Regulamentul din 27 iunie 2016

Anexa nr.1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSPA0062 LACURILE DE ACUMULARE DE PE ARGEȘ

CUPRINS

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a Planului de management

1.2.

Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Arges

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

1.4.

Procesul de elaborare a Planului de management

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management

1.6.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

1.7.

Procedura de implementare a Planului de management

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații Generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

2.1.3.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

2.2.2.

Geologie

2.2.3.

Hidrologie

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri/subsoluri

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

2.3.2.

Habitate

2.3.2.1.

Habitate Natura 2000

2.3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

2.3.3.

Flora de interes conservativ

2.3.3.1.

Plante inferioare

2.3.3.2.

Plante superioare

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

2.3.4.1.

Ihtiofauna

2.3.4.2.

Herpetofauna

2.3.4.3.

Avifauna

2.3.4.4.

Mamifere

2.3.5.

Alte habitate și specii relevante

2.3.5.1.

Flora

2.3.5.1.1.

Analiza și descrierea asociațiilor

2.3.5.1.2.

Conspectul asociațiilor

2.3.5.2 Fauna

2.3.5.3. Habitate

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

2.4.1.2 Factorii de interes

2.4.1.3.

Utilizarea terenurilor

2.4.1.4.

Situația juridică a terenurilor

2.4.1.5.

Administratori și gestionari

2.4.1.6.

Infrastructura, construcții și agricultură

2.4.1.7.

Structuri turistice - cazare, alimentație, agrement

2.4.1.8.

Patrimoniu cultural

2.4.1.9.

Peisajul

2.4.2

Impacturi

2.4.2.1

Presiuni - impacturi trecute și prezente

2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile

3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

3.3.

Hărțile sitului.

4.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1.

Scopul Planului de management

4.2.

Obiective generale, specifice și activități

4.2.1 Obiectiv general

4.2.2. Obiectiv specific

5.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

6.

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

7.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

8.

ANEXE

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a Planului de management

Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș este documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul acestuia, în conformitate cu obiectivele de management.

Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor naturale de interes conservativ național și/sau comunitar,

gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.

Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane și conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș.

Obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al tuturor speciilor de interes conservativ național și/sau comunitar și al habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.

Ca regulă generală, respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini acțiunea de realizare a Planului de management.

Principiul opiniei generale unitare

Existența unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect care privește situl ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș, reprezintă o condiție esențială de abordare pluri- instituțională a unor aspecte de care depinde reușita aplicării prevederilor prezentului Plan de management. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, se dorește a fi un mijloc de armonizare a acțiunilor instituțiilor responsabile de

gestionarea resurselor din acest spațiu, în scopul atingerii obiectivelor legate de conservarea resurselor și dezvoltarea activităților socio-economice. Cooperarea dintre instituții situate la același nivel, local, județean, național, reprezintă elementul cheie de care depinde aplicarea Planului de management.

Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calității vieții și asigurării coerenței managementului Conceptul” Dezvoltarea durabilă”, înseamnă menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare.

Planul de management are în vedere gestionarea patrimoniului natural și cultural al zonei sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, prin promovarea acțiunilor cu impact nesemnificativ asupra mediului dând posibilitatea dezvoltării socio - economice.

Principiul respectării autonomiei locale

Autonomia locală poate reprezenta un instrument de promovare a acțiunilor ce țin de competența acestora în teritoriu fără a fi nevoie de aprobare la niveluri superioare. Importanța pe care o au administrațiile locale pentru aria naturală protejată este dată de faptul că deciziile de la acest nivel au proiecție directă în politica locală de mediu.

Principiul precauției și transparenței în luarea deciziei

Orice acțiune sau decizie, indiferent de caracterul ei este analizată din punct de vedere al beneficiilor și costurilor pe care aceasta le presupune, dar și din prisma efectelor negative asupra mediului și asupra colectivităților locale. Precauția nu impune excluderea activităților economice dintr-un spațiu, ci includerea în faza de investiție a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfășurare a activităților, beneficiarul investiției fiind obligat să îl respecte conform legislației de mediu în vigoare. Principiul precauției trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect zona sitului pentru împiedicarea creșterii suprafețelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi suportate în acest moment de comunitățile locale.

Se impune o transparență ridicată în luarea deciziilor, situațiile conflictuale fiind astfel

îndepărtate.

Principiul conservării diversității biologice

Diversitatea biologică prezintă o importanță deosebită pentru evoluție și pentru conservarea ecosistemelor și speciilor. Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea „in situ” a ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural.

Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, educația, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.

1.2.

Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Arges

Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, reprezintă o arie naturală protejată al cărei scop este conservarea unor specii avifaunistice și habitate importante sub aspect faunistic și forestier, ținând cont de modificările suferite, apariția de noi habitate și numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăpostește. Situarea geografică a sitului în apropierea zonelor intens locuite și pronunțat urbanizate, oferă o puternică amprentă caracterului peisagistic și recreativ.

Situl ocupă o suprafață de 2260 ha, se desfășoară în zona continentală și cuprinde Platforma dintre râurile Argeșel și Argeș, cunoscută sub denumirea geografică de Platforma Argeșului.

Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, este constituit în prezent din 6 suprafețe avifaunistice cu statut de protecție comunitar.

Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș

Tabelul nr. 1

Nr.

Denumire arie

Suprafața

Importanța ocrotirii

Observații

1

Lacul Budeasa

413

Prezența speciilor de păsări de interes comunitar

2

Lacul Bascov

300

Prezența speciilor de păsări

de interes comunitar

Este declarată si rezervație

naturala avifaunistică

3

Lacul Vâlcele

429

Prezența speciilor de păsări de interes comunitar

4.

Lacul Golești

634

Prezența speciilor de păsări

de interes comunitar

5

Lacul Pitești -

Prundu -

122

Prezența speciilor de păsări

de interes comunitar

6

Lacul Zigoneni

165

Prezența speciilor de păsări de interes comunitar

7

Alte terenuri

197

Prezența speciilor de păsări

de interes comunitar

TOTAL

2260

Prezența speciilor de păsări

de interes comunitar

Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, este amplasat în partea de sud a județului Argeș, pe raza teritoriului administrativ al localităților Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Curtea de Argeș, Merișani, Pitești, Topoloveni și Ștefănești. Situl se întinde din zona localității Vâlcele, de-a lungul râului Argeș, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi.

Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăsește în domeniul public al localităților riverane. Sectorul Zigoneni - Golești, este localizat între coordonatele latitudinale de 45°44’ latitudine nordică și 45°47’ latitudine nordică iar acest fapt pune în evidență particularitățile climatice.

Înainte de anul 2007, zona lacului Bascov este luată în evidență ca rezervație ornitologică de către Comisia Monumentelor Naturii Argeș și Muzeul Județean Argeș și propusă spre validare oficială ca arie natural protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Județean Argeș, pe o suprafață de 162 ha. Administrativ, cuprinde teritorii ale comunelor Bascov și Budeasa. Ulterior a fost declarat arie de protecție avifaunistică prin Hotârârea de Guvern, nr.2151/ 2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Situl Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș, a fost propus în baza Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și declarat prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și încadrarea în categoria de management ca arie de protecție specială avifaunistică, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.Prin Hotărârea nr. 4/1974 a Consiliului Popular al Județului Argeș, toate lacurile de baraj de pe râul Argeș, până la Golești, au fost declarate „zone umede protejate”.

Descrierea generală a sitului

Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Apariția lor a condus la modificarea și apariția de noi habitate. Vegetația este compusă din rășinoase, fag în amestec cu rășinoase, stejar în zona

colinară. În partea mijlocie și inferioară a cursului, pădurile alternează cu suprafețe de teren cu altă utilizare-agricolă, livezi, fânețe.

Clase de habitate: plaje de nisip, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, păduri de conifere. Calitate și importanță:

Acest sit este foarte important pentru numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăpostește:

Ciconia ciconia ,

Egretta garzetta ,

Lanius collurio ,

Ardeola ralloides ,

Aythya nyroca ,

Gavia arctica ,

Ixobrychus minutus ,

Lanius minor ,

Mergus albellus .

Vulnerabilitate:

În sit se desfășoară activități antropice: cultivarea terenurilor, îndepărtarea haturilor și

crângurilor, îndepărtarea lăstărișului, exploatații piscicole.

Suprafață: 2260 ha.

Lacuri componente: Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești / Prundu, Golești.

Lacurile se află la contactul dintre Câmpia Română, mai exact Câmpia Înaltă a Piteștilor, Platforma Cândești, Platforma Argeșului și Platforma Cotmeana - toate părți componente ale Podișului Getic. În nord, zona este dominată de Subcarpații Getici și de Munții Făgăraș.

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

Tabelul nr. 2

Nr.

crt.

Acte normative

Legislație cu privire la protecția mediului:

1

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011, cu

modificările și completările ulterioare;

2

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările

ulterioare;

3

Hotărâre Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor

naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora;

4

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte

integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și

completările ulterioare;

5

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,

cu modificările și completările ulterioare;

6

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea

Metodologiei de atribuire a administrării și a custodiei ariilor naturale protejate, cu

modificările ulterioare;

7

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea a III-a - zone protejate;

8

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de

vedere al necesității de conservare a diversității biologice;

9

Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;

10

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în

scop comercial;

11

Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea

mediului, republicată;

12

Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale,

nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

13

Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

14

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu

modificările și completările ulterioare;

15

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone,

intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor natural, a faunei și

florei sălbatice, pe teritoriul national;

16

Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

17

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din

România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;

18

Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

1540/2011

pentru

aprobarea

Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și

transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;

19

Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu

modificările și completările ulterioare;

20

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările

ulterioare;

21

Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

22

Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și

completările ulterioare;

23

Hotărâre Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi

agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

24

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale

din ariile protejate, cu modificările și completările

ulterioare;

25

Ordonanța de urgență a Guvernului 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările

ulterioare;

26

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor

nr.

159/1266/2011

privind

aprobarea

condițiilor

de

practicare

a

pescuitului

recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și

modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

27

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările

ulterioare;

28

Ordonanța de urgență a guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu

modificările și completările ulterioare;

29

Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările

ulterioare;

30

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forma de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările

ulterioare;

31

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în

România, cu modificările și completările ulterioare;

32

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și

completările ulterioare

33

Hotărârea Guvernului nr. 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și

gestiune a monumentelor istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;

34

Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu

modificările și completările ulterioare;

35

Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și

declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

36

Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a

monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;

37

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu

modificările și completările ulterioare.

38

Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării

de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

39

Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a

evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

40

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

41

Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu,

semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

42

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu

modificările și completările ulterioare;

43

Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind

mediul, cu modificările și completările ulterioare;

44

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie

2009 privind conservarea păsărilor sălbatice

45

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor

naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

46

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1327/2014 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea acvilei țipătoare mici (Aquila pomarina) și a Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei

țipătoare mici;

47

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1992/2014 pentru aprobarea

planurilor naționale de acțiune pentru cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) și pentru rața roșie (Aythya nyroca).

La data elaborarii Planului de management custodele ariei protejate este Fundația Eco-Montan 2000, care a implementat proiectul” Management durabil și conștientizare publică în situl Natura 2000, Lacurile de acumulare de pe Argeș,” cod SMIS-CSNR 36314, pe parcursul a 32 de luni.

1.4.

Procesul de elaborare a Planului de management

Procesul de elaborare a Planului a cuprins următoarele etape:

1.

Elaborarea studiilor de inventariere faună și floră care fundamentează măsurile de management, privind inventarul speciilor și situația habitatului;

2.

Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază;

3.

Formularea măsurilor de management general ale sitului;

4.

Consultarea publică, a factorilor interesați, pentru a se asigura fezabilitatea și acceptarea Planului de management;

5.

Elaborarea Rapoartelor de progres;

6.

Îmbunătățirea Planului de management ca urmare a Rapoartelor de progres;

7.

Aprobarea Planului de management;

8.

Multiplicarea și diseminarea Planului de management.

Un comitet științific alcătuit din reprezentanții beneficiarului, ai partenerilor și personalități științifice a verificat studiile de bază și Planul de management.

Elaborarea Planului de management s-a făcut conform ghidului “Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din Romania”- manual și instrumente - elaborat de Michael R Appleton în cadrul proiectului „Managementul conservării biodiversității în România”- facilitare și asistență tehnică în schimbările internaționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176 si Proietului Sincron. Acesta devine un proces continuu, pornind de la cercetare și strângerea de informații, evaluare și analiză, până la elaborarea planului, implementarea lui urmată de monitorizare și revizuire.

Au fost parcurse etapele de preparare a planificării, strângere și grupare a informației, definire a scopului, identificarea obiectivelor, identificarea unui set de acțiuni și indicatori, desemnarea unei priorități și planificarea în timp pentru fiecare acțiune, urmând să se realizeze și asigurarea aprobării planului, legalizarea și publicarea lui.

Redactarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș, a început în anul 2012, fiind precedată de elaborarea măsurilor minime de conservare și de Regulamentul ariei protejate. În etapa următoare,

au fost căutate informații bibliografice recente referitoare la biodiversitatea zonei aflate în limitele ariei naturale protejate. Cu acest prilej s-a constatat faptul că nu există foarte multe lucrări publicate legate de subiectul dorit.

Studiul florei și vegetației din zona lacurilor se regăsesc în lucrările de specialitate, care sunt amintite la cap.7,,Bibliografie și referințe,,.

O mare parte din flora bazinului Argeș se regăsește în colecția Muzeului Județului Argeș, rod al cercetării efectuate în timp de: Radu Stancu, Petruța Pestroiu, Teodora Mavrodin, Valeriu Alexiu și alții.

Studiul avifaunei a beneficiat de aportul adus de profesorul Radu Gava și mai tinerii săi colaboratori, Denisa Conete sau Adrian Mestecăneanu. Ihtiofauna a fost mai bine cercetată, studiile lui Grigore Antipa -1909, Mihai Băcescu - 1943, dar mai ales cele effectuate de regretatul academician Petre Bănărescu - 1957 - 2003, constituie momente de referință pentru specialiștii în ihtiologia de ape dulci.

În etapa de teren desfășurată încă din anul 2012, s-a procedat în special la cartarea tipurilor de habitate și reevaluarea speciilor existente.

Astfel, echipa de bază, a parcurs în elaborarea Planului de management, următoarele etape:

-

Identificarea contextului legal al planificării;

-

Identificarea factorilor interesați în elaborarea unui plan de participare a acestora;

-

Strângerea și gruparea informației;

-

Definirea obiectivului general, a temelor principale de management și a obiectivelor;

-

Desemnarea priorităților, planificării în timp și a colaboratorilor-cheie;

-

Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare.

Etapele ulterioare elaborării Planului de management sunt responsabilitatea custodelui, după

cum urmează:

-

Aprobarea, Publicarea și Difuzarea - Diseminarea,

-

Lansare formală și evenimente de difuzare,

-

Elaborarea Planurilor de lucru anuale,

-

Elaborarea Planului de comunicare.

Pentru realizarea Planului de management a fost adoptată o metodologie de lucru specifică, ce a urmărit identificarea principalelor oportunități și amenințări, a măsurilor ce pot avea rezultate concrete și a indicatorilor de monitorizare a rezultatelor.

Au urmat apoi consultări ale factorilor interesați și solicitarea avizului de mediu.

Consultarea

tuturor

factorilor

interesați

cu

privire

la

Planul

de

management

revine custodelui, calendarul de consultare va cuprinde minimum două întâlniri, la termene stabilite conform proiectului POS MEDIU.

-

prima după obținerea avizului de mediu, înainte de trimiterea spre avizare la Autoritatea competentă de Mediu a Planului de management.

-

a doua întâlnire va avea loc în partea de implementare a proiectului, în cadrul acesteia fiind prezentat Planul de management aprobat conform cerințelor.

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management

Pentru Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș nu a fost elaborat și

aprobat anterior un plan de management.

Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș - istoricul edițiilor, revizuirilor și modificări

Tabelul nr. 3

Nr.

crt.

Denumire

Ediția

Revizia 1

Modificare

Revizia 2

Modificare

1

Planul de

1

-

-

management al

2

3

sitului Natura 2000

ROSPA0062

Lacurile de

Acumulare de pe

Argeș

1.6.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

Revizuirile Planului de management sunt prezentate sintetic în tabelul nr. 1, Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a Planului de management;

Inițiativa modificărilor revine custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite după finalizarea și avizarea Planului de management, la propunerea factorilor interesați, după caz:

-

modificări legislative care privesc statutul ariei protejate, protecția biodiversității;

-

necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecție în sit;

-

necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în conservarea biodiversității;

-necesitatea introducerii unor noi obiective conform politicilor viitoare în conservarea biodiversității la nivel regional sau comunitar.

1.7.

Procedura de implementare a Planului de management

Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu și va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani începând cu anul aprobării acestuia.

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații Generale

Din amonte spre aval în situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș sunt

următoarele lacuri:

Lacul Zigoneni

Lacul de acumulare Zigoneni este situat în aval de Curtea de Argeș, accesul la acesta putându-se realiza de pe drumurile 7C și 704 H. Are o suprafață de 165 ha și un volum de 13,3 mil. m³ de apă, este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calității apei, se înscrie în clasa a I- a de calitate. Acesta este cuprins între 45º 00' 40" - 45º 04' 44" latitudine nordică și 24º 39' 20" - 24º 39' 57" longitudine estică. Dealurile din jur sunt acoperite cu păduri de

Fagus sylvatica ,

Carpinus betulus ,

Quercus robur

și

Quercus petraea , livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole - Turcu, 1970, Teză de doctorat.

În perimetrul lacului, vegetația este destul de sărăcăcioasă, fiind prezentă în măsură mai mare la coada lacului. Pe malul drept, există o reminiscență a fostelor zăvoaie din zonă.

Date tehnice - baraj Zigoneni

Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A. iar construcția și echipamentele au fost executate de Hidroconstrucția S.A., sucursala Argeș. Lucrările s-au executat în perioada anului 1973.

Cota la coronament este de 395.00 m cu o înălțime a barajului de 27.00 m. Lungimea barajului este de 31.00 m, cu o lungime a digului de 2.812 m și un volum al acumulării de 313,30 mil.m. Acumularea Zigoneni este realizată cu centrală, barajul de tip etajat cu clapetă, vane segment și timpan de retenție cu 3 deschideri de 4,00 x 4,00 la partea inferioară și o deschidere de creastă de 16,00 x 3,00 la creastă, echipată cu o stavilă, clapetă și diguri de 437 m la malul drept și 2.375 la malul stâng. Pe partea stângă a barajului este un descărcător lateral format din 2 galerii de 2,50 x 2,00 echipate cu vane plane. Poate descărca 90 mc/s.

Centrala Zigoneni este o centrală baraj- tip CB, având o cădere brută de 21,00 m la un debit instalat de 90 mc/s la fel ca toate celelalte centrale de pe Argeș. Are dimensiunile de 33,70 x 36,15 cu latura mică în amonte. Bazinul de liniștire constă dintr-o conductă de beton armat lungă de 60,00 m, care lateral stânga este mărginită de zidul descărcătorului lateral de avarie.

Canalul de fugă are o lungime de 2.480 m de secțiune trapezoidală cu 20 m lățime la bază. Puterea instalată a CHE Zigoneni este de 15,40 MW și produce o energie medie de 26.00 GWh/an.

Lacul Vâlcele

Barajul Vâlcele face parte din salba de lacuri și baraje realizate în bazinul superior al râului Argeș, pentru valorificarea potențialului hidrologic și hidroenergetic al zonei situate în aval de barajul și acumularea Vidraru. Acumularea Vâlcele este situată în județul Argeș, în lungul drumului național DN7, ce leagă municipiile Pitești și Curtea de Argeș. Acest lac antropic este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44º 58' 27" - 45º 00' 40" latitudine nordică și 24º 42' 21" - 24º44' 27" longitudine estică.

Lacul de acumulare se întinde în amonte de baraj având o lungime de 4850 m, în lungul căii ferate Pitești – Curtea de Argeș. Conform datelor furnizate de Direcția Apelor Argeș – Vedea Pitești, Lacul Vâlcele are o suprafață de 429 ha - 41 mil. m³ apă. Acesta este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calității apei, se înscrie în clasa a II-a de calitate conform Registrului Român al Marilor Baraje. Dealurile și luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole. Vegetația palustră tipică este sărăcăcioasă și ocupă suprafețe restrânse spre coada lacului.

Lacul Budeasa

Acumularea Budeasa este amplasată în bazinul mijlociu al râului Argeș, este cuprinsă între următoarele coordonate geografice: 44º 54' 45" - 44º 56' 31" latitudine nordică și 24º 46' 41" - 24º 49' 52" longitudine estică, la circa 30-35 km N de orașul Pitești, lacul de acumulare desfășurându-se pe o lungime de 5,5 km, de la coada lacului Bascov până în dreptul comunei Merișani.

Lățimea maximă este de 0,8 km, adâncimea maximă de 15 m, iar suprafața este de 413 ha. Anul punerii în funcțiune este 1978.

Din punct de vedere al calității apei, lacul Budeasa se înscrie în clasa β – mezosaprobă - clasa a II-a de calitate, caracterizat prin gradul de mineralizare a substanțelor organice foarte ridicat și nutrienți în cantitate mare, gradul de poluare fiind moderat. Transparența apei este în general mare și cantitatea de oxigen dizolvat foarte crescută.

Dealurile și luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole. Vegetația palustră tipică este dezvoltată mai mult spre coada lacului.

Date tehnice - baraj Budeasa

Gândită inițial tot ca o centrală pe canal de derivație, pe parcursul realizării întregii cascade de pe râul Argeș s-a observat ca acumulările de la Bascov și Pitești, executate înainte, au fost puternic colmatate de apele râului Vâlsan care este neregularizat, a cărui confluență cu Argeșul era în amonte. Astfel, în locul unei centrale pe canal de derivație a fost proiectată și realizată o acumulare de 54,90 mil m³, formată din versant, diguri, un descărcător de ape mari și o

centrală baraj. Noile debite recalculate după viiturile din 1970 - 72 au ajuns la 750 m³ /s pentru asigurarea de 1% și 1.300 m³ /s pentru asigurarea de 0,1%, iar debitul de verificare de 1.950 m³ /s. Alte folosințe pe care le-a satisfăcut această acumulare au

fost asigurarea unui debit suplimentar de 1,17 m³ /s pentru consumatori, să mărească producția de energie electrică prin uzinarea debitului râului Vâlsan, să reducă substanțial procesul de colmatare a lacului Bascov, să scoată suplimentar de sub efectul inundațiilor o suprafață de cca 7.000 ha și să înlocuiască regularizarea unui sector de vale de cca 7 km.

Rezervarea unui volum important în acumulare pentru atenuarea viiturilor -27,1 mil m³, era necesară întrucât

acumulările

din

amonte ca

Zigoneni

și

Vâlcele-

nu

aveau

volume prevăzute pentru atenuarea viiturilor, iar efectul de atenuare a lacului Vidraru în secțiunea Pitești era de max.

10%. Lacul de acumulare Budeasa are o lungime de 5,5 km, este mărginit la malul drept de un dig de protecție de 4.625 m, iar la malul stâng de un dig de 934 m, care se închide în terasa ce constituie malul lacului pe o altă lungime de 2.500 m. Plin, lacul ocupă o suprafață de 643 ha. Barajul este asemănător celorlalte baraje din amonte, de pe cascada Argeșului, de tip etajat, cu timpan de reținere, 4 deschideri de fund la nivelul talvegului de 4,00 x 4,00 și 2 de suprafață de 4,00 x 8,00 m. Față de barajele din amonte se remarcă creșterea numărului de goliri de fund de la 3 la 4, ca urmare a noului afluent Vâlsan. În culeea mal drept este o priză dublă de captare a apei de la suprafață sau semi adâncime și care alimentează Stația de tratare apă potabilă Budeasa, pentru municipiul Pitești. Priza este continuată cu o cameră de sedimentare care poate fi spălată, o cameră de admisie și o cameră a vanelor de unde pleacă 3 conducte, una de 400 mm pentru irigații și două de 1.200 mm către Uzina de Apă Budeasa. La malul stâng există o priză de rezervă pentru alimentarea municipiului Pitești care se înțeapă în conductele ce pleacă de la malul drept. În deschiderile 1 și 3 ale barajului, pe creasta descărcătorului, sunt practicate 2 prize tiroleze sub forma unui canal cu grătar, din care pleacă o conductă de legătură cu camera de încărcare a prizei mal stâng și asigură captarea de rezervă pentru ape de adâncime. CHE Budeasa este o centrală baraj amplasată în frontul de retenție, având atribuții, dotări și capacități similare celorlalte lucrări din aval, dar o producție de energie electrică mai mare datorită căderii mai mari - 15,00 m față de 7,70 m.

Incinta Gălășești :

de remarcat că la coada lacului Budeasa este amplasată o incintă, care este despărțită de un dig de protecție având coronamentul la cota 303,00 și lungimea de 2.280 m. Este destinată agriculturii, dar și inundării atunci când nivelurile în lac depășesc nivelul coronamentului, undeva între viitură cu asigurare de 1% și 0,1%. Incinta se descarcă printr-un canal în albia naturală a Argeșului, în aval de nodul Budeasa.

Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A. și CNAR. Lucrările s-au executat în perioada anului 1971. Cota la coronament este de 288.75 m cu o înălțime a barajului de 21,25 m. Lungimea barajului este de 55.00 m, cu o lungime a digului de 3,571.00 m. Acumularea de capacitate redusă -5,245 mil m³ și 140 ha, este realizată la adăpostul digului mal drept de 2.811 m, a celui de la malul stâng de 760 m și a terasei naturale de la malul stâng. Ca și celelalte diguri, etanșarea în adâncime este realizată cu perete continuu din beton sau gelbeton, taluzul udat este etanșat cu perete de beton armat, coronamentul este prevăzut cu o grindă spargeval, iar la piciorul aval al taluzului înierbat este un contra canal de colectare a apelor de infiltrații. De scos în evidență că datorită colmatării, volumul inițial al acumulării s-a redus de la 5,245 mil m³ la 2,408 mil m³.

Puterea instalată a CHE Budeasa este de 11.50 MW și produce o energie medie de 15,80 GWh/an.

Lacul Bascov

Lacul Bascov are o suprafață totală de 300 ha, care cuprinde suprafața acvatică /140 ha / precum și zonele insulare, o adâncime maximă de 10 m și este amplasat la aproape 2 km amonte de limita nordică a municipiului Pitești. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44º 53' 48" - 44º 54' 52" latitudine nordică și 24º 42' 21" - 24º 50' 56" longitudine estică. Datorită colmatării în decursul a peste 30 ani de exploatare s-au format mai multe insule și zone stuficole cu suprafața totală de 28 ha. Situl se află situat pe raza administrative a comunelor Budeasa- Bascov la o altitudine medie de 256 m.

Tipul de vegetație întâlnit este palustră specifică. Pe lac s-a amenajat și o bază nautică pentru sporturi olimpice. Apa este încadrată în clasa I de calitate. Datorită aluviunilor, în centrul lacului au apărut trei insule. Acestea, ca și malurile și partea dinspre amonte, sunt invadate de o vegetație palustră cu stuf, papură, anini și sălcii, care constituie pe parcursul anului habitate favorabile pentru multe specii de păsări.

Construit în 1970, el este amplasat la aproape 1 km amonte de confluența râului Argeș cu pârâul Bascov și la aproape 3 km aval de barajul Budeasa. Se află la aproximativ 100 km distanță față de izvoarele Argeșului și la 300 m altitudine. Servește la producerea energiei electrice, ca rezervă de apă a orașului Pitești și pentru agrement.

Biotopul și biocenozele nou formate prin apariția acumulărilor formează un ecosistem nou diferit de cel inițial. Prin amenajarea acestei construcții, s-a modificat regimul de curgere al râului Argeș, biotopul din reofil devine lentic. În acest biotop a avut loc o creștere semnificativă a sedimentării suspensiilor, deci apariția unui facies mâlos pe cuvetă, de asemenea, a avut loc instalarea și dezvoltarea unei biocenoze dominate de speciile stagnofile și cosmopolite. În

mijlocul lacului datorită depunerilor masive de aluviuni s-a format o insulă care reprezintă un spațiu propice dezvoltării

speciilor

de

păsări,

oferind

adăpostul

necesar

atât

speciilor sedentare cât și celor de pasaj. A fost propusă și aprobată ocrotirea întregului lac astfel încât să se asigure condițiile necesare de viață pentru toate speciile de plante și animale existente. Arealul se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, reflectată de structura variată a fitocenozelor ierboase și lemnoase întâlnite în regiune.

În zona mediană a malurilor drept și stâng întâlnim o vegetație acvatică și palustră, cu specii ale genului

Phragmithes, Typha ,

Carex ,

Juncus , alcătuind stufărișuri și păpurișuri, care, pe malul stâng al lacului, fac trecerea spre zăvoi. Aici întâlnim specii de

Salix, Alnus, Populus . Spre coada lacului, pe malul stâng întâlnim un pâlc de conifere reprezentat prin specii de

Pynus.

În interiorul bazinului, colmatarea accentuată a permis instalarea unor porțiuni de uscat, astfel încât, în mijlocul lacului a luat naștere o insulă caracterizată printr-o vegetație higro-hidrofilă reprezentată prin specii ale genurilor

Carex, Juncus, Phragmites ,

Typha , precum și exemplare de

Salix sp., Alnus incana, Populus alba, Rosa canina ; partea dinspre coada lacului este invadată de o vegetație palustră specifică. Dintre speciile submerse sunt prezente specii de

Ceratophillum

- cosor,

Myriophyllum

- brădișor, specii de alge verzi.

În ceea ce privește biologia lacului, acesta se încadrează în clasa de saprobitate β-mezosaprobă, cu grad de curățenie de 60%. Această clasă este caracterizată prin grad ridicat de mineralizare a substanțelor organice, cantitatea de oxigen crește peste 50%, iar importanța bacteriilor în ecosistem scade.

Lacul Bascov este declarat ca arie naturală protejată prin Hotărârea nr. 30/.2004 a Consiliului Județean Argeș - arie de protecție specială avifaunistică, având o avifaună bogată în specii, predominând passeriformele. Ulterior a fost declarat arie de protecție avifaunistică prin Hotârârea Guvernului nr. 2151 /2004.

Schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Bascov este asemănătoare celorlalte noduri, cu oarecare diferențe date de situația geo-morfologică și iminenta vecinătate a municipiului Pitești.

Descărcătorul de ape mari este un stăvilar de tip WES cu profil practic, constituit dintr-un radier masiv, deversor din beton armat, schema statică cuva, în care sunt încastrate culeele și cele 3 pile intermediare care formează 4 câmpuri deversoare a 12,00 m. Retenția este realizată cu stavile segment de 12,00 x 5,50 m cu clapeta inclusă de 9,90 x 1,50 m. Disipatorul la această amenajare este într-o singură treaptă, de tip bazin cu dinți Rebock și prag șicanat, în lungime de 55,50 m. Este continuat cu o rizbermă mobilă de 55,50 m alcatuită din blocuri de beton și anrocamente. În culeea mal stâng este amplasată priza principală de apă cu debitul maxim de 6,00 m³ /s pentru alimentarea Stației de Pompare Bascov, care la rândul ei alimentează Uzina de

Apă Budeasa, pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Pitești. Priza este urmată de o cameră de spălare, o cameră de vane și conducta casetată de alimentare din beton armat de 1,20 x 1,80 m.

În deschiderea nr. 4 a barajului deversor este amplasată o priză de tip tirolez legată printr-o conductă de camera de spălare de la malul stâng. Stația de pompare pentru irigații, aflată în administrarea Institutului Pomicol Mărăcineni, s-a realizat la cca 500 m amonte de baraj, pe digul mal stâng al acumulării. Accesul apei la priză se face printr-o conductă de 400 mm.

Stația de pompe este o sursă de rezervă care asigură alimentarea cu apă brută a Uzinei de Apă Budeasa, este amplasată în stânga barajului Bascov și este deservită de 3 linii tehnologice separate, fiecare fiind echipată cu câte o electropompă cu ax vertical, montată în camera umedă. Partea subterană este constituită dintr-o cuvă din beton armat de 16,50 x 15,50 m care se ridică până la planșeul sălii motoarelor. Aducțiunea apei de la prize în camera de distribuție a stației de pompare, comună celor 3 linii, se face prin conductele casetate. Refularea către Uzina de apă se face prin 2 conducte metalice de 1.000 mm.

Centrala Bascov este amplasată pe malul drept, în continuarea barajului deversor și este echipată cu 2 turbine Kaplan de 3,8 MW, care funcționează cu un debit de 45 m³ /s fiecare, la o cădere de 10,5 m, producând 14,30 MW/h în anul hidrologic mediu. Regimul de funcționare este preponderent la vârful de sarcină de seară și este dat de rezervele de apă din lacurile de acumulare propriu și din amonte. Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m și descarcă în vechea albie a Argeșului.

Lacul Pitești - Prundu

Între anii 1967 - 1971, în imediata apropiere a orașului Pitești, a fost construit Lacul de acumulare Pitești -Prundu, cu o suprafață de 122 ha, o lungime de 4220 m și un volum inițial de 4,5 milioane m³. Este cuprins între următoarele coordinate geografice: 44º 50' 37" - 44º 52' 03" latitudine nordică și 24º 52' 46" - 24º 54' 15" longitudine estică. A fost realizat în scopuri economice - alimentarea cu apă a S.C. Arpechim Pitești S.A., a sistemului de irigații Ștefănești - Călinești, producerea de energie electrică prin C.H.E. Prundu - dar și de agrement.

Colectând totodată și apele Râului Doamnei, lacul este situat la zona de contact a trei mari unități geomorfologice: Piemontul Cândești la nord-est, Platforma Cotmeana la nord-vest și Câmpia Română, cu subunitatea Câmpia Înaltă a Piteștiului, la sud. Face parte din terasa inferioară a râului Argeș, cu o altitudine cuprinsă între 200 și 300 m.

Debitele maxime, la stația hidrologică Pitești, punctul Ștrand, au fost de 1500 – 1600 m 3 /s - 1972 - 1979, viiturile datorându-se, în mare măsură, regimului precipitațiilor relativ uniform în zona de munte, de deal și de platformă.

Colmatarea lacului este foarte accentuată ceea ce determină o exploatare fără tranșe de atenuare la viituri. Procesul, care a făcut ca de la un volum inițial de 4,48 milioane m³ să se ajungă azi la un volum maxim de 1,3 milioane m³, a permis, în anumite zone ale sale, dezvoltarea stufărișurilor și a păpurișurilor, precum și a altor plante specifice zonelor umede. Acestea oferă locuri propice pentru cuibărit și refugiu pentru păsările din mediul acvatic sau amfibiu. Barajul este de greutate și pământ și are o înălțime de 20 m. Zidurile de racord sunt formate din ziduri de sprijin din beton simplu și fac legătura între barajul deversor și barajele laterale. Digurile laterale sunt de tip omogen din balast.

Lacul este înconjurat de o șosea de centură intens circulată. În amonte, peste râul Argeș și Râul Doamnei trec alte șosele cu trafic intens către Câmpulung și Topoloveni. Pe malul drept al acumulării se află orașul Pitești, cu Parcul Ștrand și cartierul Tudor Vladimirescu, iar pe malul stâng, satul Zăvoi, aparținând de orașul Ștefănești. Tot pe stânga se află clădirea Euromall Pitești și centura ocolitoare

în

regim

de

autostradă

a

orașului

Pitești.

Spre

cartierul

Tudor Vladimirescu s-a amenajat o plajă, iar pe partea stângă s-a construit o autostradă. Pe malul drept, către centrul lacului, pătrunde o limbă de pământ acoperită cu vegetație palustră tipică.

În primăvara anului 2007, a fost distrusă vegetația palustră -stufăriș și păpuriș- și lemnoasă pe o suprafață mare de teren, de pe porțiunea de pământ formată în interiorul lacului, în scopul construirii unei baze de agrement dotată cu: ATV-uri, sky-jeturi, sky nautic, șalupe, avioane pentru școală de pilotaj.

Pentru aceasta, s-a amenajat o pistă de avioane, s-a instalat un turn metalic de observație și s-a creat o pistă de acces auto, favorizând astfel accesul necontrolat al autovehiculelor în zona de cuibărit și odihnă a păsărilor. Totodată au fost aduse materialele de construcție pentru amenajarea pistei. Toate aceste acțiuni antropice precum construcția de clădiri, pistă de avioane, locuri de agrement, deplasarea pe lac a bărcilor cu motor, sky-jeturi contra cost, din această zonă, susținute de anumiți factori de decizie, au avut consecințe grave asupra ornitofaunei lacului Pitești - distrugerea cuiburilor împreună cu ponta și puii păsărilor, dar și deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului pe toată suprafața lacului. În urma sesizărilor repetate, în anul 2009 lucrările la aerodrom au fost sistate și zona a fost deranjată doar de pescari și de localnici. Din punct de vedere al calității apei, conform STAS 4706 - 1988, lacul se înscrie în clasa I de calitate. Sunt specifice diatomeele, algele albastre - verzi și macrofitele acvatice care se găsesc din abundență, constituind o sursă importantă de hrană pentru speciile de pești și păsări fitofage. Gradul de saprobitate este ß - mezosaprob. Fenomenul de înflorire a apelor este redus, manifestându-se pe arii restrânse, în apropierea malurilor, îndeosebi primăvara și toamna.

Datorită impactului antropic deosebit de puternic, vegetația palustră este totuși săracă, fiind reprezentată de specii din genurile:

Carex ,

Juncus ,

Phragmites ,

Typha ,

Salix ,

Alnus ,

Populus ,

Juglans . Vara se dezvoltă stufărișuri și păpurișuri -

Phragmites ,

Typha , precum și alte plante specifice zonelor umede -

Carex ,

Juncus ,

Salix ,

Alnus ,

Populus . Iarna, în perioadele cu temperaturi negative prelungite, o mare parte din suprafața lacului îngheață - Conete, D, 2011.

Date tehnice - baraj Pitești/Prundu

Amplasată la cca 3 km în aval de confluența cu râul Doamnei, schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Pitești / Prundu este asemănătoare nodului Bascov. Și folosințele sunt asemănătoare, având rolul de a asigura alimentarea cu apă industrială a uzinei ARPECHIM Pitești cu un debit de până la 6 m³ /s, alimentarea cu apă a sistemului de irigații Ștefănești cu un debit de până la 2,1 m³ /s, alimentarea cu 2 m³ /s a municipiului Pitești ca a doua sursă de rezervă, producerea de energie electrică.

Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A și ANAR. iar construcția și echipamentele au fost executate de Hidroconstrucția S.A., sucursala Argeș. Lucrările s-au executat în perioada anului 1972. Cota la coronament este de 268.00 m cu o înălțime a barajului de 20.00m. Lungimea barajului este de 52.00 m, cu o lungime a digului de 5,842.00 m și un volum al acumulării de 5,842.00 mil.m. Acumularea Pitești-Prundu este realizată la adăpostul digului mal stâng de 2.390 m lungime, a digului mal drept de 3.452 m lungime, a descărcătorului de ape mari și a centralei baraj. În digul mal stâng este practicată o breșă de descărcare a debitelor care depășesc 1.300 m³ /s și care se transmit în vechea albie.

Barajul este identic cu cel de la Bascov inclusiv alimentarea stațiilor de pompe. Priza principală cu un debit instalat de 6 m³ /s, este amplasată în culeea dreapta, iar priza secundară în deschiderea 1 sub forma de priza tiroleză. Priza de irigații de 2,10 m³ /s, este amplasată în digul mal stâng, la 740 m amonte de baraj.

Centrala este identică celei de la Bascov cu excepția arhitecturii.

Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m și se varsă în albia veche a râului Argeș. Puterea instalată: MW 7.70 Energia medie: GWh/an19.60

Lacul Golești

Lacul de acumulare Golești este situat în Câmpia Înaltă a Piteștiului, la sud-vest de Piemontul Cândești. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44º 48' 23" - 44º 50' 03" latitudine nordică și 24º 55' 03" - 24º 59' 54" longitudine estică. Este un baraj de greutate și de pământ, construit pe pietrișuri, nisipuri, argile, marne. Ca dimensiuni pot fi menționate: înălțimea de 32 metri și lungimea coronamentului de 7866 metri, cei 78,5 milioane de metri cubi de apă acoperind o suprafață de 680 ha la încărcarea maximă a acumulării Golești.

Se învecinează pe malul stâng cu un teren agricol aparținând de localitatea Ștefănești, sat Golești iar malul drept este mărginit de centura ocolitoare a Piteștiului și de o zonă împădurită localizată

în comuna Oarja. Este mărginit pe o porțiune însemnată de autostradă, care, de altfel, îl și traversează pe la capătul din amonte împreună cu calea ferată. Barajul de greutate și pământ, înalt de 32 metri, cu un coronament lung de 7866 m, a fost pus în funcțiune în anul 1983.

Debitul lacului Golești crește datorită viiturilor, datorate precipitațiilor relativ uniforme în zona de munte, de deal și de platformă. Din punct de vedere al calității apelor, lacul Golești este de tip mezotrof cu tendință evidentă de antropizare, datorită faptului că aici sunt deversate apele din stația de epurare biologică a municipiului Pitești.

Amenajările hidrotehnice au provocat transformări puternice ale mediului din zonele limitrofe. Peisajul natural s-a antropizat, luncile, înainte acoperite cu păduri specifice, au fost acoperite de ape sau defrișate și cultivate cu legume, iar terasele plantate cu viță de vie și pomi fructiferi. Aceste mari acumulări de apă au dus la modificări calitative și cantitative ale avifaunei, iar păsările de baltă, sedentare sau migratoare, atrase de întinsele suprafețe de apă, sunt prezente permanent în număr din ce în ce mai mare - Munteanu, Mătieș, 1983.

Din punct de vedere al calității apei, conform STAS 4706 - 1988 și monitorizării efectuate între 2012 - 2015, se înscrie în clasa a II-a de calitate, iar gradul de saprobitate este β- mezosaprob. Transparența este în general mare, însă în regiunile joase poate să apară turbiditate cauzată de suspensiile solide provenite din procese naturale, datorită eroziunii induse de activitatea antropică. Suprafața sedimentelor foarte fine - mâl, nămol, nisip - este de culoare

deschisă sau maronie, iar în

zonele unde apare deficit de

O

2

pot fi de culoare cenușie sau

negricioasă. Apa corespunde tuturor

folosințelor, dar este folosită pentru potabilitate numai după tratare.

Colmatarea lentă a permis instalarea vegetației tipice de baltă, dar numai pe porțiuni restrânse- stuf, papură, arini, sălcii - spre coada lacului.

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș este amplasat în partea de sud a județului Argeș, pe raza teritoriului administrativ al localităților Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Curtea de Argeș, Merișani, Pitești, Topoloveni și Ștefănești. Situl se întinde din zona localității Vâlcele, de-a lungul râului Argeș, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi. Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăsește în domeniul public al localităților riverane.

Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, are o suprafață de 2260 hectare, cuprinsă între 226 m și 417 m altitudine, la o medie altitudinală de 292 m, aparținând de regiunea biogeografică continentală. Suprafața apelor variază destul de puțin în funcție de

condițiile climatice, depinzand de cantitatea de precipitații și de temperatura care duce la evaporarea apei.

Situl ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș este situat între vecinătatea sitului ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeșului și cea a sitului ROSCI 0122 Munții Făgăraș. Coordonate extreme: Latitudine N- 45º 00' 40"; Longitudine E -24º 59' 54".

Regiunea administrativă o reprezintă județul Argeș - R0031, unde ponderea este de 100%

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

Limitele actualizate în GIS ale sitului Natura 2000 sunt prezentate pe site-ul web al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

2.1.3.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Lacul Bascov este o arie naturală ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Bascov.

Rezervația

naturală

cu

o

suprafață

de

162

hectare,

se

află

în Câmpia

Piteștilor,

o subdiviziune în partea nordică a Câmpiei Române, în bazinul Argeșului, pe cursul mijlociu al acestuia, lângă drumul european E 81 sau DN 7, în nord - estul satului Bascov.

La nivel local, rezervația a fost declarată arie protejată prin Hotărârea nr.30 / 2004 a Consiliului Județean Argeș, iar la nivel național prin Hotârârea Guvernului nr. 2151/2004 și este inclusă în aria de protecție specială avifaunistică - ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș. Cele două arii se suprapun pe o suprafață de 300 ha.

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

Lacurile de pe Argeș ocupă o zonă cuprinsă altitudinal între 417 și 226 m pe fostul curs al râului Argeș. La ieșirea Argeșului din podiș în câmpie, terasele acestuia se lărgesc și se efilează rezultând câmpii de terase în evantai. Acest ansamblu de terase a fost influențat de retragerea lacului getic, înălțarea Piemontului Getic și de dezvoltarea unor arii subsidente extinse. De asemenea, numărul teraselor scade din Podișul Getic către Câmpia Română, iar cele de câmpie sunt racordabile doar cu cele mijlocii și inferioare din podiș. Diminuarea numărului de terase ale Argeșului în bazinul mijlociu și inferior dela 3 la una, se datorează tinereții acestei văi, precum și persistenței Lacului Getic, în această parte a Câmpiei Române. Lunca râului Argeș este în general bine individualizată și se lățește mult în sud - estul câmpiei. Are în general aspectul unui culoar în care spre sud, râul meandrează ușor în bucle largi. Debitul solid ridicat, la trecerea Argeșului în câmpie, duce la o aluvionare intensă și ridicarea patului de

scurgere care produce divagarea și pendularea albiei minore a râului, modificarea și

transformarea continuă a morfologiei luncii.

În zona de confluență a Argeșului cu Râul Doamnei, sectorul comun de luncă, precum și terasa de confluență dintre cele două râuri, prezintă fiecare câte o lățime de câteva sute de metri.

Realizarea sistemului hidroenergetic de pe Râul Argeș, crearea acestor lacuri de acumulare, îndreptarea

și modificarea cursului râului prin taluzuri au adus modificări importante microreliefului și proceselor geomorfologice de la nivelul luncii. Interfluviile se află în partea de vest a teritoriului studiat, pe care îl domină cu altitudinea absolută de 436,5m.

2.2.2.

Geologie

Principalele elemente de ordin geologic au condiționat evoluția și geneza reliefului și condiționează procesele geomorfologice actuale cu implicații asupra tuturor componentelor fizico-geografice.

Din punct de vedere geologic, zona se află situată la contactul a două mari unități structural- tectonice, separate de falia pericarpatică Găești-Pitești-Filiași-Strehaia-Drobeta Turnu Severin. În nord, se suprapune Depresiunii Getice care corespunde avanfosei carpatice, iar în sud Platformei Moesice. Cuvertura sedimentară care acoperă acest fundament este alcătuită din nisipuri, pietrișuri, argile, precum și depozite loessoide.

Teritoriul

studiat

s-a

format

și

individualizat,

în

strânsă

legătură

cu

evoluția paleogeografică a Piemontului Getic și a Câmpiei Române, dar mai ales cu evoluția rețelei hidrografice.

Câmpie de acumulare fluvio-lacustră, operă a Râului Argeș, ea reprezintă un uriaș con de dejecție, construit la periferia Podișului Getic. Formarea și construcția acestui con de dejecție a fost influențată de ridicarea în bloc a Piemontului Getic odată cu întreg edificiul carpatic. De asemenea aria de subsidență Titu- Potlogi, a atras cursul râului Argeș spre nord-est, astfel încât acesta și-a părăsit mereu terasele în evantai până și-a căpătat cursul actual.

Din punct de vedere stratigrafic, câmpia are o cuvertură de depozite aluvio–proluvio– deltaice în care alternează pietrișuri, nisipuri, argile, marne, care atestă schimbări de fond ale condițiilor climatice cuaternare. În Piemontul Getic și Câmpia Înaltă a Piteștiului predomină formațiunile levantine și mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii "pietrișuri de Cândești" iar cele holocene formate din pietrișuri și loess se localizează în câmpie și în lungul văilor. Holocenul Superior se dezvoltă cu precădere de-a lungul albiilor râurilor, fiind constituit din pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase aparținând șesului aluvial - luncă.

2.2.3.

Hidrologie

Teritoriul aparține Bazinului Hidrografic al Argeșului - 12.550 kmp, râu cu obârșie montană și debit permanent. Atât rețeaua hidrografică de suprafață, cât și apele subterane confirmă caracterul zonei, de contact dintre dealurile piemontane și câmpie, cu deficit de umiditate și fără un covor vegetal care să asigure o echilibrare a regimului de scurgere.

Apele subterane

Pânzele

de

apă

subterane

poartă

caractere

specifice

zonei

de

contact

dintre

unitatea piemontană și cea de câmpie. Apele freatice sunt cantonate în depozitele cuaternare ale interfluviilor și teraselor și se găsesc în interdependență cu apele de suprafață și implicit cu precipitațiile atmosferice. Configurația de ansamblu a reliefului, a rețelei hidrografice imprimă variații ale nivelului freatic. Se remarcă

oscilații

ale

nivelului

freatic

condiționate

de influențele elementelor climatice: vara în timpul secetelor nivelul freatic se consumă prin capilaritate iar toamna acesta se ridică uneori și se suprapune suprafeței topografice.

Apele freatice se află situate în pietrișurile de terasă, la adâncimi de 5-10 m pe terasele superioare, la 3-5 m pe nivelul terasei inferioare, iar în luncă la adâncimi de la 0,5 până la 3 m și pe alocuri chiar 3-5 m. În lunca Argeșului, pânza freatică se găsește la mică adâncime și poate fi captată prin puțuri al căror debit este cuprins între 5-14 l/s, uneori având chiar curgere permanentă.

Apele de suprafață:

Râul Argeș, principala arteră hidrografică, drenează partea de nord și nord-vest a județului pe care îl străbate pe direcția nord vest-sud est, pe o lungime de 142 km. Până la Pitești, Argeșul are o direcție nord-sud iar la intrarea în Câmpia Piteștiului capătă direcția nord vest-sud est.

Principalii săi afluenți de la nord de Pitești sunt: Râul Vâlsan și Râul Doamnei, cu Bratia și Argeșel. Râul Argeș colectează de pe partea dreaptă, din Piemontul Cotmeana, mai multe cursuri de apă cu regim semipermanent. În perioadele secetoase mai lungi din sezonul cald aceste pâraie pot seca datorită unui bilanț negativ creat între evaporație și debitul izvoarelor.

În aval de lacul de acumulare Pitești, o parte din apele Argeșului au fost orientate către canalul Pitești. De asemenea, în teritoriul intravilan toate cursurile de apă afluente Argeșului au fost canalizate și amenajate.

Debitul mediu multianual al Râului Argeș este de 19,6mc/s în cursul superior, 40mc/s la ieșirea în câmpie din zona piemontană și 73mc/s la vărsarea în Dunăre. Regimul de scurgere al Râului Argeș prezintă variații mari de debit în funcție de cantitatea de precipitații înregistrată. În anii secetoși debitul Râului Argeș scade foarte mult; în 1994 debitul mediu anual la stația hidrometrică Căteasca situată în aval de Pitești, a fost de doar 17,7 mc/s iar debitul minim absolut a fost înregistrat în același an, pe 26 august și a fost de doar 0.8 mc/s. La aceeași stație

hidrometrică, în anul 2005, s-a înregistrat un debit mediu anual de 68,20 mc/s iar debitul maxim absolut a fost atins pe 22 iunie 1979, de 1239 mc/s.

Datorită configurației reliefului și a structurii petrografice Râul Argeș prezintă un ridicat potențial hidroenergetic, mai ales în zona montană și subcarpatică. Acest potențial a fost valorificat prin amenajarea mai multor lacuri de baraj: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu și Golești. La acestea se adaugă lacurile de acumulare Colibași-Mărăcineni-Valea Mare-Podgoria de pe Râul Doamnei, și lacul Oancea

- format prin acumulare ca urmare a canalizării și îngustării cursului inferior al pârâului Oancea.

Alimentarea cu apă a râului Argeș este realizată din ape subterane și din precipitații al căror regim influențează evoluția debitelor. Râului Argeș îi este specific un regim hidric carpatic, de tip carpatic meridional, caracteristic râurilor ce izvorăsc din Carpații Meridionali, care au o alimentare predominant

2.2.4.

Clima

Suprafața relativ omogenă a scoarței terestre în zona studiată determină variații mici în regimul schimbului de căldură și umiditate între suprafața activă și masele de aer învecinate. Suprafața activă subdiacentă cu care aerul intră în contact direct constituie sursa principală de transformare a energiei solare radiate, precum și de umezire a aerului.

Poziția duce la întrepătrunderea influențelor continentale estice cu influențele oceanice vestice și mediteraneene sud-vestice. Ca o consecință circulația aerului este predominantă din sectoarele vest, sud vest și est.

Un rol deosebit de important îl are relieful, poziția ascunsă printre dealuri, îi conferă zonei un topoclimat de vale, mai blând iarna, fără viscole și geruri puternice, iar vara cu temperaturi mai moderate decât în regiunile înconjurătoare.

Lac Golesti

Sub raport climatic, zona cercetată se plasează în ținutul de contact dintre clima continentală de deal și cea de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului variază în jur de 10 o

C iar precipitațiile medii se încadrează între 600 și 700 mm/an. În iernile cu influență continentală accentuată, la începutul lunii ianuarie, peste râu se formează podul de gheață iar lacul îngheață în procent de 75-85%.

Lac Valcele

Sub raport climatic, zona cercetată se încadrează în ținutul climei continentale de deal cu temperaturi medii anuale ale aerului în jur de 9 o C, iar ale apei de 8 - 9 o C. Iarna,

temperatura aerului coboară frecvent sub minus 10 o C, ceea ce determină ca lacul să fie acoperit în mare parte spre baraj cu un strat de gheață.

Lac Zigoneni

Clima este continentală de deal cu influențe montane. Temperatura medie a apei este mai ridicată cu 1–3 grade față de cea a aerului, fiind de 6-7°C. Iarna, în perioadele geroase, lacul se acoperă în mare parte cu un strat de gheață. Nivelul anual de precipitații se situează în jurul valorii de 800 mm - Barco și Nedelcu, 1974.

Se poate observa o înăsprire a elementelor climatice din aval către amonte, aspect ce determină dinamica sezonieră a speciilor de păsări.

Temperatura aerului:

Prin poziția sa geografică acest teritoriu este situat în arealul cu temperaturi medii anuale cuprinse între 9-10 0

C, valori apropiate de temperatura medie la nivelul țării. Temperatura medie multianuală este de 9,8°C; există însă ani călduroși, în care media anuală a ajuns la 10,8°C, sau ani friguroși în care temperatura medie anuală nu a depășit 8,3°C, cum a fost anul 1940.

Temperatura medie lunară cea mai scăzută se înregistrează în luna ianuarie și este de -2,4 Cº iar temperatura medie lunară cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie și este de circa 22 Cº.

Maxima absolută înregistrată la stația Pitești a fost de 39,9 Cº, în iulie 2007 iar minima absolută de -27 Cº, în ianuarie 1907, realizându-se astfel o amplitudine absolută de 66,9°C. Precipitațiile

Din datele pluviometrice ale stației Pitești pentru intervalul 1990-2009 rezultă o cantitate medie multianuală de 648 mm, cantitate reprezentată atât de precipitații lichide cât și solide.

Există însă ani ploioși -2006, când cantitatea totală de precipitații poate depăși 1000 mm, iar în anii secetoși nici nu atinge 400 mm. Principala caracteristică a distribuției precipitațiilor în cursul anului o constituie caracterul lor neregulat. În timpul verii, după o perioadă excedentară din punct de vedere pluviometric -mai-iunie, urmează o perioadă în care media lunară coboară brusc.

Cele mai reduse cantități de precipitații sunt înregistrate în perioada ianuarie-februarie - 35,6-36 mm. În decursul anilor apar frecvent perioade de secetă cu luni în care nu cad deloc precipitații, mai ales în lunile iulie-august dar și perioade excedentare cu luni în care cantitatea de precipitații depășește cu mult regimul mediu lunar. Cel mai mare număr de zile cu precipitații se înregistrează în lunile mai și iunie -7,4-9 zile, iar cel mai mic în ianuarie 1,2 zile, cele mai multe zile cu zăpadă 50 zile sunt în ianuarie și februarie.

Evapotranspirația:

Aceasta poate atinge anual valori de 660 mm și efectele se resfrâng cu precădere asupra covorului vegetal, fiind influențat totodată și regimul hidrologic al afluenților de pe dreapta Argeșului care seacă spre sfârșitul verilor secetoase.

Umezeala relativă a aerului

Umezeala relativă a aerului oscilează în jurul valorilor medii anuale de 68 %. În decursul anului valoarea medie oscilează între 78 % iarna la 59 % vara. Maximul de 78 %înregistrându-se în luna noiembrie când advecția aerului cald și mai umed dinspre Marea Mediterană este mai frecventă. Minimul de 59 % se înregistrează în intervalul iulie-august datorită valorilor maxime ale regimului termic.

Circulația atmosferică

Vânturile au o frecvență destul de mare atingând un procent de 60 % anual. Cele mai importante sunt vânturile de vest, crivățul și austrul, legate de distribuția principalilor centrii barici. Uneori pe parcursul aceleiași zile se pot schimba atât direcția cât și intensitatea vântului. Crivățul bate din est aducând geruri și viscole iarna, este vânt uscat generat de acțiunea anticiclonică din nord - estul Europei.

Fenomenul de viscol nu depășește niciodată o durată mai mare de trei zile. El poate avea viteze foarte mari producând pagube prin rupere de pomi, stâlpi. Uneori vara în condițiile supraîncălzirii suprafeței terestre iau naștere mișcări violente ale atmosferei numite „vijelii” care pot dezrădăcina arborii mai șubrezi, stâlpii și provoacă uneori pagube însemnate.

În ceea ce privește manifestarea unor fenomene meteorologice în teritoriu precum înghețul,

bruma, ceața, chiciura, și poleiul, deosebit de importante sunt caracteristicile reliefului.

Astfel, cele mai scăzute temperaturi se înregistrează pe luncile râurilor Argeș și Doamnei și în consecință aici se produc cele mai mari înghețuri și cele mai groase brume. De asemenea, când ceața se formează pe văi, din avale spre amonte, ea poate cuprinde lunca și terasele inferioare în timp ce terasele superioare pot rămâne libere de ceață.

În concluzie, Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, aparține climei temperat - continentale care se caracterizează prin veri calde cu precipitații moderate și ierni nu prea reci cu viscole rare și frecvente intervale de încălzire care duc la topirea rapidă a stratului de zăpadă. Primăvara concomitent cu creșterea temperaturii, crește și cantitatea de precipitații, toamna este caldă și se constată existența unui deficit de umiditate.

2.2.5.

Soluri/subsoluri

Solul reprezintă unul dintre elementele importante ale complexului fizico-geografic, cu implicații deosebite în modul de valorificare a terenurilor și în definirea specificului agricol al

zonei. În zonă, depozitul de solidificare s-a format mai întâi pe terase, ducând ulterior la formarea solurilor actuale - soluri mai evoluate pe terasele superioare, mai vechi.

Pe podurile teraselor s-au dezvoltat preluvosoluri, luvosoluri si alosoluri, cu atât mai evoluate, cu cât vârsta teraselor este mai mare. Majoritatea preluvosolurilor prezintă un orizont B argilos care le conferă un caracter vertic, și sunt caracterizate printr-un proces de pseudogleizare generat de stagnarea apei meteorice. Orizontul superior al acestor soluri prezintă o textură mijlocie, rar mijlociu fină.

Pe versanții văilor sau pe frunțile teraselor, cu pante moderate, sub 5%, s-au format luvosoluri. Pe pantele mai mari, de la 5% până la 35% caracterizate printr-o erodabilitate ridicată, întâlnim soluri preluvosoluri, regosoluri. Toate pantele se remarcă prin prezența pietrișurilor, materialul din baza tuturor teraselor.

Pe fundurile de vale, în luncile ferite de viituri și pe terasa inferioară a Argeșului s-au dezvoltat soluri brune eumezobazice. În cadrul luncilor, mai apar aluvisoluri, slab sau moderat gleizate, iar pe suprafețele cu ape freatice aproape de suprafață s-au dezvoltat gleiosoluri mlăștinoase. Aluviosolurile prezintă în general la suprafață textură grosieră fiind alcătuite din nisip lutos sau lut nisipos.

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

Distribuția vegetației în cele trei unități majore de relief - Subcarpații Getici, Piemontul Getic și Câmpia Înaltă a Piteștiului - se înfățișează diferit remarcându-se o zonalitate – etajare, în altitudine a speciilor și asociațiilor vegetale impusă de desfășurarea reliefului pe o diferență altimetrică specifică precum și de condițiile geografice caracteristice fiecărei trepte de relief - în special de condițiile climatice, la care se adaugă rolul și intervenția activității antropice.

Vegetația zonală

include specii și asociații vegetale corespunzătoare etajului de vegetație nemoral. Etajul nemoral include pădurile de foioase care sunt dispuse în două subetaje al pădurilor de fag și al pădurilor de gorun. Făgetele se întind pe suprafețe însemnate din bazinul superior și mijlociu al Râului Doamnei. Pădurile de gorun se întâlnesc în zona subcarpatică a muscelelor unde urcă de la 600 m și până la 800 - 850 m alcătuind gorunetele pure.

Pajiștile colinare din sectorul mijlociu și inferior sunt alcătuite din specii precum:

Festuca rupicola, Agrostis tenuis ,

Danthoria provincialis,

păiușul roșu

Festuca rubra,

trifoiul mărunt

Trifolium repens , iarba vântului

Agrostis alba , firuța

Poa augustifolia, P. laxa.

Vegetația azonală cuprinde vegetația de luncă în componența căreia se disting două asociații principale: pădurile de luncă, numite și zăvoaie și pajiștile de luncă .

Activitatea de teren,

derulată între anii 2012 - 2015, a evidențiat faptul ca nu există un tip de habitat de luncă, zăvoaiele după 1990, suferind grave transformări, fiind decimate în mare măsură.

Vegetația acvatică este alcătuită în zona subcarpatică și piemontană din papură

Typha latifolia , stuful

Phragmites communis

și rogozul

Carex pseudocyperus

formând asociații heterogene, din crinul de baltă - Botomus umbellatus

numit roșeață și mana apei

Glyceria aquatica , alături de care se mai găsesc țipirigul

Scyrpus lacustris

și iarba mlaștinii sau rugina

Juncus effusus.

Vegetația cultivată se găsește pe suprafețe unde predomină culturile agricole și pomicultura.

2.3.2.

Habitate

2.3.2.1.

Habitate Natura 2000

În Formularul Standard al sitului nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5. Alte habitate și specii relevante.

2.3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

Habitatele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul

2.3.5.3.

2.3.3.

Flora de interes conservativ

2.3.3.1.

Plante inferioare

2.3.3.2.

Plante superioare

În Formularul Standard nu au fost identificate specii de plante de interes conservativ. Plantele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5. Alte habitate și specii relevante.

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

2.3.4.1.

Ihtiofauna

În Formularul Standard nu au fost identificate specii de pești de interes conservativ.

2.3.4.2.

Herpetofauna

În Formularul Standard nu au fost identificate specii de reptile și amfibieni de interes conservativ.

2.3.4.3.

Avifauna

Ecologia speciilor de păsări observate în ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș în

perioada martie 2012 - mai 2013

Constanța - C - este un indicator ce exprimă continuitatea unei specii într-o anumită zonă și reprezintă raportul dintre numărul de probe în care apare o anumită specie și numărul total de probe analizate. În funcție de valoarea constanței, speciile se pot grupa în: specii euconstante - C4, prezente în 75,1-100% din probe, specii constante -C3, prezente în 50,1-75% din probe,

specii accesorii -C2, prezente în 25,1-50% din probe și specii accidentale C1, prezente în

1-25% din probe.

Dominanța D am calculat-o pornind de la abundența absolută. Ea arată ce relație se stabilește între efectivul unei specii și suma tuturor indivizilor speciilor din aria studiată. În funcție de valoarea procentajului rezultat, speciile se împart în: specii eudominante W5, când procentajul este de peste10,1%, specii dominante W4, când procentajul este cuprins între 5,1-10%, specii subdominante W3, când procentajul este cuprins între 2,1-5%, specii recedente W2, când procentajul este cuprins între 1,1-2% și specii subrecedente W1, când procentajul este sub 1,1%. Indicele de semnificație ecologică Dzuba –W, reflectă relația dintre indicatorul structural constanța și cel productiv, dominanța arătând poziția unei specii într-o biocenoză. În funcție de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor într-o anumită arie cercetată. După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: specii eudominante W5 când indicele are valori mai mari de 10%, specii dominante W4, când indicele are valori cuprinse între 5,1 și 10%, specii subdominante W3, când indicele are valori între 1,1 și 5%, specii recedente W2, când indicele are valori între 0,1 și 1% și specii subrecedente W1, când indicele are valori sub 0,1%.

Pentru a stabili relațiile de dominanță dintre ordinele de păsări identificate în ecosisteme, s-a folosit indicele de relație IR.

În perioada martie 2012 - mai 2013 - perioada de primăvară, pe lacurile din componența sitului au fost observate 38 de specii - 40,43% euconstante C4, 32 de specii - 34,04% constante C3 și 24 de specii -25,53% accesorii C2. Nici o specie - 0% nu a fost accidentală C1.

Constanța, dominanța și indicele de semnificație ecologică Dzuba.

Tabelul nr. 4

Nr.

Specia

Categorie

constanță

Categorie

dominanță

Categorie indice de semnificație

1.

Podiceps cristatus

C4

D2

W3

2.

Tachybaptus ruficollis

C2

D2

W2

3.

Phalacrocorax carbo

C4

D4

W4

4.

Phalacrocorax pygmeus

C3

D2

W2

5.

Ixobrychus minutus

C3

D1

W2

6.

Egretta garzetta

C4

D1

W2

7.

Egretta alba

C2

D1

W1

8.

Ardea cinerea

C4

D1

W2

9.

Nycticorax nycticorax

C4

D1

W2

10.

Ciconia ciconia

C4

D1

W2

11.

Cygnus olor

C4

D1

W2

12.

Anas platyrhynchos

C4

D5

W5

13.

Anas querquedula

C3

D1

W2

14.

Anas crecca

C3

D3

W3

15.

Aythya fuligula

C4

D4

W4

16.

Aythya ferina

C4

D3

W3

17.

Bucephala clangula

C2

D1

W1

18.

Buteo buteo

C2

D1

W1

19.

Accipiter gentilis

C2

D1

W1

20.

Accipiter nisus

C2

D1

W1

21.

Circus aeruginosus

C3

D1

W1

22.

Falco subbuteo

C3

D1

W1

23.

Falco tinnunculus

C4

D1

W2

24.

Phasianus colchicus

C4

D1

W2

25.

Coturnix coturnix

C2

D1

W1

26.

Rallus aquaticus

C2

D1

W1

27.

Gallinula chloropus

C3

D1

W2

28.

Fulica atra

C4

D4

W4

29.

Vanellus vanellus

C3

D1

W2

30.

Calidris alpina

C2

D1

W1

31.

Actitis hypoleucos

C2

D1

W1

32.

Tringa ochropus

C4

D1

W1

33.

Tringa glareola

C3

D1

W1

34.

Recurvirostra avosetta

C2

D1

W1

35.

Himantopus himantopus

C3

D1

W1

36.

Larus

C4

D3

W3

37.

Larus ridibundus

C4

D1

W2

38.

Chlidonias hybridus

C3

D1

W2

39.

Streptopelia decaocto

C4

D1

W2

40.

Cuculus canorus

C3

D1

W2

41.

Apus apus

C2

D1

W1

42.

Alcedo atthis

C4

D1

W2

43.

Upupa epops

C4

D1

W2

44.

Picus viridis

C4

D1

W1

45.

Picus canus

C2

D1

W1

46.

Dendrocopos major

C2

D1

W1

47.

Dendrocopos syriacus

C2

D1

W1

48.

Dendrocopos medius

C2

D1

W1

49.

Dendrocopos minor

C2

D1

W1

50.

Galerida cristata

C3

D1

W1

51.

Alauda arvenșis

C4

D1

W2

52.

Riparia riparia

C3

D2

W3

53.

Hirundo rustica

C4

D3

W3

54.

Delichon urbica

C3

D3

W3

55.

Anthus trivialis

C4

D1

W1

56.

Anthus campestris

C2

D1

W1

57.

Motacilla flava

C3

D2

W2

58.

Motacilla alba

C4

D2

W3

59.

Lanius collurio

C3

D1

W1

60.

Oriolus oriolus

C3

D1

W1

61.

Sturnus vulgaris

C4

D4

W4

62.

Garrulus glandarius

C4

D1

W2

63.

Pica pica

C4

D1

W3

64.

Corvus monedula

C4

D3

W3

65.

Corvus frugilegus

C4

D3

W3

66.

Corvus corone cornix

C4

D1

W2

67.

Corvus corax

C3

D1

W2

68.

Troglodytes troglodytes

C3

D1

W1

69.

Locustella luscinioides

C3

D1

W1

70.

Locustella fluviatilis

C2

D1

W1

71.

Acrocephalus

C3

D1

W2

72.

Acrocephalus scirpaceus

C3

D1

W2

73.

Acrocephalus arundinaceus

C3

D1

W2

74.

Sylvia communis

C3

D1

W2

75.

Sylvia curruca

C3

D1

W2

76.

Phylloscopus collybita

C4

D1

W2

77.

Phoenicurus ochruros

C3

D1

W1

78.

Erithacus rubecula

C4

D1

W2

79.

Luscinia megarhynchos

C3

D1

W1

80.

Luscinia luscinia

C2

D1

W1

81.

Turdus merula

C4

D1

W2

82.

Turdus philomelos

C2

D1

W1

83.

Parus caeruleus

C3

D1

W2

84.

Parus major

C4

D1

W2

85.

Aegithalos caudatus

C2

D1

W1

86.

Sitta europaea

C2

D1

W1

87.

Passer domesticus

C4

D1

W2

88.

Passer montanus

C4

D2

W3

89.

Fringilla coelebs

C3

D1

W2

90.

Carduelis carduelis

C4

D1

W2

91.

Carduelis cannabina

C3

D1

W1

92.

Emberiza schoeniclus

C4

D1

W2

93.

Miliaria calandra

C3

D1

W1

94.

Emberiza citrinella

C2

D1

W1

Legendă:

Constanța: C1 – specii accidentale, C2 – specii accesorii, C3 – specii constante, C4 – specii euconstante; Dominanța: D1 – specii subrecedente, D2 – specii recedente, D3 – specii subdominante, D4 – specii dominante, D5 – specii eudominante; Indicele de semnificație ecologică Dzuba: W1 – specii

subrecedente, W2 – specii recedente, W3 – specii subdominante, W4 – specii dominante, W5 –

specii eudominante.

Referitor la dominanță, 1 specie -1,06% a fost eudominantă / D5, 4 specii 4,26% au fost dominante / D4, 7 specii 7,45% au fost subdominante / D3, 7 specii -7,45% au fost recedente și 75 de specii - 79,79% au fost subrecedente.

După indicele de semnificație ecologică Dzuba, 1 specie - 1,06% a fost eudominantă / W5, 4 specii /4,26% au fost dominante / W4, 12 specii 12,77% au fost subdominante / W3, 38 de specii /40,43% au fost recedente și 39 de specii /41,49%, au fost subrecedente.

Ornitofauna observată în perioada martie - mai 2013 aparține la 14 ordine - Tab. 4. Ordinele

Anseriformes

și

Passeriformes

au fost în fiecare lună supradominante. Ordinul

Pelecaniformes

a fost întotdeauna dominant iar ordinul

Gruiformes

doar în luna martie, pentru ca în lunile aprilie și mai să fie complementar. Celelalte ordine, luate individual, au fost complementare în fiecare lună.

Indicele de relație al ordinelor de păsări observate pe lacurile de acumulare din componența ROSPA0062 în perioada martie - mai 2013.

Tabelul nr. 5

Ordinul

Martie

Aprilie

Mai

Perioadă

Podicipediformes

4,94

1,53

1,02

3,19

Pelecaniformes

10,36

9,1

7,42

9,41

Anseriformes

51,1

25,1

16,38

36,75

Gruiformes

10,31

6,77

6,59

8,56

Charadriiformes

5,85

5,99

4,93

5,7

Passeriformes

14,8

46,82

55,92

32,14

Alte ordine

2,65

4,7

7,74

4,26

Legendă:

Alte

ordine:

Ciconiiformes, Falconiformes, Galliformes, Columbiformes, Cuculiformes, Apodiformes, Coraciiformes și Piciformes.

Referitor la participarea globală a ordinelor la populația de păsări din perioada martie - mai 2013, se constată că ordinele

Anseriformes

și

Passeriformes

au fost supradominante, ordinele

Pelecaniformes

și

Gruiformes

au fost dominante iar celelalte ordine au fost complementare.

Specii de păsări protejate prin Directiva 2009/147/CE, observate în lunile martie, aprilie, mai Grupul cormorani, pelicani

Ordinul Pelecaniformes

Include pelicani, cormorani, faetoni, corbi de mare, păsări gât șarpe, cca 57 de specii, grupate în 6 familii, toate specii legate de apă. Sunt acvatice, marine și de apă dulce, de taliemare sau mijlocie. Prezintă cioc lung și puternic, având falca inferioară prevăzută cu un sac gular extenșibil, unde își adună hrana. Picioarele cu toate cele patru degete unite printr-o membrană interdigitală. Penajul lor este abundant și des. Puii nidicoli sunt hrăniți prin regurgitare. În fauna noastră întâlnim două familii, legate de ținuturi întinse de bălți și de zone inundabile, cu mari întinderi de stufărișuri și păduri de sălcii.

Familia Phalacrocoracidae

Cuprinde păsări cu corpul mai zvelt și mai mic decât al pelicanilor; picioarele plasate în partea posterioară a corpului, pe uscat pasărea se sprijină mai mult pe coadă formată din pene rigide. Zboară cu gâtul întins. Înoată și se scufundă bine. Ciocul este relativ lung, terminat printr- un cârlig. Când penajul se udă, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, deoarece nu au glande uropigiene.

Cuibăresc, în general, în colonii simple - cormorani mari sau mixte - cormorani mici, în sălcii sau pe stâncile din apropierea țărmului. La noi în țară există trei specii: cormoranul mare -

Phalacrocorax carbo , în mare parte sedentar, cormoranul mic - Phalacrocorax pygmeus , oaspete de vară, rar iarna și cormoranul moțat -

Phalacrocorax aristotelis , cu apariție accidentală. Cormoranul mic este ocrotit, fiind specie vulnerabilă, în principal în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, dar și pe lacuri și bălți cu vegetație abundentă și sălcii, ca loc de amplasare a cuiburilor. Efectivul: 85% din efectivul european. În Delta Dunări, circa 6000 perechi clocitoare. Pe lacurile cercetate întâlnim două specii: cormoranul mare -

Phalacrocorax carbo

și cormoranul mic -

Phalacrocorax pygmeus , prezente pe toate cele șase lacuri.

Phalacrocorax pygmeus

- Cormoran mic

Încadrare sistematică:

Clasa:

Aves

Ordinul:

Pelecaniformes

Familia:

Phalacrocoracidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Cod specie: A 393

Statut: specie vulnerabilă.

Cormoranul mic este ocrotit, fiind specie vulnerabilă pe plan global, dar mai ales în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, dar și pe lacuri și bălți cu vegetație abundentă și sălcii, ca loc de amplasare a cuiburilor. Efectivul national: 85% din efectivul european.

Penajul este negru cu nuanțe arămii pe aripi, capul fiind negru-cafeniu. Tinerii ventral alb- murdar, având gâtul tot alb; cioc gălbui. În aria cercetată, este prezent pe toate cele 6 lacuri.

Situația în Europa

Aproximativ 75% din teritoriul arealului cormoranului mic se află în Europa. Efectivul european actual ajunge la 27000 – 37000 perechi clocitoare, două treimi dintre acestea aflându-se în România și Azerbaidjan. Tendințe populaționale pozitive se evidențiază în prezent în Serbia, Muntenegru și România, astfel încât populația europeană nu este periclitată, în faza actuală. Prezintă tendințe crescătoare ale efectivelor și în bazinul mijlociu al râului Argeș.

Habitatul speciei cuprinde lacuri și bălți întinse, cu vegetație abundentă, dar și cu sălcii ca loc de amplasare a cuiburilor. Se hrănește pe ape relativ întinse, adesea pe bazinele piscicole abandonate din deltă. Mai ales iarna cormoranii mici se întâlnesc pe lacurile de acumulare cercetate, în special pe lacul Pitești.

Efectiv:în România cuibăresc în prezent aproximativ 30% din populație europeană de cormorant mic.

Biologie: Cuibărește în colonii mixte împreună cu cormoranul mare, stârci, egrete și țigănuși. Cuiburile sunt construite în sălcii, mai rar în stuf.

Hrana cormoranului constă din pești mărunți și alte animale acvatice. În ultimele două decenii se constată că tot mai mulți cormorani mici iernează în țară, dar nu numai în Dobrogea, ci și pe ape interioare, mai ales pe lacuri de baraj, cum sunt și lacurile de acumulare de pe Argeș. Iarna are loc o extindere a ariei de distribuție a cormoranului mic, pe cuprinsul țării noastre, în sens centrifug față de aria de cuibărit. Menționăm că în cursul lunilor de vară, păsări imature neclocitoare staționează și pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeș.

Factori limitativi:

-

asanarea bălților de pe cursul inferior al râurilor, transformarea unor bălți și lacuri în

bazine piscicole;

-

campaniile de combatere a păsărilor ihtiofage;

-

distrugeri ilegale de cuiburi, de către pescari profesioniști, împușcarea păsărilor care căutau hrana în ferme piscicole;

-

moartea prin înec a păsărilor care intră întâmplător în setcile pescarilor;

-

intoxicarea cu metale grele și pesticide. Statut: specie vulnerabilă

Redresarea populației de cormoran mic din țara noastră, care se înregistrează în ultimele două decenii, se datorează atât protecției de care beneficiază avifauna, cât și unei tendințe pozitive de ansamblu a speciei, observabilă pe aproape întreg arealul ei.

Grupul stârci, lopătari, berze

Ordinul Ciconiiformes

Reunește specii, cunoscute sub numele de stârci, egrete, berze, lopătari, ibiși - circa 150 specii incluse în cinci familii. Sunt păsări semiacvatice și acvatice de talie mare și mijlocie, cu ciocul, gâtul și picioarele lungi - picioroange. Degetele anterioare sunt unite printr-o membrană interdigitală, coadă scurtă, aripi late și rotunde. Majoritatea se hrănesc cu animale mici pe care le prind în ape puțin adânci sau pe vegetația acvatică. Unele au penele lungi ornamentale în cursul perioadei de cuibărit. Depune 2-6 ouă, puii nidicoli; majoritatea sunt coloniale.

Populează regiunile calde și temperate, lipsind din zonele polare. Sunt răspândite pe malul apelor dulci, curgătoare sau a bălților sau a lacurilor și a terenurilor mlăștinoase. Monogame, cuibăresc în stufărișurile apelor sau în arbori și arbuști sau alte obiecte înalte - stâlpi de telegraf - și chiar pe sol.

Ciconiformele

sunt larg răspândite în zonele joase, cu bălți, lacuri și mlaștini întinse, în special în Delta Dunării. La noi în țară se regăsesc 3 familii.

Familia Ardeidae

Este cea mai numeroasă în specii, cunoscute sub numele de stârci. Cuprinde specii cu cioc drept ascuțit la vârf, zburând lent cu gâtul în formă de „S”. Majoritatea cuibăresc în colonii. Unele specii prezintă pene alungite, ornamentale cum este egreta. Cuibăresc în colonii, în arbori dar și în tufărișuri. Sunt frecvente în zonele cu bălți întinse și în cele inundabile cu stufărișuri bogate și în Delta Dunării. La noi în țară se întâlnesc 9 specii, 6 oaspeți de vară: stârcul pitic -

Ixobrychus minutus , egreta mică -

Egretta garzetta , stârcul galben -

Ardeola ralloides , stârcul de cireadă -

Bubulcus ibis , stârcul roșu -

Ardea purpurea , stârcul de noapte -

Nycticorax nycticorax

și restul oaspeți de vară, rar iarna buhaiul de baltă –

Botaurus stellaris , egreta mare –

Egretta alba , stârcul cenușiu –

Ardea cinerea

din care 6 sunt protejate incluse în Cartea Roșie a Vertebratelor.

-

stârcul de noapte, în deltă circa 4000-5000 perechi, în interiorul țării 1000-2000 perechi clocitoare;

-

stârcul galben, în deltă 3000-3500 perechi, 30 % din efectivul european;

-

stârcul de cireadă, numărul maxim a fost atins în 1999, de 12 perechi ;

-

stârcul roșu, în țară 800- 1200 perechi clocitoare, dintre care 500 cuibăresc în Delta Dunării;

-

egreta mică, 3000 perechi clocitoare, dintre care cca. 2400 în deltă și circa 600 în interiorul țării.

Ixobrychus minutus

- Stârc pitic

De culoare gălbui, creștetul, mijlocul spatelui și aripile negru-verzui la masculi; cafeniu-roșcat la femele și pui;

Situația în Europa: în prezent are un statut conservativ nefavorabil - SPEC 3; tendința populațională stabilă. Efectivul total este estimat la 30000 - 41000 perechi clocitoare.

În România efectivul clocitor este de cca. 10000 - 20000 de perechi. În zona studiată 40 - 70 de perechi, se întâlnesc pe lacurile de acumulare, în special pe lacurile Zigoneni și Bascov.

Habitat: regiuni mlăștinoase bogate în vegetație, bălți mari acoperite cu stuf.

Nycticorax nycticorax

- Stârc de noapte

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Ardeiformes

Familia

Ardeidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Adultul se distinge printr-un corp robust și penajul colorat

în negru, gri și alb; gât și

picioare relativ scurte.

Situația în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 3: în declin, cu un efectiv de 60 000 – 80 000 de perechi. În deltă 4000 -5000 perechi, în interiorul țării 1000 – 2000 perechi clocitoare -10% din populația europeană. În zona de studiu efectivul clocitor este estimat la 15- 30 perechi. S-a constatat că abandonarea unei colonii este ireversibilă, căci perechile de stârci de noapte nu revin niciodată într-un loc pe care l-au părăsit.

Habitat: bazine acvatice eutrofe - lacuri, bălți, heleștee sau iazuri, în apropierea cărora sau pe cuprinsul cărora se află vegetație arborescentă, zăvoaie, păduri de luncă, păduri de alte tipuri, plantații forestiere folosite drept ca habitate de cuibărit. În afara perioadei de reproducere nu mai este legat de vegetația lemnoasă. Se hrănește în ape puțin adânci, în lungul tărmurilor sau în mlaștini.

Statut :

specie vulnerabilă

Egretta alba

- Egretă mare

Penajul este alb uniform. Se acomodează greu cu prezența omului în mediul său de viață. Răspândire generală.

Specie cosmopolită, răspândită în zonele temperate și tropicale ale globului, fiind mai abundentă în acestea din urmă. Sedentară sau migratoare.

Situația în Europa: arealul european actual este relativ restrâns și evident discontinuu.

Are un statut conservativ favorabil, determinat de tendința populațională pozitivă, recentă și

actuală. Efectivul total este estimat la 11 000 - 24 000 perechi clocitoare. În aspectul hiemal, mai

rar în prevernal, se pot observa cu ușurință și în zona lacurilor de acumulare din bazinul mijlociu al râului Argeș.

Factorii limitative: în România, efectivele de egrete mici și mari au scăzut datorită împușcării lor pentru a li se lua penele ornamentale sau au căzut victime campaniei de combatere a păsărilor ihtiofage.

Habitat: bălți și lacuri întinse, cu stuf și alte plante palustre. Se hrănește în mlaștini și bălți, în ape relativ puțin adânci. Exemplarele observate în aspectul hiemal stau pe lângă bălțile neînghețate.

Protecție: este declarată monument al naturii. Protejată prin Legea 13/1993, Convenția Berna, Anexa 2.

Statut: specie periclitată .

Egretta garzetta -

Egretă mică

Complet albă, degetele galbene care contrastează cu picioarele galbene.

Situația în Europa: are un statut conservativ favorabil, determinat de tendința populațională pozitivă, recentă și actuală. Efectivul european este estimat la 65 000 – 90 000 perechi clocitoare. În timpul verii, egrete mici se pot observa cu ușurință și în zona lacurilor de acumulare din bazinul mijlociu al râului Argeș.

Habitat: bălți și lacuri, de preferință mari, cu stufăriș, pâlcuri de arbori, cu întinderi de apă puțin adâncă și terenuri inundate. În Delta Dunării cuibărește mai ales în zăloage. În interiorul țării cuibărește în păduri naturale, plantații de salcâm și pin, zăvoaie. Se hrănește în ape stagnante puțin adânci, naturale sau amenajate, sau în lungul malurilor.

Factorii limitativi: în România, efectivele de egrete mici și mari au scăzut datorită împușcării lor pentru a li se lua penele ornamentale sau au căzut victime campaniei de combatere a păsărilor ihtiofage.

Declararea speciei ca monument al naturii și interzicerea împușcării ei, asigurată prin legislația de vânătoare, au favorizat sporirea continuă a efectivelor, astfel încât considerăm că în prezent egreta mică nu este periclitată, dar rămâne totuși o specie vulnerabilă, dependentă de măsurile de protecție. Protecție: este declarată monument al naturii.

Statut: specie vulnerabilă.

Familia Ciconidae

Cuprinde berzele. Au aripi lungi și late. În zbor țin gâtul și picioarele întinse. În penaj predomină culoarea alb și negru: penaj alb cu excepția remigelor de culoare neagră la barza albă și penaj negru cu excepția pieptului și a abdomenului de culoare neagră la barza neagră.

Cuibăresc în cupluri solitare, pe arbori sau pe acoperișul caselor. Barza albă este o specie a terenurilor deschise cu preferință pentru pajiști și pășuni umede, iar barza neagră populează regiunile împădurite în apropierea unor lacuri, râuri sau a terenurilor mlăștinoase, ca habitat trofic. Poate fi întâlnită și pe râuri de munte.

La noi: barza albă -

Ciconia ciconia

și barza neagră -

Ciconia nigra , ambele oaspeți de vară și specii vulnerabile, înscrise și în Cartea Roșie:

-

barza albă, efectivul actual este estimat la 4000-6000 perechi clocitoare

-

barza neagră, probabil între 40 și 120 perechi clocitoare.

Pe perioada cercetării - 2012 - 2013, a fost înregistrată o singură specie: barza alba -

Ciconia ciconia , pe lacurile studiate cu excepția lacului Pitești.

Ciconia ciconia

- barză albă Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Ciconiiformes

Familia

Ciconiidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Situația în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 2; efectivul european este estimat la 200 000 de perechi. Recent, se remarcă o concentrare a berzelor pe văile râurilor mari, în vecinătatea lacurilor de acumulare, ca habitat trofic. Recensământul național realizat în 2004 a identificat și localizat un număr de peste 3 500 de perechi. Succesul cuibăritului depinde de nivelul resurselor trofice, care la rândul său este influențat, în mare măsură, de condițiile climatice. Mortalitatea berzelor pe traseul drumurilor lor de migrație și în cartierele lor de iernare se resimte direct asupra nivelului populațiilor clocitoare europene. Efectivul clocitor din zona sitului, estimat la 3-6 perechi.

Habitat: sate și periferiile unor orașe, în ținuturile joase; rară în unele depresiuni intramontane până la altitudinea de 800 m. Prezența perechilor clocitoare este condiționată de existența în apropierea cuiburilor a unor habitate convenabile de hrănire cum sunt pajiști umede, smârcuri, mlaștini.

Factorii limitativi: restrângerea zonelor umede, în trecut colectivizarea agriculturii care a dus la scăderea

biodiversității -

restrângerea

ofertei trofice; „urbanizarea”

satelor, extinderea rețelelor electrice de înaltă și medie tensiune, posibil pericol de accidentare, mai ales pentru păsările tinere prin coliziune sau/și prin electrocutare, distrugerea deliberată a cuiburilor construite pe stâlpii de electricitate, utilizarea insecticidelor și rodenticidelor în practica agricolă.

Statut :

specie vulnerabilă .

Grupul lebede, gâște, rațe Ordinul

Anseriformes

Cuprinde păsări înotătoare, de talie mare, cu gâtul relativ lung. Acest ordin este reprezentat de familia

Anatidae , cu circa 160 de specii, ce populează toate regiunile globului mai puțin zonele arctice. Reunește păsări acvatice cum ar fi: lebede, gâște, rațe, călifari, ferestrași. Păsări înotătoare de talie relativ mare, cu gâtul relativ lung. Bune zburătoare și unele scufundătoare cu corpul alungit, robust, ușor comprimat dorso-ventral. Penajul este des, compact, cu mult puf, variat, colorat la unele specii cu dimorfism sexual. Ciocul este turtit dorso -ventral și acoperit de o formațiune cornoasă moale, iar maxilarul este curbat la vârf, ca o „ unghie” peste capătul terminal al mandibulei. Pe marginea ciocului prezintă lamele cornoase un fel de filtru, servind la filtrarea apei și la tăierea vegetației cu care se hrănesc. Picioarele relativ scurte, tarsul golaș, degetele anterioare unite prin membrană interdigitală completă. Glanda uropigiană este bine dezvoltată.

Sunt păsări monogame,

dar masculul nu participă de regulă la clocit și nici la creșterea puilor.

Cuibăresc în

mijlocul

vegetației

bălților, prin

lunci sau

pe malurile

din

apropiere, în semănături, scorburi, în arbori, ascuns printre sălcii sau în cuiburile vechi ale altor păsări. Puii sunt nidifugi. Ca hrană folosesc vegetația acvatică și cea din locurile umede, semințe, precum și unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundație. Populează ținuturile din vecinătatea apelor dulci și salmastre, fiind deosebit de frecvent, ca specii și indivizi, în Delta Dunării, precum și în multe bălți interioare din zonele joase și chiar pe lacurile de acumulare. Constituie specii de interes cinegetic.

Familia

Anatidae

cuprinde următoarele subfamilii:

Subfamilia

Cygninae

grupează lebedele, păsări de apă dulce din genul

Cygnus , mari, masive, albe, cu gât lung. Mers greoi, clătinat. Ambele sexe au penaj asemănător având o alură maiestoasă pe apă. În căutarea hranei - de origine vegetală, își afundă capul și gâtul în apă. Sunt răspândite în ținuturile acvatice și de inundații. Depun 3 -10 ouă. Cuibăresc în mijlocul vegetației bălților sau în desișuri pe malurile din apropiere. La noi, în țară există trei specii:

-

lebăda de vară -

Cygnus olor , migrator parțial, cuibărind în stufărișuri, pe lacuri, râuri lente

și canale uneori aproape de prezența umană;

-

lebăda de iarnă -

Cygnus cygnus , oaspete de iarnă, cuibărind în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri și mlaștini;

-

lebăda mică -

Cygnus columbianus , accidentală-cuibărind în tundra arctică.

Cygnus olor -

Lebăda de vară

Penajul este alb curat, ciocul prevăzut în urma nărilor cu o cocoașă neagră. Picioarele cafenii sau negre.

Situația în Europa: statut de conservare favorabil - NON-SPEC: stabilă. Efectivul total este estimat la 86 000 - 120 000 perechi. Datorită măsurilor de protecție se găsește într -o ușoară expansiune teritorială și creștere numerică în mai multe țări. Menționăm tendința păsărilor de a deveni sedentare sau de a se deplasa iarna pe distanțe mai scurte decât o făceau

în

urmă

cu

câteva

decenii. În România efectivele clocitoare sunt stabile sau în ușoară creștere. În zona sitului Lacurile de acumulare de pe Argeș, efectivul clocitor este estimat la 1 -3 perechi. Lebedele care poposesc iarna pe lacurile de acumulare de pe Argeș, sunt păsări venite din ținuturile nordice îndepărtate.

Habitat: lacuri întinse, eutrofe, cu stufăriș abundent și alte plante palustre, în același timp cu suprafețe întinse de apă libere.

Biologie: lebedele de vară construiesc cuiburi masive în stuf; ponta constă din 5-8 ouă, uneori mai multe depuse în luna aprilie sau începutul lunii mai. Clocește doar femela. Păsările adulte prezintă manifestări agresive față de alte păsări.

Factori limitative: fiind protejată prin lege și, în plus, privită cu simpatie de oameni, nu este direct amenințată. În trecut era vânată, astăzi un factor de risc îl reprezintă înghițirea accidentală de către lebede a cârligelor și greutăților de plumb folosite de pescari.

Alți factori: lipsa resurselor trofice în iernile foarte aspre dar și imobilizarea păsărilor în gheață în nopțile geroase.

În

iernile

aspre

este benefică hrănirea

păsărilor,

cu

porumb,

pâine,

furaje

granulate, respective spargerea gheții în jurul celor rămase captive în gheață.

Statut: specie vulnerabilă.

Grupul păsărilor de pradă de zi Ordinul

Falconiformes

Reprezintă un grup omogen, alcătuit din circa 300 de specii, răspândite aproape pe tot globul, în afara Polineziei orientale și a Antarcticii. Pot fi găsite la toate altitudinile.

Se caracterizează printr-o statură robustă, indiferent dacă sunt de talia unui sturz ori a unui condor. Ținuta este în general, aerodinamică, penajul rigid și bine lipit de corp, aripile puternice. Gușa este prezentă la toate speciile. Pentru imobilizarea prăzii, speciile, ce răpesc animale active, au cele patru degete prevăzute cu unghii ascuțite și tăioase. Ciocul este mai mult sau

mai puțin curbat, turtit lateral, având la baza mandibulei superioare o porțiune acoperită cu o membrană - ceroma - în care se deschid nările. Principalul lor simț este văzul. Polimorfismul mutațional este frecvent la multe specii, precum și coloritul penajului, care variază cu vârsta.

Trăiesc în perechi, masculii fiind mai mici decât femelele, cu excepția vulturidelor. Diferența de talie între sexe, în favoarea femelelor, este cu atât mai mare cu cât speciile se hrănesc cu prăzi mai active. Cuibul și-l instalează pe arbori, stânci, mai rar pe sol. Puii se nasc acoperiți cu un puf des, colorat deschis sau cenușiu; sunt nidicoli. Hrana constă din pradă vie, ca nevertebrate, dar mai ales vertebrate. Unele specii consumă resturi de animale sau diferite cadavre, altele fecale, fapt pentru care sunt utile prin rolul lor de„ igieniști “ai naturii.

Ordinul este reprezentat la noi prin două familii: Accipitridae și Falconidae - Radu D., 1983.

Familia

Accipitridae

Reprezintă un grup foarte numeros, cu răspândire cosmopolită care, deși foarte omogen în privința caracterelor, prezintă o gamă foarte largă de adaptări biologice în raport cu regimul lor alimentar specific. Talia lor variază de la aceea a unei acvile la cea a unei potârnichi, incluzând specii de la forme robuste și greoaie la cele zvelte și sprintene. Cuprinde cele mai îndrăznețe și feroce păsări.

În momentul de față, majoritatea speciilor acestei familii sunt mult împuținate, unele într-un continuu declin numeric, altele dispărute de pe o bună parte a arealului lor sau chiar amenințate cu totala dispariție. Cauza este vânarea lor nerațională și nejustificată de către om, otrăvirea lor prin substanțe toxice destinate altor specii răpitoare, modificarea habitatelor specifice, factori care au avut un efect cu atât mai nociv, cu cât au afectat specii cu prolificitate foarte redusă și care ating maturitatea sexuală la o vârstă târzie.

La noi în țară se întâlnesc 29 de specii, deși în ultimele decenii unele dintre ele nu au mai fost semnalate.

Circus aeruginosus -

Eretele de stuf

Are lungimea de 48 - 56 cm. Masculul are penele brun-roșcate, cu aripile și coada cenușii; femela este cafenie cu capul și bordurile aripilor bej. Cuibărește în stuf. Depunerea pontei are loc spre sfârșitul lunii aprilie. Cele 4 - 5 ouă albicioase-albăstrui sunt clocite timp de 32 - 33 de zile, mai mult de către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală și de nord-vest, precum și în sud-vestul Asiei. În iernile blânde se întâlnesc la noi unele exemplare nordice.

În țara noastră, este răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în stufărișuri întinse. Abundența maximă, în Delta Dunării.

Situația în Europa: statut de protecție: “Non-SPEC” specie care nu este concentrată în Europa și

cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de amenințare:

Mărimea populației europene cuibăritoare: 29000-39000 de perechi, în creștere ușoară

Efectiv în România: 700-1500 perechi

În aria protejată a fost observată în lunile aprilie și mai: 1 - 2 exemplare - în perimetrul lacurilor Zigoneni, Budeasa, Bascov și Pitești, în cursul anului 2013.

Grupul păsărilor de țărm - limicole Ordinul

Charadriiformes

Familia

Recurvirostridae

Cuprinde șapte specii de ciocîntorși și piciorongi. Au ciocul lung, fie drept, fie curbat în sus ca la ciocîntorși. Sunt limicole elegante, colorate în alb și negru, cu picioare foarte lungi și cioc subțire pe care îl țin puțin deschis, și-l deplasează la suprafața mâlului sau în apele puțin adânci în căutarea hranei, de la stânga la dreapta. Ponta cuprinde 3 -4 ouă.

La noi în țară se întâlnesc două specii ocrotite, ciocîntorsul și piciorongul - ambele

înscrise în Cartea Roșie:

Cioc întorsul -

Recurvirostra avosetta

este oaspete de vară, cuibărind în colonii destul de mari în golfurile

marine

puțin

adânci,

în

lagune

și

pe

lacurile

din

stepe.

În

țara

noastră, cuibăritor în Dobrogea, estul Munteniei, în câteva puncte din lungul Dunării, în amonte de Călărași. Populează lacurile salmastre, cu apă mică și fund noroios, în general lipsite de vegetație palustră, pe lângă maluri și insule. Local pe litoralul mării, pe țărmurile joase nisipoase, cu vegetație sărăcăcioasă, dar și pe țărmuri de ape dulci stagnante sau lent curgătoare. Populația clocitoare actuală este estimată la 200-350 perechi.

Piciorongul -

Himantopus himantopus

,

oaspete de vară, cuibărind în sud Europei, în mlaștini puțin adânci și în lagune, în colonii mici. La noi, în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm -Sinoe, Murighiol și altele. Populeză mlaștinile eutrofe - adâncime maximă, 20-25 cm cu plaje nisipoase sau mâloase și vegetație joasă, smîrcurile. Efectivul cuibăritor: 100-250 perechi din care 50% în zona complexului lagunar Razelm - Sinoe.

În perioada 2012 - 2013 au fost observate ambele specii:

Recurvirostra avosetta

pe lacul Zigoneni și

Himantopus himantopus

pe lacurile Zigoneni și Pitești.

Himantopus himantopus -

Piciorong

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Ciconiiformes

Familia

Ciconiidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Penajul este colorat în alb curat cu negru, cu picioarele surprinzător de lungi, masculul are spate negru, femela cu nuanțe maronii;

Situația în Europa: totalul populației europene este estimat la 28 000 – 56 000 perechi dintre care aproximativ 15 000 se află în Spania. Specia are un Statut de conservare favorabil - NON- SPEC: sigur, deși se înregistrează diminuări ale unor populații locale, ca urmare a modificărilor de habitat. La noi se găsesc câteva sute de perechi clocitoare în Dobrogea. În interiorul țării, există doar populații foarte restrânse numeric.

Habitat: mlaștini cu apă dulce sau ușor salmastră, puțin adânci - 20 – 25 cm, cu fund mâlos, plaje descoperite cu vegetație joasă sau pâlcuri de vegetație mai înaltă; maluri joase cu porțiuni mlăștinoase ale apelor lent curgătoare.

Factori limitativi: perechile cuibăritoare sunt afectate de variațiile de nivel ale apelor, de prădători precum câini, vulpi, câini-enoți, pescăruși, de pășunatul pe țărmurile bălților.

Protecție: declarat monument al naturii. Statut: specie periclitată

Recurvirostra avosetta

- Ciocântors, culic

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Charadriiformes

Familia

Recurvirostridae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Creștetul, ceafa, gâtul, umerii și mare parte din aripi negre. Două pete albe pe aripi, în rest tot corpul alb. Ciocul negru. Picioarele cenușii-albăstrui.

Situația în Europa: statut de conservare favorabil - NON-SPEC: sigur. Efectivul total fiind estimat la 35000 - 50000 perechi, dintre care jumătate se află în peninsula Iberică, Fra nța

și

Italia;

în

unele

țări efectivele sunt stabile sau în creștere. Cele mai abundente populații cuibăritoare sunt localizate în bazine acvatice artificiale.

Habitat: lacuri salmastre în mlaștini cu apă mica, cu adâncime sub 20 cm și fund mâlos, în locuri lipsite de vegetație palustră, pe lângă maluri și insule. Local pe litoralul mării, pe țărmurile joase nisipoase cu vegetație sărăcăcioasă; pe țărmurile cu nisip sau prundiș ale apelor dulci stagnante sau curgătoare.

Efectiv: populația clocitoare actuală este estimată la 200 - 350 de perechi. Concentrări de până la 300 de exemplare se observă la sfârșitul verii și toamna, în Dobrogea.

Factori limitative: principalul factor este deteriorarea habitatelor de cuibărit, prin dezvoltarea și extinderea stufului în urma îndulcirii apelor. Distrugerea cuiburilor de către vite, câini, copii, posibil și de către pescărușul cu picioare galbene și /sau de către pescărușul râzător sunt alți factori.

Menținerea unui nivel constant al apei după depunerea ouălor este esențială pentru a sigurarea succesului cuibăritului. Este necesară aplicarea unor măsuri eficiente pentru a opri accesul oamenilor, vitelor și câinilor în teritoriile unde cuibăresc păsările - garduri de sârmă ghimpată, șanțuri adânci pline cu apă, pază. Îndepărtarea dușmanilor naturali - răpitoare, câini și alții.

Statut: specie vulnerabilă.

Familia

Sternidae

Cuprinde chirighițe, chire și pescărițe, specii coloniale. Au aripi lungi și înguste, coadă scobită, cioc ascuțit. Picioarele scurte, cu membrană interdigitală scobită la degete. Prind prada din zbor de la suprafața apei. La noi în țară sunt localizate nouă specii din care: șapte specii oaspeți de vară - chirighița neagră /

Chlidonias niger , chirighița cu aripi albe /

Chlidonias leucopterus , chirighița cu obraz alb /

Chlidonias hybridus , chiră de mare /

Sterna sandvicensis , pescăriță râzătoare / Sterna nilotica , chiră de baltă /

Sterna hirundo , chiră mică /

Sterna albifrons

o specie de pasaj / pescăriță mare /

Sterna caspia

și o specie accidentală - chira polară /

Sterna paradisaea

foarte rar pe la noi. În Cartea Roșie sunt înscrise 3 specii:

-

pescărița râzătoare /

Sterna nilotica

cuibărește în colonii, rar și local în sudul Europei, pe bălți din regiuni de coastă și pe țărmuri nisipoase. Mai puțin legată de mare decât restul chirelor. Populația europeană este estimată la 5000-8000 perechi, cele mai mari efective aflându-se în Spania - 1800 perechi. În țara noastră este localizată în zona complexului lagunar Razim unde se presupune că încă mai cuibărește. Probabil nu mai multe de 40 de perechi. Populează lacurile puțin adânci, dulci sau salmastre, situate în ținuturi aride, în apropierea mării. Cuibărește pe grinduri sau insule, între pâlcuri de plante scunde.

-

chira de mare

Sterna sandvicensis

cuibărește în colonii, local pe insule de coastă, de obicei pe bancurile de nisip. Efectivul european este evaluat la 70-95 mii perechi. În țara noastră este

observată pe țărmurile Mării Negre

în zona complexului lagunar, precum și pe Insula Sacalin. Nu există dovezi recente care să ateste cuibăritul actual al chirei de mare pe litoralul românesc. Populează tărmuri și dune joase, nisipoase la mare sau în apropierea acesteia, fără vegetație sau cu vegetație scundă.

-

chira mică

Sterna albifrons

cuibărește în mici colonii pe coaste întinse, nisipoase sau cu pietriș, pe tărmuri marine și pe lacuri continentale. Este cea mai mică dintre chire. Populația clocitoare europeană însumează circa 37.000 perechi. La noi este observată în complexul lagunar Razim - Sinoe. Efectivul actual, incert, probabil nu mai mult de 300-400 perechi.

A fost observată o singură specie:

Chlidonias hybridus

la lacurile Vâlcele, Budeasa, Bascov și Golești.

Chlidonias hybridus

- Chirighiță cu obraz alb

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Charadriiformes

Familia

Sternidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Prezintă creștetul și ceafa negre, separate de surul albastru de la gât printr-o linie lată nazo- oculară albicioasă. Mantaua de culoare albă. Obrajii și gâtul albe. Pieptul sur întunecat, iar abdomenul sur-alb; tectricele subcodale albe. Ciocul roșu-sângeriu. Picioarele roșii.

Situația în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 3. Efectivul total este estimat la cca. 7900 - 18000 perechi; efectivele sunt stabile.

La noi, în țară, efectivul este estimat între 6000 și 10000 de perechi, larg răspândite în Delta Dunării și în zone umede din regiunile de câmpie. În aria studiată efectivul clocitor este de aproximativ 3-7 perechi.

Habitat: zone umede, terenuri mlăștinoase, țărmurile apelor.

Factori limitativi: reducerea și sistematizarea zonelor umede, modernizarea cursurilor de apă.

Grupul dumbrăvencelor și pescărușilor și al speciilor înrudite Ordinul

Coraciiformes

Acest ordin este foarte heterogen, diferitele familii asemănându-se mai mult prin modul de trai decât prin caracterele lor morfologice și cu excepția

Todidelor

care trăiesc în Antile ori a

Momotidelor

din continentul american, majoritatea speciilor sunt proprii regiunii tropicale a Lumii Vechi.

Ciocul, în general, este mare, alungit, dur și masiv, uneori dezvoltat enorm - păsări rinocer. Capul este mare, picioarele scurte. Penajul rigid este viu colorat. Cuibăresc în scorburi, cavități, crăpături de ziduri și maluri ori găuri subterane. Puii sunt nidicoli. Sunt păsări certărețe, bănuitoare, vioaie și neastâmpărate. Hrana este de origine animală. Speciile din familia Bucerotidelor consumă și fructe.

Ordinul este reprezentat la noi de 3 familii:

Alcedinidae, Meropidae, Coraciidae .

Familia

Alcedinidae

Alcătuiesc o familie numeroasă, cu peste 100 de specii, răspândite în zonele temperate și tropicale ale globului. Centrul principal de dispersiune îl constituie arhipelagurile oceanice până în Polinezia Orientală.

Sunt păsări mult specializate, cu picioarele sindactile, ca și

Meropidele . Au ciocul conic, puternic, drept și alungit. Aripile sunt scurte și rotunjite, coada și picioarele fiind de asemenea scurte. Capul este voluminos comparativ cu mărimea corpului Au un colorit frumos verde, albastru sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau în malurile apelor, unde își scobesc singure galeriile cuiburilor. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau mai ales cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat în prinderea peștilor, căzând vertical asupra lor, după o prealabilă pândă de pe o ramură de deasupra apei. La noi în țară trăiește o singură specie.

Alcedo atthis

- Pescărașul albastru

Are o lungime a corpului de 18 cm. Este prezent la noi tot timpul anului, însă iernile grele cauzează reduceri drastice de efectiv. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este cărămizie. Când apele bălților îngheață, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Cuibărește atât în ținuturile joase, cât și pe văile râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri și se află în fundul unor galerii pe care păsările și le sapă singure. Cuibărește din aprilie până în iunie; femela depune 4 - 8 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe. Iernează în sudul Europei, nordul Africii și sud-vestul Asiei, populațiile care vin din nordul arealului de cuibărit.

Situația în Europa – statut de protecție - “SPEC 3” - specie neconcentrată în Europa dar cu statut de conservare nefavorabil; statut IUCN de amenințare.

Mărimea populației europene cuibăritoare: 39000 - 91000 de perechi, cu efectiv stabil. Efectiv în

România: 2000-4000 perechi.

În aria protejată a fost observată cu efective reduse de 1 - 2 exemplare în lunile martie, aprilie și mai pe lacurile Budeasa, Bascov și Pitești.

Grupul ciocănitorilor Ordinul

Piciformes

Ordinul cuprinde aproape 400 de specii, răspândite în ținuturile Africii tropicale, Asiei și

Americii. Un număr mai mic de specii sunt răspândite în regiunile temperate și reci.

Au degetele zigodactile, adaptate pentru cățărat, fiind păsări aproape exclusiv arboricole; sunt perfect specializate la diferitele medii pe care le populează. Clocesc mai ales în scorburi, dar și în cavități făcute în sol. Puii sunt nidicoli. Exceptând structura picioarelor la care se aseamănă, a penajului și a formei rotunjite a aripilor, familiile acestui ordin au, în general, mari deosebiri ce le caracterizează.

Se hrănesc în special cu insecte și fructe.

Indicatoridele prezintă un parazitism asemănător

cuculidelor.

Ordinul este reprezentat în țara noastră de o familie -

Picidae .

Familia

Picidae

Picidele

cuprind circa 200 de specii, având cea mai mare specializare pentru locomoția prin cățărat, precum și în ceea ce privește adaptările structurale. Limba lor foarte lungă, de formă cilindrică, este protractilă, putând fi mult scoasă afară. Diferite larve sau insecte sunt scoase din galeriile trunchiurilor, cu ajutorul unor peri țepoși și a vârfului limbii, care este cleios. Unghiile sunt bine dezvoltate, curbate și ascuțite. Penele aripilor și în special cele ale cozii sunt foarte rigide. Penele cozii le servesc ca punct de sprijin la cățăratul pe trunchiuri. Ciocul este conic și ascuțit, adevărată daltă pentru scobit lemnul arborilor, în căutarea hranei ori pentru realizarea scorburii pentru clocire. În general au talie mijlocie, cele mai mari atingând mărimea unui corb. Sunt, de regulă, păsări sedentare și se deplasează puțin. Nu sunt bune zburătoare. In Africa și în Lumea Nouă, unele specii trăiesc pe sol. Scot țipete puternice. În timpul reproducerii, masculii multor specii produc un tocat puternic, prelungit, ca o bătaie de tobă, lovind cu repeziciune cu ciocul o ramură uscată.

Hrana constă în special din insecte și larve. Unele consumă semințe, fructe și sug sevă. Altele fac rezerve de hrană pentru timpul neprielnic.

Prin distrugerea insectelor dăunătoare, sunt foarte utile în pomicultură, silvicultură și altele. Centrele de concentrare cele mai importante ale Picidelor sunt în America de Sud și în Indonezia. Ele sunt prezente însă, în toate ținuturile tropicale și temperate ale Pământului, cu excepția insulei Madagascar și a Oceaniei.

La noi în țară trăiesc 10 specii.

Picus canus

- Ghionoaia sura

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Piciformes

Familia

Picidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Măsoară 33 cm în lungime. Este întâlnită mai frecvent decât ghionoaia verde, fiind comună în pădurile de foioase, dar se urcă și pe văile râurilor. Femela depune ponta prin mai-iunie, constând din 5 - 6 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 17 - 18 zile de către ambii parteneri. Seamănă cu ciocănitoarea verde - cu un colorit verde-gălbui cu creștetul și ceafa roșii, dar capul, gâtul și partea inferioară sunt cenușiu-deschise. Masculul are roșu pe frunte. Este o specie sedentară.

Situația în Europa - Statut de protecție: “SPEC 3” - specie neconcentrată în Europa dar cu statut de conservare nefavorabil; statut IUCN de amenințare.

Mărimea populației europene cuibăritoare: 35000 - 62000 de perechi, cu efectiv stabil. Efectiv în România: 20000-50000 perechi.

În aria protejată au fost observate 2 exemplare în zona lacului Pitești.

Dendrocopos syriacus

- Ciocănitoare de grădini

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Piciformes

Familia

Picidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Corpul are o lungime de 24 cm. A pătruns de mai multe decenii în țara noastră, venind din sud. Penajul foarte asemănător cu cel al ciocănitoarei pestrițe mari, dar fără bandă neagră spre roșul cefei. Trăiește îndeosebi în ținuturile joase și mai ales în vecinătatea așezărilor omenești. Ponta este depusă prin luna mai, în scorburi săpate în trunchiurile arborilor, și constă din 3-5 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 12-14 zile, de ambii parteneri. Este o specie sedentară.

Situația în Europa - statut de protecție - “Non-SPECᴱ” - specie concentrată în Europa și cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de amenințare.

Mărimea populației europene cuibăritoare: 30000-64000 perechi, efectivul fiind stabil Efectiv în România: 20000-40000 perechi.

În aria protejată au fost observate în luna aprilie 2 exemplare în perimetrul lacului Vâlcele.

Dendrocopos medius

- Ciocănitoarea de stejar

Încadrare sistematică:

Clasa

Aves

Ordinul

Piciformes

Familia

Picidae

Statutul speciei: IUCN 2010 LC Statut: specie periclitată

Lungimea corpului: 21 cm. Apare în majoritatea pădurilor cu frunziș, mai ales în cele de stejar; este o specie mai rară. Urcă și pe văile râurilor. În lunile mai-iunie femela depune 5-6 ouă albe, lucioase, a căror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurată de ambii soți. Are același colorit ca și ciocănitoarea pestriță - penaj tărcat, alb cu negru, cu roșu pe ceafă și regiunea subcodală; femela nu are culoarea roșie pe ceafă, dar are roșu și pe creștet. Este sedentară.

Situația în Europa: Statut de protecție - “Non-SPECᴱ” - specie concentrată în Europa și cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de amenințare.

Mărimea populației europene cuibăritoare: 78000-210000 perechi, efectivul fiind stabil. Efectiv

în România: 3000 - 10000 perechi.

În aria protejată a fost observat în luna martie, 1 exemplar în perimetrul lacului Pitești.

2.3.4.4.

Mamifere

În Formularul Standard nu au fost identificate specii de mamifere de interes conservativ.

2.3.5.

Alte habitate și specii relevante

2.3.5.1.

Flora

Vegetația din jurul lacurilor de acumulare de pe Argeș.

În zona lacurilor de acumulare, majoritatea speciilor identificate sunt plante ierboase hidrofile, terestre sau natante, frecvent submerse -

Myriophyllum verticillatum , cu centrul de răspândire circumpolar sau cosmopolit, predominant eurasiatic -

Spaganium erectum

- sau european -

Mentha aquatica, polygonum mite ; la noi în țară aceste specii pot fi întâlnite frecvent în bălțile și

mlaștinile de stepă și până în etajul pădurilor de fag montan.

Spectrul ecologic evidențiază speciile adaptate condițiilor de umiditate - higrofite, specifice malurilor -

Typha

sp. și apelor stagnante sau încet curgătoare -

Myriophyllum verticillatum, Lemna minor

- puțin adânci, sub 2 m, cu cerințe mari privind aprovizionarea cu substanțe nutritive eutrofe-mezotrofe, uneori chiar nitrofile -

Polygonum mite, Urtica dioica . Se întâlnesc de asemenea specii adaptate unui ph acid -

Lemna minor , sau moderat acid -

Lythrum salicaria, Lythrum salicaria, Mentha carpatica .

În zona malurilor acoperite cu vegetație forestieră, am remarcat formațiuni cu

Alnus glutinosa,

însoțit frecvent de

Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rubus caesius

și altele. Dintre speciile ierboase se remarcă:

Agrimonia eupatoria, Carex sylvatica, Urtica dioica, Lysimachia nummularia

și altele. Fitocenozele au un grad mediu de încheiere - acoperirea stratului arborescent fiind de 60%, fapt care a favorizat dezvoltarea arbuștilor - grad de acoperire de 45% și a ierburilor - grad de acoperire de 75%.

Vegetația palustră este reprezentată de specii din genurile:

Carex ,

Juncus ,

Phragmites ,

Typha ,

Salix ,

Alnus

și altele, la care se adaugă, în unele zone, exemplare izolate de

Populus

sp. și

Juglans

sp.

Din punct de vedere fitocenologic au fost identificate 9 asociații vegetale care se grupează astfel:

LEMNETEA LEMNETALIA MINORIS

Lemnion minoris Lemnetum minoris

POTAMETEA POTAMETALIA

Ceratophyllion demersi

Potamo - Ceratophylletum submersi

ISOETO - NANOJUNCETEA NANOCYPERETALIA

Nanocyperion Juncetum bufonii

PHRAGMITETEA PHRAGMITETALIA

Phragmition australis Phragmitetum australis Typhetum angustifoliae Typhetum latifoliae BIDENTETEA TRIPARTITAE BIDENTETALIA

Bidention tripartitae

Polygono hydropiper-Bidentetum

STELLARIETEA MEDIAE SYSYMBRIETALIA

Sysymbrion officinalis Hordeetum murini

ARTEMISIETEA VULGARIS ONOPORDETALIA ACANTHII

Arction lappae Conietum maculati

2.3.5.1.1.

Analiza și descrierea asociațiilor

2.3.5.1.2.

Conspectul asociațiilor

Lemnetum minoris

Asociația a fost întâlnită în canalele de evacuare ale lacului Budeasa, de jur – împrejurul bălților colmatate și în bălți rezultate din ploile abundente. Fitocenozele acestei asociații sunt bistratificate, dezvoltându-se în apele lacurilor, bălților și canalelor. Sunt dominate de

Lemna minor,

care este și specie caracteristică, având o acoperire de circa 80%, acompaniată de speciile caracteristice pentru alianța

Lemnion,

ordinul

Lemnetalia

și clasa

Potametea :

galium palustre, Alisma lanceolatum, Juncus effusus

și altele.

Stratul submers este alcătuit din speciile:

Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus.

Asociația se găsește în locuri deschise, dar și la adăpostul vegetației palustre. Stratul submers este alcătuit în principal din

Ceratophyllum demersum.

Tendința sindinamică a asociației

este

marcată

de

prezența

multor

specii

caracteristice

pentru

Phragmitio-Magnocaricetea

și

Bidentetea.

Asociația nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa.

Potamo - Ceratophylletum submersi

Fitocenozele asociației se dezvoltă bine în apele lacurilor Vâlcele, Zigoneni și Budeasa, la adâncimi mici de 60-120 cm. Substratul este un sol argilos, bogat în săruri nutritive, cu reacție neutră sau ușor bazică. Specia caracteristică și dominant

Ceratophyllum submersum

este însoțită de elemente caracteristice ale alianței și ordinului

Potamogetonetalia pectinati . În structura asociației se mai întâlnesc și elemente flotante și submerse de

Lemnion

și

Hydrocharition

care fac adesea dificilă stabilirea poziției sintaxonomice a acestor grupări.

Juncetum bufonii

Cenozele pioniere de

Juncus bufonus

vegetează în șanțuri, pe lângă drumuri, acolo unde solul a fost denudat de vegetație sau unde s-au acumulat aluviuni. Acoperirea realizată este relativ redusă, iar stratul edificat de

Juncus bufonius

este scund. Speciile caracteristice pentru cenotaxonii superiori sunt foarte slab reprezentate. O pondere importantă o dețin speciile de pajiști mezohigrofile caracteristice pentru

Molinio-Arrhenatheretea,

fapt ce arată evoluția spre asociații din această clasă. Asociația nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa.

Phragmitetum australis

Asociația a fost întâlnită pe marginea lacului Budeasa, precum și într-un loc mlăștinos din apropierea acestuia.

Phragmite asutralis

- trestia, este specia caracteristică și dominantă având o înălțime de 2-3 m și constituind cenoze omogene, cu aspect de pădure în miniatură. Acest fapt permite dezvoltarea unui număr redus de specii în stratul inferior. Uneori, speciile

Lemna minor

sau

Scirpus sylvaticus

pot lua o dezvoltare mai mare, ajungând la o acoperire de până la 20%.

Typhetum angustifoliae

Asociația a fost întâlnită pe malul lacului Budeasa, în ape cu adâncimi de maxim 1 m. De asemenea este foarte răspândită în apropierea bălților, a mlaștinilor și în lungul canalelor cu apă lin curgătoare. Fitocenozele asociației sunt cantonate de obicei între asociațiile acvatice de pe întinsul lacurilor și

Phragmitetum communis.

Preferă apele cu adâncime de până la 1 m, putând înainta spre largul bazinelor acvatice cu adâncimea de până la 1,5 m.

Fitocenozele

acestei

asociații

tind

să

înlocuiască

trestiișurile

în

teritoriile

unde

omul intervine în mod repetat. Inventarul floristic al acestei asociații însumează un număr mai mare de specii de cormofite acvatice și palustre. Specia dominantă și caracteristică este

Typha angustifolia

care formează un strat uniform cu o înălțime de circa 2 m. În compoziția floristică a asociației un important rol cenotic îl au și plantele higrofile cum sunt:

Oenanthe aquatica,

Alisma lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Myosotis scorpioides, Sparganium erectum, Glyceria fluitans.

Importanța economică: papura cu frunza îngustă este recoltată și folosită de către localnici în industria casnică la împletituri. Deoarece poate suporta oscilații mari ale nivelului apei, asociația contribuie la colmatarea în timp a bazinelor acvatice.

Typhetum latifoliae

Această asociație vegetează în câteva bălți din zona lacului Budeasa.

Typha latifolia

edifică fitocenoze bine conturate, care se dezvoltă sub forma unor pâlcuri la marginea bălților, canalelor, precum și în zonele mlăștinoase unde apa băltește mai tot timpul sezonului vegetal, nedepășind adâncimea de 40-50 cm. Preferă apele stătătoare eutrofe, cu bioacumulări recente, pe soluri bogate în substanțe nutritive.

Compoziția floristică a fitocenozelor acetsei asociații însumează specii de plante hidrofile, higrofile și mezo-higrofile. Specia caracteristică și dominantă este

Typha latifolia

- papura, care formează un strat uniform cu înălțime de 1,5-2 m. Prezența în compoziția floristică a speciilor din alte clase -

Bidentetea, Lemnetea, Potametea

- scoate în relief sindinamica asociației și contactul cu grupări vegetale din aceste clase. De multe ori,

Lemna minor

are o acoperire ridicată, formând un facies natant.

Polygono hydropiper-Bidentetum

Fitocenozele acestei asociații se instalează sub forma unor fâșii sau pâlcuri, în lungul malurilor, lacurilor, bălților și canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionale inundate primăvara și în curs de uscare vara. Este o asociație mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara și atinge apogeul de dezvoltare abia toamna.

Asociația a fost identificată la marginea unor bălți colmatate sau în canalele de irigație colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo - mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere.

Este

o asociație

pionieră

de

buruienării

anuale

nitrofile

și

higrofile. Fizionomia acestei asociații este dată de

Polygonum hydropiper

ca fiind specia caracteristică dominantă cu constanță maximă și

Bidens tripartita

specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanță maximă.

Hordeetum murini

Asociația a fost identificată pe marginea drumurilor, pe terenuri gunoite și pe lângă calea ferată. Specia caracteristică și edificatoare este

Hordeum murinum , care formează un covor compact cu o acoperire de 75 - 90% și o înălțime de cca 25 cm. Aceasta este frecvent însoțită de

Bromus

tectorum , care poate deveni uneori codominantă. Dintre însoțitoarele mai frecvente amintim

Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale.

Fitocenozele acestei asociații preferă terenurile bine luminate și solurile cu textură nisipoasă. Asociația a fost întâlnită la Budeasa la Clubul nautic, lângă canalul de la Budeasa Mică și în canalul de pe marginea drumului spre Budeasa.

Conietum maculati

Asociația a fost identificată pe locuri unde se depozitează gunoaiele. Specia caracteristică și edificatoare este

Conium maculatum , care formează pâlcuri cu înălțimea de cca 2 m, acoperind celelalte specii însoțitoare care practic dispar din structura cenozelor respective. Totuși, în zona studiată se constată o pondere mare a speciilor ruderale, anuale, caracteristice pentru

Sisymbrietalia

și

Stellarietea mediae,

cum ar fi:

Atriplex tatarica, Amaranthus retroflexus, Plantago major, Convolvulus arvensis, Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Solanum nigrum.

Buruienăriile nitrofile de cucută sunt toxice și urât mirositoare datorită alcaloidului coniina, putând produce intoxicații animalelor care le consumă. Asociația a fost întâlnită lângă barajul de la Budeasa.

2.3.5.2 Fauna

2.3.5.3. Habitate

Habitatele identificate în teritoriul studiat sunt:

1.

Comunități acvatice cu

Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza

și

Wolffia arrhizal;

-

Habitat România R2202;

2.

Comunități

acvatice cu

Potamogeton perfoliatus,

Potamogeton

gramineus,

Elodea canadensis

și

Najas marina;

- Habitat România R2206;

3.

Comunități acvatice cu

Cyperus fuscus

și

Cyperus flavescens;

- Habitat România R2211;

4.

Comunități acvatice cu

Typha angustifolia

și

Typha latifolia;

- Habitat România R5305;

5.

Comunități acvatice cu

Phragmites australis

și

Schoenoplectus lacustris;

- Habitat România R5309;

6.

Comunități ponto-danubiene cu

Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali iși Polygonum hydropiper;

- Habitat România 5312;

7.

Păduri danubiene de salcie albă /Salix alba, cu Lycopus exaltatus; - Habitat România R 4408. Valoarea conservativă a habitatelor identificate este redusă sau moderată, cu excepția celui de pădure.

Descrierea habitatelor bazată pe parametrii și valori limită. Caracterizarea habitatelor și a biotopurilor identificate.

Habitatul acvatic

Biotopul lacustru este reprezentat de o suprafață de aproximativ 2180,7 ha. Acesta constituie teritoriul pentru unele păsări - rațe, lișițe, găinușe de baltă iar vegetația densă din jurul lacurilor oferă condiții bune de cuibărire pentru acestea. Stufărișurile sau zonele acoperite de trestie și de papură, inundate permanent cu apă de mică adâncime, oferă condiții ideale de cuibărit. Fiind greu accesibil pentru oameni și prădători, liniștit, acest habitat oferă și condiții bune de hrănire pentru majoritatea speciilor care îl populează.

Habitatul amfibiu

Liziera pădurii, habitat aflat la interferența ecosistemului acvatic cu cel terestru cuprinde zone inundate temporar de ape. La marginea pădurii, în proximitatea lacului, există copaci de înălțimi și diametre mari, care constituie locuri posibile de cuibărit și puncte de observație pentru numeroase specii, mai ales prădători. Sub scoarța sau în țesutul lemnos al copacilor își sapă galerii larvele de insecte, acești arbori constituind locuri de hrănire pentru numeroase specii de păsări insectivore, mai ales

Picidae .

În zonele de limită a pădurii unde s-au efectuat lucrări de exploatare a masei lemnoase a apărut un bogat lăstăriș, constituind zone de concentrare a unor specii de animale. Plantațiile de sălcii și plopi de pe malul lacurilor care mențin o umiditate ridicată tot timpul anului asigură dezvoltarea unei vegetații herbacee bogate

Pășunile, apărute ca urmare a activității antropice, se caracterizează în general prin vegetație herbacee, dar în locurile mai joase, temporar inundate de apă, se dezvoltă papură și uneori stuf.

Ape continentale / non-marine Ape stătătoare dulcicole

1.

Comunități acvatice cu

Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza

și

Wolffia arrhizal;

-

Habitat România R2202.

Vegetație plutitoare liberă -

Lemna minor

Corespondente:

NATURA 2000: 3150

EMERALD: 22.41 Vegetație plutitoare liberă

CORINE: 22.411 covor de lintiță / lemna, Spirodea, Wolffia . PAL.HAB: 22.411 covor de lintiță

EUNIS: C1.221 covor de lintiță

Asociatii vegetale : Lemnetum minoris

Structura: Stratul natant este dominat de

Lemna minor, Lemna trisulca,

mai rar

Lemna gibba

și

Wolffia arrhiza.

Uneori aceste fitocenoze apar intercalate în ochiurile de

Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris.

Sunt fitocenoze heliofile, sărace în specii, dominante în lacuri și bălți eutrofe. În anii secetoși,

fitocenozele de

Lemna

rezistă și pe terenurile scurse, dar suficient de umede.

Stratul submers este alcătuit din

Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum,

mai rar

Hippuris vulgaris . Dintre speciile de

Phragmitetalia

apar izolat

Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.

Valoare conservativă: moderată.

2.

Comunități

acvatice cu

Potamogeton

perfoliatus,

Potamogeton gramineus,

Elodea canadensis

și

Najas marina

- Habitat România R2206

Corespondente: NATURA 2000: 3150

EMERALD: 22.43 Vegetație plutitoare înrădăcinată

CORINE: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni / Potamogeton

PAL.HAB: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni

EUNIS: -

Asociații vegetale : Elodeetum canadensis ,

Potamo-Ceratophylletum submersi

Structura:

speciile

dominante

Potamogeton

lucens,

Potamogeton

perfoliatus,

Elodea canadensis, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum,

se dezvoltă în lacuri, bălți, canale de drenaj, ape stagnante, bogate în substanțe nutritive.

Valoare conservativă: moderată.

Stratul submers este alcătuit din

ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum,

mai rar

Hippuris vulgaris . Dintre speciile de

Phragmitetalia

apar izolat

Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.

3.

Comunități acvatice cu

Cyperus fuscus

și

Cyperus flavescens;

- Habitat România R2211. Corespondențe:

NATURA 2000: 3130 EMERALD: - CORINE: -

PAL.HAB: 22.32. Pajiști cu specii amfibii anuale pitice EUNIS: C3.51. Pajiști cu specii amfibii anuale pitice Asociații vegetale:

Juncetum bufonii

Felföldy 1942

Structura: vegetația realizează un singur strat alcătuit din:

Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Ranunculus sardous, Eleocharis palustris.

Valoare conservativă: moderată.

4.

Comunități acvatice cu

Typha angustifolia

și

Typha latifolia

- Habitat România R5305 Corespondențe:

NATURA 2000: -

EMERALD: 22.31. Comunități amfibii perene euro-siberiene CORINE: 53.13. Paturi de papură / Typha

PAL: HAB :

53.13. Paturi de papură

EUNIS: C3.231/232. Paturi de

Typha latifolia/ Typha angustifolia

Asociații vegetale:

Typhetum angustifoliae ;

Typhetum latifoliae

Structură: Fitocenozele sunt edificate de

Typha angustifolia, Typha latifolia

însoțite de

Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, iris pseudachorus . Dintre speciile natante sau submerse, în păpurișuri pătrund următoarele specii:

Lemna minor, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza.

Valoare conservativă: redusă

5.

Comunități acvatice cu

Phragmites australis

și

Schoenoplectus lacustris;

- Habitat România R5309.

Corespondențe:

NATURA 2000: -

EMERALD: 22.31. Comunități euro-siberiene perene amfibii CORINE: 53.11. Pat comun de stuf / Phragmites australis

PAL.HAB: 53.113. Paturi gigant de

Phragmites

EUNIS: C3.21: Paturi de

Phragmites australis

Asociații vegetale:

Scirpo-Phragmitetum

Structură: Fitocenozele dominate de

Phragmites australis , cu înălțime de până la 2,5 - 3 m, au fost întâlnite pe malul lacului Budeasa, precum și într-un loc mlăștinos din apropierea acestuia. Fitocenozele au ca specii însoțitoare:

Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, Iris pseudachorus, Carex acutiformis. Phragmites australis

– trestia- este specia caracteristică și dominantă, constituind cenoze omogene, compacte, cu indivizi viguroși, realizând adevărate păduri în miniatură.

Valoare conservativă: moderată.

6.

Comunități ponto-danubiene cu

Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali iși Polygonum hydropiper

- Habitat România 5312

Corespondențe:

NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

Chenopodium rubri

și

Bidention

EMERALD: -

CORINE: 24.52. Comunități de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase PAL.HAB: 24.52. Comunități de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase EUNIS: C3.52. Comunități cu

Bidens

Asociații vegetale:

Polygono hydropiper-Bidentetum

Structură: Fitocenozele acestei asociații se întîlnesc sub forma unor fâșii sau pâlcuri, de-a lungul malurilor, lacurilor,

bălților și canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionare inundate primăvara și în curs de uscare vara. Este o asociație mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara și atinge apogeul de dezvoltare toamna. Asociația a fost identificată la marginea unor bălți colmatate sau în canale în canale de irigație colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo- mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere. Este o asociație pionieră de buruienării anuale nitrofile și higrofile. Fizionomia acestei asociații este dată de

Polygonum hidropiper

ca fiind specia caracteristică și dominantă cu constanță maximă și

Bidens tripartita,

specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanță maximă.

Valoare conservativă: redusă.

Păduri și tufărișuri de luncă și de mlaștină

7.

Păduri danubiene de salcie albă / Salix alba

cu

Lycopus exaltatus

- Habitat România R4408 Corespondente:

NATURA 2000: 92A0

Salix alba

and

Populus alba

galleries

EMERALD: 44.66 Ponto-Sarmatic mixed popular riverine forest CORINE: - PAL.HAB: 44.1621 Lower Danube willow galleries

EUNIS: -

Asociatii vegetale : Salicetum albae-fragilis

Tipuri de ecosisteme: 9818 Zăvoi de salcie cu

Polygonum - Lycopus

Structura: stratul arborilor este compus din salcie / Salix alba , cu exemplare rare de salcie plesnitoare / Salix fragilis , plopi / Populus alba, Populus nigra , foarte rar arin negru / Alnus glutinosa . Stratul arbuștilor lipsește din cauza inundațiilor prelungite. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dominat de

Polygonum hydropiper, Lycopus europaeus

și se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor. Compoziție floristică: specii edificatoare:

Salix alba.

Areal foarte restrâns la coada lacului Golești - impropriu spus habitat. Există doar enclave.

Valoare conservativă: mare.

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Zona sitului „Lacurile de acumulare de pe Argeș” are un profil economic industrial - agrar, datorat vecinătății centrelor industrial - urbane: Pitești, Curtea de Argeș, Stefănești și Topoloveni. Celelalte localități - Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Merisani, se încadrează profilului agro - monoindustrial, fiind axate pe cultura cerealelor - cele sudice și cultura pomilor fructiferi - cele de la nord de Pitești. Specificul industrial este dat de extracția resurselor petroliere - petrol și gaz de sondă, diverse activități industriale cu zona de vârf în industria auto.

Activitatea agricolă se desfășoară în principal în gospodăriile individuale existând tendința fermelor de mare suprafață doar pentru localitățile sudice- Bradu, Călinești și Căteasca. Aria protejată se găsește în vecinătatea unor terenuri ocupate de culturi de pomi fructiferi și terenuri arabile în nord, în timp ce în zona sudică predomină cultura viței de vie cu renumita podgorie Ștefănești- dovada este și prezența Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură, Ștefănești, înființat în anul 1959. Domeniile viticole Ștefănești situate în zona Podisului Getic, pe interfluviul Platformei Cândești, reprezintă vechi podgorii, răspândite pe malul stâng tehnic al Argeșului, cu o expoziție sud – estică, care beneficiază de o climă ce oferă viței-de-vie condiții de dezvoltare speciale.

Resurse naturale și energetice din zona sitului ROSPA 0062:

a.

lemn: păduri de foioase pe tot teritoriul;

b.

pietriș, balast utilizate în construcții: Băiculești și Merișani; în comuna Merișani se află Institutul de Metale Rare, unde în anii 1990 se extrăgeau metale rare ca: titan, magneziu, stronțiu și uraniu;

c.

argile pentru fabricarea de cărămidă: în zona comunei Budeasa;

d.

resurse forestiere pentru producerea de cherestea, mobilă sau lemn de foc;

e.

rețeaua lacurilor de acumulare pe râul Argeș: Lacul Zigoneni - comuna Băiculești, Lacul Vâlcele - comuna Merișani, Lacul Budeasa - comuna Budeasa, Lacul Golești - oraș Ștefănești;

f.

petrol: Merișani, Băiculești;

g.

gaze naturale: Merișani;

h.

hidrocentrale electrice, în localitățile Băiculești, Merișani, Budeasa, Pitești și Ștefănești.

Pitești - reședința de județ al Argeșului, este un oraș cu o populație de 177443 la data de

01.01. 2015 reprezentând 6% în plus față de numărul total de locuitori stabili înregistrați de către Institutul Național de Statistică în anul 2007.

Bine conectat cu principalele orașe învecinate prin infrastructură de transport rutier și feroviar, Piteștiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicații cu deschidere internă și internațională. Legăturile cu importante localități ale țării, dintre care București, capitala tării, sunt asigurate prin drumurile europene E 81 / DN A1 - București - Pitești - Șibiu - Cluj-Napoca - Satu-Mare, E.574 - Bacău - Onești - Brașov - Pitești - Craiova, DN7 - Bucuresti – Găești - Pitești și DN 67B - Pitești - Smeura - Drăgăsani.

Municipiul Pitești este caracterizat de un profil economic de tip secundar – terțiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid și de tradiție și de cel al construcțiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.

Existența unei forței de muncă relevantă față de media națională la nivelul Municipiului Pitești:

ponderea persoanelor în vârstă de muncă, 77,82% depășește media națională pentru mediul urban -74,75%.

Prezența relativ scăzută a populației de tineri și tendința de scădere a acesteia, la nivelul Municipiului Pitești, ar putea destabiliza echilibrul pieței muncii pe o perioadă mai lungă: ponderea populației tinere cuprinsă între 0-14 ani este de 12,88%, mai scăzută decât valoarea înregistrată la nivelul mediului urban din județul Argeș - 13,45%, precum și la nivelul României

- 13,52.

Șomajul este în scădere, atingand 7,1% în condițiile în care la nivel județean este de 7,5%; dar rămâne totuși o mare problemă socială.

Curtea de Argeș - Are

o

populatie de 33.660

locuitori

/

2015,

predomină

comerțul, industria de electrotehnică și industria prelucrătoare a lemnului. În ultimii ani, accentul este pus pe dezvoltarea unor domenii cum ar fi turismul de tranzit, beneficiind de faptul că reprezintă punctul de plecare al Transfăgărășanului.

Topoloveni - Orașul Topoloveni are o populația totală - 10.592 locuitori, 9.042 în mediul urban și 1.550 în mediu rural. În anul 1968, Topoloveni a fost declarat oraș. De atunci și până în prezent, el a cunoscut o puternică dezvoltare, economia sa păstrându-și caracterul industrial- agrar. În anul 2003, la nivelul orașului Topoloveni se înregistra o rată a șomajului de 6,8%, numărul total al șomerilor în zonă fiind de 1217 persoane, din care 659 bărbați și 558 femei. În

Topoloveni, orașul propriu - zis, numărul șomerilor înregistrați a fost în 2012, de 318 persoane din care 172 bărbați și 146 femei.

Ștefănești - Cunoscută ca zonă viticolă încă din secolul al XIV-lea, Ștefănești - Valea Mare se identifică cu Podgoria Ștefănești, ce se întinde pe o lungime de 30 km. Populația actualului oraș - din anul 2015 se ridică la 15017 locuitori.

Comuna Bascov - se află așezată în zona de contact a locurilor de tranziție ale Piemontului Getic cu Câmpia Înaltă a Piteștilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bascov se ridică la 10.218 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.876 de locuitori. [1]

Majoritatea locuitorilor sunt români -95,93%-. Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși -96,31%-. Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Comuna Băiculești - Are o suprafață de 7648 ha și o populație de 6157, în 2015; cea mai mare parte a celei active, lucrează în orașele vecine- Pitești și Curtea de Argeș.

Comuna Băiculești are un număr de 2516 salariați și un număr de 132 de persoane aflate în șomaj, la nivelul anului 2011.

Bradu - Localitatea Bradu reprezintă tipul așezării umane - de terasă, tip adunat, care se desfășoară de-a lungul drumului județean DJ 69, plasat în bazinul râurilor Argeș și Neajlov. În ianuarie 2015, comuna Bradu avea 7527 locuitori.

Comuna Budeasa este așezată în partea de nord-vest a județului Argeș, la o distanță de 12 km de municipiul Pitești. Comuna are o suprafață de 42,3 km 2. Conform recensământului efectuat în 2011,

populația comunei Budeasa

se

ridică

la

4.004

locuitori,

în

creștere

față

de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.838 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români -95,43%, cu o minoritate de romi - 2,05%. Pentru 2,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Călinești - Comuna Călinești este așezată în partea de sud-est a judetului Argeș, la confluența dintre dealuri și lunca Argeșului. Comuna Călinesti se află la o distantă de 15 km de orasul Pitești, având o suprafață de 10.816 ha. Populația comunei este în creștere, în prezent fiind

11.175 locuitori.

Căteasca - Comuna s-a numit la început Tuteanca, apoi și - a luat numele Căteasca după numele unui proprietar de pamanturi numit Cătăneanu. Satele Gruiu, Siliștea și Cireșu au aparținut până în anul 1968 de comuna Siliștea care s-a unificat ulterior cu comuna Căteasca. Astăzi are o suprafață de 81 km și o populație de 3759 locuitori.

Comuna Merișani se întinde parțial pe Platforma Cotmeana și în lunca râului Argeș până la confluența cu râul Vâlsan. În comuna Merișani populația majoritară este reprezentată de cea română 88% și populația de etnie rromă ce reprezintă 12% din totalul populației ce se ridică la 4620 locuitori - 2015.

2.4.1.2 Factorii de interes

Tabelul nr. 6

Nr.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1

Consiliul Județean Argeș

Autoritate publică

Administrație

2

Administratia Bazinală de Apă Argeș - Vedea

Instituție publică

Gospodărirea

apelor

3

Primăriile localitaților riverane

Autoritate publică

Administrație

4

Agenția pentru Protecția Mediului Argeș

Instituție publică

Protecția mediului

5

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud

Muntenia - Biroul județean Argeș

Instituție publică

Agricultură

6

Asociația Județeană a Vânătorilor și

Pescarilor Sportivi Argeș

Societate

Comercială

Vânătoare, pescuit

7

Muzeul Județean Argeș

Instituție științifică

Cercetare

8

S.C. Hidroelectrica

Societate comercială

Energie electrică

9

O.N.G Fundația “Eco - Montan 2000‘’

ONG

Protecția mediului

Factorul interesat și principalele sale

caracteristici

Cum sunt afectate interesele acestuia de probleme

Capacitatea și motivația de a face schimbări

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

ANAR -

Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea

-verificarea respectării măsurilor impuse și aplicarea de sancțiuni

Pregătirea propunerilor pentru noi politici în gestionarea acumulărilor de apă în conformitate cu politica de mediu

În cadrul întâlnirilor de consultare cu factorii interesați, se vor consemna și prelua în planul de management opiniile exprimate de specialiștii ANAR -

Argeș - Vedea.

Autorități locale și entități subordinate

Consiliul

Prezența unui sit

Identificarea și

În cadrul sesiunilor de

Județean Argeș

Natura 2000 pe

delimitarea - conform

conștientizare/informare

teritoriul

Regulamentului general

se vor prezenta modele

administrativ al

de urbanism-HG

de succes din alte țări ale

județului mărește

nr.525/1996 republicată

UE, referitor la modul în

atractivitatea zonei

în 2002 - a zonelor

care” brandul” Natura

din punct de vedere

naturale de interes

2000 poate fi folosit în

turistic, oferind

județean și local ce

găsirea unor oportunități

oportunități de

necesită protecție;

de diversificare a

dezvoltare a acestui

mobilizarea actorilor

beneficiilor și creștere a

sector, posibilitatea

socio-economici

prestigiului pentru județ.

includerii sitului în

în acțiuni de promovare

În cadrul întâlnirilor de

programe și proiecte

și conservare a sitului.

consultare cu factorii

regionale sau

interesați, se vor

folosirea imaginii

consemna și prelua în

sitului în cadrul

schimbările din

unor manifestări

documentele viitoare.

socio-culturale de

prestigiu.

Primăriile

Prin legislația de

În cadrul sesiunilor de

localitaților riverane

mediu se prevede obligativitatea autorităților administrației publice locale de a prevedea încadrarea siturilor de importanță comunitară în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism -PUG-. Se mărește atractivitatea zonei din punct de vedere turistic, oferind oportunități de dezvoltare a acestui

sector.

Luarea de măsuri - conform Regulamentului general de urbanism - HG nr.525/1996 republicată în 2002, pentru elaborarea și/sau actualizarea documentațiilor

de urbanism și supunerea spre aprobare Consiliilor locale.

conștientizare/informare se vor prezenta modele de succes din alte țări ale UE, referitor la modul în care” brandul” Natura 2000 poate fi folosit în găsirea unor oportunități de diversificare a beneficiilor pentru comunitățile locale și armonizarea măsurilor conservative cu interesele de dezvoltare. În cadrul întâlnirilor de consultare cu factorii interesați, se vor consemna și prelua în planul de management opiniile autorității locale cu privire la măsurile de

conservare

Instituții academic

Muzeul Județean Argeș

Unicitatea zonei oferă un bogat material de studiu specialiștilor; instituția a fost implicată prin cercetare în documentarea zonei

Completarea inventarului de specii din aria protejată, publicarea de articole de specialitate, expertiză în stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile introduse în fișa

standard a sitului

Se va solicita participarea la discutarea măsurilor de conservare din Planul de management al sitului.

Organizații non-guvernamentale

O.N.G Fundatia

“Eco – Montan

Managementul

sitului necesită

Atragerea atenției

opiniei publice asupra

În cadrul sesiunilor de

conștientizare/informare

2000‘’

implicarea societății civile în probleme de conștientizare publică și acțiuni de voluntariat.

stadiului de conservare, a măsurilor preconizate de refacere/ecologizare și organizarea efectivă a activităților de voluntariat.

se vor prezenta modele de succes din alte țări ale UE, referitor la modul în care sunt protejate siturile Natura 2000 prin implicarea tuturor categoriilor de factori interesați, precum și căi de acțiune ale societății

civile.

2.4.1.3.

Utilizarea terenurilor

Cea mai mare parte din sit adica 91,2 % este reprezentată de lacuri, iar restul suprafeței este ocupată de diferite tipuri de habitate existente asa cum au fost ele descrise anterior.

Utilizarea terenurilor

Tabelul nr. 7

Nr.

Denumire teren

Suprafața ha

1

Lacul Budeasa

413

2

Lacul Bascov

300

3

Lacul Vâlcele

429

4.

Lacul Golești

634

5

Lacul Pitești /Prundu)

122

6

Lacul Zigoneni

165

7

Alte terenuri

197

TOTAL

2260

Clasificarea Corinne Land Cover

Tabelul nr. 8

Nr. crt

Denumire teren

Suprafața ha

Cod CLC

1

LACURI

2063

512

2

MLAȘTINI

177

411-412

3

PĂDURI

10

311

4

TEREN ARABIL

10

211-213

2.4.1.4.

Situația juridică a terenurilor

Situația juridică a terenurilor - evaluare procentual ă

Tabelul nr. 9

Nr. crt

Denumire

Procente

1

Domeniul Public al statului

99,6

2

Diverși proprietari teren arabil

0,4

Situația juridică a terenurilor

Tabelul nr. 10

Nr. crt

Denumire teren

Suprafața ha

Administrare

1

Lacul Budeasa

413

Domeniul public al statului

2

Lacul Bascov

300

Domeniul public al statului

3

Lacul Vâlcele

429

Domeniul public al statului

4.

Lacul Golești

634

Domeniul public al statului

5

Lacul Pitești - Prundu

122

Domeniul public al statului

6

Lacul Zigoneni

165

Domeniul public al statului

7

Alte terenuri

197

Diverși propietari

TOTAL

2260

Situația juridică actuală a terenurilor din interiorul sitului este: 91.2 % domeniul public al statului și 8.8% diverși proprietari. Terenurile se află în extravilan.

2.4.1.5.

Administratori și gestionari

Administrator este acea entitate care are responsabilități în legatură cu terenul respectiv și care asigură administrarea acestuia; Gestionar este acea entitate care a fost licențiată în condițiile legii și căreia i se atribuie în gestiune terenul respectiv.

,,Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de

conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism

-

PUZ, PUG, PATJ și altele asemenea, precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui”. În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 , cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile

de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

Administratori și gestionari

Tabelul nr. 11

Nr. crt

Denumire teren

Suprafața ha

Administrare

1

Lacul Budeasa

413

A.B.A. Argeș - Vedea

2

Lacul Bascov

300

A.B.A. Argeș - Vedea

3

Lacul Vâlcele

429

A.B.A. Argeș -Vedea

4.

Lacul Golești

634

A.B.A. Argeș -Vedea

5

Lacul Pitești -Prundu-

122

A.B.A. Argeș -Vedea

6

Lacul Zigoneni

165

Sucursala Hidrocentrale

Curtea de Arges

7

Alte terenuri

197

Diverși proprietari

TOTAL

2260

2.4.1.6.

Infrastructura, construcții și agricultură

Transporturi

Teritoriul administrativ corespunzător sitului ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș” se bucură de o rețea însemnată de căi de comunicații rutiere:

-

DN7C Pitești - Curtea de Argeș care leagă comunele Merișani, Mălureni, Budeasa;

-

DN73 Pitești - Câmpulung - Ștefănești;

-

DN7 București - Pitești la care are acces orașul Ștefănești;

-

E81 Pitești - Râmnicu Vâlcea;

-

DN 67B /Pitești - Smeura - Drăgășani;

Drumurile de legătură intercomunale sunt numeroase, după cum urmează:

-

DJ 703 K, Merișani - Curtea de Argeș, respectiv Mălureni-Brădet și Valea Vâlsanului;

-

DJ 703B Leordeni - Căteasca.

De asemenea, toate localitățile arondate administrativ sitului ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș”, au acces la Drumul European E 574 Pitești - Craiova și la Autostrada A1 București - Pitești.

Cât privește infrastructura feroviară, zona sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, are o bună legătură cu capitala țării prin principala cale ferată care străbate de la nord- Curtea de Argeș, la

sud / Golești - Pitești - București și Pitești - Costești - Craiova.

Construcții

Principalele construcții în zona analizată o reprezintă lacurile de acumulare. Vetrele localităților au formă liniară, dezvoltându-se longitudinal, pe direcția nord vest-sud est, în lungul râului Argeș, pe o distanță de aproximativ 60 Km, între lacurile de acumulare Zigoneni și Golești. Relieful, dispus sub forma unui amfiteatru natural, larg deschis către sud est, a influențat dezvoltarea și extinderea în timp a localităților. Cadrul natural prielnic, dar și poziția sa în cadrul sistemului urban național au favorizat atât extinderea în suprafață cât și ascensiunea economică rapidă a localităților. În toate localitățile este asigurată alimentarea cu energie electrică și gaze.

Principalele companii din domeniul construcțiilor

Primele cinci cele mai mari companii cu activitate în domeniul construcțiilor, din cele 1124 existente la finele anului 2012, realizează împreună peste 15,0% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2012 pe această activitate, la nivelul județului, respectiv 376,75 milioane lei și ocupă peste 7,5% din numărul mediu de salariați din acest domeniu de activitate. Aceste companii sunt:

-

Building Astrom SRL

- cu sediul în localitatea Smeura, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 66,8 milioane lei, un profit de 1,13 milioane lei, având un număr mediu de 312 salariați;

-

Zeus SA

- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 57,7

milioane lei, profit de 0,32 milioane lei, având un număr mediu de 451 salariați;

-

Conarg AG SRL

- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 102,3 milioane lei, profit de 11,24 milioane lei, având un număr mediu de 41 salariați;

-

Conarg SA

- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 43,65 milioane lei, profit în sumă de 3,6 milioane lei, având un număr mediu de 24 salariați;

-

Conarg Construct SRL

- cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 106,3 milioane lei, profit în sumă de 0,25 milioane lei, având un număr mediu de 210 salariați.

Industrie

Ponderea industriei în economia județului

Potrivit datelor și informațiilor publicate în Breviarul Statistic al județului Argeș, în anul 2012, industria a contribuit cu 43,0% la formarea P.I.B. al județului, cu 55,1% la formarea cifrei de afaceri și a asigurat locuri de muncă pentru un număr de 63.103 salariați, reprezentând 49,0% din personalul unităților locale, aproximativ 46,0% din numărul total de salariați și peste 25,0% din populația ocupată a județului. De asemenea, producția industrială a asigurat peste 99,0% din exportul realizat la nivelul județului, din care exportul de mijloace de transport a reprezentat 67,6%.

Principalele companii din sectorul industrial:

1.

SC Automobile Dacia SA

Primul constructor de automobile din România, înființat în anul 1966 la Colibași - Mioveni, a fost achiziționat în anul 1999 de compania Renault - 51,0% din capitalul societății care, în prezent, deține 99,4% din pachetul de acțiuni. Automobile Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, ocupă poziția 10 în topul celor mai valoroase 100 de companii la nivel național, poziția de leader pe piața internă cu 26,0% din totalul vânzărilor de vehicule noi - 22.148 vehicule, înregistrează cel mai mare număr de autovehicule vândute, respectiv 359.822 vehicule, din care 337.674 au luat drumul exportului, către 43 de țări de pe 4 continente. Sub aspect economic și nu numai, SC Automobile Dacia SA este cea mai puternică companie din județul Argeș cu un număr mediu de 13.640 salariați.

2.

Johnson Control România SRL

Înființată în anul 2002, firma este una dintre cele șapte companii mari, localizată pe platforma industrială de la Mioveni, membră a grupului Dacia - Renault. Domeniul principal de activitate este „Fabricarea de articole confecționate din textile", fiind cel mai mare furnizor de mobilier și tapițerii pentru autovehiculele fabricate de Dacia. Este a doua firmă ca mărime din județ, după cifra de afaceri.

3.

Renault Mecanique Roumanie SRL

Înființată în anul 2006 și localizată, de asemenea, pe platforma industrială de la Mioveni, firma este cel mai mare producător/furnizor de cutii de viteză de tip TL4. Obiectul său de activitate este fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și motoare de autovehicule". Capacitatea de producție este de 5.000 bucăți pe săptămână, cea mai mare parte a producției fiind destinată exportului, respectiv către Franța, Turcia, Marea Britanie și Japonia, pentru mașinile Renault și Nissan. Investiția Grupului în acestă uzină se ridică la peste 214 milioane euro. În anul 2012 compania a realizat o cifră de afaceri de 513,0 milioane lei și un profit de 10,1 milioane lei, cu un număr mediu de 629 salariați.

4.

Steinel Electronic SRL

Înființată în anul 2009, pe scheletul fostei întreprinderi IPEE Electroargeș, cu sediul în Curtea de Argeș, firma are ca obiect de activitate, fabricarea subansamblurilor electronice. Produsele societății sunt distribuite atât pe piața internă cât și la export, cu un număr mediu de 462 salariați.

5.

Bamesa Oțel SA

Fondată în anul 2005, la Topoloveni, ca joint-venture, de compania Bamesa din Spania și Arcelor Mital, o multinațională în domeniul oțelului, firma are ca obiect de activitate furnizarea de produse siderurgice laminate, zincate sau aluminizate, prin utilizarea de tehnologii înalte. 70,0% din producția realizată este destinată industriei auto românești, o parte importantă a

producției fiind livrată și la export. Compania urmează să-și extindă fabrica de la Topoloveni, printr-o investiție de 66,8 milioane lei, vizându-se o creștere, în următorii cinci ani, a cifrei de afaceri cu 45,0% și a numărului de personal cu 20,0%.

6.

Caroli Foods Group SRL

Înființată în anul 1994 în Pitești, cu participare de capital olandez în proporție de 99,0%, prin firma Caroli Foods Group BV și având ca obiect de activitate, „Fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasăre", compania a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători de produse din carne. Are un număr de 1.040 salariați.

7.

Dr. Oetker RO SRL

Înființată în anul 1993, în Curtea de Argeș, cu participare de capital integral german cu tehnologie și rețetar original „Dr. Oetker", având ca obiect de activitate fabricarea condimentelor și ingredientelor alimentare. Producția, destinată atât pieței interne cât și exportului, firma ocupând locul 14 în topul celor mai mari firme din județ, numărul mediu de salariați de 469 persoane.

Industria de procesare a fructelor și legumelor

Complexul de fabrici MGC din cadrul S.C MGC Internațional Investments SRL este situat în Topoloveni, județul Argeș - o regiune cu tradiție în agricultură și cu o istorie bogată în organizarea târgurilor de legume.

Compania SONIMPEX SERV COM este singurul producător român din domeniul prelucrării și conservării fructelor fără zahăr adăugat și fără agenți de conservare.

Compania SONIMPEX SERV COM este deținătoare a certificatului de „cod NATO de agent economic” și furnizor al Casei Regale a României pentru toate produsele sale.

Energie

Schema complexă de amenajare a râului Argeș -până la Golești- cuprinde o salbă de 11 acumulări -Vidraru, Oești, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești, Prundu și Golești-, 16 uzine elecrice, la care se adaugă derivațiile -r. Doamnei-Vâlsan- Argeș -Vidraru-, Topolog-Argeș -Vidraru-.

Având în vedere că resursa de apă este variabilă atât în timp cât și în spațiu, inovația a dus la apariția amenajărilor hidrotehnice ce au funcții multiple. Cele mai importante sunt cele de gestionare a resursei de apă -stocare și redistribuire în timp a volumelor de apă în funcție de necesități- și cele cu rol în apărarea împotriva inundatțiilor. Efectelele produse asupra mediului sunt numeroase și profunde, atât benefice cât și negative și afectează toate componentele mediului -relief, climă, vegetație, fauna-. Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin producerea de energie electică, asigurarea cu apă a utilizatorilor casnici și industriali, irigarea terenurilor agricole. Efectele negative se resimt în componenetele mediului

prin modificarea regimului natural de curgere, modificarea albiilor, dispariția unor specii de plante și animale. Amenajările hidrotehnice modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, profilul longitudinal si regimul de curgere al apei. Prin construcția barajului se realizează ridicarea nivelului apei și inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se oprește începând de la coada lacului -zona modificării regimului vitezelor-. Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice -înmlăștiniri-. Procesul de colmatare este accelerat în cazul inundațiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie și târât foarte mare, plus cantitățile de aluviuni depozitate în zonele de confluență, care la un debit normal nu erau tranzitabile. Erodarea malurilor lacurilor se datorată valurilor în zona cu versanți ușor erodabili sau cu panta mai mare decât cea naturală. Pentru acumulările din cascada Argeșului mijlociu una din problemele principale o constituie reducerea volumelor acestora, ca rezultat al proceselor intense de colmatare. Oprirea sau reducerea importantă a transportului debitului solid datorată lacului, duce la defluarea în aval a unui debit de apă relativ curată, cu o putere de erodare crescută, care nu mai este în echilibru cu albia existentă. Astfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv, până când se va reface echilibrul dintre panta patului albiei și noul transport solid. De asemenea oprirea transportului solid poate produce un dezechilibru serios unde eroziunea naturală nu mai este compensată de depunerile datorate transportului solid - adâncirea albiei la sh Căteasca cu 11 m-.

Agricultura

Agricultura practicată în vecinătatea Sitului ROSPA 0062 este una de subzistență. În marea majoritate a cazurilor, exploatarea terenurilor agricole se face pentru uz propriu, în așa numitele ferme de subzistență sau semisubzistență. Rentabilitatea și competitivitatea în agricultură sunt scăzute. În prezent, majoritatea agricultorilor muncesc doar pentru nevoile de consum propriu.

O suprafață de 8 ha din suprafața agricolă a teritoriului, este ocupată de pășuni, fânețe și enclave de pădure, lucru firesc dacă ne gândim la poziționarea geografică a teritoriului. Acest lucru exprimă un potențial ridicat pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Trebuie menționat faptul că împădurirea naturală a pășunilor și fânețelor s-a produs pe fondul diminuării sectorului zootehnic și implicit interesului pentru acest domeniu de activitate.

În vecinătatea Sitului ROSPA 0062, există plantații de pomi fructiferi în special pruni, vișini, peri, nuci - lucru care contribuie în mod clar la creșterea potențialului de dezvoltare a teritoriului. Sunt amintite localitățile:

-

Merișani - 206 ha;

-

Ștefănești - 121 ha;

-

Băiculești - 109 ha.

La nivelul Sitului ROSPA 0062, cea mai mare pondere a culturilor pe suprafețele arabile este cea a culturilor de porumb și grâu.

Dimensiunea exploatațiilor

Terenurile sunt fărâmițate excesiv. Majoritatea covârșitoare a exploatațiilor au dimensiuni mici și nu pot face față cerințelor pieței: peste 70% dintre exploatațiile agricole au sub 1 ha și doar 20% din totalul acestora sunt între 1-3 ha. Exploatații mai mari de peste 5 ha reprezintă doar 2% din totalul exploatațiilor pe teritoriu. De precizat este că doar una singură depășește 100 de ha și anume, arenda din Ștefănești, restul încadrându-se în 15-30 ha.

Cea mai mare pondere o dețin exploatațiile cu suprafață de sub 1 ha, 73% din totalul exploatațiilor, demonstrând un grad de fărâmițare extrem de mare a terenurilor. Dincolo de lipsa experienței asocierii, relieful

în cea mai mare parte deluros în care ne situăm, nu a încurajat fermierii existenți la asocieri sau mărirea propriilor exploatații.

Statistica din sectorul agricol pe ultimii cinci ani, ne arată faptul că agricultura pare să nu reprezinte o atracție pentru populația activă, însă trebuie avut în vedere că cifrele reprezintă persoane angajate care obțin venituri de tip salarial, lucru rar întâlnit în acest sector de activitate. În realitate însă, numărul persoanelor angajate în agricultură, fie că ne referim la acele persoane care se ocupă de agricultură în propriile ferme și exploatații fie că ne referim la zilieri implicați periodic, este mult mai mare.

Din suprafața totală administrativă a localităților arondate sitului de 66.010 ha, o suprafață de 22.977 ha, adică 34,80 % din suprafața teritoriului, este ocupată de păduri, lucru firesc dacă ne gândim la poziționarea geografică a teritoriului.

Cu toate acestea, datorită existenței unei infrastructuri agricole și a exploatațiilor renumite de pomicultură și viticultură, localitatea Ștefănești -podgoriile de vie – este pe locul doi în interiorul teritoriului în ceea ce privește numărul de angajați din agricultură.

Se detașează de restul teritoriului localitatea Băiculești care are cei mai mulți salariați declarați în agricultură - 689 în anul 2011.

80

Distribuția suprafețelor de teren în funcție de potențialul agricol - ha

Tabelul nr. 12

Total suprafață localitate

Suprafață agricolă

Arabil

Pășuni și fânețe

Păduri

(ăiculești

7648

3061

1270

1089

3781

Curtea de Arges

7 00

400

ț

ț

3402

(udeasa

4228

1764

801

699

183

Căteasca

8200

6029

600

330

99

(ascov

409

3030

61

269

183

Pitești

4073

1268

ț

1200

(radu

4031

1392

741

167

1 1

+erișani

6370

2212

731

1107

2940

Topoloveni

3384

201

1200

82

389

Călinesti

10.816

10371

1887

1172

6038

Ștefănești

66

297

13 0

1137

1307

Ăursa( )lanul 'e 'eβ"%ltare l%*ală - Ătrategia GAL, Ținutul Argeșului 'e Mijl%*, 2012

2.4.1.7.

Structuri turistice - cazare, alimentație, agrement

Conform datelor Institutului Național de Statistică sunt 63 societăți comerciale înregistrate pentru a oferi servicii de cazare la nivelul zonei administrative arondate sitului, ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș. Numărul total al locurilor de cazare din societățile înregistrate la nivelul teritoriului este 23.539 locuri. Turismul în zona Sitului ROSPA 0062, s-a dezvoltat ca turism de nișă, de proximitate care servește turiștilor aflați în tranzit către orașele medievale argeșene - Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel.

Teritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, are în componență 3 văi importante ca și

culoare de dezvoltare economică - Valea Argeșului, Valea Doamnei și a râului Vâlsan.

Situația structurilor de cazare

Tabelul nr. 13

Localitățile din Sit

Unități de cazare

Nr. de locuri

Băiculești

1

10

Budeasa

2

49

Bradu

3

20

Curtea de Argeș

11

300

Bascov

4

22

Merișani

1

20

Topoloveni

7

150

Ștefănești

5

268

Călinești

1

40

Pitești

28

1460

Căteasca

0

0

Față de această situație oficială, se estimează ca numărul locurilor de cazare este de două ori mai mare, prin oferta gospodăriilor care oferă posibilități de cazare, dar nu sunt înregistrate în sistemul pensiunilor rurale.

Ponderea cea mai mare a ocupării unităților de cazare o are municipiul Pitești, urmat de orașele Curtea de Argeș, Topoloveni și Ștefănești, aici dezvoltându-se mai cu seama turismul de afaceri. De asemenea, merită precizat faptul că în zona Sitului există deja trei Centre de Informare Turistică la Merișani, Pitesti si Topoloveni, iar altul este planificat ca inițiativă comună a trei primării din teritoriu - Micești, Mărăcineni și Budeasa.

Este necesară dezvoltarea echipării teritoriale pentru turism, mai cu seamă pentru îmbunătățirea turismului de recreere, turismului de afaceri și turismului cultural- educațional orientat spre protejarea monumentelor, a modului de viață a comunităților și cadrului natural existent.

Teritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, prezintă interes turistic, fiind așezată în imediata apropiere a lacurilor de acumulare de pe râul Argeș, unde interesul pentru pescuit dar și relaxare a riveranilor - Pitești, Mioveni, Stefănești, Topoloveni - se manifestă tot mai pregnant.

2.4.1.8.

Patrimoniu cultural

Trecutul istoric înscris în memoria monumentelor religioase și arhitectonice și în varietatea tradițiilor populare este o altă componentă importantă a patrimoniului cultural:

În zona administrativă a sitului Lacurile de acumulare de pe Argeș - ROSPA 0062 se regăsesc 282 monumente istorice, din totalul de 1023 monumente înregistrate la nivelul județului Argeș Dintre cele 282 monumente, 228 sunt de categoria A - de importanță națională și universală și 54 de monumente sunt de categoria B - de importanță locală. Lista completă a monumentelor din teritoriu este prezentată în tabelul nr. 14.

Dintre monumentele listate, o parte sunt monumente religioase - mănăstiri, biserici, chilii, clopotnițe, cruci de piatră, dar remarcabile pentru teritoriu sunt mai ales monumente de arhitectură civilă -predominând ansamblurile, conacele boierești și casele memoriale ale oamenilor de cultură sau politici ai vremurilor.

Unele elemente culturale sunt prezentate în sinteza ce urmează:

Distribuția monumentelor pe localități

Tabelul nr. 14

Localitate

Nr. Monumente

Total

Categoria A

Categoria B

Curtea de Argeș

65

4

69

Băiculești

5

1

6

Budeasa

16

2

18

Bascov

3

0

3

Pitesti

83

18

101

Bradu

0

1

1

Căteasca

0

2

2

Călinești

0

5

5

Merișani

9

11

20

Topoloveni

8

2

10

Ștefănești

39

8

47

Total

228

54

282

2.4.1.9.

Peisajul

Râul Argeș, izvorăște din munții Făgăraș, în centrul țării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a țării -Oltenița-. Pentru a crește gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeșului, a fost gândită o amenajare a acestui râu, care să satisfacă numeroase cerințe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populație și industrie, irigații combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundațiilor, producerea energiei electrice, baze sportive și de agrement și chiar navigație pe sectorul inferior. Sistemul hidroenergetic Argeș este format din următoarele obiective: - două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna și Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare - CHE Vidraru cu o putere de 220 MW - Sectorul Oiești - C. de Argeș, cu CHE: Oiești, Albești, Cerbureni, V. Iașului, C. de Argeș; - Sectorul C. de Argeș - Golești cu CHE: Noapteș, Zigoneni, Băiculești, Mânicești, Vâlcele, Merișani, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești. - Sectorul Golești - Oltenița cu CHE: Mihăilești, Adunații-Copăceni, Rodovanu, Oltenița.

Cu trecerea timpului, lacurile din zona colinară, unde sunt situate și cele ce compun situl Natura 2000 Lacurile de acumulare de pe Argeș, s-au colmatat. Dacă pentru zona montană fenomenul de transport de debit solid este mai puțin activ datorită preponderenței zonelor împădurite și procesul de colmatare al lacurilor este mai puțin intens, problema capătă proporții îngrijitoare în cea mai mare parte din zona colinară unde, îndeosebi lacurile cu volume relative mici, riscă să fie colmatate rapid.

Colmatarea lacurilor ca proces în sine, a fost intuit de mult, dar proporțiile, dinamica și căile de combatere nu au fost abordate cu atenție; consecințele negative apărute mai curând sau mai târziu în practica exploatării lacurilor, dovedesc acest mod de abordare.

Acest proces a avut drept consecință, crearea de zone de stufăriș, insule împadurite, grupări de insulițe ceea ce reprezintă un excelent loc de odihnă, cuibărit și hrănire pentru păsări. Ansamblurile astfel create pe lacuri impresionează prin densitate culoare și structură .

2.4.2

Impacturi

2.4.2.1

Presiuni - impacturi trecute și prezente

Presiuni, amenințări și măsuri de management

Factorul antropic reprezintă sursă generatoare de presiuni și amenințări la adresa conservării habitatelor naturale, motiv pentru care în tabelul 15 au fost trecute principalele presiuni și amenințări antropice și măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminare sau limitarea efectelor lor. Principalele presiuni și amenințări antropice la adresa habitatelor din zonele ripariene limitrofe lacurilor din componența ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 - Lacurile de acumulare de pe Argeș sunt enunțate în continuare:

Presiuni și amenințări antropice

Tabelul nr. 15

Presiunea/Amenințarea

Habitatul amenințat

Măsuri de management

Defrișările, natură și formă.

de sub

orice orice

Zăvoi, riparian - în zonele cu vegetație arbustivă sau arborescentă

-Tăierile se vor realiza numai în cazuri excepționale, sub un control strict și se va urmări declanșarea regenerării naturale și promovarea nucleelor de regenerare deja existente.

căzute sau deranjarea litierei, acolo unde există.

Împădurirea cu alte specii decât cele edificatoare

pentru

habitat.

Zăvoi, riparian - în zonele cu vegetație arbustivă

sau

arborescentă

-Promovarea speciilor de arbori caracteristice tipului natural de zăvoi.

și

arbuști

Folosirea și întreținerea

drumurilor limitrofe.

Zăvoi, riparian.

-Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul.

acceptă atunci când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală.

Executarea

de

lucrări

Zăvoi,

riparian,

-Se va evita executarea de lucrări hidrotehnice

-

Interzicerea extragerilor de masă lemnoasă.

-

Se va evita eliminarea resturilor vegetale

-

Lucrările de întreținere, reparație, modernizare, reabilitare se vor face cu maximă precauție, pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofă drumului.

-

Se va evita construirea de drumuri noi -se

hidrotehnice.

acvatic.

de captare/acumulare a apei, îndiguire și/sau forarea unor puțuri pentru captarea și/sau drenarea apei.

-Executarea unor astfel de lucrări în zonele limitrofe se va realiza după evaluarea impactului și cu prevederea unor măsuri care să compenseze efectele negative asupra regimului

hidric și implicit asupra habitatului.

Pășunatul

și

trecerea

animalelor domestice.

Zăvoi, riparian

- Pășunatul și trecerea animalelor domestice vor fi reglementate conform prevederilor legale în interiorul sitului pentru a evita distrugerea florei și faunei și compactarea solului.

Evacuarea, acumularea și depozitarea deșeurilor menajere și industriale

Zăvoi,

riparian,

acvatic.

- Se va interzice abandonarea și depozitarea în perimetru sitului sau în apropierea acesteia a deșeurilor de orice natură.

-Amenajarea unor locuri speciale, în afara

habitatelor protejate pentru depozitarea și preluarea deșeurilor.

Accesul necontrolat în

perimetrul sitului.

Zăvoi,

riparian,

acvatic.

fel și a atelajelor.

Incendiile

Zăvoi,

riparian,

acvatic.

avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea acestor prevederi.

Agricultura

Zăvoi, riparian, acvatic

- Stoparea extinderii suprafețelor cultivate prin

-

Delimitarea unor zone speciale de protecție.

-

Controlul accesului în zonele speciale de protecție, atât în ceea ce privește numărul persoanelor cât și frecvența accesului și monitorizarea persoanelor în timpul parcurgerii acestora.

-

Interzicerea pătrunderii în perimetrul zonelor speciale de protecție a autovehiculelor de orice

-

Aprinderea focului și fumatul vor fi interzise în perimetrul sitului și în vecinătate acesteia.

-

Se recomandă amplasarea de panouri de

diminuarea perimetrului sitului.

legislatiei in vigoare.

Urbanizarea

Zăvoi, riparian, acvatic

- Interzicerea construcțiilor, de orice natură, la mai puțin de 50 m de suprafața apei -se acceptă atunci când nu există altă variantă și când

construcția respectivă are o importanță majoră-.

-

Constituirea unei zone tampon, cu o lățime de cel puțin 50 de metri în jurul lacurilor.

-

Folosirea de substanțe fitosanitare și îngrășăminte chimice în culturile agricole adiacente sitului se va efectua in conditiile

2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile

Amenințările nu sunt specifice fiecărui habitat în parte. Ele sunt comune tuturor habitatelor deoarece lacurile de acumulare sunt similare. Chiar dacă starea de conservare a acestora este pe alocuri

alterată

prin

antropizarea

terenurilor

-distrugerea

vegetației

spontane,

pășunat, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere sau din construcții - existența habitatelor impune adoptarea măsurilor de reducere / eliminare pe cât posibil a impactului potențial care, considerând pierderea definitivă a suprafețelor afectate, poate fi de importanță crescută.

Dacă se vor aplica măsuri concrete de reducere a impactului potențial negativ, generat prin realizarea lucrărilor de construcție - evitarea generării de praf și substanțe poluante, evitarea realizării de drumuri de acces noi, evitarea degradării solului decopertat, evitarea tasării solului, evitarea poluării solului cu deșeuri de orice natură, evitarea afectării altor zone decât cele strict avizate pentru realizarea lucrărilor, evitarea degradării /distrugerii speciilor de floră și de faună, aducerea zonelor afectate la starea inițială sau la o stare cât mai apropiată de aceasta - efectul asupra habitatelor va fi mediu spre minim considerând ocuparea definitivă a suprafeței de teren pe care vor fi amplasate construcțiile.

Principalele amenințări pe care le provoacă impactul antropic sunt:

-

Poluarea solului și a apelor prin depozitarea reziduurilor menajere și industriale;

-

Defrișarea și fragmentarea zăvoaielor prin amplasarea unor obiective industriale, drumuri, rețele electrice, extinderea domeniului construibil, tăieri ilegale;

-

Drenarea apei și amenajările hidrotehnice: la coada lacului Golești se pot observa variații importante ale nivelului apei, zona fiind inundată și drenată periodic. Se impune interzicerea

acestor lucrări care afectează echilibrul hidrologic al zonei. În cazuri excepționale aceste lucrări pot fi făcute pentru perioade foarte scurte de timp;

-

Pe malul lacului Prundu au fost întâlnite vetre de foc și vegetație arsă. Se impune interzicerea aprinderii focului și a incendierii vegetației în apropierea luciului apei și se impune monitorizarea zonei;

-

Pășunatul și tranzitul animalelor domestice este una dintre problemele cu care se confruntă zona studiată. În urma tranzitului și a pășunatului se creează poteci, vegetația este culcată la pământ, există urme de copite, excremente și altele. Se impune interzicerea pășunatului și monitorizarea zonelor respective;

Acumularea și eliminarea deșeurilor menajere în cadrul sitului este o altă problemă majoră.

La coada lacului Golești și pe lacul Prundu și Budeasa au fost observate cantități importante de deșeuri, în special din plastic. Se impune elaborarea unui sistem eficient de colectare și evacuare a deșeurilor, de orice natură, care să fie implementat la nivelul întregii zone protejate. De asemenea este necesară inspectarea și igienizarea periodică a zonelor afectate. Nu în ultimul rând, este necesară derularea unor campanii de conștientizare cu privire la importanța gestionării corecte a deșeurilor, în special a celor nebiodegradabile - plastic, tablă, sticlă, cauciuc.

3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat

Starea de conservare a habitatelor identificate suplimentar față de Formularul standard este favorabila. Aceste habitate sunt:

Habitat România R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza

și Wolffia arrhiza

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with

Magnopotamion

or

Hydrocharition

– type vegetation

Habitat România

R2206 Comunități danubiene cu

Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadenșis

și

Najas marina

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with

Magnopotamion

or

Hydrocharition

– type vegetation

Habitat România R2211 Comunități danubiene cu

Cyperus fuscus

și

C. flavescens

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the

Littorelletea uniflorae

and/or

Isoeto-Nanojuncetea

Habitat România R5305 Comunități danubiene cu

Typha angustifolia

și

T. latifolia

NATURA 2000: -

Habitat România R5309 Comunități danubiene cu

Phragmites australis

și

Schoenoplectus lacustris

NATURA 2000:

Habitat România 5312 Comunități ponto-danubiene cu

Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli

și

Polygonum hydropiper

NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

Chenopodium rubri

și

Bidention

Rivers with muddy banks with

Chenopodium rubri

pp and Bidention vegetation

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb / Populus alba

cu

Rubus caesius

NATURA 2000: 92A0

Salix alba

and

Populus alba

galleries

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Lista speciilor de păsări observate în aspectul hiemal pe Lacurile de acumulare din cadrul ariei de importanță avifaunistică ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș

Pe toate lacurile de acumulare ale ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 au fost observate 70 de specii de păsări. Se constată că, în general, numărul speciilor crește din amonte înspre aval. Excepție face lacul Bascov, unde deranjul antropic este destul de accentuat, și lacul Golești, unde se practică destul de des vânătoarea.

Lista avifaunistică a ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș în perioada hiemală 2012 - 2013

89

Tabelul nr. 16

Nr. crt.

Specia

Zigoneni

Vâlcele

Budeasa

Bascov

Pitești

Golești

1.

Gavia arctica

a

a

a

a

p

a

2.

Podiceps cristatus

p

p

p

p

p

p

3.

Podiceps nigricollis

p

a

p

a

a

a

4.

Tachybaptus ruficollis

p

p

p

p

p

p

5.

Phalacrocorax carbo

p

p

p

p

p

p

6.

Phalacrocorax pygmeus

p

p

p

p

p

p

7.

Egretta alba

p

p

p

p

a

p

8.

Ardea cinerea

p

p

p

p

p

p

9.

Cygnus olor

p

p

p

p

p

p

10.

Cygnus cygnus

p

p

p

p

p

p

11.

Anser albifrons

a

a

a

a

a

p

12.

Anas platyrhynchos

p

p

p

p

p

p

13.

Anas strepera

a

a

p

a

a

a

14.

Anas acuta

a

a

a

a

p

a

15.

Anas penelope

p

p

p

a

p

p

16.

Anas crecca

p

p

p

p

p

p

17.

Anas clypeata

a

a

p

a

p

p

18.

Tadorna tadorna

a

a

p

a

p

p

19.

Netta rufina

a

p

a

a

a

a

20.

Aythya fuligula

p

p

p

a

p

p

21.

Aythya ferina

p

p

p

a

p

p

22.

Bucephala clangula

p

p

p

a

p

p

23.

Mergus albellus

a

p

p

a

p

a

24.

Haliaeetus albicilla

p

a

a

a

a

a

25.

Buteo buteo

p

p

p

p

p

p

26.

Accipiter nisus

a

a

a

a

p

a

27.

Falco tinnunculus

a

a

p

a

a

p

28.

Phasianus colchicus

a

p

a

a

p

p

29.

Gallinula chloropus

a

a

a

a

p

a

30.

Fulica atra

p

p

p

p

p

p

31.

Tringa ochropus

a

a

p

a

a

p

32.

Larus ichthyaetus

a

a

a

a

p

a

33.

Larus cachinnans/michahellis

p

p

p

p

p

p

34.

Larus canus

p

p

p

p

p

p

35.

Larus ridibundus

a

p

p

p

p

p

36.

Streptopelia decaocto

a

p

a

p

p

a

37.

Alcedo atthis

a

a

a

p

p

a

38.

Picus viridis

a

a

p

a

a

a

39.

Dendrocopos major

a

p

a

a

a

p

90

40.

Dendrocopos syriacus

a

a

a

p

a

a

41.

Galerida cristata

a

a

a

a

a

p

42.

Anthus spinoletta

p

a

p

a

p

p

43.

Motacilla cinerea

a

p

p

p

a

a

44.

Lanius excubitor

p

a

a

a

a

a

45.

Sturnus vulgaris

a

a

p

a

p

a

46.

Garrulus glandarius

a

a

a

p

a

p

47.

Pica pica

p

p

p

p

p

p

48.

Corvus monedula

a

a

a

a

p

p

49.

Corvus frugilegus

a

a

a

a

p

p

50.

Corvus corone cornix

p

a

p

a

p

p

51.

Corvus corax

p

p

p

p

p

p

52.

Troglodytes troglodytes

a

a

a

a

p

a

53.

Turdus merula

p

p

p

p

a

a

54.

Turdus pilaris

a

p

p

a

a

p

55.

Parus palustris

a

a

a

a

p

a

56.

Parus caeruleus

a

a

a

p

p

a

57.

Parus major

p

p

p

p

p

p

58.

Aegithalos caudatus

a

a

a

a

p

a

59.

Passer domesticus

a

p

p

p

p

a

60.

Passer montanus

p

a

p

p

a

a

91

61.

Fringilla coelebs

a

a

a

p

p

a

62.

Fringilla montifringilla

a

a

a

a

a

p

63.

Coccothraustes coccothraustes

a

a

a

a

p

p

64.

Carduelis chloris

a

a

a

a

p

p

65.

Carduelis spinus

p

p

p

p

p

a

66.

Carduelis carduelis

p

p

p

p

p

p

67.

Carduelis cannabina

p

p

a

a

a

p

68.

Emberiza schoeniclus

p

p

p

p

p

a

69.

Miliaria calandra

a

a

a

a

a

p

70.

Emberiza citrinella

p

p

p

p

p

p

Total specii

33

36

42

32

49

43

92

Legendă:

p - specie prezentă; a - specie absentă.

Statutul actual de conservare al speciilor de păsări observate în perioada de iarnă în perimetrul ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș

În conformitate cu metodologia de completare a formularelor standard Natura 2000,

cea mai mare parte a speciilor de păsări /56 de specii, 80% observate în situl Lacurile de acumulare de pe Argeș au statut de conservare bună /B, iar 14 specii -20% au statut de conservare medie sau redusă. Acestea din urmă sunt specii de păsări vânate frecvent, în special pe lacurile Vâlcele, Budeasa și Golești. Ele au devenit temătoare de oameni, insă stresul datorat vânătorii și braconajului este resimțit și de celelalte specii, mai ales de cele protejate.

În lipsa unor măsuri de protecție adecvate, și conservarea altor specii de păsări poate deveni medie sau redusă.

Statutul de conservare a speciilor de păsări observate în aspectul hiemal în situl Lacurile de acumulare Argeș

Tabelul nr. 17

Nr. crt.

Specia

Statut actual de conservare

1

Gavia arctica

B

2

Podiceps cristatus

B

3

Podiceps nigricollis

B

4

Tachybaptus ruficollis

B

5

Phalacrocorax carbo

B

6

Phalacrocorax pygmeus

C

7

Egretta alba

C

8

Ardea cinerea

B

9

Cygnus olor

B

10

Cygnus cygnus

C

11

Anser albifrons

C

12

Anas platyrhynchos

C

13

Anas strepera

C

14

Anas acuta

C

15

Anas penelope

C

16

Anas crecca

C

17

Anas clypeata

B

18

Tadorna tadorna

B

19

Netta rufina

B

20

Aythya fuligula

C

21

Aythya ferina

C

22

Bucephala clangula

C

23

Mergus albellus

C

24

Haliaeetus albicilla

C

25

Buteo buteo

B

26

Accipiter nisus

B

27

Falco tinnunculus

B

28

Phasianus colchicus

B

29

Gallinula chloropus

B

30

Fulica atra

B

31

Tringa ochropus

B

32

Larus ichthyaetus

B

33

Larus cachinnans/michahellis

B

34

Larus canus

B

35

Larus ridibundus

B

36

Streptopelia decaocto

B

37

Alcedo atthis

B

38

Picus viridis

B

39

Dendrocopos major

B

40

Dendrocopos syriacus

B

41

Galerida cristata

B

42

Anthus spinoletta

B

43

Motacilla cinerea

B

44

Lanius excubitor

B

45

Sturnus vulgaris

B

46

Garrulus glandarius

B

47

Pica pica

B

48

Corvus monedula

B

49

Corvus frugilegus

B

50

Corvus corone cornix

B

51

Corvus corax

B

52

Troglodytes troglodytes

B

53

Turdus merula

B

54

Turdus pilaris

B

55

Parus palustris

B

56

Parus caeruleus

B

57

Parus major

B

58

Aegithalos caudatus

B

59

Passer domesticus

B

60

Passer montanus

B

61

Fringilla coelebs

B

62

Fringilla montifringilla

B

63

Coccothraustes coccothraustes

B

64

Carduelis chloris

B

65

Carduelis spinus

B

66

Carduelis carduelis

B

67

Carduelis cannabina

B

68

Emberiza schoeniclus

B

69

Miliaria calandra

B

70

Emberiza citrinella

B

Legendă: B – statut de conservare bună; C – statut de conservare medie sau redusă.

Evaluarea starii de conservare a specie

Tabelul nr. 18

Parametrii

Statut de conservare

Codul speciei A001

Gavia stellate

Favorabil /verde

Nefavorabil

neadecvat

Nefavorabil total

neadecvat

Necunoscut

/informatii

Aria de repartitie

Zona ariei protejate este relative stabilă și

permite o stare de

-

-

-

Populatia

Populațiile

pot

fi

menținute pe termen

-

-

-

Habitatul specie

Habitatul

permite

supraviețuirea Specie

-

-

-

Perspective viitoare

Specia nu se află sub presiunea

unor

amenințări care pot să

-

-

-

Grila de interpretare:

-

Favorabil: toate verzi sau trei verzi și unul necunoscut

-

Nefavorabil neadecvat: Unul sau mai multe portocalii, dar nici unul roșu

-

Nefavorabil total neadecvat: Unul sau mai multe roșii

-

Necunoscut /informații insuficiente: Două necunoscute sau mai multe combinate cu verzi sau toate necunoscute

Concluzii: aplicând grila de interpretare rezultă că statutul de conservare a speciei este în prezent favorabil

Modul de evaluare a specie s-a facut conform modelului de mai sus. Datorită numărului mare de specii pentru a simplifica modul de prezentare a fost ales modul sintetic următor:

Centralizator al starii de conservare a speciilor avifaunistice

Tabelul nr. 19

Cod

Specii menționate în formularul

standard

Favorabil /verde

Nefavorabil

neadecvat

Nefavorabil

total

A001

Gavia stellata

A002

Gavia arctica

X

A021

Botaurus stellaris

X

A022

Ixobrychus minutus

X

A023

Nycticorax nycticorax

X

A024

Ardeola ralloides

X

A026

Egretta garzetta

X

A027

Egretta alba

X

A031

Ciconia ciconia

X

A038

Cygnus cygnus

X

A060

Aythya nyroca

X

A068

Mergus albellus

X

A081

Circus aeruginosus

x

A082

Circus cyaneus

X

A097

Falco vespertinus

x

A166

Tringa glareola

X

A193

Sterna hirundo

X

A197

Chlidonias niger

x

A229

Alcedo atthis

X

A307

Sylvia nisoria

X

A338

Lanius collurio

X

A339

Lanius minor

X

A393

Phalacrocorax pygmeus

X

A210

Streptopelia turtur

X

A212

Cuculus canorus

X

A218

Athene noctua

x

A226

Apus apus

x

A228

Apus melba

x

A230

Merops apiaster

x

A232

Upupa epops

x

A233

Jynx torquilla

x

A235

Picus viridis

x

A237

Dendrocopos major

x

A240

Dendrocopos minor

x

A244

Galerida cristata

x

A247

Alauda arvensis

x

A249

Riparia riparia

x

A251

Hirundo rustica

x

A256

Anthus trivialis

x

A259

Anthus spinoletta

x

A260

Motacilla flava

x

A261

Motacilla cinerea

x

A262

Motacilla alba

x

A263

Bombycilla garrulus

x

A264

Cinclus cinclus

x

A265

Troglodytes troglodytes

x

A266

Prunella modularis

x

A269

Erithacus rubecula

x

A270

Luscinia luscinia

x

A271

Luscinia megarhynchos

x

A273

Phoenicurus ochruros

x

A274

Phoenicurus phoenicurus

x

A275

Saxicola rubetra

x

A276

Saxicola torquata

x

A277

Oenanthe oenanthe

x

A283

Turdus merula

x

A284

Turdus pilaris

x

A285

Turdus philomelos

x

A287

Turdus viscivorus

x

A291

Locustella fluviatilis

x

A292

Locustella luscinioides

x

A295

Acrocephalus schoenobaenus

x

A296

Acrocephalus palustris

x

A297

Acrocephalus scirpaceus

x

A298

Acrocephalus arundinaceus

x

A299

Hippolais icterina

x

A308

Sylvia curruca

x

A309

Sylvia communis

x

A310

Sylvia borin

x

A311

Sylvia atricapilla

x

A314

Phylloscopus șibilatrix

x

A315

Phylloscopus collybita

x

A316

Phylloscopus trochilus

x

A317

Regulus regulus

x

A318

Regulus ignicapillus

x

A319

Muscicapa striata

x

A322

Ficedula hypoleuca

x

A324

Aegithalos caudatus

x

A325

Parus palustris

x

A328

Parus ater

x

A329

Parus caeruleus

x

A330

Parus major

x

A332

Sitta europaea

x

A334

Certhia familiaris

x

A336

Remiz pendulinus

x

A337

Oriolus oriolus

x

A340

Lanius excubitor

x

A342

Garrulus glandarius

x

A343

Pica pica

x

A348

Corvus frugilegus

x

A349

Corvus corone

x

A350

Corvus corax

x

A351

Sturnus vulgaris

x

A354

Passer domesticus

x

A356

Passer montanus

x

A359

Fringilla coelebs

x

A360

Fringilla montifringilla

x

A361

Serinus serinus

x

A363

Carduelis chloris

x

A364

Carduelis carduelis

x

A365

Carduelis spinus

x

A366

Carduelis cannabina

x

A368

Carduelis flammea

x

A372

Pyrrhula pyrrhula

x

A373

Coccothraustes coccothraustes

x

A376

Emberiza citrinella

x

A381

Emberiza schoeniclus

x

A383

Miliaria calandra

x

A438

Hippolais pallida

x

A459

Larus cachinnans

x

3.3.

Hărțile sitului.

Hărțile sitului sunt prezentate în Anexa 8 la Planul de managemment

4.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

Ariile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Managementul ariilor speciale de protectie se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor naturale de interes conservative national și/sau comunitar, gestionarea durabilă a resurselor natural și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.

4.1.

Scopul Planului de management

Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane și conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000

Lacurile de acumulare de pe Argeș.

Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, educația, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.

În mare, aceste

obiective

vizează

asigurarea

statutului de

conservare a

speciilor

și habitatelor in care acestea traiesc, tinand cont ca teritoriul in care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viata reprezinta rezultatul interventiei umane anterioare.

4.2.

Obiective generale, specifice și activități

Plecând

de

la

argumentele

care

au stat la

baza

desemnării

acestui

areal

ca Sit

de Importanță Comunitară în cadrul Rețelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interese un set de obiective generale și specifice.

4.2.1 Obiectiv general

Obiectivul general vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc, ținând cont că teritoriul în care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viață reprezintă rezultatul intervenției umane anterioare .

Obiectiv general: Conservarea speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc și se înmultesc .

4.2.2. Obiectiv specific

Obiectivele specifice managementului sitului Natura 2000 sunt următoarele:

Obiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și

habitatelor acestora.

Obiectiv specific II: Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a acțiunilor întreprinse, încurajând dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu acestea. Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de management

Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute

5.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

Planul de activități și monitorizarea acestuia se realizează de către custode.

Tabelul nr. 20

Nr.

Activitate

Anul

Anul

Anul 3

Anul

Anul 5

Indicator

Obiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și

1

Menținerea structurii naturale a comunităților

vegetale existente

x

x

x

x

x

Prezența habitatelor și speciilor cu structuri normale

Nu

există

urme

de

2

Menținerea

nepoluata

a

x

x

x

x

x

Menținerea

calității

3

Mentinerea modului

categoriei și

de

folosință

a a

x

x

x

x

x

Folosința neschimbată

4

Avizarea tuturor lucrărilor de construcție de către custode Dacă lucrările se pot realiza se

impun

reguli

stricte

de

x

x

x

x

x

Numar de avize conform cu prevederile planului de management

5

Minimizarea tăierilor ilegale de arbori

x

x

x

x

x

Refacerea vegetației arborescente

6

Realizarea de habitate cu o compoziție și

structura naturală

x

x

x

x

x

Intervenții cu un pronunțat caracter

conservativ

7

Minimizarea efectelor date de proximitatea față

de așezările umane

x

x

x

x

x

Număr de agresiuni limitate sau anulate - utilizarea

terenurilor,

deseuri, braconaj, etc-

8

Marcarea în teren a limitelor

x

Limite materializate în

9

Interzicerea construcțiilor cu impact semnificativ, la mai puțin de 50 m de suprafața apei

- se acceptă atunci când nu

există altă variantă și când

x

x

x

x

x

Avizarea corespunzatoare a acestor

tipuri de lucrări

10

Continuarea

identificării

și

cartării speciilor și

x

x

x

x

x

Număr

de

specii

și

habitate

11

Interzicerea extragerii necontrolate de materiale

de construcții în sit /pietriș,

x

x

x

x

x

Menținerea tipurilor de habitate locale

12

Reglementarea recoltării de plante și animale din

flora și fauna sălbatică

x

x

x

x

x

Recoltarea de plante și

animale din

flora și

fauna

sălbatică

în

13

Reglementarea pășunatului în sit în funcție de tipul habitatului, a vegetației existente, a numărului de animale raportat la capacitatea de suport a suprafețelor pe care pășunatul este posibil

Acțiuni de informare, sensibilizare

în

rândul

crescătorilor de animale

x

x

x

x

x

Menținerea condițiilor biotice și

abiotice

14

Evitarea cultivării speciilor cu potential invaziv și a plantelor

gazde

pentru

agenți

x

x

x

x

x

Menținerea bagajului genetic local

Obiectiv specific II Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a

acțiunilor intreprinse, încurajand dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu

15

Informarea și constientizarea

comunităților locale

x

x

x

x

x

Categorii

de

grupuri

țintă informate Evaluări

16

Campanie

conștientizare-

informare

x

x

x

x

x

Număr grupuri țintă

17

Amplasare

panouri

x

Număr panouri montate

18

Acțiuni cu școala

x

x

x

x

x

Număr elevi informați

19

Întâlniri de informare

x

x

x

x

x

Număr

elemente

pertinente semnalate și

20

Editarea

de

materiale

x

x

x

x

x

Număr material editate

21

Dezvoltarea

unui

program

x

X

x

x

x

Număr

programe

22

Editarea

unui

buletin

informativ periodic

x

X

x

x

x

Număr

buletine

informative editate și

23

Actualizarea paginii WEB

x

X

x

x

x

Număr actualizari

Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de management

24

Monitorizarea prin relevee a

x

x

X

x

x

Realizare

raport

25

Inventarierea

speciilor

x

x

Număr

specii

26

Monitorizarea

impactului

procesului de conștientizare

x

x

X

x

x

Grupuri țintă evaluate

Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute

27

Includerea acțiunilor rezultate

din consultare publică și din

x

Evaluarea planului

28

Acțiuni care dau posibilitatea

publicului să

participe la

x

x

X

x

x

Număr

activități

participative

6.

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Planul de monitorizare a activităților

Tabelul nr. 21

Nr.

Acțiuni de monitorizat

Indicatori de

monitorizare

Frecventa de evaluare

1

Menținerea structurii naturale a comunităților vegetale existente

Prezența habitatelor și speciilor cu structuri normale

Nu există urme de

Anual

2

Menținerea nepoluată a

teritoriului sitului

Menținerea calității

factorilor de mediu

Anual

3

Menținerea categoriei și a modului de folosință a

terenurilor

Folosința neschimbată

Anual

4

Avizarea tuturor lucrărilor de construcție de către custode

Dacă lucrările se pot realiza se impun reguli stricte de

reducere impact și

Număr de avize conform cu prevederile Planului de management

Anual

5

Minimizarea tăierilor

ilegale de arbori

Refacerea vegetației

Anual

6

Realizarea de habitate cu o compozitie și structură

naturală

Intervenții cu un pronuntat caracter conservativ

Anual

7

Minimizarea efectelor date de proximitatea față de așezările umane

Număr de agresiuni limitate

sau anulate - utilizarea

terenurilor, deseuri,

Anual

8

Marcarea în teren a

limitelor sitului

Limite materializate în

teren

Anul 2

9

Interzicerea construcțiilor, de orice natură, la mai puțin de 50 m de suprafața apei

- se acceptă atunci când nu există altă variantă și când construcția respectivă nu

Avizarea corespunzatoare a

acestor tipuri de lucrări

Anual

10

Continuarea identificării și

cartării speciilor și

habitatelor

Număr de specii și

habitate identificate și cartate

Anual

11

Interzicerea extragerii necontrolate de materiale de construcții în sit - pietriș, nisip, piatră, pământ pentru cărămizi.

Menținerea tipurilor de habitate locale

Anual

12

Reglementarea recoltării de plante și animale din flora și fauna sălbatică. Plantarea unor panouri de informare și avertizare

Recoltarea de plante și animale din flora și fauna sălbatică în condiții optime

Anual

13

Reglementarea pășunatului în sit în funcție de tipul habitatului, a vegetației existente, a numărului de animale raportat la capacitatea de suport a suprafețelor pe care pășunatul este posibil Acțiuni de informare, sensibilizare în rândul

crescătorilor de animale

Menținerea condițiilor biotice și abiotice

Anual

14

Evitarea cultivării speciilor cu potențial invaziv și a plantelor gazde pentru agenți fitopatogeni ai speciilor edificatoare pentru habitatele din sit

Menținerea bagajului genetic local

Anual

15

Informarea și conștientizarea comunităților locale prin activități tematice aplicate grupurilor țintă

Categorii de grupuri țintă

informate

Evaluări conștientizare

Anual

16

Campanie conștientizare- informare

Număr

grupuri

țintă

conștientizate-informate

Anual

17

Amplasare

panouri

informative

Număr panouri montate

Anul 3

18

Acțiuni cu școala

Număr elevi informați

Anual

19

Întâlniri de informare

Număr elemente pertinente

Anual

20

Editarea de material educaționale și informative

Număr material editate

Anual

21

Dezvoltarea

unui

program

educativ în școli

Număr programe dezvoltate

Anual

22

Editarea

unui

bulletin

informativ periodic

Număr buletine informative

Anual

23

Actualizarea paginii WEB

Număr actualizări

Anual

24

Monitorizarea prin relevee a

stării de conservare

Realizare raport monitorizare

anual

Anual

25

Inventarierea

speciilor

invazive

Număr specii inventariate

La doi ani

26

Monitorizarea

impactului

procesului

Grupuri țintă evaluate

Anual

27

Includerea acțiunilor rezultate din consultare publică și din observațiile din teren

Evaluarea planului

Anul 5

28

Acțiuni care dau posibilitatea

publicului să participe la activități

Număr activități participative

Annual

Analiza factorilor interesați

Tabelul nr. 22

Grupurile și sub-grupurile de

factori interesați

Relația dintre factorul de

interes și aria protejată

Nivel participare

Consilii Județene

Autoritate

a

administrației

publice locale, cu atribuții la

A

GNM-Comisariate județene

Corp specializat de inspecție și

control în domeniul mediului

C

Primării

Autoritate

a

administrației

publice locale, cu atribuții la nivelul comunei

C, D, G, F, E

ONG

Organizații cu activitaten

în

domeniu

D, E

Poliția

Ordine publică

A

MMP

Organ de specialitate al administrației publice centrale

E

ANPM/APM/ ABA Argeș -

Organ

de

specialitate

al

administrației publice centrale

A, C, D

Școli

Instituție de învățământ local

C, A

Autorități științifice

Instituție de specialitate

C, D, A

Presa

Promovare

A

Biserica

Conștientizare

A, F

Plan de consultare a factorilor interesați

Tabelul nr. 23

Data

Activități de consultare

Grup țintă

2015

Reuniune cu factorii interesați la nivel local pentru analiza primei variante de plan

Administrații locale

2015

Reuniune cu factorii interesați pentru analiza primei variante de plan

MMAP/ANPM/APM/ABA

Argeș – Vedea Primării

Autorități științifice ONG

Anul I

Prezentare bilanț anual

MMAP/ANPM/APM

Consilii Județene

GNM-Comisariate județene Primării

Autorități științifice

Activități conștientizare-informare comunități

Comunități locale

Școli,

Anul II

Prezentare bilanț anual

MMAP/ANPM/APM

Consilii Județene

GNM-Comisariate judetene Primării

Autorități științifice

ONG

Activități conștientizare-informare comunități

Comunităti locale Școli,

Anul III

Prezentare bilanț anual

MMAP/ANPM/APM

Consilii Județene

GNM-Comisariate județene Primării

Autorități științifice

ONG

Activități conștientizare-informare comunități

Comunități locale

Școli,

Anul IV

Prezentare bilanț anual

MMAP/ANPM/APM

Consilii Județene

GNM-Comisariate județene Primării

Autorități știintifice

ONG

Activități conștientizare-informare comunități

Comunități locale

Școli,

Anul V

Prezentare bilanț anual și adaptarea Planului de management în funcție de observațiile primite și de situația reală din teren. Realizarea noii versiuni a planului.

MMAP/ANPM/APM/ABA

Argeș - Vedea Consilii Județene

GNM-Comisariate județene Primării

Autorități științifice ONG

Activități conștientizare-informare comunități

Comunități locale

Școli,

Evaluare costuri -mii lei-

Buget estimativ

Tabelul nr. 24

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Total costuri

Obiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și habitatelor acestora

1

Menținerea structurii naturale a comunităților

vegetale existente

20

20

20

20

20

100

2

Menținerea nepoluata a teritoriului sitului

20

20

20

20

20

100

3

Mentinerea categoriei și a modului de folosință a

terenurilor

20

20

20

20

20

100

4

Avizarea tuturor lucrărilor de construcție de către custode

Dacă lucrările se pot realiza se impun reguli stricte de reducere impact și supravegherea atentă

20

20

20

20

20

100

5

Minimizarea tăierilor ilegale de arbori

20

20

20

20

20

100

6

Realizarea de habitate cu o compoziție și structura

naturală

20

20

20

20

20

100

7

Minimizarea efectelor date de proximitatea față

de așezările umane

20

20

20

20

20

100

8

Marcarea în teren a limitelor sitului

2

400

2

2

2

408

110

9

Interzicerea construcțiilor cu impact semnificativ, la mai puțin de 50 m de suprafața apei - se acceptă atunci când nu există altă variantă și când construcția

respectiva nu produce impact semnificativ.

20

20

20

20

20

100

10

Continuarea identificării și cartării speciilor și

habitatelor

50

50

50

50

50

250

11

Interzicerea extragerii necontrolate de material de

construcții în sit /pietriș, nisip, piatră, pământ pentru cărămizi

20

20

20

20

20

100

12

Reglementarea recoltării de plante și animale din flora și fauna sălbatică

Plantarea unor panouri de informare și avertizare

20

20

20

20

20

100

13

Reglementarea pășunatului în sit în funcție de tipul habitatului, a vegetației existente, a numărului de animale raportat la capacitatea de suport a suprafețelor pe care pășunatul este posibil

Acțiuni de informare, sensibilizare în rândul

crescătorilor de animale

20

20

20

20

20

100

111

14

Evitarea cultivării speciilor cu potential invaziv și

a plantelor gazde pentru agenți fitopatogeni ai speciilor edificatoare pentru habitatele din sit

20

20

20

20

20

100

Obiectiv specific II Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a acțiunilor intreprinse, încurajand dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu acestea.

15

Informarea și constientizarea comunităților locale

prin activități tematice aplicate grupurilor țintă

4

4

4

4

4

20

16

Campanie conștientizare-informare

4

4

4

4

4

20

17

Amplasare panouri informative

20

20

18

Acțiuni cu școala

2

2

2

2

2

10

19

Întâlniri de informare

2

2

2

2

2

10

20

Editarea de materiale educaționale și informative

5

5

5

5

5

25

21

Dezvoltarea unui program educativ în școli

2

2

2

2

2

10

22

Editarea unui buletin informativ periodic

5

5

5

5

5

25

23

Actualizarea paginii WEB

5

5

5

5

5

25

Obiectiv specific III:Monitorizarea aplicării Planului de management

24

Monitorizarea prin relevee a stării de conservare

2

2

2

2

2

10

25

Inventarierea speciilor invazive

2

2

2

2

2

10

26

Monitorizarea

impactului

procesului

de

conștientizare

2

2

2

2

2

10

Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute

112

27

Includerea acțiunilor rezultate din consultare

publică și din observațiile din teren

5

5

28

Acțiuni care dau posibilitatea publicului să

participe la activități

1

1

1

1

1

5

TOTAL

2063

Estimarea de resurse financiare pentru managementul sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges pe o perioadă de 5 ani

Tabelul nr. 25

Acțiuni

Salarii

Cheltuieli

operaționale

Total optim

Cheltuieli directe

1200000

1200000

Cheltuieli materiale

613000

613000

Cheltuieli științifice

250000

250000

Total buget

2063000

113

Bugetul prezentat este unul estimativ și nu presupune nici o responsabilitate din partea custodelui ariei protejate iar finanțarea se va asigura din surse externe/ linii de finanțare.

7.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

1.

Almășan, H., Popescu, C, 1963,

Răspândirea speciilor de vânat din R.P.R,

Studii Cercet. Minist. Ec. Forest, voi. 23 A, p. 35-449.

2.

Andone, C, 1958,

Rața cu ciuf.

Vânăt. Pesc. Sportiv, nr. 10-11, p.10.

3.

Antal, V., 1968,

Păsările răpitoare din Tg. Mureș,

Vânăt. Pese. Sport., nr. 4, p. 23.

4.

Antonescu, C.S., 1967,

Biologia apelor , Ed Didactică și Pedagogică

București.

5.

Ardelean, G., Beres, I., 2000.

Fauna de vertebrale a Maramureșului,

Cluj-Napoca.

6.

Aurigi, S., Focardi, S., Hulea, D., ee Renzoni, A., 2000,

Organochlorine Contaminatian in Bird's Eggs front the Danube Delta,

Environmental Pollution. Vol. 109

7.

Banu, Gh., Bănică, G., 1997,

Cuib de privighetoare gușă vânătă la Sf. Gheorghe. Delta

Dunării,

Bul. Inf. SOR, nr. 2/1997.

8.

Banu, Gh., Bănică, G., 1997,

Cuib de Luscinia svecica cyanecula / Meisner 1804, la Sfântu Gheorghe /Deltă - mai 1992,

Analele Banatului.Științele Naturii, Timișoara, vol.3, p. 257-259.

9.

Barco Aurelia, Nedelcu, E., 1974.

Județul Argeș . Editura Academiei, București.

10.

Băcescu M., 1961.

Păsările în nomenclatura și viața poporului român . Editura Academiei Republicii Populare Române. București.

11.

Bălescu Carmen, 2004,

Zoologia vertebratelor . Craiova. Edit. Sitech

12.

Bănică, G., 1992.

Observație de rață arămie la Constanța.

Bul.inf.SOR, nr. 1.

13.

Bănică, G., 1995,

Călifarul alb - Date asupra arealului de cuibărit din Dobrogea,1994,

Vânăt. pesc. rom., no.2, p.27.

14.

Bănică, G., 1996.

Rața cu cap alb. Date din Dobrogea de sud -1991-1996.

Vânăt, pesc rom., nr. 8, p. 15.

15.

Bănică, G., 1997,

Cormoranul mic iernează pe litoralul dobrogean,

Vânăt, pesc. rom, nr.3, p.5.

16.

Bănică. G., 1997,

Contribuție la studiul dinamicii familiei Laridae -Aves în ecosistemul litoral al Dobrogei de Sud -1985-1994,

An. Banatului. Șt. nat., 3: 71-82.

17.

Beres, J.,1962,

Ornithological observations in the Maramaros,

Aquila, vol. 67-68

-1960- 1961, pag. 262-263.

18.

BirdLife International - 2004,

Birds in Europe : Population estimates, trends and Conservation status. Cambridge, UK: BirdLife International /Conservation Series No. 12.

19.

Blotzheim,

U.N.,

Glutz

von,

1989,

Handbuch

de

Vogel

Mitteleuropas,

Bd.

4, Falconiformes. Wiesbaden.

20.

Bordeianu, I. 1979:

Minunata lume a păsărilor , Editura. „Albatros”, București.

21.

Botnariuc N., 1999.

Evoluția sistemelor biologice supraindividuale . Editura Universității din București.

22.

Botnariuc N., Tatole Victoria, 2005.

Cartea Roșie a Vertebratelor din România

-

păsări

- Munteanu D., Academia Română. Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București.

23.

Brehm A. E., 1964.

Lumea animalelor.

Editura științifică. București.

24.

Brehme. S., Muller, T., Redlich, J., 1992,

Bird observations in the Danube Delta and in the Dobrogea / România,

WIWO Report Nr. 43.

25.

Brezeanu, Gh., Gâștescu P., 1996.

Ecosistemele acvatice din România . Caracteristici hidrologice și limnologice. Mediu Înconjurător, vol.2.

26.

Brezeanu, Gh., Șimon-Gruiță, A., 2002.

Limnologie Generală . Editura HGA, București.

27.

Brezeanu Gh., Cioboiu Olivia, 2007,

Hidrobiologie ecologică .

28.

Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D., Munteanu D., 1999,

Păsările

din România și Europa . Determinator ilustrat. Octopus Publishing Group Ltd.

29.

Cătuneanu I., Korody Gal I., Munteanu D., Pașcovschi S., Vespreanu E., 1978.

Fauna Republicii Socialiste România. Aves/Păsări . Vol XV. Fascicula I. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București.

30.

Cătuneanu, I., 1958,

Coloniile de cuibărit din Delta Dunării și necesitatea creării unor rezervații ornitologice,

Ocrot. Nat., 3. p. 79-115.

31.

Cătuneanu, I., 1977,

Păsările răpitoare din Dobrogea de nord și situația lor actuală,

Peuce, 3, p. 419-152.

32.

Cătuneanu, I., 1978,

Phalacrocorax pvgmaeus.

Fauna R.S. România, vol. 15/1, Aves București, p. 289-294.

33.

Ceico, T., Tănase, C., 1994.

Pescărușul cu cap negru cuibărește din nou la Murighiol,

Bul.Inf. SOR, nr. 1-2, p. 7.

34.

Chiș, T., 2002,

Lăcustarul,

Vânăt. Român, nr. 1, p. 10.

35.

Cioacă, Doina, 2006,

Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede , Agenția Națională pentru Protecția Mediului

36.

Ciochia V., 1992.

Păsările clocitoare din România . Editura Științifică. București.

37.

Ciochia V., 2002.

Dicționarul păsărilor.

Editura Pelecanus. Brașov.

38.

Cramp, S., 1983, Handbook

of the Birds of Europe, Middle East and North Africa,

Vol.3. Oxford, p. 246-250.

39.

Crivelli, A., 1981,

The Dalmatian Pelican /Pelicanus crispus Bruch,1832, a Recently World- Endangered Bird Species,

Biological Conservation. 20, p. 297-310.

40.

Crivelli, A.J. et al., 1991,

Conservation and Management of Pelicans nesting in the Palearctic,

ICBP Techn.Publ. No. 12, p. 137-152.

41.

Crivelli, A. J., Nazirides, T., Catsadorakis, G., Hulea, D., Malakou, M., Marinov, M., Shogolev, I., 2000,

Status and Population Development of Pygmy cormorant /Phalocrocorax pypmaeus Breeding in the Palearctic,

Proc. 5th Medmaravis Symp. 1998, Gozo, Malta, p. 49-60.

42.

Crockford, N. et al., 1996,

Action plan for the Corncrake /Crex crex in Europe,

Action plans, Council of Europe Publishing, Strassbourg, p. 205-243.

43.

Danford, Ch. D.,

Brown, J.A.H., 1875,

The Birds of Transylvania,

Ibis, p. 412-434.

44.

Daroczi, J. Sz., Zeitz, R., 2000,

Programul pentru studiul și protecția păsărilor răpitoare,

Alcedo, nr. 14-15, p. 9, 10.

45.

Dereliev, S., Hulea, D., Ivanov, B., Sutherland, W.J., Summers, R.W., 2000,

The numbers and distribution of Red-breasted Goose -Branta ruficollis- at winter roosts in România and Bulgaria.

Acta Ornithologica., VoL. 35, nr. 1, p. 63-65.

46.

Dobrowolski A. K., 1997,

Bird Diversity in ecotonal habitats , Biodiversity in Land- Inland Water Ecotones, Man and the Bioshere Series, University of Geneva, Swityerland Published by UNESCO Paris and The Parthenon Publishing Group.

47.

Dombrowski, R., 1912,

Ornis Romaniae.

Bukarest.

48.

Dombrowski, R., 1946.

Păsările României . Ornis Romaniae. Fundația Regală pentru Literatură și Artă. București.

49.

Dragomir, N., Staraș, M., 1992.

Dinamica unor efective de păsări de importanță faunistică din Delta Dunării și impactul biologic asupra producției piscicole în perioada 1945-1989,

Ocrot. Nat. Med. înconj., t. 36, nr. 2, p. 97-104.

50.

Gache, C., 2002.

Dinamica avifaunei în bazinul râului Prut , Publicațiile S.O.R., Nr. 15, Cluj-Napoca.

51.

Gava, R., 1997.

Acumulările hidroenergetice de pe râul Argeș, posibile Arii de Importanță Avifaunistică.

Lucrările simpozionului Arii de Importanță Avifaunistică din România, publicațiile S.O.R., Nr. 3, Cluj-Napoca.

52.

Gava, R., Mestecăneanu, A., Conete Denisa, Mestecăneanu, F., 2004 -

Recensământul păsărilor de baltă de pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeș, în perioada 2000 – 2004,

Argesis, Tom XII, Studii și comunicări, seria Științele Naturii, Pitești

53.

Gombos, A., Szabo, J., 1975,

Rața-arămie /Oxvura leucocephala Scop. în avifauna

României,

Nymphaea, 3, p. 123-134.

54.

Gomoiu M. T., Onciu Maria, Skolka M., 2004 –

Apercu ecologique sur les zones humides. Cas particullier: Delta du Danube,

Universite „Ovidius” de Constanta, Faculte des Sciences Naturelles.

55.

Gorman. G., Sergeant, E.D., 1995,

Wintering of the Red-breasted geese /Branta ruficollis in South-East Europe,

Aquila, voi. 102, p. 21-28.

56.

Gretton, A.,1991.

The ecology and conservation of the Slender-billed Curlew /Numenius tenuirostris.

ICBD Monograph No. 6 /with contributions from: N. Baccctti, V. Goutner, T. Markus, D. Munteanu, J. Muzinic, A.K. Yurlov, Cambridge.

57.

Guțulescu, I. A., 1971,

Un cetățean al lumii - vulturul pescar,

Almanah vân. pese. sport., p. 93-95.

58.

Hodor, C., M. Vâlcu, T. Drăgănoiu, 1998 -

Bird assemblage and avifauna dynamics of the Comana Fish Farm, Giurgiu County, Romania , Analele Universitatii Bucuresti, Biologie. 47: 57-68

59.

Hunter, J.M., Black, J.M., Rusev, I., Michev, T., Munteanu, D., 1999,

Red-breasted Goose, Branta ruficollis.

în Goose Population of the Western Palearctic, ed. J. Madsen, G. Cracknell, T. Fox. Wetlands International Publ. No. 48.

60.

Impe. J. Van, 1977,

Migration d'automne des Laro-Limicoles en Dobrudja maritime du sud -Roumanie-,

Gerfaut, 60: 239-277.

61.

Ionete, L., 1974,

Prezența berzei negre /Ciconia nigra L. 1758 la Fumureni, jud. Vâlcea,

Ocrot. Nat., t. 18. no. 2, p. 191-193.

62.

Ionescu V., 1968.

Vertebratele din România . Editura Academiei Republicii Socialiste România. București

62.

Kalaber, L., 1975,

Date preliminare cu privire la cunoașterea biologiei viesparului /Pernis apivorus L. 1758 și a dezvoltării sale postembrionare.

St. corn. Muz. Brukenthal. Șt. nat., p. 337-352.

63.

Kalaber, L., 1977,

Le statut du Faucon crecerellette /Falco naumanni en Roumaine,

Gerfaut,

67, p. 437-446.

64.

Kiss, A., 1999,

Avifauna din zonele umede ale Banalului,

Timișoara.

65.

Kiss, J.B., 1971,

Date preliminare asupra ornitofaunei insulei Sachalin și rolul ei în migrație,

Peuce, I, p. 479-494.

66.

Kiss, J.B., 1985,

Câteva specii de păsări mai rare, observate în Dobrogea de nord, în

perioada 1980-1982,

Delta Dunării, St. com. ecol. 1, Tulcea, p. 103-108.

67.

Kiss. J.B, 2001,

Stârcul de cireadă cuibărește in Delta Dunării,

Vân. pesc. rom., nr. 3, p. 10

și 26.

68.

Kiss, J.B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov. M., 1998,

Dobrogea-România, the main wintering area for Branta ruficollis /Red-breasted Goose,

An. Șt. Inst. "Delta Dunării", Tulcea, p. 79-87.

69.

Kiss, J., Marinov M. 1990.

Situația cuibăritului /Ciconia ciconia în Delta Dunării în

perioada 1980-1989.

Bul. Inf. SOR, nr. 2, p. 4-5.

70.

Kiss, J.B., Szabo, L., 2000,

Primul cuibărit al nagățului cu coada albă în România,

Vânăt. pesc român, nr. 12, p. 10.

71.

Klemm, W., 1973,

Situația codalbului /Haliaetus albiciIla și a șoimului dunărean Falco cherrug danubialis în primăvara anului 1973 pentru Delta Dunării.

Peuce, 3, p. 625-628.

72.

Kohl, S., 1983

Falco naumanni Fleischer. in Note-Patrimoniu,

Marisia /Târgu-Mureș, vol. 11-12, p. 204.

73.

Kohl, S., 1995,

Populația și dinamica berzelor albe /Ciconia ciconia L. în unele comune din jud. Mureș, 1954-1992,

Marisia /Muz. Târgu-Mureș, vol. 23-24, p. 419-433.

74.

Kosa, F., Munteanu, D., Pap, L.P., Sandor, A.D., Szabo, D.Z., 1998,

Rezultatele recensământului de

berze /Ciconia

ciconia

L.

in

județul

Cluj

în

anul1996,

Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, 43/1-2, p. 65-70.

75.

Krivenko, V.G.,1997,

Red-crested Pochard, Netta rufina. în: Birds in Europe. Their Conservation Status,

BirdLife Series no. 3, ed. G. Tucker, M. Heath, Cambridgc, p. 128-129.

76.

Linția D., 1954.

Păsările din R. P. R. Vol. II . Editura Academiei Republicii Populare Române, București.

77.

Linția D., 1955.

Păsările din R. P. R. Vol. III.

Editura Academiei Republicii Populare Române, București.

78.

Lista Roșie a speciilor de plante și animale din RBDD, 2000.

Fundația Aves.

79.

Marinov, M., 1973,

Date preliminare asupra ornitofaunei lacului Zaghen,

Peuce / Tulcea, III. p. 583-594.

80.

Marinov, M., 1990,

Considerații privind situația codalbului /Huliaetus albicilla și a șoimului dunărean Falco cherrug- în Delta Dunării /1986-1989,

Ocrot.nat. med. înconj. T. 34, nr. 1-2, p. 51-54.

81.

Marinov M., 1998.

Introducere în ornitologie. Elemente de ecologie a păsărilor . Societatea Ornitologică Română. Cluj-Napoca.

82.

Marinov, M. 1990,

Bucephala clangula pe litoral,

Bul. Inf. SOR, nr. 3, p. 12.

83.

Marinov, M., 1995,

Tendințe actuale ale evoluției avifaunei din R.B.D.D.,

An. Șt. Inst. "Delta Dunării", p. 119-121.

84.

Marinov, M., Hulea, D., 1996,

Dinamica coloniilor mixte de cormorani și stârci din Delta Dunării, în perioada 1959-1995,

An. Șt. Inst. Delta Dunării, Tulcea, p. 211-226.

85.

Marinov, M., Hulea, D., 1999,

Stărcul de cireadă /Bubulcus ibis, o nouă specie cuibăritoare in Delta Dunării.

Analele ICPDD Tulcea, vol., p. 32-33.

86.

Mătieș, M.,1977,

Date asupra avifaunei Deltei Dunării, complexului lagunar Razelm și Dobrogei maritime /perioada 1957-1973-.

Peuce, vol.5, p. 411-418.

87.

Meiță, P., 1995,

Culic cu cioc subțire în Deltă.

Bul. Inf. SOR, nr. 1.

88.

Meiță, L., Ceico, T., 1997,

Pescărușul cu cap negru -Larus melanocephalus- cuibărește din nou in Delta Dunării.

Analele Banatului, șt., nat, 3: 253-254.

89.

Mestecăneanu, A., Conete, Maria, Gava, R. -2003-:

Data on Anseriformes Presence on Pitești Lake in Winter of 2002-2003 , Studies and Communications ,

Natural Science series, Vol. VI, Satu Mare County Museum.

90.

Mitruly Aniko, 2002,

Avifauna bazinelor acvatice antropice din Podișul Târnavelor , Cluj- Napoca.

91.

Moldovan, I., Szabo. J., jr., Zeitz, R., 1995,

Chettușia leucura - o nouă apariție în România,

Milvus, vol. 2, nr. 1 p.3.

92.

Munteanu, D., 2004, Ariile de Importanță Avifaunistică din România, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca

93.

Munteanu, D., 1959,

Rața cu cap alb,

Vân. Pesc. Sport. no. 4. p. 21-22.

94.

Munteanu D., 2000.

Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenești . Editura Alma Mater. Cluj Napoca: 230-232

95.

Munteanu D., Papadopol A., Weber P., 2002 . Atlasul păsărilor clocitoare din România .

Ediția a II–a. Cluj–Napoca.

96.

Munteanu, D., 1967,

Cercetări asupra hranei egretei mici -Egretta garzetta L-

Ocrot. Nat.,

t. 11, nr. 2. p. 235-240

97.

Munteanu, D., 1989.

România,

în: Important Bird Areas in Europe, ICBP, Cambridge.

98.

Munteanu,

D., 1995,

Current

status

of the

White- headed Duck in

România.

Thereatened Waterfowl Research Group Newsletter, no. 7. May 1995, p.7-8.

99.

Munteanu, D., 1997,

Sturnus roseus

în: The EBCC Atlas of European Breeding Birds, ed. W. Hagemeijer și M. Blair, London, p. 691.

100.

Munteanu, D., 2000,

România

în: Heath M.F., Evans M.I. eds.

Important Bird Areas in Europe , Bird Life International, Cambridge, vol. II, p. 481-501.

101.

Munteanu, D., 2001,

Dicționar poliglot al speciilor de păsări din România,

Ed. III. Publicațiile Soc. Ornit. Române, nr. 1, p. 10.

102.

Munteanu, D., 2009,

Păsări rare, vulnerabile și periclitate în România , Ed. Alma Mater Cluj-Napoca

103.

Munteanu, D., Weber, P., Szabo, J., Gogu-Bogdan, M., Marinov, M., 1991,

A note on the present status of geese in România,

Ardea, 79, p.165-166

104.

Munteanu, D., Ranner. A., 1997.

Egretta alba,

în The EBCC Atlas of European Breeding Birds. ed. W. Hagemeijer, M. Blair. London, p. 49.

105.

Munteanu, D., Weber. P., Papadopol, A.,2002,

Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare

din România,

Ed. II. Publicațiile SOR nr. 15, Cluj.

106.

Onea, N., 1997,

Contribuții aduse la cunoașterea ornitofaunei din zona bălții Vlădești, județul Galați,

An. Banatului; Șt. Nat, 3, p. 145-148.

107.

Papadopol, A., 1963,

Cercetări asupra păsărilor de pe litoralul Mării Negre și lacurile litorale Dobrogea,

S.Ș.B., Corn. de Zoologie, vol. 2. p. 159-181.

108.

Papadopol, A., 1970,

Date noi cu privire la fauna de păsări din Dobrogea și Delta

Dunării,

Corn. Zoologie, p. 219-230.

109.

Papadopol, A., 1979,

Contribution a la connaissance de l'avifaune des departements d'Argeș et de Dîmbovița.

Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", 20, p. 401-422.

110.

Papadopol, A., 1989,

L'avifaune de la zone des cours inferieurs des rivieres Argeș, Dâmbovița, Neajlov et de leurs affluents /Roumania; dynamique saison-niere et aspects ecologiques,

Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa". vol. 30, p. 317-334.

111.

Papadopol, A., Petrescu Angela, 1995,

Lacustrine and Forest Complex Comana

/România, a very Important Area in the Avifauna dynamics,

Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa", voi. 35, p. 609-626.

112.

Paspaleva Maria, Kiss. J.B., Tălpeanu, M., 1985,

Les oiseaux coloniaux dans le Delta du Danube,

Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", vol. 27, p. 289-304.

113.

Pașcovschi, S., 1959.

Câteva observații asupra unor păsări răpitoare din fauna țării

noastre,

Vân. Pesc.sport., no. 3. p.7-8.

114.

Petrescu Angela, 1998,

Unele aspecte privind avifauna pădurilor din Dobrogea

de Sud,

Armonii Naturale, Museum Arad, vol. 2, p. 71-92.

115.

Pârvu C., 2001.

Ecologie generală.

Editura tehnică. București.

116.

Petrescu, E, 1999,

Acvila țipătoare mare /Aquila clanga, în Delta Dunării,

Bul. AIA

/Soc. Ornit. Română, nr. 8, p. 4.

117.

Polis Rozalia, 1973,

Colonii de ardeidae din nord-vestul României,

Nymphaea, p. 41-69.

118.

Pușcariu, V., Filipașcu, A.,1975,

The situation of birds of prey in România, 1970-1974,

World Conf. Birds Prey, Vienna, p. 148-152.

119.

Radu D., 1960.

Instinctul reproducerii la păsări . Editura Științifică. București.

120.

Radu, D., 1977.

Păsările lumii.

Ed. Albatros. București.

121.

Radu D., 1983.

Mic atlas ornitologic. Păsările lumii.

Editura Albatros. București

122.

Radu, D., 1984.

Păsările în peisajele României . Ed. Sport–Turism. București.

123.

Radu, D.1979,

Păsările din Delta Dunării,

București.

124.

Radu. D., 1994,

Trei mari dispăruți,

Vânăt. pesc. rom., nr. 2, p. 22.

125.

Radu, D., Tălpeanu, M., Nadra. E., 1962,

Date certe asupra cuibăritului Vulturului pescar /Pandion haliaetus în RPR,

Corn. Acad. R.P.R., vol. 13, nr. 3, p. 353-357.

126.

Ridiche Mirela. 2001,

Considerații ecologice asupra avifaunei acvatice din bazinele piscicole de la Dunăreni-Bistreț. Oltenia,

St. eoni., Șt. nat., vol.,17, 127-130.

127.

Roberts, J., 2000,

România. A Bird-watching and wildlife Guide,

Burton expeditions, Bruton.

128.

Rudescu, L., 1960,

Călifarul alb,

Vânăt. Pese. Sport., no. 10, p. 12-13.

129.

Schmitz. M., Legge. H., Sudfeldt, C. 2001.

Fruhjahrdurchzug und Brutvor-kommen der Wasser-

und

Watvogel

im

Lagunegebiet

Razim-Sinoie

an

der

Ostrumanischen Schwarzmeerkuste.

Vogelwele, vol. 122, p. 295-328.

130.

Stănescu, D., 1969,

Observații asuprii speciilor Recurvirostra avosetta L. 1758 / ciocîntors și Stema hirundo L. 1758 /chiră într-o colonie mixtă.

Ocrot. Nat., t. 13. nr. l, p. 73-82.

131.

Stugren B., 1982.

Bazele ecologiei generale . Editura Științifică și Enciclopedică. București: pag. 187-190.

132.

Szombath, Z., 1991,

O colonie la Șăulia de Câmpie,

jud. Mureș, Bul. Inf. SOR. no.1.

133.

Tălpeanu M., 1969.

Cuiburi și ouă . Editura științifică. București.

134.

Tălpeanu, M., 1966,

Les Falconiformes de Roumanie.

Trav. Mus Hist Nat. Gr. Antipa, 6, p. 329-338.

135.

Tălpeanu, M.,1969,

Rața arămie /Oxyura leucocephala, pasăre rară in România,

Rev. muzeelor, no. 3, p. 256-257.

136.

Tălpeanu, M., 1970,

Les anseriformes de Roumanie /Nidification, Hivernage,

Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa", vol. 10, p. 295-305.

137.

Tălpeanu. M., Paspaleva Maria, 1971.

Branta ruficollis în România,

Ocrot. Nat, voi. 15,

p. 161-164.

138.

Tucker, G. M., Heath, M.F. Ed 1994 , Bird in Europe.

Their Conservation Status. BirdLife Conservation Series. No 3, Cambridge.

139.

Vâlcu, M., 2002,

Evaluarea structurii și rolului asociației de păsări din complexul: Insula

Mică a Brăilei – Fundul Mare , Teză de doctorat.

140.

Ward, J., M., Hagemeijer, Michael, J., Blair, 1997:

The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their distribution and abundance , T&AD Poyser, London.

141.

Weber, P., 1996,

Bestandserfassung, Bestand und Brutergebnisse des Weibstorch in Rummnien in den Jahren 1994 und 1995,

Proc. Internat. Sympos. On White Stork, Hamburg, p. 231-235.

142.

Weber, P., 2000, Aves Histriae, Avifauna zonei Histria. Ed. Aves.

143.

Zubakin, V. A., 1988,

Larus melanocephalus Temmink, 1820,

Ptițî SSSR, Ceaikovie, red.:

V. D. Ilicev și V. A. Zubakin, Moskva, p. 77-85.

144.

***

http://www.birdlife.org/datazone/index.html

145.

***

http://www.pronatura.ro/legi/ramsar.html

146.

***BirdsintheEuropeanUnion:

http://www.birdlife.org/action/science/species/birds_in_europe/birds_in%20_the_eu.pdf;

147.

***DirectivaPăsări2009/147/CE:

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/ 148.

***Legea13/1993,ConvențiaBerna:http://biodiversitate.mmediu.ro/implem

entation/legislaie/ legislai-naional/legislatie-biodiversitate/Legea_nr._13-1993.rtf/;

http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/legislaie-naional/legislatie- biodiversitate/l egea_nr.13-1998_priind_speciile_migratoareCMS_.doc/;

149.

***Legea 407/2006 cu completări - Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic:

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08- 01_legislatie_protectia_naturii_l egea407din2006, legeavanatorii.pdf

150.

***OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitate;

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/57-49.pdf.

Referințe privind studiul florei și vegetației din zona lacurilor Argeș

-

Valeriu Alexiu, Cormoflora județului Argeș, Editura Ceres, București, 2008

-

Vasile Ciocârlan, Flora ilustrată a României, Editura Ceres, București 1988

-

Gh. Turcu, Flora și vegetația regiunii deluroase dintre Argeș și Râul Doamnei-Teze doctorat, 1970;

-

C. Barbulescu, Studiul pajiștilor naturale de deal dintre Argeș și Dâmbovița, 1957, Lucrările

Științifice, Institutul Agronomic “Nicolae. Bălcescu”, București.

-

Popescu Aurel, Sanda Vasile., Doltu M.I., Nedelcu George, Vegetația Câmpiei Munteniei, Muzeul Brukenthal, Studii și Comunicări, Sibiu,1984;

8.

ANEXE

Anexa nr.1 la Planul de management

Anexa nr.2 la Planul de management

Anexa nr.3 la Planul de management

Anexa nr.4 la Planul de management

Anexa nr.5 la Planul de management

Anexa nr.6 la Planul de management

Anexa nr.7 la Planul de management

Anexa nr.8 la Planul de management

Anexa nr.9 la Planul de management

Anexa nr.10 la Planul de management

Anexa nr.11 la Planul de management

Anexa nr.12 la Planul de management

Anexa nr.13 la Planul de management

Anexa nr.14 la Planul de management

Anexa nr.15 la Planul de management

Anexa nr.16 la Planul de management

Anexa nr.17 la Planul de management

Anexa nr.18 la Planul de management

Anexa nr.19 la Planul de management

Anexa nr.20 la Planul de management

Anexa nr.21 la Planul de management

Anexa nr.22 la Planul de management

Anexa nr.23 la Planul de management

Anexa nr.24 la Planul de management

Anexa nr.25 la Planul de management

Anexa nr.26 la Planul de management

Anexa nr.27 la Planul de management

Anexa nr.28 la Planul de management

Anexa nr.29 la Planul de management

Anexa nr.30 la Planul de management

Anexa nr.31 la Planul de management

Anexa nr.32 la Planul de management

Anexa nr.33 la Planul de management

Anexa nr.2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000

ROSPA0062 LACURILE DE ACUMULARE DE PE ARGEȘ

CAPITOLUL I: INTRODUCERE ȘI CONTEXT

1.

Înființare:

Aria 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 „La*urile 'e a*u„ulare 'e pe Arges"'enu„ită în *%ntinuare Arie, este arie naturală pr%tejată 'e interes *%„unitar ț *ateg%ria arie 'e pr%te*ție spe*ială, 'e*larată prin H%tărârea Gu"ernului nr. 1284/2007 pri"in' 'e*lararea ariil%r 'e pr%te*tie spe*ială a"ifaunisti*ă *a parte integrantă a rețelei e*%l%gi*e eur%pene Natura 2000 în R%„ânia, *u „%'ifi*ările ‘i *%„pletările ulteri%are,

2.

Suprapunere cu alte arii protejate:

Ăe suprapune parțial *u La*ul ’as*%", 162 “a, arie 'e pr%te*ție spe*ială a"ifaunisti*ă pe terit%riul a'„inistrati" al *%„unei ’as*%", și ’u'easa, ju'ețul Argeș, 'e*larată prin H%tărârea Gu"ernului nr.21 1/2004 pri"in' instituirea regi„ului 'e arie naturală pr%tejată pentru n%i β%ne.

3.

Scopul:

Regula„entul ur„”rește *%nstituirea unui *a'ru %rganiβat%ri* și stabilirea unui set 'e reguli, *%nf%r„ pre"e'eril%r legale în "ig%are, în "e'erea pr%tejării, *%nser"ării și a'„inistrării 'urabile a spe*iil%r și “abitatel%r în*re'ințate, ținân' *%nt în spe*ial 'e presiunea antr%pi*ă 'e%sebit” *e se exer*ită asupra peri„etrel%r pr%tejate prin p%βiți%narea l%r în β%ne 'ens p%pulate pe *ursul râului Argeș și al la*uril%r 'e a*u„ulare.

4.

Suprafețe:

Ăuprafața t%tală a Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 „La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" este 'e 2260 “a.

5.

Limite:

5.1.

Li„itele Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 „ La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" au f%st stabilite prin H%tărârea Gu"ernului nr. 1284/2007 pri"in' 'e*lararea ariil%r 'e pr%te*ție spe*ială a"ifaunisti*ă *a parte integrantă a rețelei e*%l%gi*e eur%pene Natura 2000 în R%„ânia, *u „%'ifi*ările ‘i *%„pletările ulteri%are.

5.2.

Li„itele în f%r„at "e*t%rial în pr%ie*ție Ătere% 70 se p%t 'es*ăr*a 'e pe pagina %fi*ială a aut%rității publi*e *entrale *are răspun'e 'e pr%te*ția „e'iului.

6.

Management

Manage„entul ariil%r naturale pr%tejate 'e interes nați%nal și/sau *%„unitar suprapuse Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă „ La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" se "a fa*e 'iferențiat fiin' i„pus regi„ul *el „ai restri*ti" 'e pr%te*ție.

7.

Definire Regulament

Regula„entul Ariei *uprin'e regulile spe*ifi*e *are trebuie apli*ate în ROĂ)A0062„ La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș" pentru atingerea „ăsuril%r 'e „anage„ent spe*ifi*e,

*%nstituit pe suprafața sitului și parțial în afara a*estuia.

8.

Reglementari

–„iterea a*tel%r 'e regle„entare pentru planurile, pr%ie*tele , pr%gra„ele si a*ti"itățile 'e pe terit%riul ROĂ)A 0062 La*urile 'e a*u„ulare 'e Argeș, *are p%t a"ea un i„pa*t negati" asupra spe*iil%r si “abitatel%r 'e interes *%„unitar, se supun a"iβării Cust%'elui, in

*%nf%r„itate *u legislatia in "ig%are.

9.

Administrare

Resp%nsabilitatea a'„inistrării Ariei 'e )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă ROĂ)A 0062 re"ine Fun'atiei –CO -MONTAN 2000 ('enu„it in *%ntinuare, Cust%'e), pe baβa C%n"enției 'e Cust%'ie ,nr. 213/29.03/2011 în*“eiată *u Ministerul Me'iului și )ă'uril%r

CAPITOLUL II: REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ "LACURILE DE ACUMULARE DE ARGEȘ"

10.

Accesul și circulația în Arie

A**esul/"iβitarea Ariei în s*%p e'u*ati", se fa*e s%litar sau în grupuri 'e „axi„ 20 pers%ane. Viβitarea β%nel%r insulare în grupuri „ai „ari 'e 3 pers%ane se fa*e nu„ai *u a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.

11.

Mijloace motorizate

11.1.

–ste interβis a**esul și *ir*ulația *u „ijl%a*e „%t%riβate pe terit%riul β%nel%r insulare fără a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.

11.2.

)rin ex*epție, în β%nele insulare, a**esul publi* este per„is nu„ai pr%prietaril%r 'eținăt%ril%r 'e terenuri agri*%le sau pă'uri și î„puterni*ițil%r a*est%ra.

11.3.

–x*epțiile 'e la restri*ția 'e a**es și *ir*ulație *u aut%"e“i*ule se "%r apli*a pentru( Cust%'e, pers%nalul sil"i*, pers%nalul %rganel%r statului *u *%„petențe în terit%riu ț p%liție, pr%te*ția *i"ilă, aut%rități 'e „e'iu, aut%rități 'e g%sp%'ărirea apel%r, a„bulanța, pers%nalul

î„puterni*it pentru patrulări/*%ntr%ale, în *aβul în *are a*este *ateg%rii sunt în exer*ițiul fun*țiunii, pe baβă 'e 'elegație.

11.4.

A**esul aut% sau *u alte „ijl%a*e *u „%t%r *u *%„bustie internă în β%na Ariei )r%te*ție Ăpe*ială A"ifaunisti*ă se p%ate fa*e până la li„ita ariei și pe *ăile 'e a**es spe*ial „ar*ate și a„enajate;

12.

Competiții sportive

–ste interβisă 'esfășurarea 'e *%„petiții sp%rti"e *u „ijl%a*e „%t%riβate pe suprafețele a*"ati*e 'e pe terit%riul Ariei.

13.

Ambarcațiuni

În peri„etrul sitului un'e sunt l%*aliβate β%ne 'e *uibărit, este interβisă *ir*ulația *u a„bar*ațiuni *u „%t%r în t%t ti„pul anului și *u a„bar*ațiuni fără „%t%r în peri%a'ele 'e repr%'u*ere a păsăril%r a*"ati*e și a peștil%r. –x*epție fa* a„bar*ațiunile *%n'use 'e pers%nalul Cust%'elui și *ele *are au a*%r'ul s*ris al a*estuia, pre*u„ și a„bar*ațiunile pers%nalului sil"i*, gesti%narii f%n'uril%r 'e "ânăt%are și pes*uit, pers%nalul %rganel%r statului

*u *%„petențe pe terit%riu ț p%liție, pr%te*ția *i"ilă, aut%rități 'e „e'iu, aut%rități 'e g%sp%'ărirea apel%r, a„bulanța, pers%nalului î„puterni*it pentru patrulări/*%ntr%ale, în *aβul în

*are a*este *ateg%rii sunt în exer*ițiul fun*țiunii, pe baβă 'e 'elegație .

14.

Cuibarit

A**esul în β%nele *u stuf *e a'ăp%stes* l%*uri 'e *uibărit este interβis în peri%a'a 1

„artie - 1 august.

15.

Limitări

Cust%'ele p%ate lua „ăsuri pentru li„itarea a**esului pe peri%a'e li„itate în β%nele 'e agl%„erare a păsăril%r în peri%a'a 'e „igrație și iernare.

16.

Vizitare

Viβitarea un%r %bie*ti"e turisti*e sau a β%nel%r insulare se fa*e nu„ai 'upă a*“itarea tarifului stabilit *%nf%r„ legislației în "ig%are.

CAPITOLUL III : ACTIVITĂȚI DE SILVICULTURĂ, VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT

17.

Silvicultura

17.1.

)e terenurile *are fa* parte 'in f%n'ul f%restier in*lus în Arie ‘i în "e*inatatea a*esteia, se exe*ută nu„ai lu*rările *are sunt în *%n*%r'anță *u planul 'e „anage„ent sau *u „ăsurile 'e

*%nser"are "alabile până la apr%barea planului 'e „anage„ent al Ariei, *u respe*tarea regle„entăril%r în "ig%are.

17.2.

Alte lu*rări sil"i*e 'e*ât *ele pre"ăβute în a„enaja„entele sil"i*e se exe*ută '%ar *u a"iβul Cust%'elui.

17.3.

A„enajarea /rea„enajarea pă'uril%r se fa*e *%nf%r„ n%r„el%r 'e a„enjare a pa'uril%r in arii naturale pr%tejate, *u respe*tarea „asuril%r 'e *%nser"are stabilite pentru spe*iile si “abitatele 'e interes *%„unitar *e fa* %bie*tul 'ese„nării sitului, in'iferent 'e f%r„a 'e pr%prietate.

17.4.

Ăe interβi*e plantarea 'e spe*ii 'e arb%ri ex%ti*i, atât pe terenurile *are fa* parte 'in f%n'ul f%restier, *ât și pe terenurile apartinan' 'i"ersil%r pr%prietari 'in afara f%n'ului f%restier, fiin' în*urajată înființarea/replantarea un%r arb%rete f%r„ate 'in spe*ii aut%“t%ne spe*ifi*e arealului.

18.

Vânătoarea

18.1.

A*ti"itățile 'e g%sp%'ărire a "ânatului se "%r %rganiβa și 'esfășura în *%nf%r„itate *u pre"e'erile Legii nr. 407/2006 "ânăt%rii ‘i a pr%te*ției f%n'ului *inegeti*, *u „%'ifi*ările și

*%„pletările ulteri%are, și *u a"iβul *ust%'elui.

18.2.

În "e'erea *%nser"ării spe*iil%r 'e interes *inegeti*, gesti%narii f%n'uril%r 'e "ânăt%are a

*ăr%r suprafață se suprapune parțial suprafeței Ariei, "%r 'eli„ita β%nele 'e liniște a faunei

*inegeti*e țβ%ne în *are exer*itarea "ânăt%rii este interβisăț astfel în*ât să fie *%nstituite în suprafața Ariei.

18.3.

Ăe interβi*e p%pularea *u spe*ii ex%ti*e 'e interes *inegeti*, a f%n'uril%r 'e "ânăt%are 'in

*uprinsul Ariei. Ori*e a*ti"itate 'e p%pulare *u spe*ii 'e faună 'e interes *inegeti* se "a fa*e

*u apr%barea prealabilă a Cust%'elui.

18.4.

Ăe interβi* a*ti"itățile 'e "ânăt%are în reβer"ația naturală ’as*%".

19.

Piscicultura

19.1.

A*ti"itățile pri"in' pr%te*ția f%n'ului pis*i*%l, pes*uitul și a*"a*ultura se supun pre"e'eril%r Or'%nanței 'e urgență a Gu"ernului nr. 7/2007 pri"in' regi„ul ariil%r naturale pr%tejate, *%nser"area “abitatel%r naturale, a fl%rei și faunei sălbati*e, apr%bată *u „%'ifi*ări ‘i

*%„pletări prin Legea nr. 49/2011, *u „%'ifi*ările ‘i *%„pletările și Or'%nanței 'e urgență a Gu"ernului nr. 23/2008 pri"in' pes*uitul și a*"a*ultura, apr%bată *u „%'ifi*ări ‘i *%„pletări prin Legea nr. 317/2009, *u „%'ifi*ările și *%„pletările ulteri%are.

19.2.

)es*uitul in'ustrial sau în s*%p *%„er*ial este interβis în *uprinsul Ariei.

19.3.

–ste interβis pes*uitul in afara peri%a'ei stabilite prin legislatia spe*ifi*a in "ig%are, ex*epție fa*an' baβinele a*"ati*e a„enajate pentru pis*i*ultură .

19.4.

Ăe interβi*e păstrarea exe„plarel%r 'e pește și alte "iețuit%are a*"ati*e *u 'i„ensiuni sub

*ele a'„ise la pes*uit în baβinele pis*i*%le naturale, *%nf%r„ legislației în "ig%are.

–xe„plarele *u 'i„ensiunile sub li„ita „ini„ă *elei regle„entate nu "%r putea fi reținute, a*estea fiin' re'ate „e'iului a*"ati* i„e'iat 'upă *apturarea l%r.

19.5.

Ăe interβi*e p%pularea apel%r naturale 'in *uprinsul Ariei *u spe*ii ex%ti*e 'e pești .

20.

Specii si habitate

20.1.

)entru spe*iile si “abitatel%r 'e interes *%„unitar și *are se află sub regi„ stri*t 'e pr%te*ție, pre*u„ și spe*iile in*luse în lista r%șie nați%nală sunt interβise(

a)

%ri*e f%r„ă 'e re*%ltare, *apturare, u*i'ere, 'istrugere sau "ătă„are, în %ri*are 'intre sta'iile

*i*lului l%r bi%l%gi*;

b)

perturbarea intenți%nată în *ursul peri%a'ei 'e repr%'u*ere, 'e *reștere, 'e “ibernare și 'e „igrație;

*) 'istrugerea, 'eteri%rarea și/sau *ulegerea intenți%nată a %uălel%r ‘i *uiburil%r 'in natură,

*“iar 'a*ă sunt g%ale;

') 'eteri%rarea și/sau 'istrugerea l%*uril%r 'e repr%'u*ere sau %'i“nă;

e) 'eținerea, transp%rtul, *%„erțul sau s*“i„burile în %ri*e s*%p fără aut%riβația aut%rității 'e „e'iu *%„petente.

20.2.

Faptele ilegale 'in '%„eniile "ânăt%rii și pes*uitului p%t fi *%nstatate și 'e pers%nalul Cust%'elui în "e'ere inf%r„ării instituțiil%r abilitate.

21.

Monitorizare

A*țiunile 'e „%nit%riβare a faunei 'e interes *inegeti*, *ele 'e pr%te*ția f%n'ului pis*i*%l și 'e pes*uit 'e pe t%ată suprafața Ariei se %rganiβeaβă în *%„un 'e *ătre pers%nalul 'e spe*ialitate al 'eținăt%ril%r și a'„inistrat%ril%r legali și Cust%'ele Ariei.

22.

Gospodărirea și exploatarea pajiștilor

22.1.

Utiliβarea pajiștil%r 'e pe terit%riul Ariei este per„isă '%ar pentru l%*alitățile *are 'ețin pășuni în β%na i„e'iată, în *%n'ițiile pre"ăβute în preβentul Regula„ent, în baβa unui *%ntra*t în*“eiat *u a'„inistrat%rul legal al pășunii și a"iβat 'e Cust%'ele Ariei.

22.2.

A„plasarea 'e stâne și l%*uri 'e târlire se fa*e la % 'istanță 'e „ini„ 300 „ 'e „alul apel%r sau a “abitatel%r u„e'e și nu„ai *u a"iβul Cust%'elui.

23.

Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări (

a)

să nu fie arate, 'is*uite, s*arifi*ate;

b)

se interβi*e s*“i„barea *ateg%riei 'e f%l%sință, fără apr%barea Cust%'elui;

*) să nu fie in*en'iată "egetația ierb%asa fără a*%r'ul Cust%'elui;

') să nu se afe*teβe regi„ul “i'r%l%gi* al pajiștil%r, prin 'renare, 'ese*are;

e)

să fie în'epărtate spe*iile 'e plante in"aβi"e;

f)

să fie păstrați arb%rii s%litari sau pâl*urile 'e arb%ri existenți;

g)

să fie păstrate alinia„entele 'e arb%ri și arbuști 'e la „arginea par*elel%r;

“) în'epărtarea tufărișului se "a realiβa în peri%a'a 1 august ț 28 februarie, *u „enținerea pe suprafețe a „ini„ %, „axi„ 10% tufăriș.

24.

Cust%'ele „%nit%riβeaβă a*ti"itatea u„ană sub „ultiplele sale aspe*te în arie, pentru a i'entifi*a e"entualele efe*te negati"e și a stabili ele„entele ne*esare re„e'ierii aspe*tel%r ne*%nf%r„e apărute.

CAPITOLUL IV: FOLOSIREA TERENURILOR ARABILE

25.

OMG

–ste interβisă în *%n'ițiile legii, *ulti"area sub %ri*e f%r„ă a %rganis„el%r „%'ifi*ate geneti*.

26.

Reglementări

Ăuprafața terenuril%r arabile 'in "e*inătatea Ariei se supune ur„ăt%arel%r regle„entări( a) să nu fie *%nstruite *lă'iri sau alte *%nstru*ții, fără apr%barea Cust%'elui Ariei;

b) să nu fie in*en'iată "egetația ierb%asa, „iriștile și resturile "egetale fără a*%r'ul Cust%'elui;

*) să fie în'epărtate spe*iile 'e plante in"aβi"e;

') să fie păstrați arb%rii s%litari sau pâl*urile 'e arb%ri existenți;

e)

să fie păstrate alinia„entele 'e arb%ri și arbuști 'e la „arginea par*elel%r;

f)

să fie păstrată % ban'ă nearată 'e „ini„ 10 „ 'e la „alul “abitatel%r a*"ati*e țrâuri, pâraie sau u„e'e ț„laștini, brațe „%arte.

CAPITOLUL V : CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

27.

Orientare

Cer*etarea științifi*ă în Arie "a fi %rientată, pe *ât p%sibil, spre realiβarea s*%pului

Ariei.

28.

Avizare

A*ti"itățile 'e *er*etare științifi*ă pe terit%riul Ariei se 'esfăș%ară *u a"iβul Cust%'elui,

*are sprijină l%gisti*, la s%li*itare și în „ăsura p%sibilitățil%r, a*ti"itatea 'e *er*etare.

La finaliβarea *er*etăril%r, titularii te„el%r 'e *er*etare "%r pune la 'isp%βiția Cust%'elui în ter„en 'e 30 'e βile un rap%rt 'e *er*etare fără *a a*est aspe*t să a'u*a atingere în "reun „%' 'reptului 'e aut%r asupra *er*etării și reβultatel%r %bținute.

CAPITOLUL VI TURISM, REGULI DE VIZITARE

29.

Vizitare

În Arie sunt per„ise a*ti"ități 'e turis„ și 'e e'u*ație e*%l%gi*ă, *u respe*tarea regulil%r 'e "iβitare, p%tri"it preβentului Regula„ent.

30.

Marcaje

Întreținerea „ar*ajel%r turisti*e, 'es*“i'erea 'e n%i trasee și a„plasarea pan%uril%r in'i*at%are și inf%r„ati"e se fa* nu„ai *u a"iβul Cust%'elui și în *aβul traseel%r n%i, 'upă

%„%l%garea a*est%ra *%nf%r„ pre"e'eril%r legale.

31.

Panouri

–ste stri*t interβisă 'istrugerea sau 'egra'area pan%uril%r inf%r„ati"e și in'i*at%are, pre*u„ și a plă*il%r, stâlpil%r sau a se„nel%r, pre*u„ și a %ri*ăr%r a„enajări 'e pe suprafața ariei naturale pr%tejate.

32.

Camparea

Ca„parea pe terit%riul Ariei se regle„enteaβă astfel(

32.1.

Ca„parea este per„isă în l%*urile a„enajate 'e 'eținăt%rii 'e terenuri *u a"iβul Cust%'elui;

32.2.

A**esul *u bi*i*leta este liber pe β%na terestră a ariei; fa*e ex*eptie β%na insulară;

32.3

Ca„parea și a**esul sunt libere pe suprafața ariei, până la li„ita lu*iului apei, în *%n'ițiile legii și a regle„entăril%r pri"in' *%le*tarea 'eșeuril%r;

32.4.

În β%nele insulare ale Ariei nu este per„isă *a„parea;

32.5.

Ăăparea 'e șanțuri în jurul *%rturil%r sau utiliβarea %ri*ăr%r „ateriale 'e %rigine "egetală (ferigi, „uș*“i, et*.) sub *%rturi este interβisă;

32.6

Ca„parea în afara peri„etrel%r per„ise se p%ate fa*e nu„ai pentru pers%nalul Cust%'elui și "%luntarii *are lu*reaβă pe terit%riul Ariei *u apr%barea Cust%'elui, în situația în *are sar*inile pri„ite % i„pun.

33.

Competiții și manifestări

Organiβarea 'e *%„petiții și „anifestările 'e grup 'e %ri*e fel, *ursuri *are presupun a**esul pe teren în β%na Ariei și în tabere se fa*e nu„ai *u a"iβul Cust%'elui.

34.

Deșeuri

Deșeurile reβultate 'in a*ti"itățile 'e turis„ și/sau "iβitare a Ariei se e"a*ueaβă 'e pe terit%riul Ariei, ur„ân' a fi 'epuse la stațiile sau pun*tele 'e *%le*tare aut%riβate situate în afara ariei.

35.

Animale de companie

A**esul *âinil%r si a alt%r ani„ale 'e *%„panie în β%nele insulare nu este per„is; patrulele %rganiβate *u s*%p 'e paβă p%t utiliβa în a*țiunile l%r *âini utilitari.

36.

Focul

Aprin'erea f%*ului pe terit%riul Ariei se regle„enteaβă astfel(

36.1.

F%*urile 'e tabără sunt per„ise '%ar în "etrele spe*ial a„enajate în a*est s*%p în peri„etrele per„ise pentru *a„pare, *u le„n 'e f%* asigurat 'e a'„inistrat%rii l%*ului 'e

*a„pare. Ăe "%r respe*ta n%r„ele 'e pre"enire și stingere a in*en'iil%r;

36.2.

Ăunt stri*t interβise a'unatul și 'efrișarea "egetației le„n%ase 'e %ri*e fel 'in interi%rul β%nei insulare fără A"iβul Cust%'elui.

36.3

–ste interβisă aprin'erea f%*ului în f%n'ul f%restier și în β%nele *u "egetație f%restieră 'in afara f%n'ului f%restier, *u ex*epția l%*uril%r spe*ial a„enajate 'e *ătre a'„inistrat%rii terenului.

36.4.

Aprin'erea f%*ului pe suprafața ariei în β%na 'e lun*ă inun'abilă este interβisă, *u ex*epția "etrel%r 'e f%* spe*ial a„enajate în a*est sens sau a grătarel%r pre"ăβute *u pi*i%areț stati";

36.5.

În l%*urile 'e *a„pare în *are nu se asigură le„n 'e f%* 'e *ătre pr%prietari, se per„ite '%ar utiliβarea le„nului a'us 'e turiști sau a pri„usului.

CAPITOLUL VII PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU

37.

Regimul deșeurilor

Regi„ul 'eșeuril%r pe terit%riul Ariei se regle„enteaβă astfel(

37.1.

–ste interβisă aban'%narea 'eșeuril%r 'e %ri*e fel pe terit%riul Ariei.

37.2.

Gesti%narii l%*uril%r 'e *a„pare pentru *are se per*epe taxă 'e *a„pare au resp%nsabilitatea 'ep%βitării te„p%rare a 'eșeuril%r *u respe*tarea *%n'ițiil%r legale, astfel în*ât să nu existe p%sibilitate 'e a**es pentru *âini și ani„ale sălbati*e.

37.3.

Gesti%narii suprafetel%r a*"ati*e 'e pe terit%riul Ariei *are pri„es* pes*ari sp%rti"i, au resp%nsabilitatea 'ep%βitării te„p%rare a 'eșeuril%r și transp%rtării a*est%ra la pun*tele legale 'e *%le*tare a 'eșeuril%r, fă*ân' '%"a'a transp%rtării și pre'ării lunare a 'eșeuril%r.

37.4.

Aut%ritățile publi*e l%*ale 'e pe raβa Ariei au resp%nsabilitatea asigurării *%le*tării și transp%rtului 'eșeuril%r „enajere 'in l%*alități la pun*tele legale 'e *%le*tare a 'eșeuril%r.

37.5.

Deținăt%rii *u %ri*e titlu a terenuril%r 'in *uprinsul Ariei au %bligația 'e a asigura luarea

„ăsuril%r 'e salubriβare/*urățare a terenuril%r.

38.

Vegetația

38.1.

Ăe interβi*e tăierea, in*en'ierea, 'istrugerea sau 'egra'area prin %ri*e „ijl%a*e a "egetației naturale.

38.2

Ăe interβi*e tăierea, ruperea sau s*%aterea 'in ră'ă*ini a arb%ril%r, puiețil%r sau lăstaril%r, pre*u„ și însușirea *el%r rupți sau '%b%râți 'e fen%„ene naturale sau 'e *ătre alte pers%nae

39.

C%le*tarea 'e spe*ii 'e fl%ră, faună sălbati*ă în s*%pul *%„er*ialiβării se p%ate fa*e nu„ai 'e pers%ane aut%riβate *%nf%r„ legii și *u a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.

40.

–ste interβis spălatul "e“i*ulel%r, rufel%r, re*ipiențil%r ‘i altele pre*u„ și utiliβarea 'e 'etergenți în apele 'in *uprinsul Ariei.

41.

Ăe interβi*e prele"area 'e apă 'in “abitatele u„e'e 'in *uprinsul Ariei fără a*%r'ul s*ris al Cust%'elui.

42.

Construcții și lucrări de investiții

C%nstruirea 'e n%i 'ru„uri și/sau p%'uri în *uprinsul Ariei este interβisă fără a*%r'ul Cust%'elui.

CAPITOLUL VIII: MĂSURI SPECIALE PENTRU PROTECȚIA PĂSĂRILOR

43.

Accesul cu ambarcațiuni:

43.1.

A**esul *u %ri*e tip a„bar*ațiuni pe lu*iul la*uril%r în peri%a'a 1 n%ie„brie - 1 „artie este stri*t interβis.

43.2.

În peri„etrul Ariei pentru "La*ul ’as*%"" și "La*ul ’u'easa" a**esul a„bar*ațiunil%r

*u „%t%r *u *%„bustie internă este interβis în t%t ti„pul anului ex*eptân' *aβurile 'e f%rță

„aj%ră.

43.3.

În peri„etrul Ariei pentru "La*ul )run'u " a**esul a„bar*ațiunil%r *u „%t%r *u

*%„bustie internă este per„is în peri%a'a 1 iunie - 1 %*t%„brie, pe baβa per„isului 'e a**es eliberat 'e *ătre Cust%'e.

43.4.

În "e'erea %bținerii per„isului 'e a**es în peri„etrul ariil%r naturale pr%tejate pentru a„bar*ațiuni *u „%t%r *u *%„bustie internă, a„bar*ațiunile "%r fi îns*rise în

Registrul 'e e"i'ență.

43.5.

Cust%'ele p%ate li„ita a**esul a„bar*ațiunil%r pe lu*iul la*ului 'a*ă nu„ărul a*est%ra sau tipul l%r a'u*e preju'i*ii a"ifaunei aflate în β%nă.

44.

Alte măsuri privind protecția păsărilor:

44.1.

A**esul în β%nele *u stuf este interβis în peri%a'a 1 „artie - 1 iunie.

44.2.

A**esul pe insule, 'ep%βite 'e alu"iuni sau alte stru*turi naturale aflate în apă,este interβis, fara a*%r'ul Cust%'elui, ex*eptie *aβurile 'e f%rță „aj%ră

44.3.

)erturbarea liniștii în β%na 'e lun*ă inun'abilă este interβisă.

44.4.

Cust%'ele p%ate lua „”suri pentru li„itarea a**esului pe peri%a'e li„itate în β%nele 'e agl%„erare în peri%a'a 'e „igrație și iernare.

CAPITOLUL IX: EXPLOATAREA AMENAJĂRILOR HIDROTEHNICE

45.1

Lu*rările 'e expl%atare și întreținere a lu*răril%r “i'r%te“ni*e și 'e g%sp%'ărire a apel%r 'in peri„etrul ariei, atun*i *ân' p%t genera un i„pa*t se„nifi*ati" asupra faunei și “abitatel%r, se "%r fa*e *u n%tifi*area prealabilă Cust%'elui.

45.2.

G%lirea și 'ragarea la*uril%r nu se "a fa*e in peri%a'ele 'e *uibărire ‘i iernare a păsăril%r;

45.3.

A'„inistrat%rul a„enajăril%r “i'r%te“ni*e și Cust%'ele "%r *%„uni*a re*ipr%* și în „%'

%perati", prin in*lu'erea în fluxul inf%r„ați%nal a situațiil%r ex*epți%nale apărute în expl%atare,

*auβate 'e "iituri, p%luări a**i'entale, alune*ări 'e „aluri;

CAPITOLUL X : SANCȚIUNI

46.

În*ăl*area 'isp%βițiil%r preβentului Regula„ent atrage, 'upă *aβ, răspun'erea

*%ntra"enți%nală, penală, „aterială sau *i"ilă *%nf%r„ legislației în "ig%are.

47.

Apli*area preβentului Regula„ent se fa*e 'e *ătre Cust%'e și 'e *ătre pers%nalul %rganel%r statului *u *%„petențe în β%nă.

CAPITOLUL XI: DISPOZIȚII FINALE

48.

)ers%nalul Cust%'elui, î„puterni*it *u legiti„ație 'e *%ntr%l, are 'reptul 'e a**es pe terenurile 'in *uprinsul Ariei, in'iferent 'e f%r„ă 'e pr%prietate.

49.

Ori*e pers%ană fiβi*ă sau juri'i*ă are %bligația 'e a asista pers%nalul Cust%'elui în a*ti"itatea 'e "erifi*are și *%ntr%l și a fa*ilita *%ntr%lul a*ti"itățil%r ai *ăr%r titulari sunt, pre*u„ și prele"area 'e pr%be.

50.

Ori*e pers%ană fiβi*ă sau juri'i*ă are %bligația să se legiti„eβe la s%li*itarea expresă a pers%nalului 'e *%ntr%l al Cust%'elui.

51.

C%nstatarea și san*ți%narea *%ntra"ențiil%r pre"ăβute prin Regula„ent se fa* 'e pers%nalul î„puterni*it în a*est s*%p 'e aut%ritatea publi*ă *entrală pentru pr%te*ția

„e'iului, , 'e pers%nalul î„puterni*it 'e agențiile terit%riale

pentru pr%te*ția „e'iului, Gar'a 'e Me'iu, Jan'ar„erie, Inspe*ția )is*i*%lă, Inspe*ția Apel%r, inspe*t%ratele sil"i*e terit%riale, %fi*iile terit%riale *inegeti*e, 'e

%fițerii și sub%fițerii 'e p%liție, pre*u„ și 'e pers%nalul î„puterni*it al a'„inistrației

publi*e ju'ețene și l%*ale.

52.

În *aβul pr%'u*erii 'e fen%„ene 'e f%rță „aj%ră ținun'ații, in*en'ii, *ala„ități, epiβ%%tii, f%*are 'e infe*ții ‘i altele ț instituțiile abilitate inter"in *%nf%r„ pre"e'eril%r legale, *u

%bligati"itatea înștiințării prealabile a Cust%'elui.

53.

Aria și β%nele 'e pr%te*ție "%r fi e"i'ențiate în „%' %bligat%riu în planurile nați%nale, β%nale și l%*ale 'e a„enajare a terit%riului și 'e urbanis„.

54.

)reβentul Regula„ent p%ate fi „%'ifi*at la pr%punerea Cust%'elui, *u apr%barea aut%ritatii publi*e *entrale pentru pr%te*tia „e'iului.