Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 341/2016

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

prezumat în vigoare

Data actului
24 mai 2016
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 856 din 27 octombrie 2016
Citat de
4 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 13.294 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Megrom - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 3.672/30/2015 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.545D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 367D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Marexim Com - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 134/102/2015 al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 367D/2016 la Dosarul nr. 1.545D/2015.

6. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 367D/2016 la Dosarul nr. 1.545D/2015, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta invocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin Încheierea din 9 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.672/30/2015, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Megrom - S.R.L. din Timișoara într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative.

9. Prin Încheierea din 8 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 134/102/2015, Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Marexim Com - S.R.L. din Târgu Mureș, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative fiscale.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale, întrucât premisa de la care pornesc (creșterea valorii clădirilor odată cu trecerea timpului este nereală). Mecanismul prevăzut de aceste dispoziții conduce la o expropriere de fapt, fără o justă și prealabilă despăgubire și la încălcarea garanțiilor constituționale privind proprietatea privată garantată de art. 44 din Constituție. Sancțiunea prevăzută de lege este disproporționată față de gravitatea faptei pretins ilicite. Această sancțiune este cu atât mai excesivă cu cât depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale este sancționată cu amendă contravențională și dă naștere obligației de plată a unor sume suplimentare către autoritățile fiscale cu titlu de accesorii la impozitul pe clădiri datorate. De asemenea, prevederile legale criticate contravin exigențelor unui stat de drept, raportat la posibilitatea autorităților fiscale de a efectua o inspecție fiscală pentru a constata in concreto culpa persoanei juridice care nu a declarat valoarea clădirilor pe care le are în proprietate. Se arată că se ajunge chiar la dublarea impozitului față de valoarea de piață a clădirii.

11. Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul respingerii ca neîntemeiate a excepției de neconstituționalitate.

12. Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul respingerii ca neîntemeiate a excepției de neconstituționalitate. Instanța arată că persoana care nu procedează la reevaluarea clădirii se află în culpă și nu poate invoca în apărare propria culpă. De altfel, în mod normal, valoarea construcțiilor se modifică în timp, astfel încât este necesar a se stabili impozitul pe clădiri la valoarea lor reală, nu la o valoare care nu mai este de actualitate.

13. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.545D/2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor criticate prin

Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011 .

15. În ceea ce privește pretinsa critică de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 din Constituție, se precizează că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică anumite limite, inclusiv instituirea unor sarcini în sarcina operatorilor economici. Totodată, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii au obligația să contribuie, prin taxe și impozite la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri asigură așezarea justă a sarcinilor fiscale, fiind interzise alte prestații, în afara celor prevăzute de lege. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție se arată că, în condițiile în care statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și a tuturor actelor normative, textul criticat constituie o aplicare a textului constituțional pretins încălcat.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Prevederile legale criticate au următoarea formulare: "În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local/Consiliul General al Municipiului București între:

a) 10% și 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință;

b) 30% și 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință."

19. Curtea constată faptul că dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin

art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Noul Cod fiscal a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2016. Însă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile criticate, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice în cauze.

20. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, în art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale, precum și în art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, se reține faptul că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici relativ similare, constatând că sunt constituționale, prin

Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011.

22. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea a observat că dispozițiile legale criticate reglementează plata impozitului pe clădiri în cazul clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință. Stabilirea unui anumit cuantum al acestui impozit, în ipoteza reglementată de norma legală criticată, nu încalcă prevederile art. 56 din Constituție, care prevăd că cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri asigură așezarea justă a sarcinilor fiscale, fiind interzise doar alte prestații, în afara celor stabilite prin lege. Nu se poate ignora motivul esențial al reglementării, și anume acela al obligației contribuabilului de a-și reevalua clădirile și a plăti impozitul aferent diferenței rezultate din recalculare, astfel încât textul apare mai degrabă ca o sancțiune aplicabilă celor care nu au respectat obligația de a-și reevalua clădirile.

Potrivit dispozițiilor constituționale, impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, în sensul că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective. Așa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe și cuantumul acestora, bineînțeles cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

24. Distinct de cele de mai sus, Curtea reține faptul că dispozițiile legale criticate au rolul de a disciplina contribuabilul, având un rol sancționator în situația în care acesta nu înțelege să se conformeze acestora. În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale invocate.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Megrom - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 3.672/30/2015 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Marexim Com - S.R.L. din Târgu Mureș, în Dosarul nr. 134/102/2015 al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
pentru AUGUSTIN ZEGREAN
În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură
civilă coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.