lungi - picioroange. Degetele anterioare sunt unite printr-o membrană interdigitală, coadă scurtă, aripi late și rotunde. Majoritatea se hrănesc cu animale mici pe care le prind în ape puțin adânci sau pe vegetația acvatică. Unele au penele lungi ornamentale în cursul perioadei de cuibărit. Depune 2-6 ouă, puii nidicoli; majoritatea sunt coloniale.
Populează regiunile calde și temperate, lipsind din zonele polare. Sunt răspândite pe malul apelor dulci, curgătoare sau a bălților sau a lacurilor și a terenurilor mlăștinoase. Monogame, cuibăresc în stufărișurile apelor sau în arbori și arbuști sau alte obiecte înalte - stâlpi de telegraf - și chiar pe sol.
Ciconiformele
sunt larg răspândite în zonele joase, cu bălți, lacuri și mlaștini întinse, în special în Delta Dunării. La noi în țară se regăsesc 3 familii.
Familia Ardeidae
Este cea mai numeroasă în specii, cunoscute sub numele de stârci. Cuprinde specii cu cioc drept ascuțit la vârf, zburând lent cu gâtul în formă de „S”. Majoritatea cuibăresc în colonii. Unele specii prezintă pene alungite, ornamentale cum este egreta. Cuibăresc în colonii, în arbori dar și în tufărișuri. Sunt frecvente în zonele cu bălți întinse și în cele inundabile cu stufărișuri bogate și în Delta Dunării. La noi în țară se întâlnesc 9 specii, 6 oaspeți de vară: stârcul pitic -
Ixobrychus minutus , egreta mică -
Egretta garzetta , stârcul galben -
Ardeola ralloides , stârcul de cireadă -
Bubulcus ibis , stârcul roșu -
Ardea purpurea , stârcul de noapte -
Nycticorax nycticorax
și restul oaspeți de vară, rar iarna buhaiul de baltă –
Botaurus stellaris , egreta mare –
Egretta alba , stârcul cenușiu –
Ardea cinerea
din care 6 sunt protejate incluse în Cartea Roșie a Vertebratelor.
-
stârcul de noapte, în deltă circa 4000-5000 perechi, în interiorul țării 1000-2000 perechi clocitoare;
-
stârcul galben, în deltă 3000-3500 perechi, 30 % din efectivul european;
-
stârcul de cireadă, numărul maxim a fost atins în 1999, de 12 perechi ;
-
stârcul roșu, în țară 800- 1200 perechi clocitoare, dintre care 500 cuibăresc în Delta Dunării;
-
egreta mică, 3000 perechi clocitoare, dintre care cca. 2400 în deltă și circa 600 în interiorul țării.
Ixobrychus minutus
- Stârc pitic
De culoare gălbui, creștetul, mijlocul spatelui și aripile negru-verzui la masculi; cafeniu-roșcat la femele și pui;
Situația în Europa: în prezent are un statut conservativ nefavorabil - SPEC 3; tendința populațională stabilă. Efectivul total este estimat la 30000 - 41000 perechi clocitoare.
În România efectivul clocitor este de cca. 10000 - 20000 de perechi. În zona studiată 40 - 70 de perechi, se întâlnesc pe lacurile de acumulare, în special pe lacurile Zigoneni și Bascov.
Habitat: regiuni mlăștinoase bogate în vegetație, bălți mari acoperite cu stuf.
Nycticorax nycticorax
- Stârc de noapte
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Ardeiformes
Familia
Ardeidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Adultul se distinge printr-un corp robust și penajul colorat
în negru, gri și alb; gât și
picioare relativ scurte.
Situația în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 3: în declin, cu un efectiv de 60 000 – 80 000 de perechi. În deltă 4000 -5000 perechi, în interiorul țării 1000 – 2000 perechi clocitoare -10% din populația europeană. În zona de studiu efectivul clocitor este estimat la 15- 30 perechi. S-a constatat că abandonarea unei colonii este ireversibilă, căci perechile de stârci de noapte nu revin niciodată într-un loc pe care l-au părăsit.
Habitat: bazine acvatice eutrofe - lacuri, bălți, heleștee sau iazuri, în apropierea cărora sau pe cuprinsul cărora se află vegetație arborescentă, zăvoaie, păduri de luncă, păduri de alte tipuri, plantații forestiere folosite drept ca habitate de cuibărit. În afara perioadei de reproducere nu mai este legat de vegetația lemnoasă. Se hrănește în ape puțin adânci, în lungul tărmurilor sau în mlaștini.
Statut :
specie vulnerabilă
Egretta alba
- Egretă mare
Penajul este alb uniform. Se acomodează greu cu prezența omului în mediul său de viață. Răspândire generală.
Specie cosmopolită, răspândită în zonele temperate și tropicale ale globului, fiind mai abundentă în acestea din urmă. Sedentară sau migratoare.
Situația în Europa: arealul european actual este relativ restrâns și evident discontinuu.
Are un statut conservativ favorabil, determinat de tendința populațională pozitivă, recentă și
actuală. Efectivul total este estimat la 11 000 - 24 000 perechi clocitoare. În aspectul hiemal, mai
rar în prevernal, se pot observa cu ușurință și în zona lacurilor de acumulare din bazinul mijlociu al râului Argeș.
Factorii limitative: în România, efectivele de egrete mici și mari au scăzut datorită împușcării lor pentru a li se lua penele ornamentale sau au căzut victime campaniei de combatere a păsărilor ihtiofage.
Habitat: bălți și lacuri întinse, cu stuf și alte plante palustre. Se hrănește în mlaștini și bălți, în ape relativ puțin adânci. Exemplarele observate în aspectul hiemal stau pe lângă bălțile neînghețate.
Protecție: este declarată monument al naturii. Protejată prin Legea 13/1993, Convenția Berna, Anexa 2.
Statut: specie periclitată .
Egretta garzetta -
Egretă mică
Complet albă, degetele galbene care contrastează cu picioarele galbene.
Situația în Europa: are un statut conservativ favorabil, determinat de tendința populațională pozitivă, recentă și actuală. Efectivul european este estimat la 65 000 – 90 000 perechi clocitoare. În timpul verii, egrete mici se pot observa cu ușurință și în zona lacurilor de acumulare din bazinul mijlociu al râului Argeș.
Habitat: bălți și lacuri, de preferință mari, cu stufăriș, pâlcuri de arbori, cu întinderi de apă puțin adâncă și terenuri inundate. În Delta Dunării cuibărește mai ales în zăloage. În interiorul țării cuibărește în păduri naturale, plantații de salcâm și pin, zăvoaie. Se hrănește în ape stagnante puțin adânci, naturale sau amenajate, sau în lungul malurilor.
Factorii limitativi: în România, efectivele de egrete mici și mari au scăzut datorită împușcării lor pentru a li se lua penele ornamentale sau au căzut victime campaniei de combatere a păsărilor ihtiofage.
Declararea speciei ca monument al naturii și interzicerea împușcării ei, asigurată prin legislația de vânătoare, au favorizat sporirea continuă a efectivelor, astfel încât considerăm că în prezent egreta mică nu este periclitată, dar rămâne totuși o specie vulnerabilă, dependentă de măsurile de protecție. Protecție: este declarată monument al naturii.
Statut: specie vulnerabilă.
Familia Ciconidae
Cuprinde berzele. Au aripi lungi și late. În zbor țin gâtul și picioarele întinse. În penaj predomină culoarea alb și negru: penaj alb cu excepția remigelor de culoare neagră la barza albă și penaj negru cu excepția pieptului și a abdomenului de culoare neagră la barza neagră.
Cuibăresc în cupluri solitare, pe arbori sau pe acoperișul caselor. Barza albă este o specie a terenurilor deschise cu preferință pentru pajiști și pășuni umede, iar barza neagră populează regiunile împădurite în apropierea unor lacuri, râuri sau a terenurilor mlăștinoase, ca habitat trofic. Poate fi întâlnită și pe râuri de munte.
La noi: barza albă -
Ciconia ciconia
și barza neagră -
Ciconia nigra , ambele oaspeți de vară și specii vulnerabile, înscrise și în Cartea Roșie:
-
barza albă, efectivul actual este estimat la 4000-6000 perechi clocitoare
-
barza neagră, probabil între 40 și 120 perechi clocitoare.
Pe perioada cercetării - 2012 - 2013, a fost înregistrată o singură specie: barza alba -
Ciconia ciconia , pe lacurile studiate cu excepția lacului Pitești.
Ciconia ciconia
- barză albă Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Ciconiiformes
Familia
Ciconiidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Situația în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 2; efectivul european este estimat la 200 000 de perechi. Recent, se remarcă o concentrare a berzelor pe văile râurilor mari, în vecinătatea lacurilor de acumulare, ca habitat trofic. Recensământul național realizat în 2004 a identificat și localizat un număr de peste 3 500 de perechi. Succesul cuibăritului depinde de nivelul resurselor trofice, care la rândul său este influențat, în mare măsură, de condițiile climatice. Mortalitatea berzelor pe traseul drumurilor lor de migrație și în cartierele lor de iernare se resimte direct asupra nivelului populațiilor clocitoare europene. Efectivul clocitor din zona sitului, estimat la 3-6 perechi.
Habitat: sate și periferiile unor orașe, în ținuturile joase; rară în unele depresiuni intramontane până la altitudinea de 800 m. Prezența perechilor clocitoare este condiționată de existența în apropierea cuiburilor a unor habitate convenabile de hrănire cum sunt pajiști umede, smârcuri, mlaștini.
Factorii limitativi: restrângerea zonelor umede, în trecut colectivizarea agriculturii care a dus la scăderea
biodiversității -
restrângerea
ofertei trofice; „urbanizarea”
satelor, extinderea rețelelor electrice de înaltă și medie tensiune, posibil pericol de accidentare, mai ales pentru păsările tinere prin coliziune sau/și prin electrocutare, distrugerea deliberată a cuiburilor construite pe stâlpii de electricitate, utilizarea insecticidelor și rodenticidelor în practica agricolă.
Statut :
specie vulnerabilă .
Grupul lebede, gâște, rațe Ordinul
Anseriformes
Cuprinde păsări înotătoare, de talie mare, cu gâtul relativ lung. Acest ordin este reprezentat de familia
Anatidae , cu circa 160 de specii, ce populează toate regiunile globului mai puțin zonele arctice. Reunește păsări acvatice cum ar fi: lebede, gâște, rațe, călifari, ferestrași. Păsări înotătoare de talie relativ mare, cu gâtul relativ lung. Bune zburătoare și unele scufundătoare cu corpul alungit, robust, ușor comprimat dorso-ventral. Penajul este des, compact, cu mult puf, variat, colorat la unele specii cu dimorfism sexual. Ciocul este turtit dorso -ventral și acoperit de o formațiune cornoasă moale, iar maxilarul este curbat la vârf, ca o „ unghie” peste capătul terminal al mandibulei. Pe marginea ciocului prezintă lamele cornoase un fel de filtru, servind la filtrarea apei și la tăierea vegetației cu care se hrănesc. Picioarele relativ scurte, tarsul golaș, degetele anterioare unite prin membrană interdigitală completă. Glanda uropigiană este bine dezvoltată.
Sunt păsări monogame,
dar masculul nu participă de regulă la clocit și nici la creșterea puilor.
Cuibăresc în
mijlocul
vegetației
bălților, prin
lunci sau
pe malurile
din
apropiere, în semănături, scorburi, în arbori, ascuns printre sălcii sau în cuiburile vechi ale altor păsări. Puii sunt nidifugi. Ca hrană folosesc vegetația acvatică și cea din locurile umede, semințe, precum și unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundație. Populează ținuturile din vecinătatea apelor dulci și salmastre, fiind deosebit de frecvent, ca specii și indivizi, în Delta Dunării, precum și în multe bălți interioare din zonele joase și chiar pe lacurile de acumulare. Constituie specii de interes cinegetic.
Familia
Anatidae
cuprinde următoarele subfamilii:
Subfamilia
Cygninae
grupează lebedele, păsări de apă dulce din genul
Cygnus , mari, masive, albe, cu gât lung. Mers greoi, clătinat. Ambele sexe au penaj asemănător având o alură maiestoasă pe apă. În căutarea hranei - de origine vegetală, își afundă capul și gâtul în apă. Sunt răspândite în ținuturile acvatice și de inundații. Depun 3 -10 ouă. Cuibăresc în mijlocul vegetației bălților sau în desișuri pe malurile din apropiere. La noi, în țară există trei specii:
-
lebăda de vară -
Cygnus olor , migrator parțial, cuibărind în stufărișuri, pe lacuri, râuri lente
și canale uneori aproape de prezența umană;
-
lebăda de iarnă -
Cygnus cygnus , oaspete de iarnă, cuibărind în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri și mlaștini;
-
lebăda mică -
Cygnus columbianus , accidentală-cuibărind în tundra arctică.
Cygnus olor -
Lebăda de vară
Penajul este alb curat, ciocul prevăzut în urma nărilor cu o cocoașă neagră. Picioarele cafenii sau negre.
Situația în Europa: statut de conservare favorabil - NON-SPEC: stabilă. Efectivul total este estimat la 86 000 - 120 000 perechi. Datorită măsurilor de protecție se găsește într -o ușoară expansiune teritorială și creștere numerică în mai multe țări. Menționăm tendința păsărilor de a deveni sedentare sau de a se deplasa iarna pe distanțe mai scurte decât o făceau
în
urmă
cu
câteva
decenii. În România efectivele clocitoare sunt stabile sau în ușoară creștere. În zona sitului Lacurile de acumulare de pe Argeș, efectivul clocitor este estimat la 1 -3 perechi. Lebedele care poposesc iarna pe lacurile de acumulare de pe Argeș, sunt păsări venite din ținuturile nordice îndepărtate.
Habitat: lacuri întinse, eutrofe, cu stufăriș abundent și alte plante palustre, în același timp cu suprafețe întinse de apă libere.
Biologie: lebedele de vară construiesc cuiburi masive în stuf; ponta constă din 5-8 ouă, uneori mai multe depuse în luna aprilie sau începutul lunii mai. Clocește doar femela. Păsările adulte prezintă manifestări agresive față de alte păsări.
Factori limitative: fiind protejată prin lege și, în plus, privită cu simpatie de oameni, nu este direct amenințată. În trecut era vânată, astăzi un factor de risc îl reprezintă înghițirea accidentală de către lebede a cârligelor și greutăților de plumb folosite de pescari.
Alți factori: lipsa resurselor trofice în iernile foarte aspre dar și imobilizarea păsărilor în gheață în nopțile geroase.
În
iernile
aspre
este benefică hrănirea
păsărilor,
cu
porumb,
pâine,
furaje
granulate, respective spargerea gheții în jurul celor rămase captive în gheață.
Statut: specie vulnerabilă.
Grupul păsărilor de pradă de zi Ordinul
Falconiformes
Reprezintă un grup omogen, alcătuit din circa 300 de specii, răspândite aproape pe tot globul, în afara Polineziei orientale și a Antarcticii. Pot fi găsite la toate altitudinile.
Se caracterizează printr-o statură robustă, indiferent dacă sunt de talia unui sturz ori a unui condor. Ținuta este în general, aerodinamică, penajul rigid și bine lipit de corp, aripile puternice. Gușa este prezentă la toate speciile. Pentru imobilizarea prăzii, speciile, ce răpesc animale active, au cele patru degete prevăzute cu unghii ascuțite și tăioase. Ciocul este mai mult sau
mai puțin curbat, turtit lateral, având la baza mandibulei superioare o porțiune acoperită cu o membrană - ceroma - în care se deschid nările. Principalul lor simț este văzul. Polimorfismul mutațional este frecvent la multe specii, precum și coloritul penajului, care variază cu vârsta.
Trăiesc în perechi, masculii fiind mai mici decât femelele, cu excepția vulturidelor. Diferența de talie între sexe, în favoarea femelelor, este cu atât mai mare cu cât speciile se hrănesc cu prăzi mai active. Cuibul și-l instalează pe arbori, stânci, mai rar pe sol. Puii se nasc acoperiți cu un puf des, colorat deschis sau cenușiu; sunt nidicoli. Hrana constă din pradă vie, ca nevertebrate, dar mai ales vertebrate. Unele specii consumă resturi de animale sau diferite cadavre, altele fecale, fapt pentru care sunt utile prin rolul lor de„ igieniști “ai naturii.
Ordinul este reprezentat la noi prin două familii: Accipitridae și Falconidae - Radu D., 1983.
Familia
Accipitridae
Reprezintă un grup foarte numeros, cu răspândire cosmopolită care, deși foarte omogen în privința caracterelor, prezintă o gamă foarte largă de adaptări biologice în raport cu regimul lor alimentar specific. Talia lor variază de la aceea a unei acvile la cea a unei potârnichi, incluzând specii de la forme robuste și greoaie la cele zvelte și sprintene. Cuprinde cele mai îndrăznețe și feroce păsări.
În momentul de față, majoritatea speciilor acestei familii sunt mult împuținate, unele într-un continuu declin numeric, altele dispărute de pe o bună parte a arealului lor sau chiar amenințate cu totala dispariție. Cauza este vânarea lor nerațională și nejustificată de către om, otrăvirea lor prin substanțe toxice destinate altor specii răpitoare, modificarea habitatelor specifice, factori care au avut un efect cu atât mai nociv, cu cât au afectat specii cu prolificitate foarte redusă și care ating maturitatea sexuală la o vârstă târzie.
La noi în țară se întâlnesc 29 de specii, deși în ultimele decenii unele dintre ele nu au mai fost semnalate.
Circus aeruginosus -
Eretele de stuf
Are lungimea de 48 - 56 cm. Masculul are penele brun-roșcate, cu aripile și coada cenușii; femela este cafenie cu capul și bordurile aripilor bej. Cuibărește în stuf. Depunerea pontei are loc spre sfârșitul lunii aprilie. Cele 4 - 5 ouă albicioase-albăstrui sunt clocite timp de 32 - 33 de zile, mai mult de către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală și de nord-vest, precum și în sud-vestul Asiei. În iernile blânde se întâlnesc la noi unele exemplare nordice.
În țara noastră, este răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în stufărișuri întinse. Abundența maximă, în Delta Dunării.
Situația în Europa: statut de protecție: “Non-SPEC” specie care nu este concentrată în Europa și
cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de amenințare:
Mărimea populației europene cuibăritoare: 29000-39000 de perechi, în creștere ușoară
Efectiv în România: 700-1500 perechi
În aria protejată a fost observată în lunile aprilie și mai: 1 - 2 exemplare - în perimetrul lacurilor Zigoneni, Budeasa, Bascov și Pitești, în cursul anului 2013.
Grupul păsărilor de țărm - limicole Ordinul
Charadriiformes
Familia
Recurvirostridae
Cuprinde șapte specii de ciocîntorși și piciorongi. Au ciocul lung, fie drept, fie curbat în sus ca la ciocîntorși. Sunt limicole elegante, colorate în alb și negru, cu picioare foarte lungi și cioc subțire pe care îl țin puțin deschis, și-l deplasează la suprafața mâlului sau în apele puțin adânci în căutarea hranei, de la stânga la dreapta. Ponta cuprinde 3 -4 ouă.
La noi în țară se întâlnesc două specii ocrotite, ciocîntorsul și piciorongul - ambele
înscrise în Cartea Roșie:
Cioc întorsul -
Recurvirostra avosetta
este oaspete de vară, cuibărind în colonii destul de mari în golfurile
marine
puțin
adânci,
în
lagune
și
pe
lacurile
din
stepe.
În
țara
noastră, cuibăritor în Dobrogea, estul Munteniei, în câteva puncte din lungul Dunării, în amonte de Călărași. Populează lacurile salmastre, cu apă mică și fund noroios, în general lipsite de vegetație palustră, pe lângă maluri și insule. Local pe litoralul mării, pe țărmurile joase nisipoase, cu vegetație sărăcăcioasă, dar și pe țărmuri de ape dulci stagnante sau lent curgătoare. Populația clocitoare actuală este estimată la 200-350 perechi.
Piciorongul -
Himantopus himantopus
,
oaspete de vară, cuibărind în sud Europei, în mlaștini puțin adânci și în lagune, în colonii mici. La noi, în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm -Sinoe, Murighiol și altele. Populeză mlaștinile eutrofe - adâncime maximă, 20-25 cm cu plaje nisipoase sau mâloase și vegetație joasă, smîrcurile. Efectivul cuibăritor: 100-250 perechi din care 50% în zona complexului lagunar Razelm - Sinoe.
În perioada 2012 - 2013 au fost observate ambele specii:
Recurvirostra avosetta
pe lacul Zigoneni și
Himantopus himantopus
pe lacurile Zigoneni și Pitești.
Himantopus himantopus -
Piciorong
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Ciconiiformes
Familia
Ciconiidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Penajul este colorat în alb curat cu negru, cu picioarele surprinzător de lungi, masculul are spate negru, femela cu nuanțe maronii;
Situația în Europa: totalul populației europene este estimat la 28 000 – 56 000 perechi dintre care aproximativ 15 000 se află în Spania. Specia are un Statut de conservare favorabil - NON- SPEC: sigur, deși se înregistrează diminuări ale unor populații locale, ca urmare a modificărilor de habitat. La noi se găsesc câteva sute de perechi clocitoare în Dobrogea. În interiorul țării, există doar populații foarte restrânse numeric.
Habitat: mlaștini cu apă dulce sau ușor salmastră, puțin adânci - 20 – 25 cm, cu fund mâlos, plaje descoperite cu vegetație joasă sau pâlcuri de vegetație mai înaltă; maluri joase cu porțiuni mlăștinoase ale apelor lent curgătoare.
Factori limitativi: perechile cuibăritoare sunt afectate de variațiile de nivel ale apelor, de prădători precum câini, vulpi, câini-enoți, pescăruși, de pășunatul pe țărmurile bălților.
Protecție: declarat monument al naturii. Statut: specie periclitată
Recurvirostra avosetta
- Ciocântors, culic
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Charadriiformes
Familia
Recurvirostridae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Creștetul, ceafa, gâtul, umerii și mare parte din aripi negre. Două pete albe pe aripi, în rest tot corpul alb. Ciocul negru. Picioarele cenușii-albăstrui.
Situația în Europa: statut de conservare favorabil - NON-SPEC: sigur. Efectivul total fiind estimat la 35000 - 50000 perechi, dintre care jumătate se află în peninsula Iberică, Fra nța
și
Italia;
în
unele
țări efectivele sunt stabile sau în creștere. Cele mai abundente populații cuibăritoare sunt localizate în bazine acvatice artificiale.
Habitat: lacuri salmastre în mlaștini cu apă mica, cu adâncime sub 20 cm și fund mâlos, în locuri lipsite de vegetație palustră, pe lângă maluri și insule. Local pe litoralul mării, pe țărmurile joase nisipoase cu vegetație sărăcăcioasă; pe țărmurile cu nisip sau prundiș ale apelor dulci stagnante sau curgătoare.
Efectiv: populația clocitoare actuală este estimată la 200 - 350 de perechi. Concentrări de până la 300 de exemplare se observă la sfârșitul verii și toamna, în Dobrogea.
Factori limitative: principalul factor este deteriorarea habitatelor de cuibărit, prin dezvoltarea și extinderea stufului în urma îndulcirii apelor. Distrugerea cuiburilor de către vite, câini, copii, posibil și de către pescărușul cu picioare galbene și /sau de către pescărușul râzător sunt alți factori.
Menținerea unui nivel constant al apei după depunerea ouălor este esențială pentru a sigurarea succesului cuibăritului. Este necesară aplicarea unor măsuri eficiente pentru a opri accesul oamenilor, vitelor și câinilor în teritoriile unde cuibăresc păsările - garduri de sârmă ghimpată, șanțuri adânci pline cu apă, pază. Îndepărtarea dușmanilor naturali - răpitoare, câini și alții.
Statut: specie vulnerabilă.
Familia
Sternidae
Cuprinde chirighițe, chire și pescărițe, specii coloniale. Au aripi lungi și înguste, coadă scobită, cioc ascuțit. Picioarele scurte, cu membrană interdigitală scobită la degete. Prind prada din zbor de la suprafața apei. La noi în țară sunt localizate nouă specii din care: șapte specii oaspeți de vară - chirighița neagră /
Chlidonias niger , chirighița cu aripi albe /
Chlidonias leucopterus , chirighița cu obraz alb /
Chlidonias hybridus , chiră de mare /
Sterna sandvicensis , pescăriță râzătoare / Sterna nilotica , chiră de baltă /
Sterna hirundo , chiră mică /
Sterna albifrons
o specie de pasaj / pescăriță mare /
Sterna caspia
și o specie accidentală - chira polară /
Sterna paradisaea
foarte rar pe la noi. În Cartea Roșie sunt înscrise 3 specii:
-
pescărița râzătoare /
Sterna nilotica
cuibărește în colonii, rar și local în sudul Europei, pe bălți din regiuni de coastă și pe țărmuri nisipoase. Mai puțin legată de mare decât restul chirelor. Populația europeană este estimată la 5000-8000 perechi, cele mai mari efective aflându-se în Spania - 1800 perechi. În țara noastră este localizată în zona complexului lagunar Razim unde se presupune că încă mai cuibărește. Probabil nu mai multe de 40 de perechi. Populează lacurile puțin adânci, dulci sau salmastre, situate în ținuturi aride, în apropierea mării. Cuibărește pe grinduri sau insule, între pâlcuri de plante scunde.
-
chira de mare
Sterna sandvicensis
cuibărește în colonii, local pe insule de coastă, de obicei pe bancurile de nisip. Efectivul european este evaluat la 70-95 mii perechi. În țara noastră este
observată pe țărmurile Mării Negre
în zona complexului lagunar, precum și pe Insula Sacalin. Nu există dovezi recente care să ateste cuibăritul actual al chirei de mare pe litoralul românesc. Populează tărmuri și dune joase, nisipoase la mare sau în apropierea acesteia, fără vegetație sau cu vegetație scundă.
-
chira mică
Sterna albifrons
cuibărește în mici colonii pe coaste întinse, nisipoase sau cu pietriș, pe tărmuri marine și pe lacuri continentale. Este cea mai mică dintre chire. Populația clocitoare europeană însumează circa 37.000 perechi. La noi este observată în complexul lagunar Razim - Sinoe. Efectivul actual, incert, probabil nu mai mult de 300-400 perechi.
A fost observată o singură specie:
Chlidonias hybridus
la lacurile Vâlcele, Budeasa, Bascov și Golești.
Chlidonias hybridus
- Chirighiță cu obraz alb
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Charadriiformes
Familia
Sternidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Prezintă creștetul și ceafa negre, separate de surul albastru de la gât printr-o linie lată nazo- oculară albicioasă. Mantaua de culoare albă. Obrajii și gâtul albe. Pieptul sur întunecat, iar abdomenul sur-alb; tectricele subcodale albe. Ciocul roșu-sângeriu. Picioarele roșii.
Situația în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 3. Efectivul total este estimat la cca. 7900 - 18000 perechi; efectivele sunt stabile.
La noi, în țară, efectivul este estimat între 6000 și 10000 de perechi, larg răspândite în Delta Dunării și în zone umede din regiunile de câmpie. În aria studiată efectivul clocitor este de aproximativ 3-7 perechi.
Habitat: zone umede, terenuri mlăștinoase, țărmurile apelor.
Factori limitativi: reducerea și sistematizarea zonelor umede, modernizarea cursurilor de apă.
Grupul dumbrăvencelor și pescărușilor și al speciilor înrudite Ordinul
Coraciiformes
Acest ordin este foarte heterogen, diferitele familii asemănându-se mai mult prin modul de trai decât prin caracterele lor morfologice și cu excepția
Todidelor
care trăiesc în Antile ori a
Momotidelor
din continentul american, majoritatea speciilor sunt proprii regiunii tropicale a Lumii Vechi.
Ciocul, în general, este mare, alungit, dur și masiv, uneori dezvoltat enorm - păsări rinocer. Capul este mare, picioarele scurte. Penajul rigid este viu colorat. Cuibăresc în scorburi, cavități, crăpături de ziduri și maluri ori găuri subterane. Puii sunt nidicoli. Sunt păsări certărețe, bănuitoare, vioaie și neastâmpărate. Hrana este de origine animală. Speciile din familia Bucerotidelor consumă și fructe.
Ordinul este reprezentat la noi de 3 familii:
Alcedinidae, Meropidae, Coraciidae .
Familia
Alcedinidae
Alcătuiesc o familie numeroasă, cu peste 100 de specii, răspândite în zonele temperate și tropicale ale globului. Centrul principal de dispersiune îl constituie arhipelagurile oceanice până în Polinezia Orientală.
Sunt păsări mult specializate, cu picioarele sindactile, ca și
Meropidele . Au ciocul conic, puternic, drept și alungit. Aripile sunt scurte și rotunjite, coada și picioarele fiind de asemenea scurte. Capul este voluminos comparativ cu mărimea corpului Au un colorit frumos verde, albastru sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau în malurile apelor, unde își scobesc singure galeriile cuiburilor. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau mai ales cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat în prinderea peștilor, căzând vertical asupra lor, după o prealabilă pândă de pe o ramură de deasupra apei. La noi în țară trăiește o singură specie.
Alcedo atthis
- Pescărașul albastru
Are o lungime a corpului de 18 cm. Este prezent la noi tot timpul anului, însă iernile grele cauzează reduceri drastice de efectiv. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este cărămizie. Când apele bălților îngheață, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Cuibărește atât în ținuturile joase, cât și pe văile râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri și se află în fundul unor galerii pe care păsările și le sapă singure. Cuibărește din aprilie până în iunie; femela depune 4 - 8 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe. Iernează în sudul Europei, nordul Africii și sud-vestul Asiei, populațiile care vin din nordul arealului de cuibărit.
Situația în Europa – statut de protecție - “SPEC 3” - specie neconcentrată în Europa dar cu statut de conservare nefavorabil; statut IUCN de amenințare.
Mărimea populației europene cuibăritoare: 39000 - 91000 de perechi, cu efectiv stabil. Efectiv în
România: 2000-4000 perechi.
În aria protejată a fost observată cu efective reduse de 1 - 2 exemplare în lunile martie, aprilie și mai pe lacurile Budeasa, Bascov și Pitești.
Grupul ciocănitorilor Ordinul
Piciformes
Ordinul cuprinde aproape 400 de specii, răspândite în ținuturile Africii tropicale, Asiei și
Americii. Un număr mai mic de specii sunt răspândite în regiunile temperate și reci.
Au degetele zigodactile, adaptate pentru cățărat, fiind păsări aproape exclusiv arboricole; sunt perfect specializate la diferitele medii pe care le populează. Clocesc mai ales în scorburi, dar și în cavități făcute în sol. Puii sunt nidicoli. Exceptând structura picioarelor la care se aseamănă, a penajului și a formei rotunjite a aripilor, familiile acestui ordin au, în general, mari deosebiri ce le caracterizează.
Se hrănesc în special cu insecte și fructe.
Indicatoridele prezintă un parazitism asemănător
cuculidelor.
Ordinul este reprezentat în țara noastră de o familie -
Picidae .
Familia
Picidae
Picidele
cuprind circa 200 de specii, având cea mai mare specializare pentru locomoția prin cățărat, precum și în ceea ce privește adaptările structurale. Limba lor foarte lungă, de formă cilindrică, este protractilă, putând fi mult scoasă afară. Diferite larve sau insecte sunt scoase din galeriile trunchiurilor, cu ajutorul unor peri țepoși și a vârfului limbii, care este cleios. Unghiile sunt bine dezvoltate, curbate și ascuțite. Penele aripilor și în special cele ale cozii sunt foarte rigide. Penele cozii le servesc ca punct de sprijin la cățăratul pe trunchiuri. Ciocul este conic și ascuțit, adevărată daltă pentru scobit lemnul arborilor, în căutarea hranei ori pentru realizarea scorburii pentru clocire. În general au talie mijlocie, cele mai mari atingând mărimea unui corb. Sunt, de regulă, păsări sedentare și se deplasează puțin. Nu sunt bune zburătoare. In Africa și în Lumea Nouă, unele specii trăiesc pe sol. Scot țipete puternice. În timpul reproducerii, masculii multor specii produc un tocat puternic, prelungit, ca o bătaie de tobă, lovind cu repeziciune cu ciocul o ramură uscată.
Hrana constă în special din insecte și larve. Unele consumă semințe, fructe și sug sevă. Altele fac rezerve de hrană pentru timpul neprielnic.
Prin distrugerea insectelor dăunătoare, sunt foarte utile în pomicultură, silvicultură și altele. Centrele de concentrare cele mai importante ale Picidelor sunt în America de Sud și în Indonezia. Ele sunt prezente însă, în toate ținuturile tropicale și temperate ale Pământului, cu excepția insulei Madagascar și a Oceaniei.
La noi în țară trăiesc 10 specii.
Picus canus
- Ghionoaia sura
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Piciformes
Familia
Picidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Măsoară 33 cm în lungime. Este întâlnită mai frecvent decât ghionoaia verde, fiind comună în pădurile de foioase, dar se urcă și pe văile râurilor. Femela depune ponta prin mai-iunie, constând din 5 - 6 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 17 - 18 zile de către ambii parteneri. Seamănă cu ciocănitoarea verde - cu un colorit verde-gălbui cu creștetul și ceafa roșii, dar capul, gâtul și partea inferioară sunt cenușiu-deschise. Masculul are roșu pe frunte. Este o specie sedentară.
Situația în Europa - Statut de protecție: “SPEC 3” - specie neconcentrată în Europa dar cu statut de conservare nefavorabil; statut IUCN de amenințare.
Mărimea populației europene cuibăritoare: 35000 - 62000 de perechi, cu efectiv stabil. Efectiv în România: 20000-50000 perechi.
În aria protejată au fost observate 2 exemplare în zona lacului Pitești.
Dendrocopos syriacus
- Ciocănitoare de grădini
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Piciformes
Familia
Picidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Corpul are o lungime de 24 cm. A pătruns de mai multe decenii în țara noastră, venind din sud. Penajul foarte asemănător cu cel al ciocănitoarei pestrițe mari, dar fără bandă neagră spre roșul cefei. Trăiește îndeosebi în ținuturile joase și mai ales în vecinătatea așezărilor omenești. Ponta este depusă prin luna mai, în scorburi săpate în trunchiurile arborilor, și constă din 3-5 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 12-14 zile, de ambii parteneri. Este o specie sedentară.
Situația în Europa - statut de protecție - “Non-SPECᴱ” - specie concentrată în Europa și cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de amenințare.
Mărimea populației europene cuibăritoare: 30000-64000 perechi, efectivul fiind stabil Efectiv în România: 20000-40000 perechi.
În aria protejată au fost observate în luna aprilie 2 exemplare în perimetrul lacului Vâlcele.
Dendrocopos medius
- Ciocănitoarea de stejar
Încadrare sistematică:
Clasa
Aves
Ordinul
Piciformes
Familia
Picidae
Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată
Lungimea corpului: 21 cm. Apare în majoritatea pădurilor cu frunziș, mai ales în cele de stejar; este o specie mai rară. Urcă și pe văile râurilor. În lunile mai-iunie femela depune 5-6 ouă albe, lucioase, a căror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurată de ambii soți. Are același colorit ca și ciocănitoarea pestriță - penaj tărcat, alb cu negru, cu roșu pe ceafă și regiunea subcodală; femela nu are culoarea roșie pe ceafă, dar are roșu și pe creștet. Este sedentară.
Situația în Europa: Statut de protecție - “Non-SPECᴱ” - specie concentrată în Europa și cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de amenințare.
Mărimea populației europene cuibăritoare: 78000-210000 perechi, efectivul fiind stabil. Efectiv
în România: 3000 - 10000 perechi.
În aria protejată a fost observat în luna martie, 1 exemplar în perimetrul lacului Pitești.
2.3.4.4.
Mamifere
În Formularul Standard nu au fost identificate specii de mamifere de interes conservativ.
2.3.5.
Alte habitate și specii relevante
2.3.5.1.
Flora
Vegetația din jurul lacurilor de acumulare de pe Argeș.
În zona lacurilor de acumulare, majoritatea speciilor identificate sunt plante ierboase hidrofile, terestre sau natante, frecvent submerse -
Myriophyllum verticillatum , cu centrul de răspândire circumpolar sau cosmopolit, predominant eurasiatic -
Spaganium erectum
- sau european -
Mentha aquatica, polygonum mite ; la noi în țară aceste specii pot fi întâlnite frecvent în bălțile și
mlaștinile de stepă și până în etajul pădurilor de fag montan.
Spectrul ecologic evidențiază speciile adaptate condițiilor de umiditate - higrofite, specifice malurilor -
Typha
sp. și apelor stagnante sau încet curgătoare -
Myriophyllum verticillatum, Lemna minor
- puțin adânci, sub 2 m, cu cerințe mari privind aprovizionarea cu substanțe nutritive eutrofe-mezotrofe, uneori chiar nitrofile -
Polygonum mite, Urtica dioica . Se întâlnesc de asemenea specii adaptate unui ph acid -
Lemna minor , sau moderat acid -
Lythrum salicaria, Lythrum salicaria, Mentha carpatica .
În zona malurilor acoperite cu vegetație forestieră, am remarcat formațiuni cu
Alnus glutinosa,
însoțit frecvent de
Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rubus caesius
și altele. Dintre speciile ierboase se remarcă:
Agrimonia eupatoria, Carex sylvatica, Urtica dioica, Lysimachia nummularia
și altele. Fitocenozele au un grad mediu de încheiere - acoperirea stratului arborescent fiind de 60%, fapt care a favorizat dezvoltarea arbuștilor - grad de acoperire de 45% și a ierburilor - grad de acoperire de 75%.
Vegetația palustră este reprezentată de specii din genurile:
Carex ,
Juncus ,
Phragmites ,
Typha ,
Salix ,
Alnus
și altele, la care se adaugă, în unele zone, exemplare izolate de
Populus
sp. și
Juglans
sp.
Din punct de vedere fitocenologic au fost identificate 9 asociații vegetale care se grupează astfel:
LEMNETEA LEMNETALIA MINORIS
Lemnion minoris Lemnetum minoris
POTAMETEA POTAMETALIA
Ceratophyllion demersi
Potamo - Ceratophylletum submersi
ISOETO - NANOJUNCETEA NANOCYPERETALIA
Nanocyperion Juncetum bufonii
PHRAGMITETEA PHRAGMITETALIA
Phragmition australis Phragmitetum australis Typhetum angustifoliae Typhetum latifoliae BIDENTETEA TRIPARTITAE BIDENTETALIA
Bidention tripartitae
Polygono hydropiper-Bidentetum
STELLARIETEA MEDIAE SYSYMBRIETALIA
Sysymbrion officinalis Hordeetum murini
ARTEMISIETEA VULGARIS ONOPORDETALIA ACANTHII
Arction lappae Conietum maculati
2.3.5.1.1.
Analiza și descrierea asociațiilor
2.3.5.1.2.
Conspectul asociațiilor
Lemnetum minoris
Asociația a fost întâlnită în canalele de evacuare ale lacului Budeasa, de jur – împrejurul bălților colmatate și în bălți rezultate din ploile abundente. Fitocenozele acestei asociații sunt bistratificate, dezvoltându-se în apele lacurilor, bălților și canalelor. Sunt dominate de
Lemna minor,
care este și specie caracteristică, având o acoperire de circa 80%, acompaniată de speciile caracteristice pentru alianța
Lemnion,
ordinul
Lemnetalia
și clasa
Potametea :
galium palustre, Alisma lanceolatum, Juncus effusus
și altele.
Stratul submers este alcătuit din speciile:
Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus.
Asociația se găsește în locuri deschise, dar și la adăpostul vegetației palustre. Stratul submers este alcătuit în principal din
Ceratophyllum demersum.
Tendința sindinamică a asociației
este
marcată
de
prezența
multor
specii
caracteristice
pentru
Phragmitio-Magnocaricetea
și
Bidentetea.
Asociația nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa.
Potamo - Ceratophylletum submersi
Fitocenozele asociației se dezvoltă bine în apele lacurilor Vâlcele, Zigoneni și Budeasa, la adâncimi mici de 60-120 cm. Substratul este un sol argilos, bogat în săruri nutritive, cu reacție neutră sau ușor bazică. Specia caracteristică și dominant
Ceratophyllum submersum
este însoțită de elemente caracteristice ale alianței și ordinului
Potamogetonetalia pectinati . În structura asociației se mai întâlnesc și elemente flotante și submerse de
Lemnion
și
Hydrocharition
care fac adesea dificilă stabilirea poziției sintaxonomice a acestor grupări.
Juncetum bufonii
Cenozele pioniere de
Juncus bufonus
vegetează în șanțuri, pe lângă drumuri, acolo unde solul a fost denudat de vegetație sau unde s-au acumulat aluviuni. Acoperirea realizată este relativ redusă, iar stratul edificat de
Juncus bufonius
este scund. Speciile caracteristice pentru cenotaxonii superiori sunt foarte slab reprezentate. O pondere importantă o dețin speciile de pajiști mezohigrofile caracteristice pentru
Molinio-Arrhenatheretea,
fapt ce arată evoluția spre asociații din această clasă. Asociația nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa.
Phragmitetum australis
Asociația a fost întâlnită pe marginea lacului Budeasa, precum și într-un loc mlăștinos din apropierea acestuia.
Phragmite asutralis
- trestia, este specia caracteristică și dominantă având o înălțime de 2-3 m și constituind cenoze omogene, cu aspect de pădure în miniatură. Acest fapt permite dezvoltarea unui număr redus de specii în stratul inferior. Uneori, speciile
Lemna minor
sau
Scirpus sylvaticus
pot lua o dezvoltare mai mare, ajungând la o acoperire de până la 20%.
Typhetum angustifoliae
Asociația a fost întâlnită pe malul lacului Budeasa, în ape cu adâncimi de maxim 1 m. De asemenea este foarte răspândită în apropierea bălților, a mlaștinilor și în lungul canalelor cu apă lin curgătoare. Fitocenozele asociației sunt cantonate de obicei între asociațiile acvatice de pe întinsul lacurilor și
Phragmitetum communis.
Preferă apele cu adâncime de până la 1 m, putând înainta spre largul bazinelor acvatice cu adâncimea de până la 1,5 m.
Fitocenozele
acestei
asociații
tind
să
înlocuiască
trestiișurile
în
teritoriile
unde
omul intervine în mod repetat. Inventarul floristic al acestei asociații însumează un număr mai mare de specii de cormofite acvatice și palustre. Specia dominantă și caracteristică este
Typha angustifolia
care formează un strat uniform cu o înălțime de circa 2 m. În compoziția floristică a asociației un important rol cenotic îl au și plantele higrofile cum sunt:
Oenanthe aquatica,
Alisma lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Myosotis scorpioides, Sparganium erectum, Glyceria fluitans.
Importanța economică: papura cu frunza îngustă este recoltată și folosită de către localnici în industria casnică la împletituri. Deoarece poate suporta oscilații mari ale nivelului apei, asociația contribuie la colmatarea în timp a bazinelor acvatice.
Typhetum latifoliae
Această asociație vegetează în câteva bălți din zona lacului Budeasa.
Typha latifolia
edifică fitocenoze bine conturate, care se dezvoltă sub forma unor pâlcuri la marginea bălților, canalelor, precum și în zonele mlăștinoase unde apa băltește mai tot timpul sezonului vegetal, nedepășind adâncimea de 40-50 cm. Preferă apele stătătoare eutrofe, cu bioacumulări recente, pe soluri bogate în substanțe nutritive.
Compoziția floristică a fitocenozelor acetsei asociații însumează specii de plante hidrofile, higrofile și mezo-higrofile. Specia caracteristică și dominantă este
Typha latifolia
- papura, care formează un strat uniform cu înălțime de 1,5-2 m. Prezența în compoziția floristică a speciilor din alte clase -
Bidentetea, Lemnetea, Potametea
- scoate în relief sindinamica asociației și contactul cu grupări vegetale din aceste clase. De multe ori,
Lemna minor
are o acoperire ridicată, formând un facies natant.
Polygono hydropiper-Bidentetum
Fitocenozele acestei asociații se instalează sub forma unor fâșii sau pâlcuri, în lungul malurilor, lacurilor, bălților și canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionale inundate primăvara și în curs de uscare vara. Este o asociație mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara și atinge apogeul de dezvoltare abia toamna.
Asociația a fost identificată la marginea unor bălți colmatate sau în canalele de irigație colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo - mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere.
Este
o asociație
pionieră
de
buruienării
anuale
nitrofile
și
higrofile. Fizionomia acestei asociații este dată de
Polygonum hydropiper
ca fiind specia caracteristică dominantă cu constanță maximă și
Bidens tripartita
specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanță maximă.
Hordeetum murini
Asociația a fost identificată pe marginea drumurilor, pe terenuri gunoite și pe lângă calea ferată. Specia caracteristică și edificatoare este
Hordeum murinum , care formează un covor compact cu o acoperire de 75 - 90% și o înălțime de cca 25 cm. Aceasta este frecvent însoțită de
Bromus
tectorum , care poate deveni uneori codominantă. Dintre însoțitoarele mai frecvente amintim
Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale.
Fitocenozele acestei asociații preferă terenurile bine luminate și solurile cu textură nisipoasă. Asociația a fost întâlnită la Budeasa la Clubul nautic, lângă canalul de la Budeasa Mică și în canalul de pe marginea drumului spre Budeasa.
Conietum maculati
Asociația a fost identificată pe locuri unde se depozitează gunoaiele. Specia caracteristică și edificatoare este
Conium maculatum , care formează pâlcuri cu înălțimea de cca 2 m, acoperind celelalte specii însoțitoare care practic dispar din structura cenozelor respective. Totuși, în zona studiată se constată o pondere mare a speciilor ruderale, anuale, caracteristice pentru
Sisymbrietalia
și
Stellarietea mediae,
cum ar fi:
Atriplex tatarica, Amaranthus retroflexus, Plantago major, Convolvulus arvensis, Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Solanum nigrum.
Buruienăriile nitrofile de cucută sunt toxice și urât mirositoare datorită alcaloidului coniina, putând produce intoxicații animalelor care le consumă. Asociația a fost întâlnită lângă barajul de la Budeasa.
2.3.5.2 Fauna
2.3.5.3. Habitate
Habitatele identificate în teritoriul studiat sunt:
1.
Comunități acvatice cu
Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza
și
Wolffia arrhizal;
-
Habitat România R2202;
2.
Comunități
acvatice cu
Potamogeton perfoliatus,
Potamogeton
gramineus,
Elodea canadensis
și
Najas marina;
- Habitat România R2206;
3.
Comunități acvatice cu
Cyperus fuscus
și
Cyperus flavescens;
- Habitat România R2211;
4.
Comunități acvatice cu
Typha angustifolia
și
Typha latifolia;
- Habitat România R5305;
5.
Comunități acvatice cu
Phragmites australis
și
Schoenoplectus lacustris;
- Habitat România R5309;
6.
Comunități ponto-danubiene cu
Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali iși Polygonum hydropiper;
- Habitat România 5312;
7.
Păduri danubiene de salcie albă /Salix alba, cu Lycopus exaltatus; - Habitat România R 4408. Valoarea conservativă a habitatelor identificate este redusă sau moderată, cu excepția celui de pădure.
Descrierea habitatelor bazată pe parametrii și valori limită. Caracterizarea habitatelor și a biotopurilor identificate.
Habitatul acvatic
Biotopul lacustru este reprezentat de o suprafață de aproximativ 2180,7 ha. Acesta constituie teritoriul pentru unele păsări - rațe, lișițe, găinușe de baltă iar vegetația densă din jurul lacurilor oferă condiții bune de cuibărire pentru acestea. Stufărișurile sau zonele acoperite de trestie și de papură, inundate permanent cu apă de mică adâncime, oferă condiții ideale de cuibărit. Fiind greu accesibil pentru oameni și prădători, liniștit, acest habitat oferă și condiții bune de hrănire pentru majoritatea speciilor care îl populează.
Habitatul amfibiu
Liziera pădurii, habitat aflat la interferența ecosistemului acvatic cu cel terestru cuprinde zone inundate temporar de ape. La marginea pădurii, în proximitatea lacului, există copaci de înălțimi și diametre mari, care constituie locuri posibile de cuibărit și puncte de observație pentru numeroase specii, mai ales prădători. Sub scoarța sau în țesutul lemnos al copacilor își sapă galerii larvele de insecte, acești arbori constituind locuri de hrănire pentru numeroase specii de păsări insectivore, mai ales
Picidae .
În zonele de limită a pădurii unde s-au efectuat lucrări de exploatare a masei lemnoase a apărut un bogat lăstăriș, constituind zone de concentrare a unor specii de animale. Plantațiile de sălcii și plopi de pe malul lacurilor care mențin o umiditate ridicată tot timpul anului asigură dezvoltarea unei vegetații herbacee bogate
Pășunile, apărute ca urmare a activității antropice, se caracterizează în general prin vegetație herbacee, dar în locurile mai joase, temporar inundate de apă, se dezvoltă papură și uneori stuf.
Ape continentale / non-marine Ape stătătoare dulcicole
1.
Comunități acvatice cu
Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza
și
Wolffia arrhizal;
-
Habitat România R2202.
Vegetație plutitoare liberă -
Lemna minor
Corespondente:
NATURA 2000: 3150
EMERALD: 22.41 Vegetație plutitoare liberă
CORINE: 22.411 covor de lintiță / lemna, Spirodea, Wolffia . PAL.HAB: 22.411 covor de lintiță
EUNIS: C1.221 covor de lintiță
Asociatii vegetale : Lemnetum minoris
Structura: Stratul natant este dominat de
Lemna minor, Lemna trisulca,
mai rar
Lemna gibba
și
Wolffia arrhiza.
Uneori aceste fitocenoze apar intercalate în ochiurile de
Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris.
Sunt fitocenoze heliofile, sărace în specii, dominante în lacuri și bălți eutrofe. În anii secetoși,
fitocenozele de
Lemna
rezistă și pe terenurile scurse, dar suficient de umede.
Stratul submers este alcătuit din
Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum,
mai rar
Hippuris vulgaris . Dintre speciile de
Phragmitetalia
apar izolat
Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.
Valoare conservativă: moderată.
2.
Comunități
acvatice cu
Potamogeton
perfoliatus,
Potamogeton gramineus,
Elodea canadensis
și
Najas marina
- Habitat România R2206
Corespondente: NATURA 2000: 3150
EMERALD: 22.43 Vegetație plutitoare înrădăcinată
CORINE: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni / Potamogeton
PAL.HAB: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni
EUNIS: -
Asociații vegetale : Elodeetum canadensis ,
Potamo-Ceratophylletum submersi
Structura:
speciile
dominante
Potamogeton
lucens,
Potamogeton
perfoliatus,
Elodea canadensis, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum,
se dezvoltă în lacuri, bălți, canale de drenaj, ape stagnante, bogate în substanțe nutritive.
Valoare conservativă: moderată.
Stratul submers este alcătuit din
ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum,
mai rar
Hippuris vulgaris . Dintre speciile de
Phragmitetalia
apar izolat
Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.
3.
Comunități acvatice cu
Cyperus fuscus
și
Cyperus flavescens;
- Habitat România R2211. Corespondențe:
NATURA 2000: 3130 EMERALD: - CORINE: -
PAL.HAB: 22.32. Pajiști cu specii amfibii anuale pitice EUNIS: C3.51. Pajiști cu specii amfibii anuale pitice Asociații vegetale:
Juncetum bufonii
Felföldy 1942
Structura: vegetația realizează un singur strat alcătuit din:
Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Ranunculus sardous, Eleocharis palustris.
Valoare conservativă: moderată.
4.
Comunități acvatice cu
Typha angustifolia
și
Typha latifolia
- Habitat România R5305 Corespondențe:
NATURA 2000: -
EMERALD: 22.31. Comunități amfibii perene euro-siberiene CORINE: 53.13. Paturi de papură / Typha
PAL: HAB :
53.13. Paturi de papură
EUNIS: C3.231/232. Paturi de
Typha latifolia/ Typha angustifolia
Asociații vegetale:
Typhetum angustifoliae ;
Typhetum latifoliae
Structură: Fitocenozele sunt edificate de
Typha angustifolia, Typha latifolia
însoțite de
Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, iris pseudachorus . Dintre speciile natante sau submerse, în păpurișuri pătrund următoarele specii:
Lemna minor, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza.
Valoare conservativă: redusă
5.
Comunități acvatice cu
Phragmites australis
și
Schoenoplectus lacustris;
- Habitat România R5309.
Corespondențe:
NATURA 2000: -
EMERALD: 22.31. Comunități euro-siberiene perene amfibii CORINE: 53.11. Pat comun de stuf / Phragmites australis
PAL.HAB: 53.113. Paturi gigant de
Phragmites
EUNIS: C3.21: Paturi de
Phragmites australis
Asociații vegetale:
Scirpo-Phragmitetum
Structură: Fitocenozele dominate de
Phragmites australis , cu înălțime de până la 2,5 - 3 m, au fost întâlnite pe malul lacului Budeasa, precum și într-un loc mlăștinos din apropierea acestuia. Fitocenozele au ca specii însoțitoare:
Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, Iris pseudachorus, Carex acutiformis. Phragmites australis
– trestia- este specia caracteristică și dominantă, constituind cenoze omogene, compacte, cu indivizi viguroși, realizând adevărate păduri în miniatură.
Valoare conservativă: moderată.
6.
Comunități ponto-danubiene cu
Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali iși Polygonum hydropiper
- Habitat România 5312
Corespondențe:
NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu
Chenopodium rubri
și
Bidention
EMERALD: -
CORINE: 24.52. Comunități de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase PAL.HAB: 24.52. Comunități de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase EUNIS: C3.52. Comunități cu
Bidens
Asociații vegetale:
Polygono hydropiper-Bidentetum
Structură: Fitocenozele acestei asociații se întîlnesc sub forma unor fâșii sau pâlcuri, de-a lungul malurilor, lacurilor,
bălților și canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionare inundate primăvara și în curs de uscare vara. Este o asociație mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara și atinge apogeul de dezvoltare toamna. Asociația a fost identificată la marginea unor bălți colmatate sau în canale în canale de irigație colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo- mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere. Este o asociație pionieră de buruienării anuale nitrofile și higrofile. Fizionomia acestei asociații este dată de
Polygonum hidropiper
ca fiind specia caracteristică și dominantă cu constanță maximă și
Bidens tripartita,
specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanță maximă.
Valoare conservativă: redusă.
Păduri și tufărișuri de luncă și de mlaștină
7.
Păduri danubiene de salcie albă / Salix alba
cu
Lycopus exaltatus
- Habitat România R4408 Corespondente:
NATURA 2000: 92A0
Salix alba
and
Populus alba
galleries
EMERALD: 44.66 Ponto-Sarmatic mixed popular riverine forest CORINE: - PAL.HAB: 44.1621 Lower Danube willow galleries
EUNIS: -
Asociatii vegetale : Salicetum albae-fragilis
Tipuri de ecosisteme: 9818 Zăvoi de salcie cu
Polygonum - Lycopus
Structura: stratul arborilor este compus din salcie / Salix alba , cu exemplare rare de salcie plesnitoare / Salix fragilis , plopi / Populus alba, Populus nigra , foarte rar arin negru / Alnus glutinosa . Stratul arbuștilor lipsește din cauza inundațiilor prelungite. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dominat de
Polygonum hydropiper, Lycopus europaeus
și se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor. Compoziție floristică: specii edificatoare:
Salix alba.
Areal foarte restrâns la coada lacului Golești - impropriu spus habitat. Există doar enclave.
Valoare conservativă: mare.
2.4.
Informații socio-economice, impacturi și amenințări
2.4.1.
Informații socio-economice și culturale
2.4.1.1.
Comunitățile locale și factorii interesați
Zona sitului „Lacurile de acumulare de pe Argeș” are un profil economic industrial - agrar, datorat vecinătății centrelor industrial - urbane: Pitești, Curtea de Argeș, Stefănești și Topoloveni. Celelalte localități - Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Merisani, se încadrează profilului agro - monoindustrial, fiind axate pe cultura cerealelor - cele sudice și cultura pomilor fructiferi - cele de la nord de Pitești. Specificul industrial este dat de extracția resurselor petroliere - petrol și gaz de sondă, diverse activități industriale cu zona de vârf în industria auto.
Activitatea agricolă se desfășoară în principal în gospodăriile individuale existând tendința fermelor de mare suprafață doar pentru localitățile sudice- Bradu, Călinești și Căteasca. Aria protejată se găsește în vecinătatea unor terenuri ocupate de culturi de pomi fructiferi și terenuri arabile în nord, în timp ce în zona sudică predomină cultura viței de vie cu renumita podgorie Ștefănești- dovada este și prezența Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură, Ștefănești, înființat în anul 1959. Domeniile viticole Ștefănești situate în zona Podisului Getic, pe interfluviul Platformei Cândești, reprezintă vechi podgorii, răspândite pe malul stâng tehnic al Argeșului, cu o expoziție sud – estică, care beneficiază de o climă ce oferă viței-de-vie condiții de dezvoltare speciale.
Resurse naturale și energetice din zona sitului ROSPA 0062:
a.
lemn: păduri de foioase pe tot teritoriul;
b.
pietriș, balast utilizate în construcții: Băiculești și Merișani; în comuna Merișani se află Institutul de Metale Rare, unde în anii 1990 se extrăgeau metale rare ca: titan, magneziu, stronțiu și uraniu;
c.
argile pentru fabricarea de cărămidă: în zona comunei Budeasa;
d.
resurse forestiere pentru producerea de cherestea, mobilă sau lemn de foc;
e.
rețeaua lacurilor de acumulare pe râul Argeș: Lacul Zigoneni - comuna Băiculești, Lacul Vâlcele - comuna Merișani, Lacul Budeasa - comuna Budeasa, Lacul Golești - oraș Ștefănești;
f.
petrol: Merișani, Băiculești;
g.
gaze naturale: Merișani;
h.
hidrocentrale electrice, în localitățile Băiculești, Merișani, Budeasa, Pitești și Ștefănești.
Pitești - reședința de județ al Argeșului, este un oraș cu o populație de 177443 la data de
01.01. 2015 reprezentând 6% în plus față de numărul total de locuitori stabili înregistrați de către Institutul Național de Statistică în anul 2007.
Bine conectat cu principalele orașe învecinate prin infrastructură de transport rutier și feroviar, Piteștiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicații cu deschidere internă și internațională. Legăturile cu importante localități ale țării, dintre care București, capitala tării, sunt asigurate prin drumurile europene E 81 / DN A1 - București - Pitești - Șibiu - Cluj-Napoca - Satu-Mare, E.574 - Bacău - Onești - Brașov - Pitești - Craiova, DN7 - Bucuresti – Găești - Pitești și DN 67B - Pitești - Smeura - Drăgăsani.
Municipiul Pitești este caracterizat de un profil economic de tip secundar – terțiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid și de tradiție și de cel al construcțiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.
Existența unei forței de muncă relevantă față de media națională la nivelul Municipiului Pitești:
ponderea persoanelor în vârstă de muncă, 77,82% depășește media națională pentru mediul urban -74,75%.
Prezența relativ scăzută a populației de tineri și tendința de scădere a acesteia, la nivelul Municipiului Pitești, ar putea destabiliza echilibrul pieței muncii pe o perioadă mai lungă: ponderea populației tinere cuprinsă între 0-14 ani este de 12,88%, mai scăzută decât valoarea înregistrată la nivelul mediului urban din județul Argeș - 13,45%, precum și la nivelul României
- 13,52.
Șomajul este în scădere, atingand 7,1% în condițiile în care la nivel județean este de 7,5%; dar rămâne totuși o mare problemă socială.
Curtea de Argeș - Are
o
populatie de 33.660
locuitori
/
2015,
predomină
comerțul, industria de electrotehnică și industria prelucrătoare a lemnului. În ultimii ani, accentul este pus pe dezvoltarea unor domenii cum ar fi turismul de tranzit, beneficiind de faptul că reprezintă punctul de plecare al Transfăgărășanului.
Topoloveni - Orașul Topoloveni are o populația totală - 10.592 locuitori, 9.042 în mediul urban și 1.550 în mediu rural. În anul 1968, Topoloveni a fost declarat oraș. De atunci și până în prezent, el a cunoscut o puternică dezvoltare, economia sa păstrându-și caracterul industrial- agrar. În anul 2003, la nivelul orașului Topoloveni se înregistra o rată a șomajului de 6,8%, numărul total al șomerilor în zonă fiind de 1217 persoane, din care 659 bărbați și 558 femei. În
Topoloveni, orașul propriu - zis, numărul șomerilor înregistrați a fost în 2012, de 318 persoane din care 172 bărbați și 146 femei.
Ștefănești - Cunoscută ca zonă viticolă încă din secolul al XIV-lea, Ștefănești - Valea Mare se identifică cu Podgoria Ștefănești, ce se întinde pe o lungime de 30 km. Populația actualului oraș - din anul 2015 se ridică la 15017 locuitori.
Comuna Bascov - se află așezată în zona de contact a locurilor de tranziție ale Piemontului Getic cu Câmpia Înaltă a Piteștilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bascov se ridică la 10.218 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.876 de locuitori. [1]
Majoritatea locuitorilor sunt români -95,93%-. Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși -96,31%-. Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Băiculești - Are o suprafață de 7648 ha și o populație de 6157, în 2015; cea mai mare parte a celei active, lucrează în orașele vecine- Pitești și Curtea de Argeș.
Comuna Băiculești are un număr de 2516 salariați și un număr de 132 de persoane aflate în șomaj, la nivelul anului 2011.
Bradu - Localitatea Bradu reprezintă tipul așezării umane - de terasă, tip adunat, care se desfășoară de-a lungul drumului județean DJ 69, plasat în bazinul râurilor Argeș și Neajlov. În ianuarie 2015, comuna Bradu avea 7527 locuitori.
Comuna Budeasa este așezată în partea de nord-vest a județului Argeș, la o distanță de 12 km de municipiul Pitești. Comuna are o suprafață de 42,3 km 2. Conform recensământului efectuat în 2011,
populația comunei Budeasa
se
ridică
la
4.004
locuitori,
în
creștere
față
de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.838 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români -95,43%, cu o minoritate de romi - 2,05%. Pentru 2,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Călinești - Comuna Călinești este așezată în partea de sud-est a judetului Argeș, la confluența dintre dealuri și lunca Argeșului. Comuna Călinesti se află la o distantă de 15 km de orasul Pitești, având o suprafață de 10.816 ha. Populația comunei este în creștere, în prezent fiind
11.175 locuitori.
Căteasca - Comuna s-a numit la început Tuteanca, apoi și - a luat numele Căteasca după numele unui proprietar de pamanturi numit Cătăneanu. Satele Gruiu, Siliștea și Cireșu au aparținut până în anul 1968 de comuna Siliștea care s-a unificat ulterior cu comuna Căteasca. Astăzi are o suprafață de 81 km și o populație de 3759 locuitori.
Comuna Merișani se întinde parțial pe Platforma Cotmeana și în lunca râului Argeș până la confluența cu râul Vâlsan. În comuna Merișani populația majoritară este reprezentată de cea română 88% și populația de etnie rromă ce reprezintă 12% din totalul populației ce se ridică la 4620 locuitori - 2015.
2.4.1.2 Factorii de interes
Tabelul nr. 6
Nr.
Denumire factor interesat
Tip
Aria de interes
1
Consiliul Județean Argeș
Autoritate publică
Administrație
2
Administratia Bazinală de Apă Argeș - Vedea
Instituție publică
Gospodărirea
apelor
3
Primăriile localitaților riverane
Autoritate publică
Administrație
4
Agenția pentru Protecția Mediului Argeș
Instituție publică
Protecția mediului
5
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia - Biroul județean Argeș
Instituție publică
Agricultură
6
Asociația Județeană a Vânătorilor și
Pescarilor Sportivi Argeș
Societate
Comercială
Vânătoare, pescuit
7
Muzeul Județean Argeș
Instituție științifică
Cercetare
8
S.C. Hidroelectrica
Societate comercială
Energie electrică
9
O.N.G Fundația “Eco - Montan 2000‘’
ONG
Protecția mediului
Factorul interesat și principalele sale
caracteristici
Cum sunt afectate interesele acestuia de probleme
Capacitatea și motivația de a face schimbări
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
ANAR -
Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea
-verificarea respectării măsurilor impuse și aplicarea de sancțiuni
Pregătirea propunerilor pentru noi politici în gestionarea acumulărilor de apă în conformitate cu politica de mediu
În cadrul întâlnirilor de consultare cu factorii interesați, se vor consemna și prelua în planul de management opiniile exprimate de specialiștii ANAR -
Argeș - Vedea.
Autorități locale și entități subordinate
Consiliul
Prezența unui sit
Identificarea și
În cadrul sesiunilor de
Județean Argeș
Natura 2000 pe
delimitarea - conform
conștientizare/informare
teritoriul
Regulamentului general
se vor prezenta modele
administrativ al
de urbanism-HG
de succes din alte țări ale
județului mărește
nr.525/1996 republicată
UE, referitor la modul în
atractivitatea zonei
în 2002 - a zonelor
care” brandul” Natura
din punct de vedere
naturale de interes
2000 poate fi folosit în
turistic, oferind
județean și local ce
găsirea unor oportunități
oportunități de
necesită protecție;
de diversificare a
dezvoltare a acestui
mobilizarea actorilor
beneficiilor și creștere a
sector, posibilitatea
socio-economici
prestigiului pentru județ.
includerii sitului în
în acțiuni de promovare
În cadrul întâlnirilor de
programe și proiecte
și conservare a sitului.
consultare cu factorii
regionale sau
interesați, se vor
folosirea imaginii
consemna și prelua în
sitului în cadrul
schimbările din
unor manifestări
documentele viitoare.
socio-culturale de
prestigiu.
Primăriile
Prin legislația de
În cadrul sesiunilor de
localitaților riverane
mediu se prevede obligativitatea autorităților administrației publice locale de a prevedea încadrarea siturilor de importanță comunitară în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism -PUG-. Se mărește atractivitatea zonei din punct de vedere turistic, oferind oportunități de dezvoltare a acestui
sector.
Luarea de măsuri - conform Regulamentului general de urbanism - HG nr.525/1996 republicată în 2002, pentru elaborarea și/sau actualizarea documentațiilor
de urbanism și supunerea spre aprobare Consiliilor locale.
conștientizare/informare se vor prezenta modele de succes din alte țări ale UE, referitor la modul în care” brandul” Natura 2000 poate fi folosit în găsirea unor oportunități de diversificare a beneficiilor pentru comunitățile locale și armonizarea măsurilor conservative cu interesele de dezvoltare. În cadrul întâlnirilor de consultare cu factorii interesați, se vor consemna și prelua în planul de management opiniile autorității locale cu privire la măsurile de
conservare
Instituții academic
Muzeul Județean Argeș
Unicitatea zonei oferă un bogat material de studiu specialiștilor; instituția a fost implicată prin cercetare în documentarea zonei
Completarea inventarului de specii din aria protejată, publicarea de articole de specialitate, expertiză în stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile introduse în fișa
standard a sitului
Se va solicita participarea la discutarea măsurilor de conservare din Planul de management al sitului.
Organizații non-guvernamentale
O.N.G Fundatia
“Eco – Montan
Managementul
sitului necesită
Atragerea atenției
opiniei publice asupra
În cadrul sesiunilor de
conștientizare/informare
2000‘’
implicarea societății civile în probleme de conștientizare publică și acțiuni de voluntariat.
stadiului de conservare, a măsurilor preconizate de refacere/ecologizare și organizarea efectivă a activităților de voluntariat.
se vor prezenta modele de succes din alte țări ale UE, referitor la modul în care sunt protejate siturile Natura 2000 prin implicarea tuturor categoriilor de factori interesați, precum și căi de acțiune ale societății
civile.
2.4.1.3.
Utilizarea terenurilor
Cea mai mare parte din sit adica 91,2 % este reprezentată de lacuri, iar restul suprafeței este ocupată de diferite tipuri de habitate existente asa cum au fost ele descrise anterior.
Utilizarea terenurilor
Tabelul nr. 7
Nr.
Denumire teren
Suprafața ha
1
Lacul Budeasa
413
2
Lacul Bascov
300
3
Lacul Vâlcele
429
4.
Lacul Golești
634
5
Lacul Pitești /Prundu)
122
6
Lacul Zigoneni
165
7
Alte terenuri
197
TOTAL
2260
Clasificarea Corinne Land Cover
Tabelul nr. 8
Nr. crt
Denumire teren
Suprafața ha
Cod CLC
1
LACURI
2063
512
2
MLAȘTINI
177
411-412
3
PĂDURI
10
311
4
TEREN ARABIL
10
211-213
2.4.1.4.
Situația juridică a terenurilor
Situația juridică a terenurilor - evaluare procentual ă
Tabelul nr. 9
Nr. crt
Denumire
Procente
1
Domeniul Public al statului
99,6
2
Diverși proprietari teren arabil
0,4
Situația juridică a terenurilor
Tabelul nr. 10
Nr. crt
Denumire teren
Suprafața ha
Administrare
1
Lacul Budeasa
413
Domeniul public al statului
2
Lacul Bascov
300
Domeniul public al statului
3
Lacul Vâlcele
429
Domeniul public al statului
4.
Lacul Golești
634
Domeniul public al statului
5
Lacul Pitești - Prundu
122
Domeniul public al statului
6
Lacul Zigoneni
165
Domeniul public al statului
7
Alte terenuri
197
Diverși propietari
TOTAL
2260
Situația juridică actuală a terenurilor din interiorul sitului este: 91.2 % domeniul public al statului și 8.8% diverși proprietari. Terenurile se află în extravilan.
2.4.1.5.
Administratori și gestionari
Administrator este acea entitate care are responsabilități în legatură cu terenul respectiv și care asigură administrarea acestuia; Gestionar este acea entitate care a fost licențiată în condițiile legii și căreia i se atribuie în gestiune terenul respectiv.
,,Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de
conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism
-
PUZ, PUG, PATJ și altele asemenea, precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui”. În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 , cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile
de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.
Administratori și gestionari
Tabelul nr. 11
Nr. crt
Denumire teren
Suprafața ha
Administrare
1
Lacul Budeasa
413
A.B.A. Argeș - Vedea
2
Lacul Bascov
300
A.B.A. Argeș - Vedea
3
Lacul Vâlcele
429
A.B.A. Argeș -Vedea
4.
Lacul Golești
634
A.B.A. Argeș -Vedea
5
Lacul Pitești -Prundu-
122
A.B.A. Argeș -Vedea
6
Lacul Zigoneni
165
Sucursala Hidrocentrale
Curtea de Arges
7
Alte terenuri
197
Diverși proprietari
TOTAL
2260
2.4.1.6.
Infrastructura, construcții și agricultură
Transporturi
Teritoriul administrativ corespunzător sitului ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș” se bucură de o rețea însemnată de căi de comunicații rutiere:
-
DN7C Pitești - Curtea de Argeș care leagă comunele Merișani, Mălureni, Budeasa;
-
DN73 Pitești - Câmpulung - Ștefănești;
-
DN7 București - Pitești la care are acces orașul Ștefănești;
-
E81 Pitești - Râmnicu Vâlcea;
-
DN 67B /Pitești - Smeura - Drăgășani;
Drumurile de legătură intercomunale sunt numeroase, după cum urmează:
-
DJ 703 K, Merișani - Curtea de Argeș, respectiv Mălureni-Brădet și Valea Vâlsanului;
-
DJ 703B Leordeni - Căteasca.
De asemenea, toate localitățile arondate administrativ sitului ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș”, au acces la Drumul European E 574 Pitești - Craiova și la Autostrada A1 București - Pitești.
Cât privește infrastructura feroviară, zona sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, are o bună legătură cu capitala țării prin principala cale ferată care străbate de la nord- Curtea de Argeș, la
sud / Golești - Pitești - București și Pitești - Costești - Craiova.
Construcții
Principalele construcții în zona analizată o reprezintă lacurile de acumulare. Vetrele localităților au formă liniară, dezvoltându-se longitudinal, pe direcția nord vest-sud est, în lungul râului Argeș, pe o distanță de aproximativ 60 Km, între lacurile de acumulare Zigoneni și Golești. Relieful, dispus sub forma unui amfiteatru natural, larg deschis către sud est, a influențat dezvoltarea și extinderea în timp a localităților. Cadrul natural prielnic, dar și poziția sa în cadrul sistemului urban național au favorizat atât extinderea în suprafață cât și ascensiunea economică rapidă a localităților. În toate localitățile este asigurată alimentarea cu energie electrică și gaze.
Principalele companii din domeniul construcțiilor
Primele cinci cele mai mari companii cu activitate în domeniul construcțiilor, din cele 1124 existente la finele anului 2012, realizează împreună peste 15,0% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2012 pe această activitate, la nivelul județului, respectiv 376,75 milioane lei și ocupă peste 7,5% din numărul mediu de salariați din acest domeniu de activitate. Aceste companii sunt:
-
Building Astrom SRL
- cu sediul în localitatea Smeura, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 66,8 milioane lei, un profit de 1,13 milioane lei, având un număr mediu de 312 salariați;
-
Zeus SA
- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 57,7
milioane lei, profit de 0,32 milioane lei, având un număr mediu de 451 salariați;
-
Conarg AG SRL
- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 102,3 milioane lei, profit de 11,24 milioane lei, având un număr mediu de 41 salariați;
-
Conarg SA
- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 43,65 milioane lei, profit în sumă de 3,6 milioane lei, având un număr mediu de 24 salariați;
-
Conarg Construct SRL
- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 106,3 milioane lei, profit în sumă de 0,25 milioane lei, având un număr mediu de 210 salariați.
Industrie
Ponderea industriei în economia județului
Potrivit datelor și informațiilor publicate în Breviarul Statistic al județului Argeș, în anul 2012, industria a contribuit cu 43,0% la formarea P.I.B. al județului, cu 55,1% la formarea cifrei de afaceri și a asigurat locuri de muncă pentru un număr de 63.103 salariați, reprezentând 49,0% din personalul unităților locale, aproximativ 46,0% din numărul total de salariați și peste 25,0% din populația ocupată a județului. De asemenea, producția industrială a asigurat peste 99,0% din exportul realizat la nivelul județului, din care exportul de mijloace de transport a reprezentat 67,6%.
Principalele companii din sectorul industrial:
1.
SC Automobile Dacia SA
Primul constructor de automobile din România, înființat în anul 1966 la Colibași - Mioveni, a fost achiziționat în anul 1999 de compania Renault - 51,0% din capitalul societății care, în prezent, deține 99,4% din pachetul de acțiuni. Automobile Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, ocupă poziția 10 în topul celor mai valoroase 100 de companii la nivel național, poziția de leader pe piața internă cu 26,0% din totalul vânzărilor de vehicule noi - 22.148 vehicule, înregistrează cel mai mare număr de autovehicule vândute, respectiv 359.822 vehicule, din care 337.674 au luat drumul exportului, către 43 de țări de pe 4 continente. Sub aspect economic și nu numai, SC Automobile Dacia SA este cea mai puternică companie din județul Argeș cu un număr mediu de 13.640 salariați.
2.
Johnson Control România SRL
Înființată în anul 2002, firma este una dintre cele șapte companii mari, localizată pe platforma industrială de la Mioveni, membră a grupului Dacia - Renault. Domeniul principal de activitate este „Fabricarea de articole confecționate din textile", fiind cel mai mare furnizor de mobilier și tapițerii pentru autovehiculele fabricate de Dacia. Este a doua firmă ca mărime din județ, după cifra de afaceri.
3.
Renault Mecanique Roumanie SRL
Înființată în anul 2006 și localizată, de asemenea, pe platforma industrială de la Mioveni, firma este cel mai mare producător/furnizor de cutii de viteză de tip TL4. Obiectul său de activitate este fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și motoare de autovehicule". Capacitatea de producție este de 5.000 bucăți pe săptămână, cea mai mare parte a producției fiind destinată exportului, respectiv către Franța, Turcia, Marea Britanie și Japonia, pentru mașinile Renault și Nissan. Investiția Grupului în acestă uzină se ridică la peste 214 milioane euro. În anul 2012 compania a realizat o cifră de afaceri de 513,0 milioane lei și un profit de 10,1 milioane lei, cu un număr mediu de 629 salariați.
4.
Steinel Electronic SRL
Înființată în anul 2009, pe scheletul fostei întreprinderi IPEE Electroargeș, cu sediul în Curtea de Argeș, firma are ca obiect de activitate, fabricarea subansamblurilor electronice. Produsele societății sunt distribuite atât pe piața internă cât și la export, cu un număr mediu de 462 salariați.
5.
Bamesa Oțel SA
Fondată în anul 2005, la Topoloveni, ca joint-venture, de compania Bamesa din Spania și Arcelor Mital, o multinațională în domeniul oțelului, firma are ca obiect de activitate furnizarea de produse siderurgice laminate, zincate sau aluminizate, prin utilizarea de tehnologii înalte. 70,0% din producția realizată este destinată industriei auto românești, o parte importantă a
producției fiind livrată și la export. Compania urmează să-și extindă fabrica de la Topoloveni, printr-o investiție de 66,8 milioane lei, vizându-se o creștere, în următorii cinci ani, a cifrei de afaceri cu 45,0% și a numărului de personal cu 20,0%.
6.
Caroli Foods Group SRL
Înființată în anul 1994 în Pitești, cu participare de capital olandez în proporție de 99,0%, prin firma Caroli Foods Group BV și având ca obiect de activitate, „Fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasăre", compania a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători de produse din carne. Are un număr de 1.040 salariați.
7.
Dr. Oetker RO SRL
Înființată în anul 1993, în Curtea de Argeș, cu participare de capital integral german cu tehnologie și rețetar original „Dr. Oetker", având ca obiect de activitate fabricarea condimentelor și ingredientelor alimentare. Producția, destinată atât pieței interne cât și exportului, firma ocupând locul 14 în topul celor mai mari firme din județ, numărul mediu de salariați de 469 persoane.
Industria de procesare a fructelor și legumelor
Complexul de fabrici MGC din cadrul S.C MGC Internațional Investments SRL este situat în Topoloveni, județul Argeș - o regiune cu tradiție în agricultură și cu o istorie bogată în organizarea târgurilor de legume.
Compania SONIMPEX SERV COM este singurul producător român din domeniul prelucrării și conservării fructelor fără zahăr adăugat și fără agenți de conservare.
Compania SONIMPEX SERV COM este deținătoare a certificatului de „cod NATO de agent economic” și furnizor al Casei Regale a României pentru toate produsele sale.
Energie
Schema complexă de amenajare a râului Argeș -până la Golești- cuprinde o salbă de 11 acumulări -Vidraru, Oești, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești, Prundu și Golești-, 16 uzine elecrice, la care se adaugă derivațiile -r. Doamnei-Vâlsan- Argeș -Vidraru-, Topolog-Argeș -Vidraru-.
Având în vedere că resursa de apă este variabilă atât în timp cât și în spațiu, inovația a dus la apariția amenajărilor hidrotehnice ce au funcții multiple. Cele mai importante sunt cele de gestionare a resursei de apă -stocare și redistribuire în timp a volumelor de apă în funcție de necesități- și cele cu rol în apărarea împotriva inundatțiilor. Efectelele produse asupra mediului sunt numeroase și profunde, atât benefice cât și negative și afectează toate componentele mediului -relief, climă, vegetație, fauna-. Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin producerea de energie electică, asigurarea cu apă a utilizatorilor casnici și industriali, irigarea terenurilor agricole. Efectele negative se resimt în componenetele mediului
prin modificarea regimului natural de curgere, modificarea albiilor, dispariția unor specii de plante și animale. Amenajările hidrotehnice modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, profilul longitudinal si regimul de curgere al apei. Prin construcția barajului se realizează ridicarea nivelului apei și inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se oprește începând de la coada lacului -zona modificării regimului vitezelor-. Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice -înmlăștiniri-. Procesul de colmatare este accelerat în cazul inundațiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie și târât foarte mare, plus cantitățile de aluviuni depozitate în zonele de confluență, care la un debit normal nu erau tranzitabile. Erodarea malurilor lacurilor se datorată valurilor în zona cu versanți ușor erodabili sau cu panta mai mare decât cea naturală. Pentru acumulările din cascada Argeșului mijlociu una din problemele principale o constituie reducerea volumelor acestora, ca rezultat al proceselor intense de colmatare. Oprirea sau reducerea importantă a transportului debitului solid datorată lacului, duce la defluarea în aval a unui debit de apă relativ curată, cu o putere de erodare crescută, care nu mai este în echilibru cu albia existentă. Astfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv, până când se va reface echilibrul dintre panta patului albiei și noul transport solid. De asemenea oprirea transportului solid poate produce un dezechilibru serios unde eroziunea naturală nu mai este compensată de depunerile datorate transportului solid - adâncirea albiei la sh Căteasca cu 11 m-.
Agricultura
Agricultura practicată în vecinătatea Sitului ROSPA 0062 este una de subzistență. În marea majoritate a cazurilor, exploatarea terenurilor agricole se face pentru uz propriu, în așa numitele ferme de subzistență sau semisubzistență. Rentabilitatea și competitivitatea în agricultură sunt scăzute. În prezent, majoritatea agricultorilor muncesc doar pentru nevoile de consum propriu.
O suprafață de 8 ha din suprafața agricolă a teritoriului, este ocupată de pășuni, fânețe și enclave de pădure, lucru firesc dacă ne gândim la poziționarea geografică a teritoriului. Acest lucru exprimă un potențial ridicat pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Trebuie menționat faptul că împădurirea naturală a pășunilor și fânețelor s-a produs pe fondul diminuării sectorului zootehnic și implicit interesului pentru acest domeniu de activitate.
În vecinătatea Sitului ROSPA 0062, există plantații de pomi fructiferi în special pruni, vișini, peri, nuci - lucru care contribuie în mod clar la creșterea potențialului de dezvoltare a teritoriului. Sunt amintite localitățile:
-
Merișani - 206 ha;
-
Ștefănești - 121 ha;
-
Băiculești - 109 ha.
La nivelul Sitului ROSPA 0062, cea mai mare pondere a culturilor pe suprafețele arabile este cea a culturilor de porumb și grâu.
Dimensiunea exploatațiilor
Terenurile sunt fărâmițate excesiv. Majoritatea covârșitoare a exploatațiilor au dimensiuni mici și nu pot face față cerințelor pieței: peste 70% dintre exploatațiile agricole au sub 1 ha și doar 20% din totalul acestora sunt între 1-3 ha. Exploatații mai mari de peste 5 ha reprezintă doar 2% din totalul exploatațiilor pe teritoriu. De precizat este că doar una singură depășește 100 de ha și anume, arenda din Ștefănești, restul încadrându-se în 15-30 ha.
Cea mai mare pondere o dețin exploatațiile cu suprafață de sub 1 ha, 73% din totalul exploatațiilor, demonstrând un grad de fărâmițare extrem de mare a terenurilor. Dincolo de lipsa experienței asocierii, relieful
în cea mai mare parte deluros în care ne situăm, nu a încurajat fermierii existenți la asocieri sau mărirea propriilor exploatații.
Statistica din sectorul agricol pe ultimii cinci ani, ne arată faptul că agricultura pare să nu reprezinte o atracție pentru populația activă, însă trebuie avut în vedere că cifrele reprezintă persoane angajate care obțin venituri de tip salarial, lucru rar întâlnit în acest sector de activitate. În realitate însă, numărul persoanelor angajate în agricultură, fie că ne referim la acele persoane care se ocupă de agricultură în propriile ferme și exploatații fie că ne referim la zilieri implicați periodic, este mult mai mare.
Din suprafața totală administrativă a localităților arondate sitului de 66.010 ha, o suprafață de 22.977 ha, adică 34,80 % din suprafața teritoriului, este ocupată de păduri, lucru firesc dacă ne gândim la poziționarea geografică a teritoriului.
Cu toate acestea, datorită existenței unei infrastructuri agricole și a exploatațiilor renumite de pomicultură și viticultură, localitatea Ștefănești -podgoriile de vie – este pe locul doi în interiorul teritoriului în ceea ce privește numărul de angajați din agricultură.
Se detașează de restul teritoriului localitatea Băiculești care are cei mai mulți salariați declarați în agricultură - 689 în anul 2011.
80
Distribuția suprafețelor de teren în funcție de potențialul agricol - ha
Tabelul nr. 12
Total suprafață localitate
Suprafață agricolă
Arabil
Pășuni și fânețe
Păduri
(ăiculești
7648
3061
1270
1089
3781
Curtea de Arges
7 00
400
ț
ț
3402
(udeasa
4228
1764
801
699
183
Căteasca
8200
6029
600
330
99
(ascov
409
3030
61
269
183
Pitești
4073
1268
ț
1200
(radu
4031
1392
741
167
1 1
+erișani
6370
2212
731
1107
2940
Topoloveni
3384
201
1200
82
389
Călinesti
10.816
10371
1887
1172
6038
Ștefănești
66
297
13 0
1137
1307
Ăursa( )lanul 'e 'eβ"%ltare l%*ală - Ătrategia GAL, Ținutul Argeșului 'e Mijl%*, 2012
2.4.1.7.
Structuri turistice - cazare, alimentație, agrement
Conform datelor Institutului Național de Statistică sunt 63 societăți comerciale înregistrate pentru a oferi servicii de cazare la nivelul zonei administrative arondate sitului, ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș. Numărul total al locurilor de cazare din societățile înregistrate la nivelul teritoriului este 23.539 locuri. Turismul în zona Sitului ROSPA 0062, s-a dezvoltat ca turism de nișă, de proximitate care servește turiștilor aflați în tranzit către orașele medievale argeșene - Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel.
Teritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, are în componență 3 văi importante ca și
culoare de dezvoltare economică - Valea Argeșului, Valea Doamnei și a râului Vâlsan.
Situația structurilor de cazare
Tabelul nr. 13
Localitățile din Sit
Unități de cazare
Nr. de locuri
Băiculești
1
10
Budeasa
2
49
Bradu
3
20
Curtea de Argeș
11
300
Bascov
4
22
Merișani
1
20
Topoloveni
7
150
Ștefănești
5
268
Călinești
1
40
Pitești
28
1460
Căteasca
0
0
Față de această situație oficială, se estimează ca numărul locurilor de cazare este de două ori mai mare, prin oferta gospodăriilor care oferă posibilități de cazare, dar nu sunt înregistrate în sistemul pensiunilor rurale.
Ponderea cea mai mare a ocupării unităților de cazare o are municipiul Pitești, urmat de orașele Curtea de Argeș, Topoloveni și Ștefănești, aici dezvoltându-se mai cu seama turismul de afaceri. De asemenea, merită precizat faptul că în zona Sitului există deja trei Centre de Informare Turistică la Merișani, Pitesti si Topoloveni, iar altul este planificat ca inițiativă comună a trei primării din teritoriu - Micești, Mărăcineni și Budeasa.
Este necesară dezvoltarea echipării teritoriale pentru turism, mai cu seamă pentru îmbunătățirea turismului de recreere, turismului de afaceri și turismului cultural- educațional orientat spre protejarea monumentelor, a modului de viață a comunităților și cadrului natural existent.
Teritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, prezintă interes turistic, fiind așezată în imediata apropiere a lacurilor de acumulare de pe râul Argeș, unde interesul pentru pescuit dar și relaxare a riveranilor - Pitești, Mioveni, Stefănești, Topoloveni - se manifestă tot mai pregnant.
2.4.1.8.
Patrimoniu cultural
Trecutul istoric înscris în memoria monumentelor religioase și arhitectonice și în varietatea tradițiilor populare este o altă componentă importantă a patrimoniului cultural:
În zona administrativă a sitului Lacurile de acumulare de pe Argeș - ROSPA 0062 se regăsesc 282 monumente istorice, din totalul de 1023 monumente înregistrate la nivelul județului Argeș Dintre cele 282 monumente, 228 sunt de categoria A - de importanță națională și universală și 54 de monumente sunt de categoria B - de importanță locală. Lista completă a monumentelor din teritoriu este prezentată în tabelul nr. 14.
Dintre monumentele listate, o parte sunt monumente religioase - mănăstiri, biserici, chilii, clopotnițe, cruci de piatră, dar remarcabile pentru teritoriu sunt mai ales monumente de arhitectură civilă -predominând ansamblurile, conacele boierești și casele memoriale ale oamenilor de cultură sau politici ai vremurilor.
Unele elemente culturale sunt prezentate în sinteza ce urmează:
Distribuția monumentelor pe localități
Tabelul nr. 14
Localitate
Nr. Monumente
Total
Categoria A
Categoria B
Curtea de Argeș
65
4
69
Băiculești
5
1
6
Budeasa
16
2
18
Bascov
3
0
3
Pitesti
83
18
101
Bradu
0
1
1
Căteasca
0
2
2
Călinești
0
5
5
Merișani
9
11
20
Topoloveni
8
2
10
Ștefănești
39
8
47
Total
228
54
282
2.4.1.9.
Peisajul
Râul Argeș, izvorăște din munții Făgăraș, în centrul țării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a țării -Oltenița-. Pentru a crește gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeșului, a fost gândită o amenajare a acestui râu, care să satisfacă numeroase cerințe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populație și industrie, irigații combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundațiilor, producerea energiei electrice, baze sportive și de agrement și chiar navigație pe sectorul inferior. Sistemul hidroenergetic Argeș este format din următoarele obiective: - două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna și Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare - CHE Vidraru cu o putere de 220 MW - Sectorul Oiești - C. de Argeș, cu CHE: Oiești, Albești, Cerbureni, V. Iașului, C. de Argeș; - Sectorul C. de Argeș - Golești cu CHE: Noapteș, Zigoneni, Băiculești, Mânicești, Vâlcele, Merișani, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești. - Sectorul Golești - Oltenița cu CHE: Mihăilești, Adunații-Copăceni, Rodovanu, Oltenița.
Cu trecerea timpului, lacurile din zona colinară, unde sunt situate și cele ce compun situl Natura 2000 Lacurile de acumulare de pe Argeș, s-au colmatat. Dacă pentru zona montană fenomenul de transport de debit solid este mai puțin activ datorită preponderenței zonelor împădurite și procesul de colmatare al lacurilor este mai puțin intens, problema capătă proporții îngrijitoare în cea mai mare parte din zona colinară unde, îndeosebi lacurile cu volume relative mici, riscă să fie colmatate rapid.
Colmatarea lacurilor ca proces în sine, a fost intuit de mult, dar proporțiile, dinamica și căile de combatere nu au fost abordate cu atenție; consecințele negative apărute mai curând sau mai târziu în practica exploatării lacurilor, dovedesc acest mod de abordare.
Acest proces a avut drept consecință, crearea de zone de stufăriș, insule împadurite, grupări de insulițe ceea ce reprezintă un excelent loc de odihnă, cuibărit și hrănire pentru păsări. Ansamblurile astfel create pe lacuri impresionează prin densitate culoare și structură .
2.4.2
Impacturi
2.4.2.1
Presiuni - impacturi trecute și prezente
Presiuni, amenințări și măsuri de management
Factorul antropic reprezintă sursă generatoare de presiuni și amenințări la adresa conservării habitatelor naturale, motiv pentru care în tabelul 15 au fost trecute principalele presiuni și amenințări antropice și măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminare sau limitarea efectelor lor. Principalele presiuni și amenințări antropice la adresa habitatelor din zonele ripariene limitrofe lacurilor din componența ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 - Lacurile de acumulare de pe Argeș sunt enunțate în continuare:
Presiuni și amenințări antropice
Tabelul nr. 15
Presiunea/Amenințarea
Habitatul amenințat
Măsuri de management
Defrișările, natură și formă.
de sub
orice orice
Zăvoi, riparian - în zonele cu vegetație arbustivă sau arborescentă
-Tăierile se vor realiza numai în cazuri excepționale, sub un control strict și se va urmări declanșarea regenerării naturale și promovarea nucleelor de regenerare deja existente.
căzute sau deranjarea litierei, acolo unde există.
Împădurirea cu alte specii decât cele edificatoare
pentru
habitat.
Zăvoi, riparian - în zonele cu vegetație arbustivă
sau
arborescentă
-Promovarea speciilor de arbori caracteristice tipului natural de zăvoi.
și
arbuști
Folosirea și întreținerea
drumurilor limitrofe.
Zăvoi, riparian.
-Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul.
acceptă atunci când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală.
Executarea
de
lucrări
Zăvoi,
riparian,
-Se va evita executarea de lucrări hidrotehnice
-
Interzicerea extragerilor de masă lemnoasă.
-
Se va evita eliminarea resturilor vegetale
-
Lucrările de întreținere, reparație, modernizare, reabilitare se vor face cu maximă precauție, pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofă drumului.
-
Se va evita construirea de drumuri noi -se
hidrotehnice.
acvatic.
de captare/acumulare a apei, îndiguire și/sau forarea unor puțuri pentru captarea și/sau drenarea apei.
-Executarea unor astfel de lucrări în zonele limitrofe se va realiza după evaluarea impactului și cu prevederea unor măsuri care să compenseze efectele negative asupra regimului
hidric și implicit asupra habitatului.
Pășunatul
și
trecerea
animalelor domestice.
Zăvoi, riparian
- Pășunatul și trecerea animalelor domestice vor fi reglementate conform prevederilor legale în interiorul sitului pentru a evita distrugerea florei și faunei și compactarea solului.
Evacuarea, acumularea și depozitarea deșeurilor menajere și industriale
Zăvoi,
riparian,
acvatic.
- Se va interzice abandonarea și depozitarea în perimetru sitului sau în apropierea acesteia a deșeurilor de orice natură.
-Amenajarea unor locuri speciale, în afara
habitatelor protejate pentru depozitarea și preluarea deșeurilor.
Accesul necontrolat în
perimetrul sitului.
Zăvoi,
riparian,
acvatic.
fel și a atelajelor.
Incendiile
Zăvoi,
riparian,
acvatic.
avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea acestor prevederi.
Agricultura
Zăvoi, riparian, acvatic
- Stoparea extinderii suprafețelor cultivate prin
-
Delimitarea unor zone speciale de protecție.
-
Controlul accesului în zonele speciale de protecție, atât în ceea ce privește numărul persoanelor cât și frecvența accesului și monitorizarea persoanelor în timpul parcurgerii acestora.
-
Interzicerea pătrunderii în perimetrul zonelor speciale de protecție a autovehiculelor de orice
-
Aprinderea focului și fumatul vor fi interzise în perimetrul sitului și în vecinătate acesteia.
-
Se recomandă amplasarea de panouri de
diminuarea perimetrului sitului.
legislatiei in vigoare.
Urbanizarea
Zăvoi, riparian, acvatic
- Interzicerea construcțiilor, de orice natură, la mai puțin de 50 m de suprafața apei -se acceptă atunci când nu există altă variantă și când
construcția respectivă are o importanță majoră-.
-
Constituirea unei zone tampon, cu o lățime de cel puțin 50 de metri în jurul lacurilor.
-
Folosirea de substanțe fitosanitare și îngrășăminte chimice în culturile agricole adiacente sitului se va efectua in conditiile
2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile
Amenințările nu sunt specifice fiecărui habitat în parte. Ele sunt comune tuturor habitatelor deoarece lacurile de acumulare sunt similare. Chiar dacă starea de conservare a acestora este pe alocuri
alterată
prin
antropizarea
terenurilor
-distrugerea
vegetației
spontane,
pășunat, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere sau din construcții - existența habitatelor impune adoptarea măsurilor de reducere / eliminare pe cât posibil a impactului potențial care, considerând pierderea definitivă a suprafețelor afectate, poate fi de importanță crescută.
Dacă se vor aplica măsuri concrete de reducere a impactului potențial negativ, generat prin realizarea lucrărilor de construcție - evitarea generării de praf și substanțe poluante, evitarea realizării de drumuri de acces noi, evitarea degradării solului decopertat, evitarea tasării solului, evitarea poluării solului cu deșeuri de orice natură, evitarea afectării altor zone decât cele strict avizate pentru realizarea lucrărilor, evitarea degradării /distrugerii speciilor de floră și de faună, aducerea zonelor afectate la starea inițială sau la o stare cât mai apropiată de aceasta - efectul asupra habitatelor va fi mediu spre minim considerând ocuparea definitivă a suprafeței de teren pe care vor fi amplasate construcțiile.
Principalele amenințări pe care le provoacă impactul antropic sunt:
-
Poluarea solului și a apelor prin depozitarea reziduurilor menajere și industriale;
-
Defrișarea și fragmentarea zăvoaielor prin amplasarea unor obiective industriale, drumuri, rețele electrice, extinderea domeniului construibil, tăieri ilegale;
-
Drenarea apei și amenajările hidrotehnice: la coada lacului Golești se pot observa variații importante ale nivelului apei, zona fiind inundată și drenată periodic. Se impune interzicerea
acestor lucrări care afectează echilibrul hidrologic al zonei. În cazuri excepționale aceste lucrări pot fi făcute pentru perioade foarte scurte de timp;
-
Pe malul lacului Prundu au fost întâlnite vetre de foc și vegetație arsă. Se impune interzicerea aprinderii focului și a incendierii vegetației în apropierea luciului apei și se impune monitorizarea zonei;
-
Pășunatul și tranzitul animalelor domestice este una dintre problemele cu care se confruntă zona studiată. În urma tranzitului și a pășunatului se creează poteci, vegetația este culcată la pământ, există urme de copite, excremente și altele. Se impune interzicerea pășunatului și monitorizarea zonelor respective;
Acumularea și eliminarea deșeurilor menajere în cadrul sitului este o altă problemă majoră.
La coada lacului Golești și pe lacul Prundu și Budeasa au fost observate cantități importante de deșeuri, în special din plastic. Se impune elaborarea unui sistem eficient de colectare și evacuare a deșeurilor, de orice natură, care să fie implementat la nivelul întregii zone protejate. De asemenea este necesară inspectarea și igienizarea periodică a zonelor afectate. Nu în ultimul rând, este necesară derularea unor campanii de conștientizare cu privire la importanța gestionării corecte a deșeurilor, în special a celor nebiodegradabile - plastic, tablă, sticlă, cauciuc.
3.
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR
3.1.
Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat
Starea de conservare a habitatelor identificate suplimentar față de Formularul standard este favorabila. Aceste habitate sunt:
Habitat România R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza
și Wolffia arrhiza
NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with
Magnopotamion
or
Hydrocharition
– type vegetation
Habitat România
R2206 Comunități danubiene cu
Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadenșis
și
Najas marina
NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with
Magnopotamion
or
Hydrocharition
– type vegetation
Habitat România R2211 Comunități danubiene cu
Cyperus fuscus
și
C. flavescens
NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the
Littorelletea uniflorae
and/or
Isoeto-Nanojuncetea
Habitat România R5305 Comunități danubiene cu
Typha angustifolia
și
T. latifolia
NATURA 2000: -
Habitat România R5309 Comunități danubiene cu
Phragmites australis
și
Schoenoplectus lacustris
NATURA 2000:
Habitat România 5312 Comunități ponto-danubiene cu
Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli
și
Polygonum hydropiper
NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu
Chenopodium rubri
și
Bidention
Rivers with muddy banks with
Chenopodium rubri
pp and Bidention vegetation
R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb / Populus alba
cu
Rubus caesius
NATURA 2000: 92A0
Salix alba
and
Populus alba
galleries
3.2.
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Lista speciilor de păsări observate în aspectul hiemal pe Lacurile de acumulare din cadrul ariei de importanță avifaunistică ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș
Pe toate lacurile de acumulare ale ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 au fost observate 70 de specii de păsări. Se constată că, în general, numărul speciilor crește din amonte înspre aval. Excepție face lacul Bascov, unde deranjul antropic este destul de accentuat, și lacul Golești, unde se practică destul de des vânătoarea.
Lista avifaunistică a ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș în perioada hiemală 2012 - 2013
89
Tabelul nr. 16
Nr. crt.
Specia
Zigoneni
Vâlcele
Budeasa
Bascov
Pitești
Golești
1.
Gavia arctica
a
a
a
a
p
a
2.
Podiceps cristatus
p
p
p
p
p
p
3.
Podiceps nigricollis
p
a
p
a
a
a
4.
Tachybaptus ruficollis
p
p
p
p
p
p
5.
Phalacrocorax carbo
p
p
p
p
p
p
6.
Phalacrocorax pygmeus
p
p
p
p
p
p
7.
Egretta alba
p
p
p
p
a
p
8.
Ardea cinerea
p
p
p
p
p
p
9.
Cygnus olor
p
p
p
p
p
p
10.
Cygnus cygnus
p
p
p
p
p
p
11.
Anser albifrons
a
a
a
a
a
p
12.
Anas platyrhynchos
p
p
p
p
p
p
13.
Anas strepera
a
a
p
a
a
a
14.
Anas acuta
a
a
a
a
p
a
15.
Anas penelope
p
p
p
a
p
p
16.
Anas crecca
p
p
p
p
p
p
17.
Anas clypeata
a
a
p
a
p
p
18.
Tadorna tadorna
a
a
p
a
p
p
19.
Netta rufina
a
p
a
a
a
a
20.
Aythya fuligula
p
p
p
a
p
p
21.
Aythya ferina
p
p
p
a
p
p
22.
Bucephala clangula
p
p
p
a
p
p
23.
Mergus albellus
a
p
p
a
p
a
24.
Haliaeetus albicilla
p
a
a
a
a
a
25.
Buteo buteo
p
p
p
p
p
p
26.
Accipiter nisus
a
a
a
a
p
a
27.
Falco tinnunculus
a
a
p
a
a
p
28.
Phasianus colchicus
a
p
a
a
p
p
29.
Gallinula chloropus
a
a
a
a
p
a
30.
Fulica atra
p
p
p
p
p
p
31.
Tringa ochropus
a
a
p
a
a
p
32.
Larus ichthyaetus
a
a
a
a
p
a
33.
Larus cachinnans/michahellis
p
p
p
p
p
p
34.
Larus canus
p
p
p
p
p
p
35.
Larus ridibundus
a
p
p
p
p
p
36.
Streptopelia decaocto
a
p
a
p
p
a
37.
Alcedo atthis
a
a
a
p
p
a
38.
Picus viridis
a
a
p
a
a
a
39.
Dendrocopos major
a
p
a
a
a
p
90
40.
Dendrocopos syriacus
a
a
a
p
a
a
41.
Galerida cristata
a
a
a
a
a
p
42.
Anthus spinoletta
p
a
p
a
p
p
43.
Motacilla cinerea
a
p
p
p
a
a
44.
Lanius excubitor
p
a
a
a
a
a
45.
Sturnus vulgaris
a
a
p
a
p
a
46.
Garrulus glandarius
a
a
a
p
a
p
47.
Pica pica
p
p
p
p
p
p
48.
Corvus monedula
a
a
a
a
p
p
49.
Corvus frugilegus
a
a
a
a
p
p
50.
Corvus corone cornix
p
a
p
a
p
p
51.
Corvus corax
p
p
p
p
p
p
52.
Troglodytes troglodytes
a
a
a
a
p
a
53.
Turdus merula
p
p
p
p
a
a
54.
Turdus pilaris
a
p
p
a
a
p
55.
Parus palustris
a
a
a
a
p
a
56.
Parus caeruleus
a
a
a
p
p
a
57.
Parus major
p
p
p
p
p
p
58.
Aegithalos caudatus
a
a
a
a
p
a
59.
Passer domesticus
a
p
p
p
p
a
60.
Passer montanus
p
a
p
p
a
a
91
61.
Fringilla coelebs
a
a
a
p
p
a
62.
Fringilla montifringilla
a
a
a
a
a
p
63.
Coccothraustes coccothraustes
a
a
a
a
p
p
64.
Carduelis chloris
a
a
a
a
p
p
65.
Carduelis spinus
p
p
p
p
p
a
66.
Carduelis carduelis
p
p
p
p
p
p
67.
Carduelis cannabina
p
p
a
a
a
p
68.
Emberiza schoeniclus
p
p
p
p
p
a
69.
Miliaria calandra
a
a
a
a
a
p
70.
Emberiza citrinella
p
p
p
p
p
p
Total specii
33
36
42
32
49
43
92
Legendă:
p - specie prezentă; a - specie absentă.
Statutul actual de conservare al speciilor de păsări observate în perioada de iarnă în perimetrul ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș
În conformitate cu metodologia de completare a formularelor standard Natura 2000,
cea mai mare parte a speciilor de păsări /56 de specii, 80% observate în situl Lacurile de acumulare de pe Argeș au statut de conservare bună /B, iar 14 specii -20% au statut de conservare medie sau redusă. Acestea din urmă sunt specii de păsări vânate frecvent, în special pe lacurile Vâlcele, Budeasa și Golești. Ele au devenit temătoare de oameni, insă stresul datorat vânătorii și braconajului este resimțit și de celelalte specii, mai ales de cele protejate.
În lipsa unor măsuri de protecție adecvate, și conservarea altor specii de păsări poate deveni medie sau redusă.
Statutul de conservare a speciilor de păsări observate în aspectul hiemal în situl Lacurile de acumulare Argeș
Tabelul nr. 17
Nr. crt.
Specia
Statut actual de conservare
1
Gavia arctica
B
2
Podiceps cristatus
B
3
Podiceps nigricollis
B
4
Tachybaptus ruficollis
B
5
Phalacrocorax carbo
B
6
Phalacrocorax pygmeus
C
7
Egretta alba
C
8
Ardea cinerea
B
9
Cygnus olor
B
10
Cygnus cygnus
C
11
Anser albifrons
C
12
Anas platyrhynchos
C
13
Anas strepera
C
14
Anas acuta
C
15
Anas penelope
C
16
Anas crecca
C
17
Anas clypeata
B
18
Tadorna tadorna
B
19
Netta rufina
B
20
Aythya fuligula
C
21
Aythya ferina
C
22
Bucephala clangula
C
23
Mergus albellus
C
24
Haliaeetus albicilla
C
25
Buteo buteo
B
26
Accipiter nisus
B
27
Falco tinnunculus
B
28
Phasianus colchicus
B
29
Gallinula chloropus
B
30
Fulica atra
B
31
Tringa ochropus
B
32
Larus ichthyaetus
B
33
Larus cachinnans/michahellis
B
34
Larus canus
B
35
Larus ridibundus
B
36
Streptopelia decaocto
B
37
Alcedo atthis
B
38
Picus viridis
B
39
Dendrocopos major
B
40
Dendrocopos syriacus
B
41
Galerida cristata
B
42
Anthus spinoletta
B
43
Motacilla cinerea
B
44
Lanius excubitor
B
45
Sturnus vulgaris
B
46
Garrulus glandarius
B
47
Pica pica
B
48
Corvus monedula
B
49
Corvus frugilegus
B
50
Corvus corone cornix
B
51
Corvus corax
B
52
Troglodytes troglodytes
B
53
Turdus merula
B
54
Turdus pilaris
B
55
Parus palustris
B
56
Parus caeruleus
B
57
Parus major
B
58
Aegithalos caudatus
B
59
Passer domesticus
B
60
Passer montanus
B
61
Fringilla coelebs
B
62
Fringilla montifringilla
B
63
Coccothraustes coccothraustes
B
64
Carduelis chloris
B
65
Carduelis spinus
B
66
Carduelis carduelis
B
67
Carduelis cannabina
B
68
Emberiza schoeniclus
B
69
Miliaria calandra
B
70
Emberiza citrinella
B
Legendă: B – statut de conservare bună; C – statut de conservare medie sau redusă.
Evaluarea starii de conservare a specie
Tabelul nr. 18
Parametrii
Statut de conservare
Codul speciei A001
Gavia stellate
Favorabil /verde
Nefavorabil
neadecvat
Nefavorabil total
neadecvat
Necunoscut
/informatii
Aria de repartitie
Zona ariei protejate este relative stabilă și
permite o stare de
-
-
-
Populatia
Populațiile
pot
fi
menținute pe termen
-
-
-
Habitatul specie
Habitatul
permite
supraviețuirea Specie
-
-
-
Perspective viitoare
Specia nu se află sub presiunea
unor
amenințări care pot să
-
-
-
Grila de interpretare:
-
Favorabil: toate verzi sau trei verzi și unul necunoscut
-
Nefavorabil neadecvat: Unul sau mai multe portocalii, dar nici unul roșu
-
Nefavorabil total neadecvat: Unul sau mai multe roșii
-
Necunoscut /informații insuficiente: Două necunoscute sau mai multe combinate cu verzi sau toate necunoscute
Concluzii: aplicând grila de interpretare rezultă că statutul de conservare a speciei este în prezent favorabil
Modul de evaluare a specie s-a facut conform modelului de mai sus. Datorită numărului mare de specii pentru a simplifica modul de prezentare a fost ales modul sintetic următor:
Centralizator al starii de conservare a speciilor avifaunistice
Tabelul nr. 19
Cod
Specii menționate în formularul
standard
Favorabil /verde
Nefavorabil
neadecvat
Nefavorabil
total
A001
Gavia stellata
A002
Gavia arctica
X
A021
Botaurus stellaris
X
A022
Ixobrychus minutus
X
A023
Nycticorax nycticorax
X
A024
Ardeola ralloides
X
A026
Egretta garzetta
X
A027
Egretta alba
X
A031
Ciconia ciconia
X
A038
Cygnus cygnus
X
A060
Aythya nyroca
X
A068
Mergus albellus
X
A081
Circus aeruginosus
x
A082
Circus cyaneus
X
A097
Falco vespertinus
x
A166
Tringa glareola
X
A193
Sterna hirundo
X
A197
Chlidonias niger
x
A229
Alcedo atthis
X
A307
Sylvia nisoria
X
A338
Lanius collurio
X
A339
Lanius minor
X
A393
Phalacrocorax pygmeus
X
A210
Streptopelia turtur
X
A212
Cuculus canorus
X
A218
Athene noctua
x
A226
Apus apus
x
A228
Apus melba
x
A230
Merops apiaster
x
A232
Upupa epops
x
A233
Jynx torquilla
x
A235
Picus viridis
x
A237
Dendrocopos major
x
A240
Dendrocopos minor
x
A244
Galerida cristata
x
A247
Alauda arvensis
x
A249
Riparia riparia
x
A251
Hirundo rustica
x
A256
Anthus trivialis
x
A259
Anthus spinoletta
x
A260
Motacilla flava
x
A261
Motacilla cinerea
x
A262
Motacilla alba
x
A263
Bombycilla garrulus
x
A264
Cinclus cinclus
x
A265
Troglodytes troglodytes
x
A266
Prunella modularis
x
A269
Erithacus rubecula
x
A270
Luscinia luscinia
x
A271
Luscinia megarhynchos
x
A273
Phoenicurus ochruros
x
A274
Phoenicurus phoenicurus
x
A275
Saxicola rubetra
x
A276
Saxicola torquata
x
A277
Oenanthe oenanthe
x
A283
Turdus merula
x
A284
Turdus pilaris
x
A285
Turdus philomelos
x
A287
Turdus viscivorus
x
A291
Locustella fluviatilis
x
A292
Locustella luscinioides
x
A295
Acrocephalus schoenobaenus
x
A296
Acrocephalus palustris
x
A297
Acrocephalus scirpaceus
x
A298
Acrocephalus arundinaceus
x
A299
Hippolais icterina
x
A308
Sylvia curruca
x
A309
Sylvia communis
x
A310
Sylvia borin
x
A311
Sylvia atricapilla
x
A314
Phylloscopus șibilatrix
x
A315
Phylloscopus collybita
x
A316
Phylloscopus trochilus
x
A317
Regulus regulus
x
A318
Regulus ignicapillus
x
A319
Muscicapa striata
x
A322
Ficedula hypoleuca
x
A324
Aegithalos caudatus
x
A325
Parus palustris
x
A328
Parus ater
x
A329
Parus caeruleus
x
A330
Parus major
x
A332
Sitta europaea
x
A334
Certhia familiaris
x
A336
Remiz pendulinus
x
A337
Oriolus oriolus
x
A340
Lanius excubitor
x
A342
Garrulus glandarius
x
A343
Pica pica
x
A348
Corvus frugilegus
x
A349
Corvus corone
x
A350
Corvus corax
x
A351
Sturnus vulgaris
x
A354
Passer domesticus
x
A356
Passer montanus
x
A359
Fringilla coelebs
x
A360
Fringilla montifringilla
x
A361
Serinus serinus
x
A363
Carduelis chloris
x
A364
Carduelis carduelis
x
A365
Carduelis spinus
x
A366
Carduelis cannabina
x
A368
Carduelis flammea
x
A372
Pyrrhula pyrrhula
x
A373
Coccothraustes coccothraustes
x
A376
Emberiza citrinella
x
A381
Emberiza schoeniclus
x
A383
Miliaria calandra
x
A438
Hippolais pallida
x
A459
Larus cachinnans
x
3.3.
Hărțile sitului.
Hărțile sitului sunt prezentate în Anexa 8 la Planul de managemment
4.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
Ariile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Managementul ariilor speciale de protectie se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor naturale de interes conservative national și/sau comunitar, gestionarea durabilă a resurselor natural și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.
4.1.
Scopul Planului de management
Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane și conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000
Lacurile de acumulare de pe Argeș.
Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, educația, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.
În mare, aceste
obiective
vizează
asigurarea
statutului de
conservare a
speciilor
și habitatelor in care acestea traiesc, tinand cont ca teritoriul in care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viata reprezinta rezultatul interventiei umane anterioare.
4.2.
Obiective generale, specifice și activități
Plecând
de
la
argumentele
care
au stat la
baza
desemnării
acestui
areal
ca Sit
de Importanță Comunitară în cadrul Rețelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interese un set de obiective generale și specifice.
4.2.1 Obiectiv general
Obiectivul general vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc, ținând cont că teritoriul în care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viață reprezintă rezultatul intervenției umane anterioare .
Obiectiv general: Conservarea speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc și se înmultesc .
4.2.2. Obiectiv specific
Obiectivele specifice managementului sitului Natura 2000 sunt următoarele:
Obiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și
habitatelor acestora.
Obiectiv specific II: Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a acțiunilor întreprinse, încurajând dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu acestea. Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de management
Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute
5.
PLANUL DE ACTIVITĂȚI
Planul de activități și monitorizarea acestuia se realizează de către custode.
Tabelul nr. 20
Nr.
Activitate
Anul
Anul
Anul 3
Anul
Anul 5
Indicator
Obiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și
1
Menținerea structurii naturale a comunităților
vegetale existente
x
x
x
x
x
Prezența habitatelor și speciilor cu structuri normale
Nu
există
urme
de
2
Menținerea
nepoluata
a
x
x
x
x
x
Menținerea
calității
3
Mentinerea modului
categoriei și
de
folosință
a a
x
x
x
x
x
Folosința neschimbată
4
Avizarea tuturor lucrărilor de construcție de către custode Dacă lucrările se pot realiza se
impun
reguli
stricte
de
x
x
x
x
x
Numar de avize conform cu prevederile planului de management
5
Minimizarea tăierilor ilegale de arbori
x
x
x
x
x
Refacerea vegetației arborescente
6
Realizarea de habitate cu o compoziție și
structura naturală
x
x
x
x
x
Intervenții cu un pronunțat caracter
conservativ
7
Minimizarea efectelor date de proximitatea față
de așezările umane
x
x
x
x
x
Număr de agresiuni limitate sau anulate - utilizarea
terenurilor,
deseuri, braconaj, etc-
8
Marcarea în teren a limitelor
x
Limite materializate în
9
Interzicerea construcțiilor cu impact semnificativ, la mai puțin de 50 m de suprafața apei
- se acceptă atunci când nu
există altă variantă și când
x
x
x
x
x
Avizarea corespunzatoare a acestor
tipuri de lucrări
10
Continuarea
identificării
și
cartării speciilor și
x
x
x
x
x
Număr
de
specii
și
habitate
11
Interzicerea extragerii necontrolate de materiale
de construcții în sit /pietriș,
x
x
x
x
x
Menținerea tipurilor de habitate locale
12
Reglementarea recoltării de plante și animale din
flora și fauna sălbatică
x
x
x
x
x
Recoltarea de plante și
animale din
flora și
fauna
sălbatică
în
13
Reglementarea pășunatului în sit în funcție de tipul habitatului, a vegetației existente, a numărului de animale raportat la capacitatea de suport a suprafețelor pe care pășunatul este posibil
Acțiuni de informare, sensibilizare
în
rândul
crescătorilor de animale
x
x
x
x
x
Menținerea condițiilor biotice și
abiotice
14
Evitarea cultivării speciilor cu potential invaziv și a plantelor
gazde
pentru
agenți
x
x
x
x
x
Menținerea bagajului genetic local
Obiectiv specific II Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a
acțiunilor intreprinse, încurajand dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu
15
Informarea și constientizarea
comunităților locale
x
x
x
x
x
Categorii
de
grupuri
țintă informate Evaluări
16
Campanie
conștientizare-
informare
x
x
x
x
x
Număr grupuri țintă
17
Amplasare
panouri
x
Număr panouri montate
18
Acțiuni cu școala
x
x
x
x
x
Număr elevi informați
19
Întâlniri de informare
x
x
x
x
x
Număr
elemente
pertinente semnalate și
20
Editarea
de
materiale
x
x
x
x
x
Număr material editate
21
Dezvoltarea
unui
program
x
X
x
x
x
Număr
programe
22
Editarea
unui
buletin
informativ periodic
x
X
x
x
x
Număr
buletine
informative editate și
23
Actualizarea paginii WEB
x
X
x
x
x
Număr actualizari
Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de management
24
Monitorizarea prin relevee a
x
x
X
x
x
Realizare
raport
25
Inventarierea
speciilor
x
x
Număr
specii
26
Monitorizarea
impactului
procesului de conștientizare
x
x
X
x
x
Grupuri țintă evaluate
Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute
27
Includerea acțiunilor rezultate
din consultare publică și din
x
Evaluarea planului
28
Acțiuni care dau posibilitatea
publicului să
participe la
x
x
X
x
x
Număr
activități
participative
6.
PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR
Planul de monitorizare a activităților
Tabelul nr. 21
Nr.
Acțiuni de monitorizat
Indicatori de
monitorizare
Frecventa de evaluare
1
Menținerea structurii naturale a comunităților vegetale existente
Prezența habitatelor și speciilor cu structuri normale
Nu există urme de
Anual
2
Menținerea nepoluată a
teritoriului sitului
Menținerea calității
factorilor de mediu
Anual
3
Menținerea categoriei și a modului de folosință a
terenurilor
Folosința neschimbată
Anual
4
Avizarea tuturor lucrărilor de construcție de către custode
Dacă lucrările se pot realiza se impun reguli stricte de
reducere impact și
Număr de avize conform cu prevederile Planului de management
Anual
5
Minimizarea tăierilor
ilegale de arbori
Refacerea vegetației
Anual
6
Realizarea de habitate cu o compozitie și structură
naturală
Intervenții cu un pronuntat caracter conservativ
Anual
7
Minimizarea efectelor date de proximitatea față de așezările umane
Număr de agresiuni limitate
sau anulate - utilizarea
terenurilor, deseuri,
Anual
8
Marcarea în teren a
limitelor sitului
Limite materializate în
teren
Anul 2
9
Interzicerea construcțiilor, de orice natură, la mai puțin de 50 m de suprafața apei
- se acceptă atunci când nu există altă variantă și când construcția respectivă nu
Avizarea corespunzatoare a
acestor tipuri de lucrări
Anual
10
Continuarea identificării și
cartării speciilor și
habitatelor
Număr de specii și
habitate identificate și cartate
Anual
11
Interzicerea extragerii necontrolate de materiale de construcții în sit - pietriș, nisip, piatră, pământ pentru cărămizi.
Menținerea tipurilor de habitate locale
Anual
12
Reglementarea recoltării de plante și animale din flora și fauna sălbatică. Plantarea unor panouri de informare și avertizare
Recoltarea de plante și animale din flora și fauna sălbatică în condiții optime
Anual
13
Reglementarea pășunatului în sit în funcție de tipul habitatului, a vegetației existente, a numărului de animale raportat la capacitatea de suport a suprafețelor pe care pășunatul este posibil Acțiuni de informare, sensibilizare în rândul
crescătorilor de animale
Menținerea condițiilor biotice și abiotice
Anual
14
Evitarea cultivării speciilor cu potențial invaziv și a plantelor gazde pentru agenți fitopatogeni ai speciilor edificatoare pentru habitatele din sit
Menținerea bagajului genetic local
Anual
15
Informarea și conștientizarea comunităților locale prin activități tematice aplicate grupurilor țintă
Categorii de grupuri țintă
informate
Evaluări conștientizare
Anual
16
Campanie conștientizare- informare
Număr
grupuri
țintă
conștientizate-informate
Anual
17
Amplasare
panouri
informative
Număr panouri montate
Anul 3
18
Acțiuni cu școala
Număr elevi informați
Anual
19
Întâlniri de informare
Număr elemente pertinente
Anual
20
Editarea de material educaționale și informative
Număr material editate
Anual
21
Dezvoltarea
unui
program
educativ în școli
Număr programe dezvoltate
Anual
22
Editarea
unui
bulletin
informativ periodic
Număr buletine informative
Anual
23
Actualizarea paginii WEB
Număr actualizări
Anual
24
Monitorizarea prin relevee a
stării de conservare
Realizare raport monitorizare
anual
Anual
25
Inventarierea
speciilor
invazive
Număr specii inventariate
La doi ani
26
Monitorizarea
impactului
procesului
Grupuri țintă evaluate
Anual
27
Includerea acțiunilor rezultate din consultare publică și din observațiile din teren
Evaluarea planului
Anul 5
28
Acțiuni care dau posibilitatea
publicului să participe la activități
Număr activități participative
Annual
Analiza factorilor interesați
Tabelul nr. 22
Grupurile și sub-grupurile de
factori interesați
Relația dintre factorul de
interes și aria protejată
Nivel participare
Consilii Județene
Autoritate
a
administrației
publice locale, cu atribuții la
A
GNM-Comisariate județene
Corp specializat de inspecție și
control în domeniul mediului
C
Primării
Autoritate
a
administrației
publice locale, cu atribuții la nivelul comunei
C, D, G, F, E
ONG
Organizații cu activitaten
în
domeniu
D, E
Poliția
Ordine publică
A
MMP
Organ de specialitate al administrației publice centrale
E
ANPM/APM/ ABA Argeș -
Organ
de
specialitate
al
administrației publice centrale
A, C, D
Școli
Instituție de învățământ local
C, A
Autorități științifice
Instituție de specialitate
C, D, A
Presa
Promovare
A
Biserica
Conștientizare
A, F
Plan de consultare a factorilor interesați
Tabelul nr. 23
Data
Activități de consultare
Grup țintă
2015
Reuniune cu factorii interesați la nivel local pentru analiza primei variante de plan
Administrații locale
2015
Reuniune cu factorii interesați pentru analiza primei variante de plan
MMAP/ANPM/APM/ABA
Argeș – Vedea Primării
Autorități științifice ONG
Anul I
Prezentare bilanț anual
MMAP/ANPM/APM
Consilii Județene
GNM-Comisariate județene Primării
Autorități științifice
Activități conștientizare-informare comunități
Comunități locale
Școli,
Anul II
Prezentare bilanț anual
MMAP/ANPM/APM
Consilii Județene
GNM-Comisariate judetene Primării
Autorități științifice
ONG
Activități conștientizare-informare comunități
Comunităti locale Școli,
Anul III
Prezentare bilanț anual
MMAP/ANPM/APM
Consilii Județene
GNM-Comisariate județene Primării
Autorități științifice
ONG
Activități conștientizare-informare comunități
Comunități locale
Școli,
Anul IV
Prezentare bilanț anual
MMAP/ANPM/APM
Consilii Județene
GNM-Comisariate județene Primării
Autorități știintifice
ONG
Activități conștientizare-informare comunități
Comunități locale
Școli,
Anul V
Prezentare bilanț anual și adaptarea Planului de management în funcție de observațiile primite și de situația reală din teren. Realizarea noii versiuni a planului.
MMAP/ANPM/APM/ABA
Argeș - Vedea Consilii Județene
GNM-Comisariate județene Primării
Autorități științifice ONG
Activități conștientizare-informare comunități
Comunități locale
Școli,
Evaluare costuri -mii lei-
Buget estimativ
Tabelul nr. 24
Nr.
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Total costuri
Obiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și habitatelor acestora
1
Menținerea structurii naturale a comunităților
vegetale existente
20
20
20
20
20
100
2
Menținerea nepoluata a teritoriului sitului
20
20
20
20
20
100
3
Mentinerea categoriei și a modului de folosință a
terenurilor
20
20
20
20
20
100
4
Avizarea tuturor lucrărilor de construcție de către custode
Dacă lucrările se pot realiza se impun reguli stricte de reducere impact și supravegherea atentă
20
20
20
20
20
100
5
Minimizarea tăierilor ilegale de arbori
20
20
20
20
20
100
6
Realizarea de habitate cu o compoziție și structura
naturală
20
20
20
20
20
100
7
Minimizarea efectelor date de proximitatea față
de așezările umane
20
20
20
20
20
100
8
Marcarea în teren a limitelor sitului
2
400
2
2
2
408
110
9
Interzicerea construcțiilor cu impact semnificativ, la mai puțin de 50 m de suprafața apei - se acceptă atunci când nu există altă variantă și când construcția
respectiva nu produce impact semnificativ.
20
20
20
20
20
100
10
Continuarea identificării și cartării speciilor și
habitatelor
50
50
50
50
50
250
11
Interzicerea extragerii necontrolate de material de
construcții în sit /pietriș, nisip, piatră, pământ pentru cărămizi
20
20
20
20
20
100
12
Reglementarea recoltării de plante și animale din flora și fauna sălbatică
Plantarea unor panouri de informare și avertizare
20
20
20
20
20
100
13
Reglementarea pășunatului în sit în funcție de tipul habitatului, a vegetației existente, a numărului de animale raportat la capacitatea de suport a suprafețelor pe care pășunatul este posibil
Acțiuni de informare, sensibilizare în rândul
crescătorilor de animale
20
20
20
20
20
100
111
14
Evitarea cultivării speciilor cu potential invaziv și
a plantelor gazde pentru agenți fitopatogeni ai speciilor edificatoare pentru habitatele din sit
20
20
20
20
20
100
Obiectiv specific II Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a acțiunilor intreprinse, încurajand dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu acestea.
15
Informarea și constientizarea comunităților locale
prin activități tematice aplicate grupurilor țintă
4
4
4
4
4
20
16
Campanie conștientizare-informare
4
4
4
4
4
20
17
Amplasare panouri informative
20
20
18
Acțiuni cu școala
2
2
2
2
2
10
19
Întâlniri de informare
2
2
2
2
2
10
20
Editarea de materiale educaționale și informative
5
5
5
5
5
25
21
Dezvoltarea unui program educativ în școli
2
2
2
2
2
10
22
Editarea unui buletin informativ periodic
5
5
5
5
5
25
23
Actualizarea paginii WEB
5
5
5
5
5
25
Obiectiv specific III:Monitorizarea aplicării Planului de management
24
Monitorizarea prin relevee a stării de conservare
2
2
2
2
2
10
25
Inventarierea speciilor invazive
2
2
2
2
2
10
26
Monitorizarea
impactului
procesului
de
conștientizare
2
2
2
2
2
10
Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute
112
27
Includerea acțiunilor rezultate din consultare
publică și din observațiile din teren
5
5
28
Acțiuni care dau posibilitatea publicului să
participe la activități
1
1
1
1
1
5
TOTAL
2063
Estimarea de resurse financiare pentru managementul sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges pe o perioadă de 5 ani
Tabelul nr. 25
Acțiuni
Salarii
Cheltuieli
operaționale
Total optim
Cheltuieli directe
1200000
1200000
Cheltuieli materiale
613000
613000
Cheltuieli științifice
250000
250000
Total buget
2063000
113
Bugetul prezentat este unul estimativ și nu presupune nici o responsabilitate din partea custodelui ariei protejate iar finanțarea se va asigura din surse externe/ linii de finanțare.
7.
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
1.
Almășan, H., Popescu, C, 1963,
Răspândirea speciilor de vânat din R.P.R,
Studii Cercet. Minist. Ec. Forest, voi. 23 A, p. 35-449.
2.
Andone, C, 1958,
Rața cu ciuf.
Vânăt. Pesc. Sportiv, nr. 10-11, p.10.
3.
Antal, V., 1968,
Păsările răpitoare din Tg. Mureș,
Vânăt. Pese. Sport., nr. 4, p. 23.
4.
Antonescu, C.S., 1967,
Biologia apelor , Ed Didactică și Pedagogică
București.
5.
Ardelean, G., Beres, I., 2000.
Fauna de vertebrale a Maramureșului,
Cluj-Napoca.
6.
Aurigi, S., Focardi, S., Hulea, D., ee Renzoni, A., 2000,
Organochlorine Contaminatian in Bird's Eggs front the Danube Delta,
Environmental Pollution. Vol. 109
7.
Banu, Gh., Bănică, G., 1997,
Cuib de privighetoare gușă vânătă la Sf. Gheorghe. Delta
Dunării,
Bul. Inf. SOR, nr. 2/1997.
8.
Banu, Gh., Bănică, G., 1997,
Cuib de Luscinia svecica cyanecula / Meisner 1804, la Sfântu Gheorghe /Deltă - mai 1992,
Analele Banatului.Științele Naturii, Timișoara, vol.3, p. 257-259.
9.
Barco Aurelia, Nedelcu, E., 1974.
Județul Argeș . Editura Academiei, București.
10.
Băcescu M., 1961.
Păsările în nomenclatura și viața poporului român . Editura Academiei Republicii Populare Române. București.
11.
Bălescu Carmen, 2004,
Zoologia vertebratelor . Craiova. Edit. Sitech
12.
Bănică, G., 1992.
Observație de rață arămie la Constanța.
Bul.inf.SOR, nr. 1.
13.
Bănică, G., 1995,
Călifarul alb - Date asupra arealului de cuibărit din Dobrogea,1994,
Vânăt. pesc. rom., no.2, p.27.
14.
Bănică, G., 1996.
Rața cu cap alb. Date din Dobrogea de sud -1991-1996.
Vânăt, pesc rom., nr. 8, p. 15.
15.
Bănică, G., 1997,
Cormoranul mic iernează pe litoralul dobrogean,
Vânăt, pesc. rom, nr.3, p.5.
16.
Bănică. G., 1997,
Contribuție la studiul dinamicii familiei Laridae -Aves în ecosistemul litoral al Dobrogei de Sud -1985-1994,
An. Banatului. Șt. nat., 3: 71-82.
17.
Beres, J.,1962,
Ornithological observations in the Maramaros,
Aquila, vol. 67-68
-1960- 1961, pag. 262-263.
18.
BirdLife International - 2004,
Birds in Europe : Population estimates, trends and Conservation status. Cambridge, UK: BirdLife International /Conservation Series No. 12.
19.
Blotzheim,
U.N.,
Glutz
von,
1989,
Handbuch
de
Vogel
Mitteleuropas,
Bd.
4, Falconiformes. Wiesbaden.
20.
Bordeianu, I. 1979:
Minunata lume a păsărilor , Editura. „Albatros”, București.
21.
Botnariuc N., 1999.
Evoluția sistemelor biologice supraindividuale . Editura Universității din București.
22.
Botnariuc N., Tatole Victoria, 2005.
Cartea Roșie a Vertebratelor din România
-
păsări
- Munteanu D., Academia Română. Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București.
23.
Brehm A. E., 1964.
Lumea animalelor.
Editura științifică. București.
24.
Brehme. S., Muller, T., Redlich, J., 1992,
Bird observations in the Danube Delta and in the Dobrogea / România,
WIWO Report Nr. 43.
25.
Brezeanu, Gh., Gâștescu P., 1996.
Ecosistemele acvatice din România . Caracteristici hidrologice și limnologice. Mediu Înconjurător, vol.2.
26.
Brezeanu, Gh., Șimon-Gruiță, A., 2002.
Limnologie Generală . Editura HGA, București.
27.
Brezeanu Gh., Cioboiu Olivia, 2007,
Hidrobiologie ecologică .
28.
Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D., Munteanu D., 1999,
Păsările
din România și Europa . Determinator ilustrat. Octopus Publishing Group Ltd.
29.
Cătuneanu I., Korody Gal I., Munteanu D., Pașcovschi S., Vespreanu E., 1978.
Fauna Republicii Socialiste România. Aves/Păsări . Vol XV. Fascicula I. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București.
30.
Cătuneanu, I., 1958,
Coloniile de cuibărit din Delta Dunării și necesitatea creării unor rezervații ornitologice,
Ocrot. Nat., 3. p. 79-115.
31.
Cătuneanu, I., 1977,
Păsările răpitoare din Dobrogea de nord și situația lor actuală,
Peuce, 3, p. 419-152.
32.
Cătuneanu, I., 1978,
Phalacrocorax pvgmaeus.
Fauna R.S. România, vol. 15/1, Aves București, p. 289-294.
33.
Ceico, T., Tănase, C., 1994.
Pescărușul cu cap negru cuibărește din nou la Murighiol,
Bul.Inf. SOR, nr. 1-2, p. 7.
34.
Chiș, T., 2002,
Lăcustarul,
Vânăt. Român, nr. 1, p. 10.
35.
Cioacă, Doina, 2006,
Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede , Agenția Națională pentru Protecția Mediului
36.
Ciochia V., 1992.
Păsările clocitoare din România . Editura Științifică. București.
37.
Ciochia V., 2002.
Dicționarul păsărilor.
Editura Pelecanus. Brașov.
38.
Cramp, S., 1983, Handbook
of the Birds of Europe, Middle East and North Africa,
Vol.3. Oxford, p. 246-250.
39.
Crivelli, A., 1981,
The Dalmatian Pelican /Pelicanus crispus Bruch,1832, a Recently World- Endangered Bird Species,
Biological Conservation. 20, p. 297-310.
40.
Crivelli, A.J. et al., 1991,
Conservation and Management of Pelicans nesting in the Palearctic,
ICBP Techn.Publ. No. 12, p. 137-152.
41.
Crivelli, A. J., Nazirides, T., Catsadorakis, G., Hulea, D., Malakou, M., Marinov, M., Shogolev, I., 2000,
Status and Population Development of Pygmy cormorant /Phalocrocorax pypmaeus Breeding in the Palearctic,
Proc. 5th Medmaravis Symp. 1998, Gozo, Malta, p. 49-60.
42.
Crockford, N. et al., 1996,
Action plan for the Corncrake /Crex crex in Europe,
Action plans, Council of Europe Publishing, Strassbourg, p. 205-243.
43.
Danford, Ch. D.,
Brown, J.A.H., 1875,
The Birds of Transylvania,
Ibis, p. 412-434.
44.
Daroczi, J. Sz., Zeitz, R., 2000,
Programul pentru studiul și protecția păsărilor răpitoare,
Alcedo, nr. 14-15, p. 9, 10.
45.
Dereliev, S., Hulea, D., Ivanov, B., Sutherland, W.J., Summers, R.W., 2000,
The numbers and distribution of Red-breasted Goose -Branta ruficollis- at winter roosts in România and Bulgaria.
Acta Ornithologica., VoL. 35, nr. 1, p. 63-65.
46.
Dobrowolski A. K., 1997,
Bird Diversity in ecotonal habitats , Biodiversity in Land- Inland Water Ecotones, Man and the Bioshere Series, University of Geneva, Swityerland Published by UNESCO Paris and The Parthenon Publishing Group.
47.
Dombrowski, R., 1912,
Ornis Romaniae.
Bukarest.
48.
Dombrowski, R., 1946.
Păsările României . Ornis Romaniae. Fundația Regală pentru Literatură și Artă. București.
49.
Dragomir, N., Staraș, M., 1992.
Dinamica unor efective de păsări de importanță faunistică din Delta Dunării și impactul biologic asupra producției piscicole în perioada 1945-1989,
Ocrot. Nat. Med. înconj., t. 36, nr. 2, p. 97-104.
50.
Gache, C., 2002.
Dinamica avifaunei în bazinul râului Prut , Publicațiile S.O.R., Nr. 15, Cluj-Napoca.
51.
Gava, R., 1997.
Acumulările hidroenergetice de pe râul Argeș, posibile Arii de Importanță Avifaunistică.
Lucrările simpozionului Arii de Importanță Avifaunistică din România, publicațiile S.O.R., Nr. 3, Cluj-Napoca.
52.
Gava, R., Mestecăneanu, A., Conete Denisa, Mestecăneanu, F., 2004 -
Recensământul păsărilor de baltă de pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeș, în perioada 2000 – 2004,
Argesis, Tom XII, Studii și comunicări, seria Științele Naturii, Pitești
53.
Gombos, A., Szabo, J., 1975,
Rața-arămie /Oxvura leucocephala Scop. în avifauna
României,
Nymphaea, 3, p. 123-134.
54.
Gomoiu M. T., Onciu Maria, Skolka M., 2004 –
Apercu ecologique sur les zones humides. Cas particullier: Delta du Danube,
Universite „Ovidius” de Constanta, Faculte des Sciences Naturelles.
55.
Gorman. G., Sergeant, E.D., 1995,
Wintering of the Red-breasted geese /Branta ruficollis in South-East Europe,
Aquila, voi. 102, p. 21-28.
56.
Gretton, A.,1991.
The ecology and conservation of the Slender-billed Curlew /Numenius tenuirostris.
ICBD Monograph No. 6 /with contributions from: N. Baccctti, V. Goutner, T. Markus, D. Munteanu, J. Muzinic, A.K. Yurlov, Cambridge.
57.
Guțulescu, I. A., 1971,
Un cetățean al lumii - vulturul pescar,
Almanah vân. pese. sport., p. 93-95.
58.
Hodor, C., M. Vâlcu, T. Drăgănoiu, 1998 -
Bird assemblage and avifauna dynamics of the Comana Fish Farm, Giurgiu County, Romania , Analele Universitatii Bucuresti, Biologie. 47: 57-68
59.
Hunter, J.M., Black, J.M., Rusev, I., Michev, T., Munteanu, D., 1999,
Red-breasted Goose, Branta ruficollis.
în Goose Population of the Western Palearctic, ed. J. Madsen, G. Cracknell, T. Fox. Wetlands International Publ. No. 48.
60.
Impe. J. Van, 1977,
Migration d'automne des Laro-Limicoles en Dobrudja maritime du sud -Roumanie-,
Gerfaut, 60: 239-277.
61.
Ionete, L., 1974,
Prezența berzei negre /Ciconia nigra L. 1758 la Fumureni, jud. Vâlcea,
Ocrot. Nat., t. 18. no. 2, p. 191-193.
62.
Ionescu V., 1968.
Vertebratele din România . Editura Academiei Republicii Socialiste România. București
62.
Kalaber, L., 1975,
Date preliminare cu privire la cunoașterea biologiei viesparului /Pernis apivorus L. 1758 și a dezvoltării sale postembrionare.
St. corn. Muz. Brukenthal. Șt. nat., p. 337-352.
63.
Kalaber, L., 1977,
Le statut du Faucon crecerellette /Falco naumanni en Roumaine,
Gerfaut,
67, p. 437-446.
64.
Kiss, A., 1999,
Avifauna din zonele umede ale Banalului,
Timișoara.
65.
Kiss, J.B., 1971,
Date preliminare asupra ornitofaunei insulei Sachalin și rolul ei în migrație,
Peuce, I, p. 479-494.
66.
Kiss, J.B., 1985,
Câteva specii de păsări mai rare, observate în Dobrogea de nord, în
perioada 1980-1982,
Delta Dunării, St. com. ecol. 1, Tulcea, p. 103-108.
67.
Kiss. J.B, 2001,
Stârcul de cireadă cuibărește in Delta Dunării,
Vân. pesc. rom., nr. 3, p. 10
și 26.
68.
Kiss, J.B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov. M., 1998,
Dobrogea-România, the main wintering area for Branta ruficollis /Red-breasted Goose,
An. Șt. Inst. "Delta Dunării", Tulcea, p. 79-87.
69.
Kiss, J., Marinov M. 1990.
Situația cuibăritului /Ciconia ciconia în Delta Dunării în
perioada 1980-1989.
Bul. Inf. SOR, nr. 2, p. 4-5.
70.
Kiss, J.B., Szabo, L., 2000,
Primul cuibărit al nagățului cu coada albă în România,
Vânăt. pesc român, nr. 12, p. 10.
71.
Klemm, W., 1973,
Situația codalbului /Haliaetus albiciIla și a șoimului dunărean Falco cherrug danubialis în primăvara anului 1973 pentru Delta Dunării.
Peuce, 3, p. 625-628.
72.
Kohl, S., 1983
Falco naumanni Fleischer. in Note-Patrimoniu,
Marisia /Târgu-Mureș, vol. 11-12, p. 204.
73.
Kohl, S., 1995,
Populația și dinamica berzelor albe /Ciconia ciconia L. în unele comune din jud. Mureș, 1954-1992,
Marisia /Muz. Târgu-Mureș, vol. 23-24, p. 419-433.
74.
Kosa, F., Munteanu, D., Pap, L.P., Sandor, A.D., Szabo, D.Z., 1998,
Rezultatele recensământului de
berze /Ciconia
ciconia
L.
in
județul
Cluj
în
anul1996,
Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, 43/1-2, p. 65-70.
75.
Krivenko, V.G.,1997,
Red-crested Pochard, Netta rufina. în: Birds in Europe. Their Conservation Status,
BirdLife Series no. 3, ed. G. Tucker, M. Heath, Cambridgc, p. 128-129.
76.
Linția D., 1954.
Păsările din R. P. R. Vol. II . Editura Academiei Republicii Populare Române, București.
77.
Linția D., 1955.
Păsările din R. P. R. Vol. III.
Editura Academiei Republicii Populare Române, București.
78.
Lista Roșie a speciilor de plante și animale din RBDD, 2000.
Fundația Aves.
79.
Marinov, M., 1973,
Date preliminare asupra ornitofaunei lacului Zaghen,
Peuce / Tulcea, III. p. 583-594.
80.
Marinov, M., 1990,
Considerații privind situația codalbului /Huliaetus albicilla și a șoimului dunărean Falco cherrug- în Delta Dunării /1986-1989,
Ocrot.nat. med. înconj. T. 34, nr. 1-2, p. 51-54.
81.
Marinov M., 1998.
Introducere în ornitologie. Elemente de ecologie a păsărilor . Societatea Ornitologică Română. Cluj-Napoca.
82.
Marinov, M. 1990,
Bucephala clangula pe litoral,
Bul. Inf. SOR, nr. 3, p. 12.
83.
Marinov, M., 1995,
Tendințe actuale ale evoluției avifaunei din R.B.D.D.,
An. Șt. Inst. "Delta Dunării", p. 119-121.
84.
Marinov, M., Hulea, D., 1996,
Dinamica coloniilor mixte de cormorani și stârci din Delta Dunării, în perioada 1959-1995,
An. Șt. Inst. Delta Dunării, Tulcea, p. 211-226.
85.
Marinov, M., Hulea, D., 1999,
Stărcul de cireadă /Bubulcus ibis, o nouă specie cuibăritoare in Delta Dunării.
Analele ICPDD Tulcea, vol., p. 32-33.
86.
Mătieș, M.,1977,
Date asupra avifaunei Deltei Dunării, complexului lagunar Razelm și Dobrogei maritime /perioada 1957-1973-.
Peuce, vol.5, p. 411-418.
87.
Meiță, P., 1995,
Culic cu cioc subțire în Deltă.
Bul. Inf. SOR, nr. 1.
88.
Meiță, L., Ceico, T., 1997,
Pescărușul cu cap negru -Larus melanocephalus- cuibărește din nou in Delta Dunării.
Analele Banatului, șt., nat, 3: 253-254.
89.
Mestecăneanu, A., Conete, Maria, Gava, R. -2003-:
Data on Anseriformes Presence on Pitești Lake in Winter of 2002-2003 , Studies and Communications ,
Natural Science series, Vol. VI, Satu Mare County Museum.
90.
Mitruly Aniko, 2002,
Avifauna bazinelor acvatice antropice din Podișul Târnavelor , Cluj- Napoca.
91.
Moldovan, I., Szabo. J., jr., Zeitz, R., 1995,
Chettușia leucura - o nouă apariție în România,
Milvus, vol. 2, nr. 1 p.3.
92.
Munteanu, D., 2004, Ariile de Importanță Avifaunistică din România, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca
93.
Munteanu, D., 1959,
Rața cu cap alb,
Vân. Pesc. Sport. no. 4. p. 21-22.
94.
Munteanu D., 2000.
Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenești . Editura Alma Mater. Cluj Napoca: 230-232
95.
Munteanu D., Papadopol A., Weber P., 2002 . Atlasul păsărilor clocitoare din România .
Ediția a II–a. Cluj–Napoca.
96.
Munteanu, D., 1967,
Cercetări asupra hranei egretei mici -Egretta garzetta L-
Ocrot. Nat.,
t. 11, nr. 2. p. 235-240
97.
Munteanu, D., 1989.
România,
în: Important Bird Areas in Europe, ICBP, Cambridge.
98.
Munteanu,
D., 1995,
Current
status
of the
White- headed Duck in
România.
Thereatened Waterfowl Research Group Newsletter, no. 7. May 1995, p.7-8.
99.
Munteanu, D., 1997,
Sturnus roseus
în: The EBCC Atlas of European Breeding Birds, ed. W. Hagemeijer și M. Blair, London, p. 691.
100.
Munteanu, D., 2000,
România
în: Heath M.F., Evans M.I. eds.
Important Bird Areas in Europe , Bird Life International, Cambridge, vol. II, p. 481-501.
101.
Munteanu, D., 2001,
Dicționar poliglot al speciilor de păsări din România,
Ed. III. Publicațiile Soc. Ornit. Române, nr. 1, p. 10.
102.
Munteanu, D., 2009,
Păsări rare, vulnerabile și periclitate în România , Ed. Alma Mater Cluj-Napoca
103.
Munteanu, D., Weber, P., Szabo, J., Gogu-Bogdan, M., Marinov, M., 1991,
A note on the present status of geese in România,
Ardea, 79, p.165-166
104.
Munteanu, D., Ranner. A., 1997.
Egretta alba,
în The EBCC Atlas of European Breeding Birds. ed. W. Hagemeijer, M. Blair. London, p. 49.
105.
Munteanu, D., Weber. P., Papadopol, A.,2002,
Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare
din România,
Ed. II. Publicațiile SOR nr. 15, Cluj.
106.
Onea, N., 1997,
Contribuții aduse la cunoașterea ornitofaunei din zona bălții Vlădești, județul Galați,
An. Banatului; Șt. Nat, 3, p. 145-148.
107.
Papadopol, A., 1963,
Cercetări asupra păsărilor de pe litoralul Mării Negre și lacurile litorale Dobrogea,
S.Ș.B., Corn. de Zoologie, vol. 2. p. 159-181.
108.
Papadopol, A., 1970,
Date noi cu privire la fauna de păsări din Dobrogea și Delta
Dunării,
Corn. Zoologie, p. 219-230.
109.
Papadopol, A., 1979,
Contribution a la connaissance de l'avifaune des departements d'Argeș et de Dîmbovița.
Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", 20, p. 401-422.
110.
Papadopol, A., 1989,
L'avifaune de la zone des cours inferieurs des rivieres Argeș, Dâmbovița, Neajlov et de leurs affluents /Roumania; dynamique saison-niere et aspects ecologiques,
Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa". vol. 30, p. 317-334.
111.
Papadopol, A., Petrescu Angela, 1995,
Lacustrine and Forest Complex Comana
/România, a very Important Area in the Avifauna dynamics,
Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa", voi. 35, p. 609-626.
112.
Paspaleva Maria, Kiss. J.B., Tălpeanu, M., 1985,
Les oiseaux coloniaux dans le Delta du Danube,
Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", vol. 27, p. 289-304.
113.
Pașcovschi, S., 1959.
Câteva observații asupra unor păsări răpitoare din fauna țării
noastre,
Vân. Pesc.sport., no. 3. p.7-8.
114.
Petrescu Angela, 1998,
Unele aspecte privind avifauna pădurilor din Dobrogea
de Sud,
Armonii Naturale, Museum Arad, vol. 2, p. 71-92.
115.
Pârvu C., 2001.
Ecologie generală.
Editura tehnică. București.
116.
Petrescu, E, 1999,
Acvila țipătoare mare /Aquila clanga, în Delta Dunării,
Bul. AIA
/Soc. Ornit. Română, nr. 8, p. 4.
117.
Polis Rozalia, 1973,
Colonii de ardeidae din nord-vestul României,
Nymphaea, p. 41-69.
118.
Pușcariu, V., Filipașcu, A.,1975,
The situation of birds of prey in România, 1970-1974,
World Conf. Birds Prey, Vienna, p. 148-152.
119.
Radu D., 1960.
Instinctul reproducerii la păsări . Editura Științifică. București.
120.
Radu, D., 1977.
Păsările lumii.
Ed. Albatros. București.
121.
Radu D., 1983.
Mic atlas ornitologic. Păsările lumii.
Editura Albatros. București
122.
Radu, D., 1984.
Păsările în peisajele României . Ed. Sport–Turism. București.
123.
Radu, D.1979,
Păsările din Delta Dunării,
București.
124.
Radu. D., 1994,
Trei mari dispăruți,
Vânăt. pesc. rom., nr. 2, p. 22.
125.
Radu, D., Tălpeanu, M., Nadra. E., 1962,
Date certe asupra cuibăritului Vulturului pescar /Pandion haliaetus în RPR,
Corn. Acad. R.P.R., vol. 13, nr. 3, p. 353-357.
126.
Ridiche Mirela. 2001,
Considerații ecologice asupra avifaunei acvatice din bazinele piscicole de la Dunăreni-Bistreț. Oltenia,
St. eoni., Șt. nat., vol.,17, 127-130.
127.
Roberts, J., 2000,
România. A Bird-watching and wildlife Guide,
Burton expeditions, Bruton.
128.
Rudescu, L., 1960,
Călifarul alb,
Vânăt. Pese. Sport., no. 10, p. 12-13.
129.
Schmitz. M., Legge. H., Sudfeldt, C. 2001.
Fruhjahrdurchzug und Brutvor-kommen der Wasser-
und
Watvogel
im
Lagunegebiet
Razim-Sinoie
an
der
Ostrumanischen Schwarzmeerkuste.
Vogelwele, vol. 122, p. 295-328.
130.
Stănescu, D., 1969,
Observații asuprii speciilor Recurvirostra avosetta L. 1758 / ciocîntors și Stema hirundo L. 1758 /chiră într-o colonie mixtă.
Ocrot. Nat., t. 13. nr. l, p. 73-82.
131.
Stugren B., 1982.
Bazele ecologiei generale . Editura Științifică și Enciclopedică. București: pag. 187-190.
132.
Szombath, Z., 1991,
O colonie la Șăulia de Câmpie,
jud. Mureș, Bul. Inf. SOR. no.1.
133.
Tălpeanu M., 1969.
Cuiburi și ouă . Editura științifică. București.
134.
Tălpeanu, M., 1966,
Les Falconiformes de Roumanie.
Trav. Mus Hist Nat. Gr. Antipa, 6, p. 329-338.
135.
Tălpeanu, M.,1969,
Rața arămie /Oxyura leucocephala, pasăre rară in România,
Rev. muzeelor, no. 3, p. 256-257.
136.
Tălpeanu, M., 1970,
Les anseriformes de Roumanie /Nidification, Hivernage,
Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa", vol. 10, p. 295-305.
137.
Tălpeanu. M., Paspaleva Maria, 1971.
Branta ruficollis în România,
Ocrot. Nat, voi. 15,
p. 161-164.
138.
Tucker, G. M., Heath, M.F. Ed 1994 , Bird in Europe.
Their Conservation Status. BirdLife Conservation Series. No 3, Cambridge.
139.
Vâlcu, M., 2002,
Evaluarea structurii și rolului asociației de păsări din complexul: Insula
Mică a Brăilei – Fundul Mare , Teză de doctorat.
140.
Ward, J., M., Hagemeijer, Michael, J., Blair, 1997:
The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their distribution and abundance , T&AD Poyser, London.
141.
Weber, P., 1996,
Bestandserfassung, Bestand und Brutergebnisse des Weibstorch in Rummnien in den Jahren 1994 und 1995,
Proc. Internat. Sympos. On White Stork, Hamburg, p. 231-235.
142.
Weber, P., 2000, Aves Histriae, Avifauna zonei Histria. Ed. Aves.
143.
Zubakin, V. A., 1988,
Larus melanocephalus Temmink, 1820,
Ptițî SSSR, Ceaikovie, red.:
V. D. Ilicev și V. A. Zubakin, Moskva, p. 77-85.
144.
***
http://www.birdlife.org/datazone/index.html
145.
***
http://www.pronatura.ro/legi/ramsar.html
146.
***BirdsintheEuropeanUnion:
http://www.birdlife.org/action/science/species/birds_in_europe/birds_in%20_the_eu.pdf;
147.
***DirectivaPăsări2009/147/CE:
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/ 148.
***Legea13/1993,ConvențiaBerna:http://biodiversitate.mmediu.ro/implem
entation/legislaie/ legislai-naional/legislatie-biodiversitate/Legea_nr._13-1993.rtf/;
http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/legislaie-naional/legislatie- biodiversitate/l egea_nr.13-1998_priind_speciile_migratoareCMS_.doc/;
149.
***Legea 407/2006 cu completări - Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic:
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08- 01_legislatie_protectia_naturii_l egea407din2006, legeavanatorii.pdf
150.
***OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitate;
http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/57-49.pdf.
Referințe privind studiul florei și vegetației din zona lacurilor Argeș
-
Valeriu Alexiu, Cormoflora județului Argeș, Editura Ceres, București, 2008
-
Vasile Ciocârlan, Flora ilustrată a României, Editura Ceres, București 1988
-
Gh. Turcu, Flora și vegetația regiunii deluroase dintre Argeș și Râul Doamnei-Teze doctorat, 1970;
-
C. Barbulescu, Studiul pajiștilor naturale de deal dintre Argeș și Dâmbovița, 1957, Lucrările
Științifice, Institutul Agronomic “Nicolae. Bălcescu”, București.
-
Popescu Aurel, Sanda Vasile., Doltu M.I., Nedelcu George, Vegetația Câmpiei Munteniei, Muzeul Brukenthal, Studii și Comunicări, Sibiu,1984;
8.
ANEXE
Anexa nr.1 la Planul de management
Anexa nr.2 la Planul de management
Anexa nr.3 la Planul de management
Anexa nr.4 la Planul de management
Anexa nr.5 la Planul de management
Anexa nr.6 la Planul de management
Anexa nr.7 la Planul de management
Anexa nr.8 la Planul de management
Anexa nr.9 la Planul de management
Anexa nr.10 la Planul de management
Anexa nr.11 la Planul de management
Anexa nr.12 la Planul de management
Anexa nr.13 la Planul de management
Anexa nr.14 la Planul de management
Anexa nr.15 la Planul de management
Anexa nr.16 la Planul de management
Anexa nr.17 la Planul de management
Anexa nr.18 la Planul de management
Anexa nr.19 la Planul de management
Anexa nr.20 la Planul de management
Anexa nr.21 la Planul de management
Anexa nr.22 la Planul de management
Anexa nr.23 la Planul de management
Anexa nr.24 la Planul de management
Anexa nr.25 la Planul de management
Anexa nr.26 la Planul de management
Anexa nr.27 la Planul de management
Anexa nr.28 la Planul de management
Anexa nr.29 la Planul de management
Anexa nr.30 la Planul de management
Anexa nr.31 la Planul de management
Anexa nr.32 la Planul de management
Anexa nr.33 la Planul de management
Anexa nr.2
REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000
ROSPA0062 LACURILE DE ACUMULARE DE PE ARGEȘ
CAPITOLUL I: INTRODUCERE ȘI CONTEXT
1.
Înființare:
Aria 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 „La*urile 'e a*u„ulare 'e pe Arges"'enu„ită în *%ntinuare Arie, este arie naturală pr%tejată 'e interes *%„unitar ț *ateg%ria arie 'e pr%te*ție spe*ială, 'e*larată prin H%tărârea Gu"ernului nr. 1284/2007 pri"in' 'e*lararea ariil%r 'e pr%te*tie spe*ială a"ifaunisti*ă *a parte integrantă a rețelei e*%l%gi*e eur%pene Natura 2000 în R%„ânia, *u „%'ifi*ările ‘i *%„pletările ulteri%are,
2.
Suprapunere cu alte arii protejate:
Ăe suprapune parțial *u La*ul ’as*%", 162 “a, arie 'e pr%te*ție spe*ială a"ifaunisti*ă pe terit%riul a'„inistrati" al *%„unei ’as*%", și ’u'easa, ju'ețul Argeș, 'e*larată prin H%tărârea Gu"ernului nr.21 1/2004 pri"in' instituirea regi„ului 'e arie naturală pr%tejată pentru n%i β%ne.
3.
Scopul:
Regula„entul ur„”rește *%nstituirea unui *a'ru %rganiβat%ri* și stabilirea unui set 'e reguli, *%nf%r„ pre"e'eril%r legale în "ig%are, în "e'erea pr%tejării, *%nser"ării și a'„inistrării 'urabile a spe*iil%r și “abitatel%r în*re'ințate, ținân' *%nt în spe*ial 'e presiunea antr%pi*ă 'e%sebit” *e se exer*ită asupra peri„etrel%r pr%tejate prin p%βiți%narea l%r în β%ne 'ens p%pulate pe *ursul râului Argeș și al la*uril%r 'e a*u„ulare.
4.
Suprafețe:
Ăuprafața t%tală a Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 „La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" este 'e 2260 “a.
5.
Limite:
5.1.
Li„itele Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 „ La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" au f%st stabilite prin H%tărârea Gu"ernului nr. 1284/2007 pri"in' 'e*lararea ariil%r 'e pr%te*ție spe*ială a"ifaunisti*ă *a parte integrantă a rețelei e*%l%gi*e eur%pene Natura 2000 în R%„ânia, *u „%'ifi*ările ‘i *%„pletările ulteri%are.
5.2.
Li„itele în f%r„at "e*t%rial în pr%ie*ție Ătere% 70 se p%t 'es*ăr*a 'e pe pagina %fi*ială a aut%rității publi*e *entrale *are răspun'e 'e pr%te*ția „e'iului.
6.
Management
Manage„entul ariil%r naturale pr%tejate 'e interes nați%nal și/sau *%„unitar suprapuse Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă „ La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" se "a fa*e 'iferențiat fiin' i„pus regi„ul *el „ai restri*ti" 'e pr%te*ție.
7.
Definire Regulament
Regula„entul Ariei *uprin'e regulile spe*ifi*e *are trebuie apli*ate în ROĂ)A0062„ La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" pentru atingerea „ăsuril%r 'e „anage„ent spe*ifi*e,
*%nstituit pe suprafața sitului și parțial în afara a*estuia.
8.
Reglementari
–„iterea a*tel%r 'e regle„entare pentru planurile, pr%ie*tele , pr%gra„ele si a*ti"itățile 'e pe terit%riul ROĂ)A 0062 La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș, *are p%t a"ea un i„pa*t negati" asupra spe*iil%r si “abitatel%r 'e interes *%„unitar, se supun a"iβării Cust%'elui, in
*%nf%r„itate *u legislatia in "ig%are.
9.
Administrare
Resp%nsabilitatea a'„inistrării Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 re"ine Fun'atiei –CO -MONTAN 2000 ('enu„it in *%ntinuare, Cust%'e), pe baβa C%n"enției 'e Cust%'ie ,nr. 213/29.03/2011 în*“eiată *u Ministerul Me'iului și )ă'uril%r
CAPITOLUL II: REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ "LACURILE DE ACUMULARE DE ARGEȘ"
10.
Accesul și circulația în Arie
A**esul/"iβitarea Ariei în s*%p e'u*ati", se fa*e s%litar sau în grupuri 'e „axi„ 20 pers%ane. Viβitarea β%nel%r insulare în grupuri „ai „ari 'e 3 pers%ane se fa*e nu„ai *u a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.
11.
Mijloace motorizate
11.1.
–ste interβis a**esul și *ir*ulația *u „ijl%a*e „%t%riβate pe terit%riul β%nel%r insulare fără a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.
11.2.
)rin ex*epție, în β%nele insulare, a**esul publi* este per„is nu„ai pr%prietaril%r 'eținăt%ril%r 'e terenuri agri*%le sau pă'uri și î„puterni*ițil%r a*est%ra.
11.3.
–x*epțiile 'e la restri*ția 'e a**es și *ir*ulație *u aut%"e“i*ule se "%r apli*a pentru( Cust%'e, pers%nalul sil"i*, pers%nalul %rganel%r statului *u *%„petențe în terit%riu ț p%liție, pr%te*ția *i"ilă, aut%rități 'e „e'iu, aut%rități 'e g%sp%'ărirea apel%r, a„bulanța, pers%nalul
î„puterni*it pentru patrulări/*%ntr%ale, în *aβul în *are a*este *ateg%rii sunt în exer*ițiul fun*țiunii, pe baβă 'e 'elegație.
11.4.
A**esul aut% sau *u alte „ijl%a*e *u „%t%r *u *%„bustie internă în β%na Ariei )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă se p%ate fa*e până la li„ita ariei și pe *ăile 'e a**es spe*ial „ar*ate și a„enajate;
12.
Competiții sportive
–ste interβisă 'esfășurarea 'e *%„petiții sp%rti"e *u „ijl%a*e „%t%riβate pe suprafețele a*"ati*e 'e pe terit%riul Ariei.
13.
Ambarcațiuni
În peri„etrul sitului un'e sunt l%*aliβate β%ne 'e *uibărit, este interβisă *ir*ulația *u a„bar*ațiuni *u „%t%r în t%t ti„pul anului și *u a„bar*ațiuni fără „%t%r în peri%a'ele 'e repr%'u*ere a păsăril%r a*"ati*e și a peștil%r. –x*epție fa* a„bar*ațiunile *%n'use 'e pers%nalul Cust%'elui și *ele *are au a*%r'ul s*ris al a*estuia, pre*u„ și a„bar*ațiunile pers%nalului sil"i*, gesti%narii f%n'uril%r 'e "ânăt%are și pes*uit, pers%nalul %rganel%r statului
*u *%„petențe pe terit%riu ț p%liție, pr%te*ția *i"ilă, aut%rități 'e „e'iu, aut%rități 'e g%sp%'ărirea apel%r, a„bulanța, pers%nalului î„puterni*it pentru patrulări/*%ntr%ale, în *aβul în
*are a*este *ateg%rii sunt în exer*ițiul fun*țiunii, pe baβă 'e 'elegație .
14.
Cuibarit
A**esul în β%nele *u stuf *e a'ăp%stes* l%*uri 'e *uibărit este interβis în peri%a'a 1
„artie - 1 august.
15.
Limitări
Cust%'ele p%ate lua „ăsuri pentru li„itarea a**esului pe peri%a'e li„itate în β%nele 'e agl%„erare a păsăril%r în peri%a'a 'e „igrație și iernare.
16.
Vizitare
Viβitarea un%r %bie*ti"e turisti*e sau a β%nel%r insulare se fa*e nu„ai 'upă a*“itarea tarifului stabilit *%nf%r„ legislației în "ig%are.
CAPITOLUL III : ACTIVITĂȚI DE SILVICULTURĂ, VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT
17.
Silvicultura
17.1.
)e terenurile *are fa* parte 'in f%n'ul f%restier in*lus în Arie ‘i în "e*inatatea a*esteia, se exe*ută nu„ai lu*rările *are sunt în *%n*%r'anță *u planul 'e „anage„ent sau *u „ăsurile 'e
*%nser"are "alabile până la apr%barea planului 'e „anage„ent al Ariei, *u respe*tarea regle„entăril%r în "ig%are.
17.2.
Alte lu*rări sil"i*e 'e*ât *ele pre"ăβute în a„enaja„entele sil"i*e se exe*ută '%ar *u a"iβul Cust%'elui.
17.3.
A„enajarea /rea„enajarea pă'uril%r se fa*e *%nf%r„ n%r„el%r 'e a„enjare a pa'uril%r in arii naturale pr%tejate, *u respe*tarea „asuril%r 'e *%nser"are stabilite pentru spe*iile si “abitatele 'e interes *%„unitar *e fa* %bie*tul 'ese„nării sitului, in'iferent 'e f%r„a 'e pr%prietate.
17.4.
Ăe interβi*e plantarea 'e spe*ii 'e arb%ri ex%ti*i, atât pe terenurile *are fa* parte 'in f%n'ul f%restier, *ât și pe terenurile apartinan' 'i"ersil%r pr%prietari 'in afara f%n'ului f%restier, fiin' în*urajată înființarea/replantarea un%r arb%rete f%r„ate 'in spe*ii aut%“t%ne spe*ifi*e arealului.
18.
Vânătoarea
18.1.
A*ti"itățile 'e g%sp%'ărire a "ânatului se "%r %rganiβa și 'esfășura în *%nf%r„itate *u pre"e'erile Legii nr. 407/2006 "ânăt%rii ‘i a pr%te*ției f%n'ului *inegeti*, *u „%'ifi*ările și
*%„pletările ulteri%are, și *u a"iβul *ust%'elui.
18.2.
În "e'erea *%nser"ării spe*iil%r 'e interes *inegeti*, gesti%narii f%n'uril%r 'e "ânăt%are a
*ăr%r suprafață se suprapune parțial suprafeței Ariei, "%r 'eli„ita β%nele 'e liniște a faunei
*inegeti*e țβ%ne în *are exer*itarea "ânăt%rii este interβisăț astfel în*ât să fie *%nstituite în suprafața Ariei.
18.3.
Ăe interβi*e p%pularea *u spe*ii ex%ti*e 'e interes *inegeti*, a f%n'uril%r 'e "ânăt%are 'in
*uprinsul Ariei. Ori*e a*ti"itate 'e p%pulare *u spe*ii 'e faună 'e interes *inegeti* se "a fa*e
*u apr%barea prealabilă a Cust%'elui.
18.4.
Ăe interβi* a*ti"itățile 'e "ânăt%are în reβer"ația naturală ’as*%".
19.
Piscicultura
19.1.
A*ti"itățile pri"in' pr%te*ția f%n'ului pis*i*%l, pes*uitul și a*"a*ultura se supun pre"e'eril%r Or'%nanței 'e urgență a Gu"ernului nr. 7/2007 pri"in' regi„ul ariil%r naturale pr%tejate, *%nser"area “abitatel%r naturale, a fl%rei și faunei sălbati*e, apr%bată *u „%'ifi*ări ‘i
*%„pletări prin Legea nr. 49/2011, *u „%'ifi*ările ‘i *%„pletările și Or'%nanței 'e urgență a Gu"ernului nr. 23/2008 pri"in' pes*uitul și a*"a*ultura, apr%bată *u „%'ifi*ări ‘i *%„pletări prin Legea nr. 317/2009, *u „%'ifi*ările și *%„pletările ulteri%are.
19.2.
)es*uitul in'ustrial sau în s*%p *%„er*ial este interβis în *uprinsul Ariei.
19.3.
–ste interβis pes*uitul in afara peri%a'ei stabilite prin legislatia spe*ifi*a in "ig%are, ex*epție fa*an' baβinele a*"ati*e a„enajate pentru pis*i*ultură .
19.4.
Ăe interβi*e păstrarea exe„plarel%r 'e pește și alte "iețuit%are a*"ati*e *u 'i„ensiuni sub
*ele a'„ise la pes*uit în baβinele pis*i*%le naturale, *%nf%r„ legislației în "ig%are.
–xe„plarele *u 'i„ensiunile sub li„ita „ini„ă *elei regle„entate nu "%r putea fi reținute, a*estea fiin' re'ate „e'iului a*"ati* i„e'iat 'upă *apturarea l%r.
19.5.
Ăe interβi*e p%pularea apel%r naturale 'in *uprinsul Ariei *u spe*ii ex%ti*e 'e pești .
20.
Specii si habitate
20.1.
)entru spe*iile si “abitatel%r 'e interes *%„unitar și *are se află sub regi„ stri*t 'e pr%te*ție, pre*u„ și spe*iile in*luse în lista r%șie nați%nală sunt interβise(
a)
%ri*e f%r„ă 'e re*%ltare, *apturare, u*i'ere, 'istrugere sau "ătă„are, în %ri*are 'intre sta'iile
*i*lului l%r bi%l%gi*;
b)
perturbarea intenți%nată în *ursul peri%a'ei 'e repr%'u*ere, 'e *reștere, 'e “ibernare și 'e „igrație;
*) 'istrugerea, 'eteri%rarea și/sau *ulegerea intenți%nată a %uălel%r ‘i *uiburil%r 'in natură,
*“iar 'a*ă sunt g%ale;
') 'eteri%rarea și/sau 'istrugerea l%*uril%r 'e repr%'u*ere sau %'i“nă;
e) 'eținerea, transp%rtul, *%„erțul sau s*“i„burile în %ri*e s*%p fără aut%riβația aut%rității 'e „e'iu *%„petente.
20.2.
Faptele ilegale 'in '%„eniile "ânăt%rii și pes*uitului p%t fi *%nstatate și 'e pers%nalul Cust%'elui în "e'ere inf%r„ării instituțiil%r abilitate.
21.
Monitorizare
A*țiunile 'e „%nit%riβare a faunei 'e interes *inegeti*, *ele 'e pr%te*ția f%n'ului pis*i*%l și 'e pes*uit 'e pe t%ată suprafața Ariei se %rganiβeaβă în *%„un 'e *ătre pers%nalul 'e spe*ialitate al 'eținăt%ril%r și a'„inistrat%ril%r legali și Cust%'ele Ariei.
22.
Gospodărirea și exploatarea pajiștilor
22.1.
Utiliβarea pajiștil%r 'e pe terit%riul Ariei este per„isă '%ar pentru l%*alitățile *are 'ețin pășuni în β%na i„e'iată, în *%n'ițiile pre"ăβute în preβentul Regula„ent, în baβa unui *%ntra*t în*“eiat *u a'„inistrat%rul legal al pășunii și a"iβat 'e Cust%'ele Ariei.
22.2.
A„plasarea 'e stâne și l%*uri 'e târlire se fa*e la % 'istanță 'e „ini„ 300 „ 'e „alul apel%r sau a “abitatel%r u„e'e și nu„ai *u a"iβul Cust%'elui.
23.
Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări (
a)
să nu fie arate, 'is*uite, s*arifi*ate;
b)
se interβi*e s*“i„barea *ateg%riei 'e f%l%sință, fără apr%barea Cust%'elui;
*) să nu fie in*en'iată "egetația ierb%asa fără a*%r'ul Cust%'elui;
') să nu se afe*teβe regi„ul “i'r%l%gi* al pajiștil%r, prin 'renare, 'ese*are;
e)
să fie în'epărtate spe*iile 'e plante in"aβi"e;
f)
să fie păstrați arb%rii s%litari sau pâl*urile 'e arb%ri existenți;
g)
să fie păstrate alinia„entele 'e arb%ri și arbuști 'e la „arginea par*elel%r;
“) în'epărtarea tufărișului se "a realiβa în peri%a'a 1 august ț 28 februarie, *u „enținerea pe suprafețe a „ini„ %, „axi„ 10% tufăriș.
24.
Cust%'ele „%nit%riβeaβă a*ti"itatea u„ană sub „ultiplele sale aspe*te în arie, pentru a i'entifi*a e"entualele efe*te negati"e și a stabili ele„entele ne*esare re„e'ierii aspe*tel%r ne*%nf%r„e apărute.
CAPITOLUL IV: FOLOSIREA TERENURILOR ARABILE
25.
OMG
–ste interβisă în *%n'ițiile legii, *ulti"area sub %ri*e f%r„ă a %rganis„el%r „%'ifi*ate geneti*.
26.
Reglementări
Ăuprafața terenuril%r arabile 'in "e*inătatea Ariei se supune ur„ăt%arel%r regle„entări( a) să nu fie *%nstruite *lă'iri sau alte *%nstru*ții, fără apr%barea Cust%'elui Ariei;
b) să nu fie in*en'iată "egetația ierb%asa, „iriștile și resturile "egetale fără a*%r'ul Cust%'elui;
*) să fie în'epărtate spe*iile 'e plante in"aβi"e;
') să fie păstrați arb%rii s%litari sau pâl*urile 'e arb%ri existenți;
e)
să fie păstrate alinia„entele 'e arb%ri și arbuști 'e la „arginea par*elel%r;
f)
să fie păstrată % ban'ă nearată 'e „ini„ 10 „ 'e la „alul “abitatel%r a*"ati*e țrâuri, pâraie sau u„e'e ț„laștini, brațe „%arte.
CAPITOLUL V : CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
27.
Orientare
Cer*etarea științifi*ă în Arie "a fi %rientată, pe *ât p%sibil, spre realiβarea s*%pului
Ariei.
28.
Avizare
A*ti"itățile 'e *er*etare științifi*ă pe terit%riul Ariei se 'esfăș%ară *u a"iβul Cust%'elui,
*are sprijină l%gisti*, la s%li*itare și în „ăsura p%sibilitățil%r, a*ti"itatea 'e *er*etare.
La finaliβarea *er*etăril%r, titularii te„el%r 'e *er*etare "%r pune la 'isp%βiția Cust%'elui în ter„en 'e 30 'e βile un rap%rt 'e *er*etare fără *a a*est aspe*t să a'u*a atingere în "reun „%' 'reptului 'e aut%r asupra *er*etării și reβultatel%r %bținute.
CAPITOLUL VI TURISM, REGULI DE VIZITARE
29.
Vizitare
În Arie sunt per„ise a*ti"ități 'e turis„ și 'e e'u*ație e*%l%gi*ă, *u respe*tarea regulil%r 'e "iβitare, p%tri"it preβentului Regula„ent.
30.
Marcaje
Întreținerea „ar*ajel%r turisti*e, 'es*“i'erea 'e n%i trasee și a„plasarea pan%uril%r in'i*at%are și inf%r„ati"e se fa* nu„ai *u a"iβul Cust%'elui și în *aβul traseel%r n%i, 'upă
%„%l%garea a*est%ra *%nf%r„ pre"e'eril%r legale.
31.
Panouri
–ste stri*t interβisă 'istrugerea sau 'egra'area pan%uril%r inf%r„ati"e și in'i*at%are, pre*u„ și a plă*il%r, stâlpil%r sau a se„nel%r, pre*u„ și a %ri*ăr%r a„enajări 'e pe suprafața ariei naturale pr%tejate.
32.
Camparea
Ca„parea pe terit%riul Ariei se regle„enteaβă astfel(
32.1.
Ca„parea este per„isă în l%*urile a„enajate 'e 'eținăt%rii 'e terenuri *u a"iβul Cust%'elui;
32.2.
A**esul *u bi*i*leta este liber pe β%na terestră a ariei; fa*e ex*eptie β%na insulară;
32.3
Ca„parea și a**esul sunt libere pe suprafața ariei, până la li„ita lu*iului apei, în *%n'ițiile legii și a regle„entăril%r pri"in' *%le*tarea 'eșeuril%r;
32.4.
În β%nele insulare ale Ariei nu este per„isă *a„parea;
32.5.
Ăăparea 'e șanțuri în jurul *%rturil%r sau utiliβarea %ri*ăr%r „ateriale 'e %rigine "egetală (ferigi, „uș*“i, et*.) sub *%rturi este interβisă;
32.6
Ca„parea în afara peri„etrel%r per„ise se p%ate fa*e nu„ai pentru pers%nalul Cust%'elui și "%luntarii *are lu*reaβă pe terit%riul Ariei *u apr%barea Cust%'elui, în situația în *are sar*inile pri„ite % i„pun.
33.
Competiții și manifestări
Organiβarea 'e *%„petiții și „anifestările 'e grup 'e %ri*e fel, *ursuri *are presupun a**esul pe teren în β%na Ariei și în tabere se fa*e nu„ai *u a"iβul Cust%'elui.
34.
Deșeuri
Deșeurile reβultate 'in a*ti"itățile 'e turis„ și/sau "iβitare a Ariei se e"a*ueaβă 'e pe terit%riul Ariei, ur„ân' a fi 'epuse la stațiile sau pun*tele 'e *%le*tare aut%riβate situate în afara ariei.
35.
Animale de companie
A**esul *âinil%r si a alt%r ani„ale 'e *%„panie în β%nele insulare nu este per„is; patrulele %rganiβate *u s*%p 'e paβă p%t utiliβa în a*țiunile l%r *âini utilitari.
36.
Focul
Aprin'erea f%*ului pe terit%riul Ariei se regle„enteaβă astfel(
36.1.
F%*urile 'e tabără sunt per„ise '%ar în "etrele spe*ial a„enajate în a*est s*%p în peri„etrele per„ise pentru *a„pare, *u le„n 'e f%* asigurat 'e a'„inistrat%rii l%*ului 'e
*a„pare. Ăe "%r respe*ta n%r„ele 'e pre"enire și stingere a in*en'iil%r;
36.2.
Ăunt stri*t interβise a'unatul și 'efrișarea "egetației le„n%ase 'e %ri*e fel 'in interi%rul β%nei insulare fără A"iβul Cust%'elui.
36.3
–ste interβisă aprin'erea f%*ului în f%n'ul f%restier și în β%nele *u "egetație f%restieră 'in afara f%n'ului f%restier, *u ex*epția l%*uril%r spe*ial a„enajate 'e *ătre a'„inistrat%rii terenului.
36.4.
Aprin'erea f%*ului pe suprafața ariei în β%na 'e lun*ă inun'abilă este interβisă, *u ex*epția "etrel%r 'e f%* spe*ial a„enajate în a*est sens sau a grătarel%r pre"ăβute *u pi*i%areț stati";
36.5.
În l%*urile 'e *a„pare în *are nu se asigură le„n 'e f%* 'e *ătre pr%prietari, se per„ite '%ar utiliβarea le„nului a'us 'e turiști sau a pri„usului.
CAPITOLUL VII PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU
37.
Regimul deșeurilor
Regi„ul 'eșeuril%r pe terit%riul Ariei se regle„enteaβă astfel(
37.1.
–ste interβisă aban'%narea 'eșeuril%r 'e %ri*e fel pe terit%riul Ariei.
37.2.
Gesti%narii l%*uril%r 'e *a„pare pentru *are se per*epe taxă 'e *a„pare au resp%nsabilitatea 'ep%βitării te„p%rare a 'eșeuril%r *u respe*tarea *%n'ițiil%r legale, astfel în*ât să nu existe p%sibilitate 'e a**es pentru *âini și ani„ale sălbati*e.
37.3.
Gesti%narii suprafetel%r a*"ati*e 'e pe terit%riul Ariei *are pri„es* pes*ari sp%rti"i, au resp%nsabilitatea 'ep%βitării te„p%rare a 'eșeuril%r și transp%rtării a*est%ra la pun*tele legale 'e *%le*tare a 'eșeuril%r, fă*ân' '%"a'a transp%rtării și pre'ării lunare a 'eșeuril%r.
37.4.
Aut%ritățile publi*e l%*ale 'e pe raβa Ariei au resp%nsabilitatea asigurării *%le*tării și transp%rtului 'eșeuril%r „enajere 'in l%*alități la pun*tele legale 'e *%le*tare a 'eșeuril%r.
37.5.
Deținăt%rii *u %ri*e titlu a terenuril%r 'in *uprinsul Ariei au %bligația 'e a asigura luarea
„ăsuril%r 'e salubriβare/*urățare a terenuril%r.
38.
Vegetația
38.1.
Ăe interβi*e tăierea, in*en'ierea, 'istrugerea sau 'egra'area prin %ri*e „ijl%a*e a "egetației naturale.
38.2
Ăe interβi*e tăierea, ruperea sau s*%aterea 'in ră'ă*ini a arb%ril%r, puiețil%r sau lăstaril%r, pre*u„ și însușirea *el%r rupți sau '%b%râți 'e fen%„ene naturale sau 'e *ătre alte pers%nae
39.
C%le*tarea 'e spe*ii 'e fl%ră, faună sălbati*ă în s*%pul *%„er*ialiβării se p%ate fa*e nu„ai 'e pers%ane aut%riβate *%nf%r„ legii și *u a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.
40.
–ste interβis spălatul "e“i*ulel%r, rufel%r, re*ipiențil%r ‘i altele pre*u„ și utiliβarea 'e 'etergenți în apele 'in *uprinsul Ariei.
41.
Ăe interβi*e prele"area 'e apă 'in “abitatele u„e'e 'in *uprinsul Ariei fără a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.
42.
Construcții și lucrări de investiții
C%nstruirea 'e n%i 'ru„uri și/sau p%'uri în *uprinsul Ariei este interβisă fără a*%r'ul Cust%'elui.
CAPITOLUL VIII: MĂSURI SPECIALE PENTRU PROTECȚIA PĂSĂRILOR
43.
Accesul cu ambarcațiuni:
43.1.
A**esul *u %ri*e tip a„bar*ațiuni pe lu*iul la*uril%r în peri%a'a 1 n%ie„brie - 1 „artie este stri*t interβis.
43.2.
În peri„etrul Ariei pentru "La*ul ’as*%"" și "La*ul ’u'easa" a**esul a„bar*ațiunil%r
*u „%t%r *u *%„bustie internă este interβis în t%t ti„pul anului ex*eptân' *aβurile 'e f%rță
„aj%ră.
43.3.
În peri„etrul Ariei pentru "La*ul )run'u " a**esul a„bar*ațiunil%r *u „%t%r *u
*%„bustie internă este per„is în peri%a'a 1 iunie - 1 %*t%„brie, pe baβa per„isului 'e a**es eliberat 'e *ătre Cust%'e.
43.4.
În "e'erea %bținerii per„isului 'e a**es în peri„etrul ariil%r naturale pr%tejate pentru a„bar*ațiuni *u „%t%r *u *%„bustie internă, a„bar*ațiunile "%r fi îns*rise în
Registrul 'e e"i'ență.
43.5.
Cust%'ele p%ate li„ita a**esul a„bar*ațiunil%r pe lu*iul la*ului 'a*ă nu„ărul a*est%ra sau tipul l%r a'u*e preju'i*ii a"ifaunei aflate în β%nă.
44.
Alte măsuri privind protecția păsărilor:
44.1.
A**esul în β%nele *u stuf este interβis în peri%a'a 1 „artie - 1 iunie.
44.2.
A**esul pe insule, 'ep%βite 'e alu"iuni sau alte stru*turi naturale aflate în apă,este interβis, fara a*%r'ul Cust%'elui, ex*eptie *aβurile 'e f%rță „aj%ră
44.3.
)erturbarea liniștii în β%na 'e lun*ă inun'abilă este interβisă.
44.4.
Cust%'ele p%ate lua „”suri pentru li„itarea a**esului pe peri%a'e li„itate în β%nele 'e agl%„erare în peri%a'a 'e „igrație și iernare.
CAPITOLUL IX: EXPLOATAREA AMENAJĂRILOR HIDROTEHNICE
45.1
Lu*rările 'e expl%atare și întreținere a lu*răril%r “i'r%te“ni*e și 'e g%sp%'ărire a apel%r 'in peri„etrul ariei, atun*i *ân' p%t genera un i„pa*t se„nifi*ati" asupra faunei și “abitatel%r, se "%r fa*e *u n%tifi*area prealabilă Cust%'elui.
45.2.
G%lirea și 'ragarea la*uril%r nu se "a fa*e in peri%a'ele 'e *uibărire ‘i iernare a păsăril%r;
45.3.
A'„inistrat%rul a„enajăril%r “i'r%te“ni*e și Cust%'ele "%r *%„uni*a re*ipr%* și în „%'
%perati", prin in*lu'erea în fluxul inf%r„ați%nal a situațiil%r ex*epți%nale apărute în expl%atare,
*auβate 'e "iituri, p%luări a**i'entale, alune*ări 'e „aluri;
CAPITOLUL X : SANCȚIUNI
46.
În*ăl*area 'isp%βițiil%r preβentului Regula„ent atrage, 'upă *aβ, răspun'erea
*%ntra"enți%nală, penală, „aterială sau *i"ilă *%nf%r„ legislației în "ig%are.
47.
Apli*area preβentului Regula„ent se fa*e 'e *ătre Cust%'e și 'e *ătre pers%nalul %rganel%r statului *u *%„petențe în β%nă.
CAPITOLUL XI: DISPOZIȚII FINALE
48.
)ers%nalul Cust%'elui, î„puterni*it *u legiti„ație 'e *%ntr%l, are 'reptul 'e a**es pe terenurile 'in *uprinsul Ariei, in'iferent 'e f%r„ă 'e pr%prietate.
49.
Ori*e pers%ană fiβi*ă sau juri'i*ă are %bligația 'e a asista pers%nalul Cust%'elui în a*ti"itatea 'e "erifi*are și *%ntr%l și a fa*ilita *%ntr%lul a*ti"itățil%r ai *ăr%r titulari sunt, pre*u„ și prele"area 'e pr%be.
50.
Ori*e pers%ană fiβi*ă sau juri'i*ă are %bligația să se legiti„eβe la s%li*itarea expresă a pers%nalului 'e *%ntr%l al Cust%'elui.
51.
C%nstatarea și san*ți%narea *%ntra"ențiil%r pre"ăβute prin Regula„ent se fa* 'e pers%nalul î„puterni*it în a*est s*%p 'e aut%ritatea publi*ă *entrală pentru pr%te*ția
„e'iului, , 'e pers%nalul î„puterni*it 'e agențiile terit%riale
pentru pr%te*ția „e'iului, Gar'a 'e Me'iu, Jan'ar„erie, Inspe*ția )is*i*%lă, Inspe*ția Apel%r, inspe*t%ratele sil"i*e terit%riale, %fi*iile terit%riale *inegeti*e, 'e
%fițerii și sub%fițerii 'e p%liție, pre*u„ și 'e pers%nalul î„puterni*it al a'„inistrației
publi*e ju'ețene și l%*ale.
52.
În *aβul pr%'u*erii 'e fen%„ene 'e f%rță „aj%ră ținun'ații, in*en'ii, *ala„ități, epiβ%%tii, f%*are 'e infe*ții ‘i altele ț instituțiile abilitate inter"in *%nf%r„ pre"e'eril%r legale, *u
%bligati"itatea înștiințării prealabile a Cust%'elui.
53.
Aria și β%nele 'e pr%te*ție "%r fi e"i'ențiate în „%' %bligat%riu în planurile nați%nale, β%nale și l%*ale 'e a„enajare a terit%riului și 'e urbanis„.
54.
)reβentul Regula„ent p%ate fi „%'ifi*at la pr%punerea Cust%'elui, *u apr%barea aut%ritatii publi*e *entrale pentru pr%te*tia „e'iului.
*) Aprobat prin
Ordinul nr. 1.183 din 27 iunie 2016 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 770 din 03 octombrie 2016.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.