Decizia nr. 239/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Senia Costinescu

- magistrat-asistent-șef

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 108^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Marian Buliga, în Dosarul nr. 21.965/300/2011 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă - Camera de Consiliu. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.446D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că drepturile procedurale trebuie exercitate în condițiile legii, cu bună-credință.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 3 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 21.965/300/2011, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă - Camera de Consiliu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 108^1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost ridicată de Marian Buliga, reclamant într-o cauză având ca obiect cererea de reexaminare formulată împotriva unei încheieri a instanței judecătorești prin care i s-a aplicat o amendă judiciară, în temeiul

art. 108^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține preeminența dreptului comunitar asupra dreptului național în domenii care cad în competența de reglementare a Uniunii Europene, arătând că „dreptul comunitar are prioritate față de oricare prevedere a dreptului național, chiar și față de prevederile constituționale ale statelor membre“. Consecința supremației dreptului comunitar este aceea că statele membre au obligația de a abroga ori a amenda legislația națională contrară. Prin urmare, apreciază că prevederile

art. 108^1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865

sunt neconstituționale în raport cu mai multe dispoziții constituționale, fără a motiva în concret în ce constă contrarietatea.

6.

Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă - Camera de Consiliu apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată și invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

deciziile nr. 109 din 14 februarie 2008

și

nr. 610 din 27 mai 2008 . Instanța menționează în actul de sesizare a Curții Constituționale că autorul excepției de neconstituționalitate a formulat în prealabil alte trei cereri de reexaminare a amenzii judiciare aplicate, toate cu același conținut cu cel din cauza prezentă, care au fost respinse, iar încheierile prin care au fost soluționate au fost comunicate petentului, fiind menționate în cuprinsul lor atât motivarea soluției, cât și calea de atac împotriva lor.

7.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul a trimis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/5166/2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.062 din 8 septembrie 2016, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Normele contestate au făcut în numeroase cazuri obiectul controlului de constituționalitate, Curtea respingând criticile de neconstituționalitate formulate. Spre exemplu, prin

Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004 , Curtea a menționat că activitatea procesuală a părților trebuie să se desfășoare cu respectarea normelor prevăzute de lege, iar stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. În speță însă, critica autorului vizează în mare măsura aspecte ce țin de modul de aplicare a legii de către instanța judecătorească și mai puțin probleme de constituționalitate a textului de lege criticat.

9.

Avocatul Poporului a trimis punctul său de vedere prin Adresa nr. 14.806 din 29 septembrie 2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.922 din 3 octombrie 2016, prin care susține constituționalitatea dispozițiilor criticate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

10.

Președinții Senatului și Camerei Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 108^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865 . Având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și prevederile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, Curtea reține îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute la

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 , și urmează a se pronunța asupra textelor legale invocate, care au avut următorul cuprins: „Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului capitol, va sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

1.

cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:

a)

introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice.

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (4)

referitoare la principiul separației puterilor în stat,

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16 alin. (1)

referitor la egalitatea în drepturi,

art. 20

privitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

privind dreptul la un proces echitabil,

art. 24 alin. (1)

referitor la dreptul de apărare,

art. 44 alin. (1)

care consacră garantarea dreptului de proprietate,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți,

art. 124 alin. (2)

referitor la înfăptuirea justiției,

art. 129

privind folosirea căilor de atac și în

art. 148

referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ,

Declarația Universală a Drepturilor Omului ,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice

și

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene .

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia, în motivarea sa, se rezumă doar la enunțarea unor dispoziții din Constituție și la menționarea mai multor convenții internaționale pretins a fi încălcate de textul de lege criticat.

15.

Cu privire la obligația autorului excepției de neconstituționalitate de a-și motiva critica formulată, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate „cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat“.

16.

În aceste condiții, Curtea a constatat că „în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate“. Însă Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , în cazul în care aceasta „nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat“. În acest sens, Curtea Constituțională a arătat că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“.

17.

Raportând cele de mai sus la cauza de față, Curtea constată că autorul excepției indică doar formal o serie de articole din Constituție, astfel că, prin modul general în care este formulată excepția de neconstituționalitate, nu se poate desluși în mod rezonabil formularea sau existența vreunei critici de neconstituționalitate. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 108^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865

apare ca fiind nemotivată, contrar

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , ceea ce echivalează cu inadmisibilitatea acesteia.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 108^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Marian Buliga, în Dosarul nr. 21.965/300/2011 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă - Camera de Consiliu.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2017.