Plan din 5 octombrie 2016

A Adaptare la schimbările climatice - Termenul este folosit pentru a descrie răspunsurile la efectele schimbărilor climatice. Grupul interguvemamental de experți privind schimbările climatice, IPCC, definește procesul de adaptare ca reprezentând "modificările suferite de sistemele naturale sau umane, ca răspuns la stimulii climatici reali sau previzionați sau la efectele acestora, prin care se moderează impactul negativ sau se stimulează impactul benefic pe care stimulii sau efectele le-ar putea avea asupra acestor sisteme." Adaptarea poate fi, de asemenea, concepută ca fiind o metodă de aliniere la schimbările climatice. Atenuare - schimbări climatice - termen folosit pentru a descrie procesul de reducere a emisiilor cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Acest termen face referire și la strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la sporirea instrumentelor de absorbție a gazelor cu efect de seră. Acțiuni de prevenire - Măsuri la care se recurge pentru a preîntâmpina producerea unui anumit eveniment. Asistența tehnică - Activități de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare și control și activități de întărire a capacității administrative. Autoritate competentă - autoritatea sau autoritățile naționale sau orice alt organism sau organisme competente desemnate de către Statele Membre

B Bazin hidrografic - Suprafață totală de teren de pe care își colectează apele - se drenează un curs de apă și afluenții săi. Bazine de sechestrare - Absorbție - orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial care conduce la dispariția din atmosferă a unui GES sau unui precursor de GES. Biomasa înseamnă partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane. În contextul energetic, biomasa este un produs compus parțial sau în totalitate dintr-o materie vegetală agricolă ori forestieră, ce poate fi utilizată drept combustibil cu scopul recuperării conținutului energetic, precum și următoarele deșeuri utilizate drept combustibil: deșeuri vegetale, agricole sau forestiere, deșeuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare a produselor alimentare, dacă energia termică rezultată din procesul de ardere este valorificată, deșeuri vegetale fibroase din producția de paste celulozice naturale și din producția de hârtie fabricată din pastă celulozică, dacă acestea sunt incinerate la locul de fabricație și dacă energia produsă de instalația de incinerare este valorificată, deșeuri de plută, deșeuri de lemn, cu excepția celor care pot conține compuși organici halogenați sau metale grele. Bunele practici agricole în materie de utilizare a pesticidelor reprezintă modalitățile de utilizare a produselor omologate, cu drept de punere pe piață, oficial recomandate sau autorizate de autoritățile naționale competente în scopul combaterii eficiente și sigure pentru om și mediu a agenților de dăunare. Bunele practici agricole trebuie să includă mai multe nivele de utilizare a pesticidelor, care nu trebuie să depășească dozele cele mai ridicate autorizate sau care trebuie să fie aplicate în așa fel încât să lase un reziduu cât mai mic cu putință.

C Capacitate de adaptare*32) - Capacitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice, incluzând aici variația climatului și extremele de nivel moderat, de a beneficia de oportunități și de a face față consecințelor. *32) Glosar: CLIMATE-ADAPT. Certificat de emisii de gaze cu efect de seră înseamnă titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită. Combustibili fosili înseamnă hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și animalelor moarte. Cogenerare de înaltă eficiență - cogenerarea care îndeplinește următoarele criterii, conform Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 , cu modificările și completările ulterioare: - producția de cogenerare trebuie să asigure realizarea unor economii de energie primară, de cel puțin 10% față de valorile de referință ale producției separate de energie electrica și energie termică; producția din unități de cogenerare de mică putere-unitatea de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mică de 1 MWe - sau din unități de microcogenerare -capacitate electrică instalată mai mică de 50 kWe -, care asigură realizarea unor economii de energie primară față de valorile de referință ale eficienței producerii separate de energie electrică și energie termică se consideră ca provenind din cogenerarea de eficiență înaltă.

D Date climatice - elemente de bază ale climei, care sunt prezentate în tabele, pe hărți, diagrame și în diferite rezumate statistice rezultând din observații pe o perioadă îndelungată. Decizie de împărțire a efortului - O decizie care stabilește obiectivele anuale de emisii de gaze cu efect de seră cu caracter obligatoriu pentru statele membre pentru perioada 2013-2020. Aceste emisii obiective se referă la sectoarele care nu sunt incluse în EU-ETS - cum ar fi de exemplu, transporturile, construcțiile, agricultura și deșeurile. Această decizie face parte dintr-un pachet de politici și măsuri legate de schimbările climatice și energie, care contribuie la transformarea Europei într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și îmbunătățesc nivelul de securitate energetică. Deșeuri înseamnă orice substanță sau obiect așa cum este definit în Art. 1 a) al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deșeurile; Deșeuri municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.

E Ecosistem este o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză. Emisii de GES - eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor asemenea gaze, dintr-o anumită zonă și în cursul unei perioade date. Efect de seră - acțiunea de protecție a atmosferei în procesul schimbului radiativ de căldură al Pământului cu spațiul interplanetar. Ca și geamurile unei sere, atmosfera lasă să treacă destul de ușor radiația solară, absorbind radiația de undă lungă emanată de suprafața terestră. FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții. Principalul obiectiv al acestui fond este de a promova coeziunea economică și socială la nivelul Uniunii Europene prin reducerea dezechilibrelor dintre regiuni sau grupuri sociale. FSE - Fondul Social European, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții ce are ca scop îndeplinirea obiectivelor strategice ale politicii de ocupare a forței de muncă la nivelul Uniunii Europene. EU-ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor la nivelul Uniunii Europene, The European Union Emission Trading System Echivalent CO_2 - Măsură metrică folosită pentru a compara emisiile de gaze cu efect de seră pe baza potențialului de încălzire globală, GWP. Echivalentele emisiilor de dioxid de carbon se exprimă de obicei în "milioane de tone metrice de echivalenți de dioxid de carbon - MMTCDE". Efecte directe - Efecte asupra mediului cauzate în mod direct de punerea în aplicare a unui plan/program. Efecte indirecte - Efecte care apar departe de locul sau momentul imediat, cauzate de implementarea unui plan sau program, de exemplu, carierele de agregate transportate în alte locații, ca urmare a punerii în aplicare a unor noi propuneri de drum incluse în plan sau program -a se vedea, de asemenea, efectele secundare. Energie electrică produsă din surse regenerabile de energie - energia electrică produsă de centrale care utilizează numai surse regenerabile de energie, precum și proporția de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale hibride care utilizează și surse convenționale de energie, incluzând energia electrică consumată de sistemele de stocare a purtătorilor de energie convențională și excluzând energia electrică obținută din aceste sisteme, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2012 .

F Fondul de Coeziune - este un fond special al comunității europene destinat statelor membre al căror venit național brut, VNB, pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile. Fondurile Structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, Regulamentul (CE) 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.

G Gaze cu efect de seră - constituenți gazoși ai atmosferei, atât naturali cât și antropici, care absorb și remit radiația infraroșie. Principalele GES sunt dioxidul de carbon, CO_2; metanul, CH_4; protoxidul de azot, N_2O; hidrofluorocarburile, HFC; perfluorocarburile, PFC și hexafluorura de sulf, SF_6.

H

I Instalație este definită conform prevederilor Regulamentului E-PRTR, ca fiind o unitate tehnică staționară în care se efectuează una sau mai multe activități enumerate în Anexa I, precum și orice alte activități direct asociate care au o legătura tehnică cu activitățile desfășurate în acel amplasament respectiv și care ar putea avea un efect asupra emisiilor și poluării. Instalație de incinerare înseamnă orice instalație tehnică fixă sau mobilă și echipamentul destinat tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deșeurilor, precum și piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Acest termen are o definiție juridică în Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor.

L

M

N

O

P Pericole - sunt riscuri ce amenință viața, sănătatea și siguranța, mediul, situația economică, bunăstarea și alte valori. Pesticidele sunt mijloace chimice de protecția plantelor obținute prin formularea și condiționarea unui/unor ingredient/e biologic active. Ingredientele biologic active ale pesticidelor sunt toxice, impunând existența unui cod de bune practici de distribuție și utilizare a pesticidelor, cod care este elaborat inclusiv la nivel internațional de către FAO. În categoria pesticidelor sunt incluse și alte categorii de substanțe, cum sunt: regulatorii de creștere, defolianții, desicanții, activatorii rezistenței manifestate sistemic, substanțele de curățire ale legumelor și fructelor, substanțele aplicate pentru a preveni căderea fructelor, ca și substanțele aplicate înainte și după recoltare pentru combaterea dăunătorilor care acționează în timpul depozitării și transportării recoltei. Program Operațional - documentul de programare elaborat de România și adoptat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare printr-un set de priorități coerente pentru a căror realizare se face apel la un fond sau, în cazul obiectivului de convergență, la Fondul de Coeziune și la Fondul European de Dezvoltare Regională

R Reciclare - Proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale, economisirea materiei prime și a energiilor. Reciclarea presupune implementarea strategiei celor "4 R-uri", privind valorificarea deșeurilor și a reziduurilor de diverse feluri, care constă în următoarele operațiuni: Recuperare; Refolosirea ca atare; Recondiționarea, inclusiv repararea sau regenerarea în vederea refolosirii și Reciclarea tehnologică, dacă deșeurile nu mai pot fi folosite ca atare sau prin recondiționare, reparare sau regenerare. Reciclarea poate fi directă sau indirectă. Reciclarea directă: 1. presupune reintroducerea deșeurilor în procesul propriu de fabricație; 2. recircularea, care poate fi exemplificată prin recircularea apei. Reciclarea indirectă: presupune colectarea deșeurilor către întreprinderile specializate, sortarea și prepararea/pregătirea primară, în vederea reprocesării acestora pentru a fi folosite în diferitele domenii de activitate, ca înlocuitor a materialelor primare. Strategia în domeniul reciclării inserează următoarele obiective principale: 1. prevenirea formării deșeurilor prin promovarea tehnologiilor curate și a eco-produselor; 2. valorificarea deșeurilor prin sistemul de optimizare a colectării și prelucrării primare; 3. eliminarea finală a deșeurilor pentru care nu a fost găsită o soluție de valorificare; 4. depozitarea acestora din urmă în gropi ecologice, amplasate în zone în care nu pot duce la poluarea mediului înconjurător, de exemplu: soluri impermeabile necirculabile și altele asemenea. Resurse/surse regenerabile de energie - surse regenerabile de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, HG nr. 443/2003 . Rezervor de carbon*33) - Absorbant de carbon, de obicei sub formă de CO_2. Rezervoarele natural de carbon include pădurile și alte ecosisteme care absorb carbonul, eliminându-l astfel din atmosferă și producând emisii CO_2. *33) Definiție adaptată conform Glosarului Spațiului Economic European. Risc climatic/Hazard - este definit ca un eveniment amenințător sau posibilitatea de apariție într-o regiune și într-o perioadă dată a unui fenomen natural cu potențial distructiv. Totodată, riscul este definit prin numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube produse asupra proprietăților și întreruperii de activități economice în timpul unei perioade de referință și într-o regiune dată pentru un fenomen particular.

S Schimbări climatice - schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climei observate pe o perioada de timp comparabilă; Secetă - perioadă îndelungată de primăvară sau vară cu precipitații mult sub valoarea normală, în condiții de temperatură ridicată a aerului. în aceste condiții rezervele de apă din sol se micșorează mult, ceea ce crează premize nefavorabile dezvoltării normale a plantelor. Se deosebesc: seceta atmosferică - cu precipitații foarte reduse, temperaturi ridicate și umezeală a aerului scăzută și secetă pedologică - când rezervele de apă din sol sunt epuizate. Seceta pedologică depinde în mare măsură de structura solului. Servicii ecosistem - beneficiile pe care oamenii le primesc de la ecosisteme. Sistem climatic - un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera și geosfera, precum și interacțiunile lor; Situații de urgență - evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate. Sursă - orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES sau un precursor de GES.

V Vulnerabilitate*34) - Nivelul în care un sistem este vulnerabil sau nu poate face față efectelor adverse ale schimbărilor climatice, incluzând aici variabilitatea climatică și extremele. Vulnerabilitatea se reprezintă în funcție de natura, magnitudinea și dimensiunea schimbării climatice și variației la care este expus un sistem, sensibilitatea acestuia și capacitatea de adaptare a acestuia. *34) Glosar: CLIMATE-ADAPT

Alegerea sectoarelor Structura evaluării și prezentării acțiunilor prioritare este în concordanță cu Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020 adoptată în iulie 2013 și cu Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, în ceea ce privește sectoarele prioritare pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice. Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 identifică sectoarele principale pentru acțiuni prioritare privind reducerea emisiilor de GES, cum ar fi energia, transportul, procese industriale, agricultura și dezvoltarea rurală, dezvoltarea urbană, gestionarea deșeurilor, apă, silvicultura. Pentru adaptarea la schimbările climatice, ASC sectoarele principale care au fost avute în vedere în procesul de analiză, identificate de MMAP și rețeaua ASC, sunt: agricultura și dezvoltare rurală, apa, mediul uman - infrastructuri și urbanism -, transport, industrie, energie, turismul și activități recreative, silvicultura, biodiversitatea, sănătatea publică servicii de răspuns în situații de urgență, educarea și conștientizarea publicului, asigurările ca instrument de adaptare. De asemenea, este evidențiat faptul că pe lângă evaluarea fiecărui sector, este importantă o abordare intersectorială integrată "care să garanteze că adaptarea la schimbările climatice nu este înțeleasă în exclusivitate în raport cu domeniile de acțiune sau sectoarele individuale", Banca Mondială, 2014. Aceasta permite să se țină cont de interacțiunile posibile între măsurile de adaptare la schimbările climatice fie prin sinergiile pozitive, fie prin conflictele și compromisurile între utilizarea resurselor și obiective.

Sfera acțiunilor Acțiunile pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice pot varia de la consolidarea capacității instituționale, de exemplu, schimbul de informații, stabilirea cadrului instituțional până la măsuri concrete, de exemplu, investiții în proiecte, instrumente economice, instrumente juridice și altele asemenea. Categoriile de acțiuni sunt sintetizate în tabelul 1 pe baza propunerilor din documentul "Analiza riscurilor și metode de evaluare a opțiunilor de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice", Banca Mondială, 2014. Este important să se asigure că acțiunile incluse în plan sunt în concordanță cu definiția "cheltuielilor legate de schimbările climatice" întrucât în cadrul financiar multianual al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM se propune ca cel puțin 20% din fondurile UE structurale și de investiții, FESI să fie legate de schimbările climatice. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei stabilește regulile pentru furnizarea mecanismelor de finanțare ale UE: FEDR, FSE, FC, FEADR și altele asemenea în ceea ce privește "metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile europene structurale și de investiții". În programele UE utilizate pentru măsurarea performanțelor a fost introdusă o metodologie comună de urmărire a cheltuielilor legate de schimbările climatice, care se bazează în mare măsură pe o metodologie OCDE existentă - "markerii Rio". Cheltuielile sunt incluse în una din cele trei categorii: legate numai de schimbările climatice - 100%; legate în mod semnificativ de schimbările climatice - 40%; și fără legătură cu schimbările climatice - 0%, CE, 2014. Astfel, în procesul de selectare a acțiunilor avute în vedere pentru planul de acțiune va fi necesar să se verifice cum sunt definite acestea în cadrul celor trei categorii. Au fost emise mai multe fișe informative pentru diferitele fonduri UE cu privire la obiectivul 20% și modul de evaluare a integrării potențialului acțiunii climei în Programele Operaționale*39). *39) O serie de fișe informative de la capitolul "Integrarea acțiunii climei în fondurile structurale și de investiții europene 2014-2020" sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/clima/publications/

Pre-screening Această etapă ar trebui să identifice acțiunile posibile pentru abordarea aspectelor prioritare ale sectoarelor identificate în strategiile naționale sectoriale. Acest proces poate include consultarea cu autoritățile responsabile pentru fiecare sector, ministerele de resort, agențiile guvernamentale și cu alte părți interesate și specialiști din domeniu, precum și evaluarea literaturii de specialitate. Lista de acțiuni ar trebui să includă în primul rând toate programele, măsurile și proiectele, existente și planificate, în legătură cu schimbările climatice în strategiile regionale și locale, PMBH, PNDR, Master Planul General de Transport și altele asemenea clasificate în funcție de obiectivele strategice și de sector. Tabelele din anexa nr. 1 prezintă un model pentru raportarea acestor acțiuni. Pentru fiecare acțiune ar trebui colectate informații detaliate astfel încât să ofere o bază pentru compararea și stabilirea priorității în timpul selecției etapelor următoare. În măsura în care este posibil, ar trebui furnizate informații pentru următoarele puncte: a) Obiectivul/obiectivele politic/e general/e pe care îl/le abordează măsura; ... b) Categoria acțiunii, conform tabelului 2; ... c) Orice alte detalii necesare privind implementarea și contextul, cu ar fi domeniul de aplicare spațial; ... d) Autoritatea responsabilă și organismele de sprijin; ... e) Sursele de finanțare și valoarea acestora; ... f) Perioada de timp pentru planificare și implementare; ... g) Orice indicatori disponibili privind procesul și rezultatele. ... După aceea, va fi necesar să se adauge programe, măsuri și proiecte posibile noi care să abordeze obiectivele strategice principale în funcție de sector. Examinarea listelor cu acțiuni identificate în etapele de mai sus implică evaluarea și prioritizarea acestora în funcție de prioritate pe baza criteriilor convenite. Țările UE au utilizat în mod curent diferite forme ale analizei multicriteriale pentru a compara și a clasifica acțiunile. Aceasta s-a realizat prin punctarea fiecărei acțiuni corespunzătoare unei serii de criterii convenite și prin ponderarea acestor criterii în funcție de importanța lor în procesul de stabilire a priorităților pentru a se ajunge la o sumă ponderată. în definirea ponderilor și în punctarea criteriilor se utilizează raționamentul calificat. Specialiștii din comunitatea științifică și din cea politică trebuie să aibă posibilitatea să compare opțiunile între diferitele sectoare, ceea ce necesită o perspectivă multisectorială. De asemenea, este necesar să se precizeze scenariul/scenariile climatic/e în baza cărora se realizează evaluarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice, întrucât punctarea anumitor criterii poate diferi în funcție de gravitatea efectelor din diferitele scenarii. Avantajul utilizării AMC constă în faptul că permite o evaluare transparentă a opțiunilor, iar ordonarea opțiunilor reprezintă o contribuție utilă pentru dezbaterea și luarea deciziilor cu privire la priorități. Totuși, acesta nu este un proces obiectiv întrucât trebuie luate hotărâri cu privire la ponderarea criteriilor. Prin urmare, poate fi relevantă realizarea unei analize de senzitivitate pentru evaluarea modului în care diferă rezultatele atunci când sunt utilizate ponderi diferite. Criteriile utilizate pentru selecție, evidențiate mai jos, se bazează pe o analiză a literaturii de specialitate, inclusiv a Ghidurilor UE, CE, 2013, a raportului privind monitorizarea riscurilor asociate efectelor schimbărilor climatice, Banca Mondială, 2014 și experiența națională existentă, în special studiul privind utilizarea AMC pentru ordonarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice în Țările de Jos, de Bruin et al, 2009. Criteriile recomandate a fi incluse sunt:

Beneficii nete Pentru fiecare măsură propusă ar trebui realizată o evaluare generală a costurilor și beneficiilor care să vizeze dimensiunile economică, de mediu și socială. în această etapă nu este practică realizarea unei analize cost-beneficiu detaliate pentru fiecare opțiune, însă o evaluare inițială a costurilor și beneficiilor generale va documenta deciziile cu privire la opțiunile care necesită o evaluare mai aprofundată. Tabelul 1 de mai jos prezintă un exemplu de model privind modul de clasificare a costurilor și beneficiilor, adaptat după raportul metodologiei britanice privind evaluarea riscurilor la schimbările climatice, DEFRA, 2012. Pentru dimensiunea economică poate fi dat un interval în termeni financiari pentru a defini costurile și beneficiile potențiale ca mari, medii sau mici, evaluând-o apoi pentru fiecare acțiune propusă. Pentru dimensiunile de mediu și socială evaluarea în termeni financiari este mai dificil de realizat, iar definiția nivelului mare, mediu și mic va trebui făcută folosind exemple, iar evaluarea poate fi calitativă. Această abordare permite o evaluare preliminară a beneficiilor nete ale acțiunii propuse și va indica dacă beneficiile depășesc clar costurile, costurile depășesc semnificativ beneficiile, au niveluri similare sau dacă nu există suficiente informații pentru a putea face o evaluare clară. Evaluarea beneficiilor nete este un criteriu principal în cadrul AMC întrucât include o măsură a "valorii" acțiunii din punct de vedere al a) importanței daunelor evitate, cu acțiunile de reducere a emisiilor de GES sau protejarea împotriva efectelor, pentru acțiunile de adaptare la schimbările climatice și b) eficacitatea acțiunii din punct de vedere al costurilor în evitarea daunelor și asigurarea protecției. Tabelul 1: Exemplu de clasificare și de estimare a costurilor și beneficiilor acțiunilor: Economic De mediu Social Costul acțiunii Costul estimat al implementării, de exemplu, costul investițiilor pentru eficiență energetică. Costul de mediu al acțiunii, de exemplu, efecte ecologice ale amenajării hidrologice Costurile sociale ale acțiunii, de exemplu, impactul proiectelor de infrastructură mare asupra comunităților locale Mare Definirea intervalului în LEU/dolar Definirea costurilor mari Definirea costurilor mari Mediu Definirea intervalului în LEU/dolar Definirea costurilor medii Definirea costurilor medii Mic Definirea intervalului în LEU/dolar Definirea costurilor mici Definirea costurilor mici Beneficiul acțiunii Estimarea beneficiilor în urma implementării acțiunii, de exemplu, reducerea costurilor datorită măsurilor de eficiență energetică sau daunele evitate în urma inundațiilor repetate. Beneficiile acțiunii pentru mediu, de exemplu, reducerea emisiilor GES Beneficiile sociale ale acțiunii, de exemplu, beneficiile sociale ale protecției împotriva inundațiilor Mare Definirea intervalului în LEU/dolar Definirea beneficiilor mari Definirea beneficiilor mari Mediu Definirea intervalului în LEU/dolar Definirea beneficiilor medii Definirea beneficiilor medii Mic Definirea intervalului în LEU/dolar Definirea beneficiilor mici Definirea beneficiilor mici Beneficii nete Scor general de la 0 - beneficii nete lipsă sau pe minusla 5 - beneficii nete mari- Scor general de la 0 - beneficii nete lipsă sau pe minus - la 5 - beneficii nete mari - Scor general de la 0 - beneficii nete lipsă sau pe minus - la 5 - beneficii nete mari -

Riscurile implementării La fel ca în cazul evaluării beneficiilor nete și a altor aspecte ale implementării, trebuie evaluați, de asemenea, mai mulți factori de risc sau bariere asociate cu fezabilitatea procesului de implementare. în studiul realizat de Bruin et al, 2009 aceste riscuri privind fezabilitatea sunt evaluate separat de criteriile prezentate mai sus întrucât sunt considerate a fi prea specifice pentru a fi integrate împreună cu criteriile în însumarea scorurilor. Prezentarea sintetică a selecției, tabelul 2 include aceste riscuri alături de alte criterii, însă în procesul de elaborare a planului de acțiune ar trebui să analizăm dacă ar fi mai bine să nu le integrăm. în orice caz, în special evaluarea factorilor de risc trebuie să beneficieze de cunoștințele locale, de exemplu, pentru riscurile de natură tehnică: a) Riscuri de finanțare: Acestea sunt riscuri asociate cu sustenabilitatea financiară a acțiunii: ce tip de mecanism sau combinație de mecanisme este preferată, care este rolul finanțării publice și care sunt riscurile asociate. Acțiunile care necesită finanțări inițiale mari, cum ar fi investiția în proiecte majore de infrastructură, vor avea nevoie de o analiză financiară aprofundată. De asemenea, ar trebui să se țină cont și de alte necesități de investiții sociale și de dezvoltare. ... b) Riscuri sociale: Trebuie evaluată cu atenție posibilitatea de acceptare socială: dacă vor afecta acțiunile în mod disproporționat grupurile sărace și vulnerabile ale societății. De exemplu, atunci când acțiunile implică taxarea serviciilor, cum ar fi furnizarea de apă și energie, trebuie să se țină cont de aspectul accesibilității. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru abordarea problemelor de accesibilitate și echitate și ce impact vor avea acestea asupra costurilor și beneficiilor generale ale implementării acțiunii? ... c) Riscuri instituționale: Aceste riscuri se referă la barierele pentru implementarea acțiunilor datorate practicilor și proceselor instituționale. Aici este evidențiată importanța integrării acțiunilor privind schimbările climatice și a coordonării activităților instituțiilor responsabile. Riscurile lipsei de coordonare și a mandatelor clare între instituții sunt extrem de importante pentru aspectele transversale, cum ar fi eficiența energetică. ... d) Riscuri tehnice: Acestea vizează fezabilitatea unei acțiuni ținând cont de condițiile și realitățile locale, de exemplu, în cazul investițiilor în domeniile energiei regenerabile și al protecției împotriva inundațiilor. Fezabilitatea trebuie să fie evaluată de la caz la caz pentru a se ține cont de contextul local. ... e) Riscuri tehnologice: Acestea se referă la pierderile datorate efectelor incerte și nedorite ale implementării unei acțiuni. Sunt importante în special pentru investițiile în modificările tehnologice inovative și netestate pentru abordarea schimbărilor climatice care pot crește riscurile pierderii timpului, resurselor și sănătății și siguranței. Astfel, este important să fie evaluate riscurile asociate cu măsura și viteza de introducere a noilor tehnologii. ...

Recomandări Pe baza evaluărilor de mai sus ale beneficiilor nete și a riscurilor de fezabilitate, recomandări de implementare, pot fi făcute, în continuare, analize sau excluderi. Poate fi, de asemenea, indicat dacă acțiunile sunt acțiuni de tipul "nici un regret". Acestea sunt acțiuni pentru care beneficiile non-climatice vor depăși costurile de punere în aplicare și, prin urmare vor fi favorabile, indiferent de schimbările climatice care au loc pe viitor. Implementarea acțiunilor recomandate pentru punerea în aplicare ar trebui să includă, de asemenea, o indicație de urgență a acțiunii respective. Aceasta este o evaluare dacă punerea în aplicare este necesară imediat sau dacă este posibil să fie aplicată pe termen mediu sau lung, fără a avea ca rezultat costuri mai ridicate sau leziuni ireversibile, de Bruin et al, 2009. Astfel, screeningul ajută la acordarea de prioritate acțiunilor în funcție de termen: scurt, mediu și lung. Tabelul 2 oferă un șablon care sintetizează rezultatele examinării, inclusiv beneficiile nete, riscurile de fezabilitate, recomandări și termene de implementare pentru fiecare acțiune propusă fiecărui obiectiv strategic. Lista acțiunilor propuse ar trebui evaluată de specialiști în ceea ce privește criteriile date și ordonată în conformitate cu scara redată în tabel. De asemenea, este posibil ca fiecare criteriu să aibă ponderea exprimată ca procent din total pentru a reflecta importanța criteriului în decizia globală. Acest lucru va permite calcularea sumei ponderate a scorurilor din toate criteriile pentru fiecare acțiune propusă, care va putea fi utilizată ulterior pentru a ordona acțiunile în vederea selectării și stabilirii priorității acestora. De asemenea, tabelul poate prezenta informații cu privire la cazurile în care sunt necesare cercetări și recomandări suplimentare atunci când există criterii pentru care nu a fost posibilă stabilirea unui scor. Tabelul 2: Exemplu de tabel pentru prezentarea sintetică a selecției: Sectorul energie Acțiuni Categoria acțiunii Beneficii Nete Riscuri de fezabilitate Recomandare Timpul de implementare Sinergii si compromis Economic Mediu Social Suma Ponderilor Financiar Social Instituțional Tehnic Tehnologic Suma Ponderilor Ex. Pondere: % 33% 33% 33% 100% 20% 20% 20% 20% 20% 100% Tipul de acțiune 0 la +5 0 la +5 0 la +5 0 la 5 0 la 5 sau n/a 0 la 5 sau n/a 0 la 5 sau n/a 0 la 5 sau n/a 0 la 5 sau n/a 0 la 5 Implementare, analiză suplimentară, excludere. TS/TM/TL Identificare și compromis Legendă și categorii de măsuri Investiții INV Stimulent economic ECON I. Instrument juridic & standarde LEG & S Asistență Tehnică AT Selectarea tehnologiilor S.TECH Asigurări INS

Selecția finală Selectarea acțiunilor: opțiuni de tipul "fără regrete" și analiza suplimentară a opțiunilor "neclare". a) Formatul pentru prezentarea acțiunilor selectate, inclusiv a opțiunilor de finanțare și a responsabilităților ministerelor. ... b) Aranjamente instituționale pentru implementare. Grupuri de lucru intersectoriale și altele asemenea. ... c) Contribuții la obiective: cotă de 20% din "cheltuielile legate de schimbările climatice" pentru cadrul financiar multianual al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM și obiective de reducere a GES. ...

Monitorizare și raportare Pentru a se garanta eficacitatea, eficiența și echitatea acțiunilor selectate și implementate sunt esențiale monitorizarea și evaluarea progreselor și a performanțelor. Monitorizarea și evaluarea necesită luarea unei decizii cu privire la informațiile care oferă cea mai bună măsură a progreselor și performanțelor. Pentru monitorizare și evaluare sunt oferite linii de orientare în mai multe surse, inclusiv CE/2013 și UKCIP. Aranjamentele pentru monitorizarea și evaluarea progreselor se pot axa pe procesele și rezultatele acțiunilor implementate pentru atingerea obiectivelor și ar trebui să poată surprinde consecințele neintenționate și care nu se pot adapta. În procesul de identificare a indicatorilor corespunzători ar trebui să se țină cont de următoarele: a) indicatorii și seturile de date existente care pot măsura deja rezultatele necesare sau care pot fi ajustate în scopurile planului de acțiune; ... b) alți factori de influențare a parametrilor indicativi care pot fi parțial responsabili pentru progresele,sau lipsa progreselor, în atingerea obiectivelor. Aceștia includ adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor GES autonomă care poate apărea în cursul acțiunilor planificate; ... c) costul colectării informațiilor pentru indicator care nu ar trebui să fie mai mare decât valoarea informațiilor în scopurile M și E; ... d) documentele programatice existente prin care se alocă fonduri UE. ... Informații suplimentare privind selectarea indicatorilor pentru acțiunile de adaptare la schimbările climatice sunt prezentate în ghidul UKCIP, Bours et al, 2014. În tabelul 3 de mai jos sunt prezentate câteva exemple de indicatori. Tabelul 3: Exemple de indicatori pentru obiectivele de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice Obiectiv strategic Exemplu de indicator Reducerea emisiilor de GES Îmbunătățirea eficienței energetice Indicatori privind intensitatea energetică specifici sectorului; indicatori privind intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră specifici sectorului energie Împădurire Suprafață împădurită aflată în gospodărirea durabilă a pădurilor Utilizarea sporită a rețelei feroviare Schimbarea ponderii călătoriilor efectuate pe calea ferată, emisii de GES per kilometru de călătorie cu trenul Adaptarea la schimbările climatice Dezvoltarea de metode pentru avertizarea și reacția timpurie la transmiterea bolilor asociate schimbărilor climatice a) Pregătirea de planuri de acțiune eficace și implementarea acestora - indicator de proces b) Incidența bolilor asociate cu efectele schimbărilor climatice per milion de locuitori - indicator de rezultat. Reducerea riscurilor de inundații a) Finalizarea analizei riscurilor pentru zonele locuite expuse inundațiilor. b) Implementarea programelor de protecție împotriva inundațiilor Sporirea zonelor în care biodiversitatea se poate dezvolta în condițiile schimbărilor climatice Creșterea indicatorilor de habitat în raport cu nivelul de referință ------