Hotărârea nr. 90/2016

Articol unic

Luând în considerare opinia nr. 4c-19/1101, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 27 septembrie 2016, Camera Deputaților:

1. Salută obiectivul declarat de Comisia Europeană de a sprijini acoperirea geografică echilibrată pe piața Uniunii cu oferte de produse și servicii de securitate în sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor.

2. Salută intenția Comisiei Europene de a examina posibilitatea dezvoltării, împreună cu statele membre și regiunile interesate, a unei platforme de specializare inteligentă în materie de securitate cibernetică.

3. Salută intenția Comisiei Europene de a sprijini securitatea cibernetică prin integrarea acesteia în politicile sectoriale ale Uniunii și recomandă ca integrarea vizată să țină cont de repartizarea geografică a vulnerabilităților, pentru a sprijini în special statele membre care se confruntă cu riscuri și sarcini administrative sporite din acest punct de vedere.

4. Își manifestă îngrijorarea cu privire la perspectivele limitate de creștere pentru societățile comerciale cu activitate în sectorul securității cibernetice în interiorul pieței unice, care conduc la o multitudine de fuziuni și achiziții de către investitori din afara Europei și invită Comisia Europeană să ia măsurile necesare pentru a stimula capacitatea de inovare a antreprenorilor europeni din domeniul securității cibernetice și pentru a fructifica disponibilul de finanțare al investitorilor europeni; consideră că riscul pierderii de know-how și expertiză europeană în acest domeniu prin exodul de creiere ar trebui să se afle prioritar pe agenda de lucru a Comisiei Europene.

5. Consideră că potențialul întreprinzătorilor europeni în domeniul serviciilor referitoare la securitatea cibernetică, în special a celor tineri, ar trebui sprijinit cu mai multă insistență la nivelul Uniunii, prin măsuri de protecție a afacerilor aflate la început și a microîntreprinderilor, în special în statele membre care se confruntă cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor.

6. Atrage atenția asupra faptului că măsurile de sprijinire a certificării unitare la nivelul Uniunii joacă un rol important în ceea ce privește creșterea securității produselor și a serviciilor, precum și a încrederii; această certificare ar trebui limitată la ceea ce este necesar, realizată cu participarea industriilor din domeniu și prevăzută cu suficientă flexibilitate pentru a permite modificarea operativă ca urmare a progresului tehnic foarte rapid.

7. Sprijină eforturile Comisiei Europene în materie de standardizare și reglementare a internetului obiectelor, a tehnologiilor 5G, a celor de tip cloud computing și a celor de date și atrage atenția asupra necesității de a contracara eficient și din timp fenomenele de tip malware care ar putea cunoaște o extindere masivă odată cu noile tehnologii, pentru unele dintre acestea cum ar fi ransomware fiind necesare măsuri coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv de tip polițienesc.

8. Recomandă o acțiune hotărâtă la nivelul Uniunii pentru a scădea dependența de oligopolurile furnizorilor de sisteme de operare și programe de calculator, deoarece omogenitatea utilizatorilor astfel generată favorizează criminalitatea cibernetică, pe lângă efectele negative asupra pieței libere și asupra cheltuielilor administrației publice; propune completarea cu acest obiectiv a strategiei privind securitatea cibernetică.

9. Recomandă sprijinirea educației cetățenilor cu privire la dezvoltarea unui comportament preventiv pe internet, prin metode active și fără a se limita la posibilitățile oferite de instruirea online, având în vedere că vulnerabilitatea acestora generează riscuri privind securitatea rețelelor pe scară largă în urma utilizării calculatoarelor personale pentru atacuri de tip botnet.

10. Recomandă dezvoltarea și completarea bazei de date privind securitatea cibernetică prevăzute la nivelul Uniunii, pentru a include atât informații relevante privind combaterea criminalității, cât și rezultate ale cercetării științifice în domeniu, ca parte a cloud-ului științei deschise, astfel încât aspectele privind securitatea cibernetică să poată fi incluse în proiectarea și dezvoltarea noilor produse și tehnologii încă din faza emergentă de laborator sau de pilot.

11. Își manifestă îngrijorarea cu privire la subraportarea incidentelor de securitate cibernetică și cheamă la o acțiune la nivelul Uniunii pentru a crea un sistem facil de raportare a acestor incidente, spre exemplu prin intermediul unui modul al platformei online, care să fie accesibil tuturor cetățenilor europeni, în scopul reducerii riscului generat de cunoașterea incompletă a naturii și modalității de acțiune în domeniul criminalității cibernetice și pentru a pune la dispoziția IMM-urilor sau a întreprinderilor preocupate de confidențialitatea datelor lor un instrument de colectare de informații minimale.

12. Atrage atenția asupra gradului scăzut de conștientizare a riscurilor de securitate cibernetică reprezentat de evoluția rapidă a domoticii, internetului lucrurilor și cloud-computing-ului și recomandă introducerea unui sistem voluntar de atenționare a utilizatorilor de către fabricanții și vânzătorii de produse și servicii în aceste domenii, sistem armonizat pe planul Uniunii pentru a facilita libera circulație și care ar putea fi elaborate ca o dezvoltare a sistemului de etichetare prevăzut de comunicare.

13. Atrage atenția asupra conexiunilor dintre securitatea cibernetică, atacurile asupra conturilor bancare și finanțarea terorismului și invită Comisia Europeană să desfășoare acțiuni concrete și hotărâte pentru a reduce riscurile de creștere a atacurilor cibernetice și de sporire a impactului lor distructiv.

14. Salută modul coerent și complet în care a fost elaborată comunicarea, cu identificarea corespunzătoare a nevoii intensificării cooperării pentru pregătirea răspunsului la incidentele cibernetice la nivelul Uniunii, atât între instituțiile europene și autoritățile naționale, cât și la nivelul parteneriatului public-privat.

15. Atrage atenția asupra faptului că prostituția infantilă și tratamentul violent al copiilor, ca parte a pornografiei infantile pe internet, necesită o abordare distinctă și cuprinzătoare în ce privește combaterea criminalității cibernetice și invită Comisia Europeană să sprijine o cooperare strânsă a agențiilor europene cu rol în asigurarea securității informatice cu Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale și cu alte organisme internaționale care au ca obiect protecția copilului; recomandă formarea de expertiză specifică pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor cibernetice în care copiii sunt victime.

16. Remarcă rolul esențial pe care trebuie să îl joace atât Comisia Europeană, cât și agențiile de profil ale Uniunii, prin inițiative concrete de impulsionare a eforturilor în domeniul securității cibernetice, cum ar fi: instituirea unor canale fiabile pentru raportarea voluntară a incidentelor cibernetice, crearea unei platforme de formare în materie de securitate cibernetică și un posibil cadru european de certificare de securitate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

17. Atrage atenția asupra posibilității de extindere a criminalității favorizate de internet, inclusiv a procurării de arme în scop terorist și cheamă la acțiune fermă în acest sens, prin însoțirea măsurilor specifice mediului online de acțiuni polițienești în teren, prin cooperare între statele membre și prin măsuri preventive pe plan social și educativ la nivelul Uniunii.

18. Atrage atenția că deși concluziile comunicării sunt fundamentate, acestea sunt totuși sumare, iar utilitatea lor ar fi fost mult sporită dacă ar fi fost însoțite de o propunere de foaie de parcurs sau de o descriere sintetică a domeniilor strategice sectoriale cu care se urmărește coordonarea strategiei privind securitatea cibernetică.

19. Atrage atenția că securitatea cibernetică nu poate fi realizată cu succes doar prin reglementarea legislativă și efortul instituțiilor publice, implicarea sectorului privat și dezvoltarea unui dialog public-privat real este esențială, aceasta având rolul de a viza eliminarea vulnerabilităților pe care noile evoluții tehnologice sau conceptuale le pot crea din perspectiva securității cibernetice.

20. Consideră că pentru atingerea unui nivel ridicat al securității cibernetice este necesar un parteneriat solid între mediul universitar, structurile guvernamentale și mediul privat, care să se manifeste în domeniile economic, de securitate și de apărare.

21. Consideră că este necesară educarea publicului, efort menit să conducă la dezvoltarea unei culturi de securitate în domeniul cibernetic, inclusiv prin implicarea mediului academic și educațional, ca și a mass-mediei și societății civile.

22. Consideră oportună introducerea noțiunilor privind securitatea cibernetică încă din școală, de exemplu prin explicarea normelor de securitate și etică în spațiul virtual, a conduitei pentru prevenirea infracțiunilor în domeniul cibernetic, în mod special a comportamentului agresiv întâlnit pe rețelele sociale și nu numai.

23. Consideră că eforturile legislative în statele membre au un rol important în asigurarea securității cibernetice, în special prin formarea unei atitudini favorabile pentru măsurile necesare, așa cum a demonstrat inițierea de către Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților a demersurilor privind introducerea în programa școlară a unei curricule de securitate cibernetică.

24. Atrage atenția că atacurile cibernetice coordonate și sponsorizate de state prezintă tendința de a evolua de la utilizarea abuzivă a spațiului cibernetic în relațiile interstatale spre acțiuni militare, războiul convențional și electronic fiind însoțite din ce în ce mai des de atacuri cibernetice, inclusiv prin integrarea acestora în acțiuni specifice războiului psihologic, cum ar fi propaganda, provocările sau dezinformarea.

25. Consideră că este necesară impunerea unor cerințe minime de securitate pentru protecția infrastructurilor cibernetice pentru deținătorul infrastructurii, inclusiv a obligației de a elabora și pune în aplicare planuri și politici de securitate, precum și de a raporta cu titlu anonim incidentele majore.

26. Atrage atenția asupra riscului prezentat de cunoașterea incompletă a originii atacurilor cibernetice, a modalității prin care acestea se materializează, precum și a repartiției geografice a țintelor atacurilor cibernetice și propune derularea unor analize în acest sens.

27. Consideră oportun ca statele membre să dispună de libertatea de a desemna centre specializate din cadrul unei autorități publice care să îndeplinească funcția de echipe de intervenție în caz de incidente informatice (CSIRT).

28. Apreciază ca utilă partajarea informațiilor cu autoritățile relevante din statele membre, în conformitate cu legislația națională și europeană, în contextul abordării interdependențelor intersectoriale și a rezilienței infrastructurii rețelelor publice majore.

29. Ia act de sugestia Comisiei Europene, conform căreia autoritățile naționale de reglementare ar putea utiliza capacitățile CSIRT pentru a efectua examinări periodice ale infrastructurilor rețelelor publice și consideră că și utilizarea centrelor specializate cu rol de CSIRT ar veni în sprijinul autorităților naționale din statele membre.

30. Subliniază necesitatea adaptării continue a legislației existente în domeniu, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în funcție de evoluția contextului general de securitate și a combaterii în mod eficient a amenințărilor și vulnerabilităților specifice, provenite din spațiul virtual.

31. Apreciază ca semnificativ, în acest context, exemplul activității desfășurate de instituțiile abilitate în domeniu din România și susține importanța alocată dezvoltării securității cibernetice, atât în ceea ce privește activitatea la nivel național, cât și în planul cooperării cu instituțiile UE și ale statelor membre.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.