Anexa din 28 iunie 2017

ANEXA 1

LISTA

curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală a căror durată de pregătire a fost majorată

Nr. Crt . ,enumirea specialității ,urata de pregătire c.nf.rm Ordinului MS nr. 1109/2016 ,OMENIUL ME,ICINĂ Specialități clinice - Grupa specialităților medicale 1 Cardiologie ani 2 Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 5 ani 3 Endocrinologie 5 ani 4 Gastroenterologie 5 ani 5 Geriatrie și gerontologie 5 ani Hematologie 5 ani 7 ,edicină de familie 4 ani 8 Nefrologie 5 ani . Neurologie 5 ani 1/ Neurologie pediatrică 5 ani 11 Pneumologie 5 ani 12 Psihiatrie 5 ani 13 Psihiatrie pediatrică 5 ani 14 1eumatologie 5 ani Specialități clinice - Grupa specialităților chirurgicale 15 Chirurgie toracică ani 1 2rtopedie pediatrică ani Specialități paraclinice 17 Anatomie patologică 5 ani 18 1adiologie-Imagistică medicală 5 ani

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

CAR,IOLOGIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE

Definiția specialității:

Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea„ diagnosticarea„ tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 6 NUMARUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 Medicina internă NUMARUL DE LUNII/MODUL 15 luni ORE DE CURSI/MODUL 96 ore curs MODULUL 2 ATI NUMARUL DE LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/MODUL 24 ore curs MODULUL 3 Neurologie NUMARUL DE LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/MODUL 20 ore MODULUL 4 Diabet zaharat„ nutriție și boli metabolice NUMARUL DE LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/MODUL 20 ore MODULUL 5 Endocrinologie NUMARUL DE LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/MODUL 20 ore MODULUL 6 Cardiologie clinică și explorări neinvazive NUMARUL DE LUNII/MODUL 12 luni - se începe cu primele 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 180 ore curs MODULUL 7 Terapie intensivă cardiologică NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 14 ore MODULUL 8 Ecocardiografie și alte tehnici imagistice NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 50 ore MODULUL 9 Cardiologie intervențională NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 30 ore MODULUL 10 Aritmologie intervențională NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 30 ore MODULUL 11 Cardiologie preventivă și recuperare NUMARUL DE LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/MODUL 14 ore MODULUL 12 Chirurgie cardiovasculară NUMARUL DE LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/MODUL 14 ore MODULUL 13 Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare NUMARUL DE LUNII/MODUL 5 ½ luni ORE DE CURSI/MODUL 12 ore MODULUL 14 Bioetică NUMARUL DE LUNII/MODUL ½ lună ORE DE CURSI/MODUL 20 ore Total ore pregătire teoretică 544 ore didactice„ la care se adauga 40-50 ore studiu individual I/ an„ reprezentând 20- 30% din activitate Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică„ conform contractului de muncă individual Structura programului 1. Etapa de angajare„ luare în evidență„ rezolvarea problemelor social-administrative„ prezentarea la spital și clinica repartizată„ stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni}. 2. A. Trunchi comun - 2 ani  MEDICINA INTERNA (I.1} - 15 luni (rezidentul va decide impreuna cu coordonatorul de rezidentiat unde se vaI/vor desfasura stagiulI/stagiile de pregatire„ acestaI/acestea putand fi intr-o sectie de medicina interna„ sau o specialitate - pneumologie„ gastroenterologie„ nefrologie„ hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni in aceeasi sectie}  A.T.I. (I.2} - 3 luni (poate include si un stagiu de cel putin o luna in UPUI/unitati SMURD}  NEUROLOGIE (I.3} - 2 luni  DIABET ZAHARAT„ NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4} - 2 luni  ENDOCRINOLOGIE (I.5} - 2 luni 2. B. Cardiologie - 4 ani

 CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6} - 12 luni  TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC} (I.7} - 6 luni  ECOCARDIOGRAFIE SI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculara„ scintigrafia cardiaca„ CT cardiac„ RMN cardiac} (I.8} - 6 luni  CARDIOLOGIE INTERVENTIONALA (I.9} - 6 luni  ARITMOLOGIE INTERVENTIONALA (I.10} - 6 luni  CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11} - 3 luni  CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12} - 3 luni  STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGATIRII INTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8„ I.9„ I.10} SAU CERCETARE (I.13} - 5 ½ luni  BIOETICĂ (I.14} - ½ lună

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V ANUL VI I.6 I.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11 I.12 I.13 I.14

N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni„ pentru dobândirea abilităților generale în specialitate„ conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativa si in functie de alegerea stagiului optional.

Modulul 1, anul I - 6 luni și anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide impreuna cu coordonatorul de rezidentiat unde se vaI/vor desfasura stagiulI/stagiile de pregatire„ acestaI/acestea putand fi intr-o sectie de medicina interna„ sau o specialitate - pneumologie„ gastroenterologie„ nefrologie„ hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni in aceeasi sectie}

Nr. ore curs: 96 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Principii de diagnostic in medicina interna: a. diagnostic clinic b. diagnostic de laborator c. diagnostic imagistic 2. Septicemiile 3. Infecții nozocomiale 4. Socul 5. Bronșita cronică si emfizemul pulmonar 6. Astmul bronșic 7. Boli infecțioase pulmonare 8. Boli pulmonare interstițiale fibrozante si sarcoidoza 9. Bronșiectaziile si abcesul pulmonar 10. Neoplasmul pulmonar 11. Boli ale pleurei 12. Sindromul mediastinal 13. Sindromul de detresa respiratorie acuta 14. Insuficiență respiratorie cronica 15. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări 16. Artrita reumatoidă si spondilartritele seronegative 17. Colagenozele si vasculitele 18. Infecțiile articulare 19. Boala artrozica 20. Osteoporoza 21. Anemiile 22. Leucemiile 23. Limfoamele maligne 24. Sindroamele mieloproliferative 25. Tulburările de coagulare si hemostaza 26. Glomerulopatii acute și cronice 27. Nefropatiile obstructive 28. Infecții ale căilor urinare„ pielonefrite 29. Neoplasmul renal și al căilor urinare 30. Insuficiența renală acută și cronică 31. Dializa și transplantul renal 32. Bolile esofagului 33. Gastritele și ulcerul peptic 34. Sindroamele de malabsorbtie 35. Neoplasmul esofagian și gastric 36. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului 37. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn} 38. Abdomenul acut 39. Hemoragiile digestive 40. Hepatitele acute 41. Hepatitele cronice 42. Ciroza hepatica 43. Tumorile hepato-biliare 44. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare 45. Pancreatitele acute și cronice 46. Neoplasmul de pancreas 47. AIDS - forme de manifestare 48. Antibioterapia 2. Obiective educaționale. Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază„ pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Toracocenteze: 10 manevre (efectuare} - Paracenteze: 10 manevre (efectuare} - Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare} - Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare} - Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare} - Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare}

Modulul 6, anul I primele 6 luni si anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG„ ECG de efort„ monitorizare ECG pe termen lung„ teste cardiopulmonare„ monitorizarea ambulatorie a TA}

Nr. ore curs: 180 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular - 4 ore 2. Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore 3. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore 4. Anamneza si examenul clinic în cardiologie - 2 ore 5. Electrocardiograma (standard„ de efort„ monitorizare ECG pe termen lung} - 8 ore 6. Explorarea radiologică (convențională} a aparatului cardiovascular - 2 ore 7. Tehnici moderne imagistice (CT„ RMN ) - 4 ore 8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT„ PET„ tehnici hibride} - 2 ore 9. Testele cardiopulmonare si explorarile respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore 10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore 11. HTA primară și secundară - 6 ore 12. Valvulopatiile (mitrale„ aortice„ tricuspidiene„ pulmonare} - 8 ore 13. Indicațiile chirurgicaleI/intervenționale în valvulopatii - 2 ore 14. Protezele valvulare - 2 ore 15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore 16. Patologia cordului operat - 2 ore 17. Endocarditele infecțioase - 2 ore 18. Aterogeneza - 2 ore 19. Factorii de risc cardiovascular (evaluare si management} - 2 ore 20. Boala cardiacă ischemica - 12 ore - Angina stabilă - 2 ore - SCA fără supradenivelare ST - 4 ore - SCA cu supradenivelare ST - 4 ore - Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore 21. Tulburările de ritm - 8 ore 22. Tulburările de conducere - 4 ore 23. Sincopa - 2 ore 24. Moartea subită cardiacă - 2 ore 25. Miocarditele și cardiomiopatiile - 6 ore 26. Bolile pericardului - 4 ore 27. Tumorile cardiace - 2 ore 28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară - 4 ore 29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore 30. Cordul pulmonar cronic - 2 ore 31. Insuficiența cardiacă (acuta si cronică} - 8 ore 32. Socul cardiogen - 2 ore 33. Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale - 2 ore 34. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore 35. Determinarile cardiovasculare in bolile hematologice - 2 ore 36. Cardio-oncologia - 2 ore 37. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore 38. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore 39. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 40. Bolile aortei - 4 ore 41. Bolile arterelor periferice - 4 ore 42. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică„ angiodisplazia} - 2 ore 43. Bolile venelor - 2 ore 44. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri„ vârstnici„ femei} - 2 ore 45. Cordul atletic - 2 ore 46. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore 47. Terapia antiplachetară„ anticoagulanta„ fibrinolitică - 2 ore 48. Terapia cu betablocante - 2 ore 49. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore 50. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore 51. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore 52. Terapia antiaritmică - 2 ore 53. Diureticele - 2 ore 54. Terapia hipolipemiantă - 2 ore 55. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore 56. Transplantul cardiac„ dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore 57. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore 58. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore 2. Obiective educaționale. Însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului„ tratamentului și prevenției în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităților practice (efectuare șiI/sau interpretare a probelor paraclinice}„ necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile„ dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. - ECG: 1000 buletine (efectuare și interpretare} - ECG de efort: 200 teste (efectuare și interpretare} - Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare și interpretare} - Teste cardiopulmonare: 25 (asistare și interpretare} - Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare și interpretare} - Punctii arteriale si venoase: 300 (efectuare} - Cardioversii electrice: 50 (efectuare} - Pericardiocenteze: 25 (efectuare} - Prezentari de cazuri clinice: 20 - Prezentari de referate stiintifice: 20 Modulul 2, anul II: A.T.I. - poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD Nr. ore curs: 24 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Comele 2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic} 3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal si patologic} 5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice 6. Anestezia locală și generală 7. Circulația extracorporeală 8. Resuscitarea cardiopulmonară 9. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație„ alte tehnici 10. Evaluarea preoperatorie 11. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile} 12. Indicațiile și tehnica dializei 2. Obi ective educaționale. Evaluarea pacientului critic„ acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. - Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin} și 3 pe "viu" - Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20 - Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin} și 5 pe "viu" - Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare} și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării} - Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare} și 20 cazuri (dirijarea echilibrării}

Modulul 3, anul III: Neurologie

Nr. ore curs: 20 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Examenul clinic neurologic 2. Examenul paraclinic in neurologie 3. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale 4. Accidente vasculare cerebrale ischemice 5. Accidente vasculare cerebrale hemoragice 6. Hemoragia subarahnoidiană 7. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral 8. Meningitele 9. Tulburările de somn 10. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice 2. Obiective educaționale. Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul„ tratamentul și recuperarea pacientului neurologic. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}

- Examenul clinic neurologic (efectuare și interpretare} - CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare }

Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Nr. ore curs: 20 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Diabetul zaharat (1} 2. Diabetul zaharat (2} 3. Tratamentul diabetului zaharat 4. Complicatiile diabetului zaharat 5. Comele diabetice 6. Obezitatea 7. Dislipidemiile; sindromul metabolic 8. Hipoglicemiile 9. Tezaurismozele 10. Afectarea cardiovasculara in diabetul zaharat 2. Obi ective educaționale. Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat siI/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Test de încărcare orala la glucoza: 30 buletine (interpretare} - Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare} - Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri - Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri - Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri

Modulul 5, anul III: Endocrinologie

Nr. ore curs: 20 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular 2. Reglarea neuroendocrină 3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul 4. Bolile tiroidei 5. Bolile glandelor paratiroide 6. Hipertensiunea secundară endocrină 7. Tulburări testiculare și ovariene 8. Sindroame poliglandulare 9. Sindromul carcinoid 10. Tulburări în diferențierea sexuală 2. Obi ective educaționale. Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare} - Ecografia si scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare} - Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie„ CT}: 30 (interpretare}

Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC)

Nr. ore curs: 14 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală 2. Suportul vital de bază (SVB}. 3. Suportul vital avansat (SVA} 4. Resuscitarea în condiții speciale 5. Sindromul post-resuscitare . Aspectele etice ale resuscitării 7. Organizarea echipei de resuscitare 2. Obiective educaționale. Deprinderea manevrelor de SVA și SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Obținerea unui certificat in resuscitarea cardiopulmonara, În conformitate cu reglementările În vigoare, În urma promovării examenului de final de curs.

Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)

Nr. ore curs: 50 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1 Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler 2 Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional 3 Tehnica examenului Doppler spectral și color 4 Aparatura ecocardiografică 5 Examenul ecocardiografic normal 6 Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler 7 Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale 8 Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice 9 Evaluarea ecografică a valvei pulmonare si tricuspide 10 Evaluarea ecografică a protezelor valvulare 11 Ecocardiografia în bolile miocardului 12 Ecocardiografia în bolile pericardului 13 Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică 14 Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng 15 Evaluarea ecografica a functiei ventriculului drept si a atriilor 16 Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace 17 Evaluarea ecografică a bolile aortei 18 Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale 19 Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicații„ interpretare} 20 Ecografia venelor periferice (indicații„ interpretare} 21 Ecocardiografia transesofagiană: tehnică„ indicații„ contraindicații„ complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalitati de examinare. 22 Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice„ modalitati de stress„ protocoale„ indicații„ contraindicații„ reacții adverse„ precauții. 23 Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice„ tehnică„ agenți de contrast„ indicații„ precauții. 24 Ecocardiografia tridimensională: tehnică„ utilitate clinică. 25 Doppler-ul tisular si speckle tracking: tehnică„ utilitate clinică. 2. Obiective educaționale. Însușirea indicațiilor„ principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectuaI/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare} - Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare} - Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare} - Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare} - Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare} - CT cardiac: 25 (interpretare} - RMN cardiac: 25 (interpretare}

Modulul 9, anul V: Cardiologie intervențională

Nr. ore curs: 30 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare - 4 ore 2. Coronarografia diagnostică: indicații„ tehnică„ complicații - 4 ore 3. Angioplastia coronariană percutană: indicații„ tehnică„ complicații - 6 ore 4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST - 4 ore 5. Tehnici complementare PCI - 2 ore 6. Tehnici intervenționale noi - 2 ore 7. Metode diagnostice invazive complementare - 2 ore 8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică„ indicații„ complicații - 2 ore 9. Arteriografia periferică - 2 ore 10. Angioplastia arterelor periferice și viscerale - 2 ore 2. Obiective educaționale. Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în patologia cardiovasculară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare} - Cateterism cardiac (stâng și drept}: 50 (asistare și interpretare} - Coronarografii și ventriculografii: 200 (asistare și interpretare} - Intervenții percutane: 50 (asistare}

Modulul 10, anul V: Aritmologie intervențională

Nr. ore curs: 30 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore 2. Indicațiile studiului electrofiziologic - 2 ore 3. Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore 4. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie - 2 ore 5. Indicațiile ablației prin radiofrecvență - 2 ore 6. Tratamentul intervențional al aritmiilor - 2 ore 7. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente - 4 ore 8. Stimularea cardiacă temporară - 2 ore 9. Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore 10. Defibrilatorul implantabil - 2 ore 11. Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore 12. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile - 4 ore 13. Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore 2. Obiective educaționale. Integrarea tehnicilor de diagnostic și tratament în aritmologia intervențională la pacientul cu patologie cardiovasculară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare} - Implantare stimulator permanent: 30 (asistare} - Programare stimulator: 50 (asistare și interpretare} - Implantare defibrilator: 5 (asistare} - Implantare CRT: 5 (asistare} - Studii electrofiziologice: 25 (asistare} - Interventii electrofiziologice: 10 (asistare}

Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă și recuperare

Nr. ore curs: 14 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Factorii de risc cardiovascular 2. Evaluarea riscului cardiovascular 3. Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare 4. Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare 5. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute 6. Reabilitarea în insuficiența cardiacă 7. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis 2. Obiective educaționale. Calcularea și stratificarea riscului cardiovascular. Însușirea protocoalelor de evaluare și monitorizare în funcție de grupul de risc al pacientului și a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat.

Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovasculară

Nr. ore curs: 14 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Chirurgia valvulopatiilor 2. Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian 3. Chirurgia bolilor cardiace congenitale 4. Chirurgia aortei 5. Chirurgia arterelor periferice„ renale si carotide 6. Chirurgia in insuficienta cardiaca 7. Patologia cordului operat 2. Obiective educaționale. Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre si postoperator in chirurgia cardiovasculara. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

- Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare}

Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicală

Nr. ore curs: 12 ore (in cazul alegerii modulului de cercetare stiintifica medicala; in cazul prelungirii modulelor I.8„ I.9„ I.10„ numarul orelor de curs„ tematica si activitatea practica vor fi adaptate conform curriculei de pregatire in atesatul de studii complementare respectiv}.

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică (in cazul alegerii modulului de cercetare stiintifica medicala}. 1. Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept 2. Noțiuni de epidemiologie generală 3. Noțiuni de bază de statistică medicală 4. Interpretarea critică a studiilor clinice 5. Conceperea și redactarea unui articol științific 6. Cum să faci o prezentare științifică medicală 2. Obiective educaționale. Stagiile opționale se vor face în ultimele 6 luni și pot conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare (in cazul prelungirii modulelor I.8„ I.9„ I.10}. Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

ComunicareaI/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfașurat pe parcursul rezidențiatului.

Modulul 14, anul VI: Bioetică

Nr. ore curs: 20 ore

Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică. 1. Introducere în bioetică - 2 ore 2. Conceptele de sănătate„ boală„ suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 3. Relația medic-pacient - 4 ore 4. GreșeliI/erori în practica medicală - 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 2. Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată„ în afara cărora sunt prevazute și 40-50 de ore I/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii„ activitatea didactică acoperă 20-30%„ restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă„ făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (,,log-book"}„ în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă„ activitatea în programele de cercetare„ participarea la manifestări științifice și de educație medicala continua„ etc.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC} va cuprinde și un curs de resuscitare cardiorespiratorie„ curs ce se va incheia obligatoriu cu un examen in urma caruia rezidentul va obtine un certificat in resuscitarea cardiopulmonara„ in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8„ I.9„ I.10} se vor face in ultimele 6 luni si vor conta pentru pregatirea in vederea obtinerii de atestate de studii complementare.

Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate I/publicate.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii

Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:

Nivele de competență:

Nivel I Experiență în indicarea si interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice„ fără experiență în efectuarea tehnicii.

Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii„ dar nu ca operator independent.

Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației„ efectuarea procedurii„ interpretarea acesteia„ managementul complicatiilor}.

Tehnica Nivel de competenta Numar de proceduri recomandat ECG III 1000 (EI/I} ECG de efort III 200 (EI/I} Monitorizare ECG pe termen lung III 200 (EI/I} Teste cardiopulmonare II 25 (AI/I} Monitorizarea ambulatorie a TA III 300 (EI/I} Ecocardiografii transtoracice III 350 (EI/I} Ecocardiografii transesofagiene II 30 (AI/I} Ecografii vasculare II 50 (EI/I} Ecografii de stress II 25 (AI/I} Explorarea radionuclidica I 25 (I} CT cardiac I 25 (I} RMN cardiac I 25 (I} Punctii arteriale si venoase III 300 (E} Cateterism cardiac (stang si drept} II 50 (AI/I} Coronarografii si ventriculografii II 200 (AI/I} Interventii percutane I 50 (A} Chirurgie cardiovasculara I 25 (A} Implantare stimulator temporar III 50 (E} Implantare stimulator permanent I 30 (A} Programare stimulator II 50 (AI/I} Implantare defibrilator I 5 (A} Implantare CRT I 5 (A} Studii electrofiziologice I 25 (A} Interventii electrofiziologice I 10 (A} Cardioversii electrice III 50 (E} Pericardiocenteze III 25 (E} Prezentari de cazuri clinice 20 Prezentari de referate stiintifice 20 E = efectuat; I = interpretat; A = asistat.

EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST

Probe de evaluare„ specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie".

I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire in modulul I.6 II. Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise III. Proba clinică de medicină internă - cazurile vor fi alese din următoarea tematică 1. Pneumoniile. 2. Bronhopneumopatia cronica obstructiva. 3. Supuratiile bronho-pulmonare. 4. Astmul bronsic. 5. Pneumoconiozele. 6. Sindrom de revarsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasa„ pleurezia hemoragica}. 7. Insuficienta respiratorie acuta si cronica. 8. Sindromul mediastinal. 9. Colagenozele (lupusul eritematos diseminat„ dermatomiozita„ poliarterita nodoasa„ sclerodermia}. 10. Glomerulonefritele acute si cronice. 11. Sindromul nefrotic. 12. Pielonefrita acuta si cronica. 13. Litiaza urinara. 14. Insuficienta renala acuta si cronica. 15. Ulcerul gastric si duodenal. 16. Pancreatita acuta si cronica. 17. Peritonitele. 18. Hepatita acuta si cronica. 19. Ciroza hepatica. 20. Litiaza biliara. 21. Colecistita acuta si cronica. 22. Anemiile. 23. Policitemiile primare si secundare. 24. Leucemiile. 25. Mielomul multiplu. 26. Sindroamele hemoragipare. 27. Diabetul zaharat. 28. Poliartrita reumatoida. 29. Reumatismul cronic degenerativ. 30. Hipertiroidismul si hipotiroidismul. 31. Boala Addison„ sindromul Cushing„ hiperaldosteronismul. 32. Accidentele vasculare cerebrale. 33. Starile comatoase.

IV Proba practică

1. Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung. 2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. 3. Examenul radiologic cord-pulmon. 4. Ecocardiografia și examenul Doppler. 5. Cateterismul cardiac. 6. Angiografia (inclusiv coronarografia}. 7. Probe funcționale respiratorii si teste cardiopulmonare. 8. Date privind dislipidemii„ enzime serice„ factori de coagulare„ hemograma. 9. Teste de explorare a echilibrului acido-bazic si hidro-electrolitic. 10. Teste de stress (ECG„ ecografie cardiacă}.

Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica mentionata„ fiecare test fiind notat cu 2 puncte.

TEMATICA DE EXAMEN

Tematica de pregatire in modului I.6.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

Competențele practice minimum acceptabile„ ierarhizate în funcție de nivelul de experiență„ au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15}.

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Medicul specialist cardiolog„ ca urmare a promovării examenului de medic specialist„ a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire„ competențe ce intră în standardul profesional „ cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.

2.2. Obligații Medicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice„ deontologice și profesionale stipulate de catre Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume„ prenume: Vinereanu„ Dragos Semnatura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

,IABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN

SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

Specialitatea ,iabet zaharat Nutriție și B.li Metab.lice (,ZNBM)

Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli ,etabolice (DZNB,) este specialitatea care studiază urmatoarele aspecte:



obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)

principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere,





hipoglicemiile de cauză diabetică și non-diabetică nutriția individului sănătos



pulmonare, etc)

dietoterapia în boli cronice și acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice,





dietoterapia în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, varstnici, comunități) boli metabolice ereditare Aerori înăscute de metabolism

Definiția specialității:

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL ,E ANI 5 NU,A1UL T2TAL DE ,2DULE 14 MO,ULUL 1 (,IABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE A PARTEA I (subiecte 1A27) ,IABET ZAHARAT NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 52 saptamaniA 12 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 44 oreA1 oraAsaptamanaA44 saptamani MO,ULUL 2 ,EDICINĂ INTE1NĂ - CAR,IOLOGIE ȘI ECOGRACIE VASCULARĂ NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2/ saptamani A 5 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 2/ oreA1 ora curs AsaptamanaA MO,ULUL ,EDICINĂ INTE1NĂ - PNEUMOLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 8 saptamaniA 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 8oreA 1 ora A saptamanaA MO,ULUL 4 ,EDICINĂ INTE1NĂ - NECROLOGIE si ,IALIZA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 12 saptamani / luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 12 oreA1oraAsaptamanaA MO,ULUL 5 ,EDICINĂ INTE1NĂ - GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRACIE GENERALĂ NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 saptamani /4 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 1 oreA1 oraAsaptamana / MO,ULUL 6 OCTALMOLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 4 saptamani /1luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 4 oreA1 ora Asaptamana / MO,ULUL 7 NEUROLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 8 saptamani /2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 8 oreA 1 oraAsaptamana / MO,ULUL 8 IGIENA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 4 saptamani / 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 4 oreA 1 oraAsaptamana / MO,ULUL 9 EN,OCRINOLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 24 saptamani /6 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 24 oreA1ora Asaptamana / MO,ULUL 10 PE,IATRIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 8 saptamani /2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 8 oreA1oraAsaptamanaA MO,ULUL 11 BIOSTATISTICA ME,ICALA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 saptamani 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 3 oreA1,5 oreAsaptamanaA MO,ULUL 12 BIOETICA ME,ICALA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 saptamani 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 3 oreA1,5 oreAsaptamanaA MO,ULUL 1 UPU si TERAPIE INTENSIVA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 12saptamaniA luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 12 oreA 1 oraAsaptamanaA MO,ULUL 14 (,IABET, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE PARTEA II (subiecte 28A52) BOLI METABOLICE SI NUTRITIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 78 saptamaniA 18 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA oreA1oraAsaptamanaA sapt STRUCTURA PROGRAMULUI MO,ULUL I - ANUL I : ,IABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE (12 luni,11// ore) Subtemele I-C ( subiecte 1-27) Nr. ore curs. 1 ora cursA saptamana , 44 saptamaniAan Nr.ore practică. 11// oreAanA 25 oreAsaptamana de practica asistata Subtema I Bazele metabolice (subiectele 1-5 din tematica disciplinei) 1. ,etabolismul energetic, metabolismul intermediar și al glucidelor, lipidelor și proteinelor. 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic. 3. Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acțiune, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției 4. Hormoni de contrareglare, sinteză și mecansim de acțiune. 5. Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozeiE starea de post și starea post-prandialăE rolul creierului în homeostazia glicemică. 1. Obiective : 2bținerea cunoștințelor fundamentale necesare profesiei de medic de diabet, nutriție si boli metabolice și înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezechilibrelor metabolice și ale tratării acestora 2. Aptitudini : posibilitati de sinteză a materialelor prezentateAstudiateE evaluarea critică a rezultatelor obținuteE 3. Atitudini : Atitudine corectă privind necesitatea continuă a educației științifice de bază, a biochimiei în echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, conștientizFnd importanța înțelegerii mecanismelor patogenice de la nivel celular și subcelular pFnă la nivel microscopic. 4. Rezultate așteptate și Competente : Ințelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării normale a organismului, a îmbolnavirilor și a tratării bolilor metabolice și nutritionaleE cunoașterea științifică a acțiunii factorilor de mediu asupra organismuluiE abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicațiile și contraindicațiile explorării)E utilizarea corectă a Sistemului Internațional de unități de măsură în medicinăE deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilității acestora, a limitelor lorE Subtema II. Diagnosticul si clasificarea diabetului zaharat (subiectele -.) . Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat. 7. Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului 8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice .. Diabetul monogenicE diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat. 1. Obiective : 2bținerea cunoștințelor si aptitudinilor necesare diagnosticării și evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor și notiunilor fundamentale în ceea ce privește producerea diabetului zaharat, a semnelor și simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat și bolile metabolice, a problemelor populaționale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităților de evaluare a pacientului diabetic 2. Aptitudini: Efectuarea unei anamneza relevante și a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea și evaluarea unui bolnav diabetic. Efectuarea examenelor evaluative pentru cauzele diabetului zaharat și clasificarea diabetului ca forme clinice. 3. Atitudini : Aprecierea rolului și colaborării cu medicul de familie în screeningul și diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii și a implicațiilor ei persoanei cu diabet zaharat și familiei. 1igurozitatea actului medical și întelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice 4. Rezultate așteptate și competențe : Cunoașterea metodelor de diagnostic și de evaluare primară a diabetului zaharat. Ințelegerea importanței factorilor genetici și de mediu în geneza bolii, paletei manifestărilor diabetului zaharat și a altor categorii de intoleranță la glucoza Subtema III. ,anagementul diabetului zaharat (subiectele 1/-15) 1/ Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă 11 Insulinorezistența: diagnostic și evaluareE sindromul de insulinorezistența generală insulinorezistența localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistență extremă. 12 Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrFn, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, 2ptimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală). 13 Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluareE pompa de insulină, CG,S etc 14 Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică. 15 Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare. 1. Obiective: 2bținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare managementului complex al bolnavului diabetic care implică diagnosticul stadiului bolii și particularităților pacientului, tratament nonfarmacologic și medicamentos (eventual chirurgical). ,onitorizarea bolnavilor pe termen scurt si lung. Stabilirea evoluției și prognosticului. 2. Aptitudini: Efectuarea examenului clinic și recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii și particularizatea cazului. Formularea de ipoteze și interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice și a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viață, dietă, exercițiu fizic). Prescrierea si monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educație terapeutică 3. Atitudini : Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și tratamentului. Explicarea opțiunilor terapeutice și a importanței aderenței la dispensarizare, stil de viață sănătos și medicație. Educație terapeutică structurată pentru pacienți de diverse vFrste, nivele de educație și stadii ale bolii. Abord cognitiv comportamental 4. Rezultate așteptate și Competente : Identificarea, înțelegerea și cunoașterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament și riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noțiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum și descrierea mecanismelor de acțiune, indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse ale medicației și altor posibilități de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă multidisciplinară și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei și în relație cu pacientul, capacitatea de a construi relații colegiale funcționabile. Subtema IV. Complicatiile acute ale diabetului zaharat (subiectele 1 -18) 1 Sindroame hiperglicemice acute : Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament. 17 Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic. Acidoza lactică patofiziologie, diagnostic, tratament. 18 Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic 1. Obiective : Diagnosticul hipoglicemiiolor la pacienții nediabetici. 1ecunoașterea urgențelor medicale specifice diabetului zaharat și a criteriilor de gravitate ale acestora. . 2bținerea aptitudinilor și atitudinilor necesare managementului complicațiilor acute ale diabetului zaharat 2. Aptitudini : Cunoașterea criteriilor și metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgențe. Identificarea pacientului critic și alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului 3. Atitudini : Asumarea responsabilității medicale și juridice pentru actele medicale executate. Aprecierea și explicarea măsurilor profilactice 4. Rezultate așteptate și Competente : Cunoasterea si intelegerea mecanismelor de producere a complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenței (în general) si diagnosticul ei clinic si paraclinic. Diagnosticul diferential al comelor ,anagementul complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Subtema V. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat. ,anagement preventiv și curativ (subiectele 1.-27) 1. . Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat 2/. 1etinopatia diabetică-screening, diagnostic, management. 21. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management. 22. Neuropatia diabetică periferică și autonomă - screening, diagnostic, management. 23. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management. 24. 1iscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala coronariană la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic. 25. Alte complicații ale diabetului zaharat : complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. Disfuncția sexuală la pacientul diabetic. 2 . ,anagementul clinic al diabetului zaharat pre-, intrași postoperator. 27. Prevenția în diabetul zaharat 1. Obiective : 2bținerea de cunoștinte privind mecanismele complicațiilor cronice și aplicarea lor în tratamentul profilactic și curativ al pacientului cu diabet zaharat. 2. Aptitudini : Dezvoltarea abilităților de diagnostic ale complicațiilor cronice ale diabetului zaharatE înțelegerea manifestărilor clinice dar și a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicațiilor cronice. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică în funcție de particularitățile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă in cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient. 3. Atitudini : Explicarea naturii suferinței, a prognosticului și a importanței aderenței la tratament. Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și formarea de atitudini obiectivizate în raport cu gravitatea complicațiilor bolii. Dezvoltarea abilităților de comunicare 4. Rezultate așteptate și Competente E Atitudine integrativă asupra cunoștințelor și deprinderilor specialității, în interpretarea datelor clinice și paraclinice. Identificarea și managementul responsabil al complicațiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activități de screening al complicațiilor nu numai individual ci și de grup sau populațional. Dezvoltarea interesului științific MO,ULUL 2 ANUL II E ME,ICINĂ INTERNĂA CAR,IOLOGIE ȘI ECOGRACIE VASCULARĂ (5 luni) Nr. ore curs. 2/ ore Nr. ore practică. 5// ore 1. TematicaE 1.1 Temele de curs 1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 3. Sincope : fiziopatologie , diagnostic, tratament 4. ,oarte subită : cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic 5. 1eanimarea cardio - respiratorie: metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare . Embolia pulmonara 7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturală, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice -angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, ischemia silentioasa, infarctul miocardic - tratamentul în cardiopatia ischemică .. Insuficiența cardiacă 1/. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Tulburarile de ritm și de conducere: 12. Diabetul zaharat, bolile metabolice și patologia cardiovasculară. 13. Prevenția în cardiologie 14.1iscul cardio-vascular. 15. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală cardiovasculară.1 .Noțiuni de ultrasonografie generală. 17.Noțiuni de ecografie vasculară. (ecodoppler vascular) 1.2. Baremul activităților practice 1. Interpretarea unei electrocardiograme: 2// ECG normale și patologice. (Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, Hipertrofiiie atriale și ventriculare, ,odificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic. Tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere). 2. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort. 3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 3/ ecografii (asistare, interpretare). 4.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 2/ de manevre pe manechin 5. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre asistare . 1esuscitare cardiacă: 5 cazuri (daca este posibil, asistare). 7. Examen Doppler vascular: 15/ examinări (asistare, efectuare sub supraveghere, interpretare). 2. Obiective educați.nale.

Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea riscului cardiovascular si a bolilor cardio-vasculareE identificarea urgențelor cardiovasculare și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul bolilor cardiovasculare si a complicatiilor acestora. Interventia medicala specifica patologiei cardio-vasculare la pacientii diabetici. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru evaluarea vasculară periferică a bolnavului diabetic

. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular. 1. Program practic :efectuare și interpretare ECG. Asistare si interpretarea rezultatelor EC2, 1x, cateterism . 2. Însușire de tehnici: - înregistrarea ECG, Doppler vascular. 3. tehnica de reanimare cardio-respiratorie , conversia electrică. Înțelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular E diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienței cardiace, a tulburarilor de ritm și conducere E interpretarea electrocardiogramelor si ecocardiografiilor cardiaceE determinarea riscului cardiovascularE cunoașterea criteriilor pentru urgențe cardiovasculare. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie cardiovasculară.

Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere

MO,ULUL ANUL II E ME,ICINĂ INTERNĂA PNEUMOLOGIE (2 luni)

Nr. ore curs. 8 ore Nr. ore practică. 2//

1. TematicaE 1.1 Temele de curs 1. Bronșita cronicăE Emfizemul pulmonarE Bronhopneumonia cronică obstructivă. 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia. 3. Astmul bronșic. 4. Supurațiile bronhopulmonare. 5. Cancerul bronho-pulmonar. . Pleureziile. 7.Tuberculoza primară 8.Tuberculoza adultului. .. ,etode moderne în explorarea aparatului respirator. 1/.Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație). 11. Patologia somnului, sindromul de sleep-apnea. 12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică 13.Insuficiența respiratorie acută și cronică. 14. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare 15. Patologia mediastinului. 1 . Intervenția medicala specifica la pacientul cu diabet zaharat și boală pulmonară. 1.2. Baremul activităților practice : 1.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 4/ buletine 2. 1adiografia pulmonară (interpretare): 5/ 1g, 3. Computer tomograf (interpretare): 2/ buletine, 4. Puncție pleurală: 5 (asistare, interpretare), 5. Efectuare și interpretare ID1 la tuberculină: 25, . ,etode de evaluare a apneei în somn: 1/ buletine polisomnografie. 7. Aplicarea și interpretarea de chestionare de depistare a perosanelor cu apnee de somn. 2. Obiective educați.nale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor pulmonareE identificarea urgențelor pneumologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei pulmonare și altor complicații ale acestora acestora. Interventia medicala specifica patologiei pulmonare la pacientii diabetici. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):

Înțelegerea rolului screeningului în patologia pulmonară pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor acetoraE organizarea de programe de screening ale patologiei pulmonare în relație cu diabetulE diagnosticul bronșitei cronice, a patologiei de somnAapnee, pneumoniilor, emfizemului pulmonar, astmului bronsic, pleureziilor, tuberculozei pulmonare, neoplaziilor pulmonereE cunoașterea criteriilor pentru urgențe pneumologice. Alcătuirea si implementarea planului de interventie nutritională la pacientul cu patologie pulmonară.

Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere .

MO,ULUL 4 ANUL II E ME,ICINĂ INTERNĂ A NECROLOGIE ȘI ,IALIZĂ ( 3 luni)

Nr. ore curs. 12 ore

Nr. ore practică. 3// ore

1. TematicaE 1.1. Tematica cursurilor 1. Explorarea funcțională a rinichilor. 2.Nefropatiile glomerulare. 3.Nefropatiile tubulare. 4. Nefropatiile interstițiale. 5.Injuria renală acută. .Boala cronică de rinichi. 7. Diabetul zaharat, nutriția, bolile metabolice și patologia nefrologică. 8. ,etode de supleere renala. .. Hemodializa acuta și cronică. 1. 2 Baremul activităților practice : 1. Interpretarea testelor renale uzuale: 15/ buletine 2. Teste funcționale glomerulare (clearenceuri): 3/ buletine 3. Evaluarea pacientului dializabil și bilanțul dializei: 3/ cazuri. 4.Scintigrafia renală (interpretare): 1/ teste. 5. Buletine de puncție biopsie renală (interpretare): 1/ buletine . 7. Interpretarea de buletine cu dezechilibre volemice și acido-bazice la bolnavii renali: 5/ buletine 2. Obiective educați.nale.

Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor renale E identificarea urgențelor nefrologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei renale și altor complicații ale acestora . Interventia medicala specifica patologiei renale la pacientii diabetici. Factorii de risc ai diabetului in patologia renala. Principiile dializei si dializa la pacientii cu diabet zaharat. Echilibrul hidric si hidroelectrolitic al bolnavului dializat.

Abilitati: 1. Explorarea funcțională a funcției excretorii. 2. Hemodializa acută și cronică (indicatii). 3. Dializa peritoneală. 4. ,anagementul pacientului diabetic cu complicații renale. 5. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut și cronic.

. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):

Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor renale la pacientul diabeticE organizarea de programe de screening ale riscului de boala renala diabeticaE diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice și al insuficientei renalaE interpretarea buletinelor de analizeE alcatuirea si implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronica de rinichi, patologie renalaE cunoașterea criteriilor pentru urgențe renale.

Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere

MO,ULUL 5 ANUL 11 E GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRACIE GENERALĂ (4

luni)

Nr. ore curs. 1

Nr. ore practică. 4//

1. TematicaE 1.1. Tematica cursurilor 1. Ulcerul gastric și duodenal E esofagita de reflux 2. Stomacul operat, 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică și cirozele hepatice 5. Ficatul gras non alcoolic (NAFLD, NASH). . Pancreatite acute și cronic 7. Litiaza biliară și icterele. 8. Cancerul gastric, cancerul de pancreas ..Cancerul colonului și rectului. 1/.Sindromul de malabsorbție 11. Bolile inflamatorii intestinale 12.Noțiuni de endoscopie digestivă . 13.Chirurgia bariatrică: evaluare și monitorizare postoperatorie, intervenția nutrițională pe stomac operat sau bI-pass. 14. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală gastrointestinală.15. Noțiuni de ecografie generala, 1 . Ecografia digestivă. 1.2. Baremul activităților practice: 1.1 adiografia gastro-intestinală (interpretare): 5/. 2. Tehnici de explorare a secreției și motilității gastro-intestinale, pH-metrie interpretare: 2/ buletine 3.Test Adler: 5 buletine 4. Proba de digestie (interpretare):1/. 5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 proceduri. . Paracenteza: 1/ paracenteze ( asistare și efectuare sub supraveghere) . . Ecografie generala, abdominală (asistare și interpretare): 15/. 2. Obiective educați.nale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor hepatice si gastro-intestinale E identificarea urgențelor gastro-intestinale și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei hepatice și gastro-intestinale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicala specifica patologiei gastro-intestinale la pacientii diabetici. Factorii de risc ai diabetului in patologia gastro-intestinală. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru efectuarea ecografiei generale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):

Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor hepatice și gastrointestinale la pacientul diabeticE organizarea de programe de screening ale riscului de boală digestivă diabeticăE diagnosticul ficatului gras nonalcoolic și a complicatiilor luiE interpretarea buletinelor de analizeE alcatuirea si implementarea planului de management la pacientul diabetic cu patologie digestivăE cunoașterea criteriilor pentru urgențele gastroenterologice .Deprinderea abilitatilor de efectuare a ecografiiilor generale, abdominale, interpretarea buletinelor ecografice. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere .

M.dulul 6, ANUL IIE OCTALMOLOGIE (1 lună)

Nr. ore curs.4

Nr. ore practică. 1//

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1.1 etinopatia diabetica și alte complicații ale ochiului diabeticfactori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferențial, stadializare, monitorizare . 2.Urgențe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate. 3. Glaucomul. 4.Tratamentul chirurgical si non-chirurgical al ochiului diabetic. 1.2 Baremul activităților practice 2ftalmoscopie directa: 1//,(efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 5/, Determinarea acuității vizuale: 1/ 2. Obiective educați.nale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice și cataracteiE identificarea urgențelor oftalmologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice și altor complicații oculare. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):

Înțelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor oculareE organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabeticeE diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de F2 cu pupila nedilatată)E interpretarea fotografiei cu retinieneE determinarea acuității vizualeE cunoașterea criteriilor pentru urgențe oftalmologice.

Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere.

M.dulul 7, ANUL IIIE NEUROLOGIE (2 luni)

Nr. ore curs. 8

Nr. ore practică. 2//

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor

1. Examenul neurologic.2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos (somatic și vegetativ). 3. Principalele sindroame neurologice.4. Patologia nervilor rahidieni. 5. Accidentele vasculare cerebrale. . Diabetul și patologia neurologică asociată. 7. Traumatismele sistemului nervos. 8. Epilepsia. .. Comele. 1/. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală neurologică.

1.2 Baremul activităților practice:

1. Interpretarea buletinelor de analiza : vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, potentialelor evocate , electromiograma, electroencefalograma: 2/. 3. Examenul neurologic complet. Testarea reflexelor. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 5/ cazuri. Determinarea testelor de neuropatie autonoma: testele Ewing, efectul galvanic al pielii 2/ cazuri. Efectuare si interpretarea testelor cognitive (,,SE): 2/ teste 2. Obiective educați.nale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea și tratamentele neuropatiilor diabetice periferice si visceraleE diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii generale de tratament în accidentele vasculare cerebrale, epilepsie si tulburari mnezice si cognitive Identificarea urgentei neurologice 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):

Înțelegerea rolului screeningului neuropatiei pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor neurologice ale diabetului zaharat E organizarea de programe de screening ale neuropatiei diabeticeE diagnosticul neuropatiei diabetice prin determinarea sensibilităților superficiale si profunde , interpretarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, reflexograma achilianăE diagnosticarea precoce a tulburarilor neuropatiei autonomeAviscerale selectarea și explicarea intervențiilor medicale în neuropatiile diabeticeE deprinderea de cunoștințe pentru diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii de tratament în urgentele neurologice (accidentele vasculare cerebrale)

Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere

M.dulul 8, ANUL IIIE IGIENĂ (1 lună)

Nr. ore curs.

Nr. ore practică. 1//

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Grupele alimentare: compoziție, valoare nutritivăE 1ația zilnică recomandată. 2. Carnea și derivatele din carne. 3. Laptele și derivatele din lapte. 4. 2uăle. 5. Grăsimile. . Cerealele și derivatele sale. 7. Legumele și leguminoasele uscate. 8. Fructele. .. Zahărul și produsele zaharoase. 1/. Băuturi alcoolice și nealcoolice. 11. Condimentele și aditivii alimentari. 12. Notiuni de conservare si degradare a alimentelor de origine animală și vegetală,. Efecte asupra sănătății consumatorilor datorate diferitelor tipuri de contaminanti ai alimentelor. Falsificarea alimentelor de origine animală și vegetală, consecințe asupra sănătății consumatorilor. 13. Aerul ca factor de mediu. Poluantii fizico-chimici ai aerului :surse de poluare, efectele acute si cronice ale poluarii. Poluarea biologică a aerului în legătură cu starea de sănătate. 14. 1olul apei în men ț inerea stării de sănătate :Surse de apă potabilă. Poluarea ș i auto-purificarea apei. Impactul poluării apei asupra stării de sănătate: Prevenirea ș i combaterea poluării biologice a apei. ,ineralizarea apei ș i influen ț a ei asupra sanatatii. 15, Fumatul. 1 . Disruptorii endicrini. 17. Principii de alimentație sanatoasa în colectivități de copii și adulți. 18. Sistemul de management al siguranței alimentului. (Evaluarea, managementul și comunicarea riscurilor legat de calitatea alimentului.). 1.. Legislatie privind preventia infectiilor nosocomiale. 2/. 2rganizarea blocurilor alimentare 1.2. Baremul activităților practice E Efectuarea și evaluarea anchetei alimentare: 3/ cazuri. 2. Obiective educați.nale . Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru stabilirea necesarului zilnic recomandat de alimenteE cunoașterea de noțiuni de conservare și degradare a alimentelor, riscul și prevenirea toxiinfecțiilor și a intoxicațiilor cu substanțe nocive, aplicarea legislației privind securitatea alimentară și organizarea blocurilor alimentare. Cunoasterea influientei mediului (fizic, chimic si biologic) asupra sanatatii 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

Cunoasterea de tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritiveE aplicarea anchetelor alimentareE determinarea și interpretarea concentrației nitriților și nitraților în alimenteE cunoașterea modului de organizare a blocurilor alimentare. Evaluarea riscului de boala datorat mediului. Notiuni de legislație reglatorie (securitate alimentara, aprobări pentru noi alimente,).Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere M.dulul 9, ANUL IIIE EN,OCRINOLOGIE (6 luni)

Nr. ore curs.24

Nr. ore practică. //

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Hormonii. Natura chimică. ,od de acțiune. 2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale. 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice. 4. Acromegalia. 5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii. . Neurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice. 7. Diabetul insipid. 8. Tiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. .. Hipertiroidia. 1/. Hipotiroidia.11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni). 12. Paratiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice. 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemii secundare. 14. Insuficiența paratiroidiană. 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 1 . Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală. 17. Sindroame de hipofuncție corticosuprarenală. 18. ,edulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice. 1.. Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea. 2/. ,enopauza. 21. Disfuncția erectilă la pacientul diabetic și nediabetic. 22. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală endocrinologică. 1.2 Baremul activităților practice 1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 3/ cazuri. 2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 2/ buletine. 3. 1eflexograma achiliană: 1/ buletine. 4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (2/), pumn (1/). 5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 3/. . Asistarea și interpretarea ecografiei tiroidiene 3/. 7. Asistarea si interpretarea osteodensitometriei 2/. 2. Obiective educați.nale. 2bținerea de cunoștințe de bază pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv de boală endocrină și a principiilor de tratamentE înțelegerea impactului patologiei endocrine și a tratamentelor specifice la pacienții cu afecțiuni metabolice (diabet, dislipidemii, obezitate)E diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției erectile la pacientul cu diabet zaharat, diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției sexuale feminine la pacientele cu diabet zaharat. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

Stabilirea unui diagnostic prezumptiv de boală endocrină prin interpretarea tabloului clinic, recomandarea și interpretarea analizelor hormonale și imagistice de primă intenție. Stabilirea diagnosticului de disfuncție erectilă, disfuncție sexuală feminină identificarea hipogonadismului și aplicarea criteriilor de trimitere la medicul specialist endocrinolog. Identificarea obezitatii endocrine

Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere

M.dulul 10, ANUL IVE PE,IATRIE (2 luni)

Nr. ore curs. 12

Nr. ore practică. 2//

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Alimentația sugarului - aspecte generale. 2. Alimentația copilului. 3. Evaluarea stării de nutriție /-18 ani. 4. Denutriția și carentele nutriționale la copil. 5. Bolile înnăscute ale metabolismului. .Particularități ale patologiei medicale la copil. 7. Principalele probleme neurologice la copil. 8. Urgențe pediatrice. .. Particularități ale diabetului zaharat la copil. 1/. 2bezitatea și dislipidemiile la copil 11. Intervenția medical-nutrițională la copiii cu diabet zaharat. 1.2. Baremul activităților practice 1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 3/ cazuri 2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 3/ cazuri. 3. Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 2/ diete. 4. ,anagementul de caz în diabetul zaharat la copil - 1/ cazuri. 5. ,anagementul de caz în obezitatea la copil- 1/ cazuri. Educarea familiei si a copilului purtator de pompa de insulina 2. Obiective educați.nale . DobFndirea de cunoștințe și abilități practice pentru evaluarea stării de nutriție și stabilirea nevoilor nutriționale și a planurilor alimentare la grupa de vFrstă /-18 aniE diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismuluiE stabilirea particularităților diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copilE stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copilE stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copilE identificarea urgențelor pediatrice și criterii de trimitere în serviciul de specialitate 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

Stabilirea și aplicarea planurilor de evaluare nutriționale și stabilirea nevoilor nutriționale, prescrierea planurilor alimentare la grupa de vFrstă /-18 aniE diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismuluiE Particularizarea diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil, inclusiv inițierea și urmărirea tratamentului cu pompe de insulină și a monitorizării continue a glucozeiE stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copilE stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil.

Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere

M.dulul 11, ANUL IVE BIOSTATISTICĂ ME,ICALĂ (2 săptămFni)

Nr. ore curs. 3

Nr. ore practică. 5/

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Designul și obiectivele unui studiu. 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale). 3. ,etodele randomizării. 4.Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții). 5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică. . Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche). 7. Teste ne-parametrice. 8. Corelația și regresia liniară. .. 1egresia logistică. 1/. Studii randomizate controlate. 11.Studii observaționale. 12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice 1.2 Baremul activităților practice : 1. Elaborarea unui plan de cercetare (obiective, design-ul studiului, loturi) - 2 protocoale. 2. Analiza critică a datelor din studii - 5 studii. 3. Aplicarea metodelor statistice pe baze de date - testul Student, corelații - 5 analize 2. Obiective educați.nale. DobFndirea de cunoștințe și abilități practice în domeniul stabilirii obiectivelor, alegerii designului și interpretării statistice a datelor obținute din studii clinice și experimentaleE analiza critică a datelor din studii 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).

Cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, analiză a datelor și interpretare critică a rezultatelor obținute în studii clinice și experimentale.

Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere

M.dulul 12, ANUL IVE BIOETICĂ ME,ICALĂ (2 săptămFni)

Nr. ore curs. 3

Nr. ore practică. 5/

1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii. 2. Etica în relația medic-pacient. 3. Greșeli și erori în practica medicală. 4. Probleme etice la începutul și finalul vieții. 5. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică și genomică. . Etica cercetării pe subiecți umani 1.2 . Baremul activităților practice : 1. Elaborarea unui formular de consimtămFnt informat pentru consultații de ambulator și internare - 2 exemple. 2. Elaborarea unui formular de consimtămFnt informat pentru studiu clinic 2. Obiective educați.nale. DobFndirea de cunoștințe și abilități practice pentru aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani cu respectarea drepturilor la confidențialitate și informare a pacienților, respectiv a subiecților incluși în studii 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Cunoașterea și aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere M.dulul 1 , ANUL IVE TERAPIE INTENSIVĂ ȘI UPU ( luni) Nr. ore curs.25 ore Nr. ore practică. 3// ore 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Echilibrul nutritiv - energetic și anomaliile acestuia. 2. Echilibrul respirator. 3. Echilibrul circulatorE evaluarea functiei cardiace și a variabilelor hemodinamice. 4. Echilibrul excretor și echilibrul acido-bazic. 5. Insuficiența respiratorie. . 1esuscitarea cardio-respiratorie. 7. Șocul. 8. Durerea și combaterea ei. .. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă. 1/. Terapia intensivă a bolilor infecțioase. 11. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute. 12. Coma depășită. 13. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive la pacienții diabetici. 14. Principiile de monitorizare și urmărire ale bolnavului critic. 1.2. Baremul activităților practice 1.Instalarea de linii venoase periferice - 2/ (efectuare), 2. Instalarea de linii venoase centrale - 2/ (in limita posibilitatilor, asistare). 3. Intubația trahealăorotraheală - 1/ (pe manechin). 4. Instalarea de sondă gastrică - 2/. 5. Instalarea de sondă uretrovezicală - 2/, . ,onitorizarea temperaturii centrale și periferice - 5/, 7. ,enținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 1/, 8. Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică (asistare) - 1/, .. 2xigenoterapie - 1/. 2. Obiective educați.nale . Deprinderea de cunoștințe teoretice și aplicarea practică a recunoașterii și evaluării pacientului criticE aplicarea principiilor de tratament în stările critice 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). 1ecunoașterea și evaluarea pacientului critic - stop cardiorespirator, șoc, comăE aplicarea măsurilor inițiale pentru restabilirea și menținerea funcțiilor vitale prin resuscitare cardiorespiratorie de bază (inclusiv defibrilare electrică), menținerea căilor aeriene deschise, restabilirea volemiei și echilibrului acido-bazic și electrolitic. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere M.dulul 14, anul IVAV (18 luni) ,IABETUL ZAHARAT, NUTRITIA, BOLILE METABOLICE Subtemele CI-IL ( subiecte 27-52) Subtemele CI- CIII - luni Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. // ore Subtema VI 2bezitatea 3 luni 28. 2bezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie. 2. . 2bezitatea - etiopatogeneză. ,etabolismul energetic și reglarea balanței energetice 3/. 2bezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității .1elația dintre obnezitate și diabetul zaharat de tip 2 32.,anagementul obezității. (Prevenția în obezitate, stilul de viața, terapia cognitiv compotamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică. 1. Obiective: Cunoștințe generale despre MmalnutrițieN și în special despre excesul ponderal. Dezvoltarea abilităților de diagnostic clinic și paraclinic a persoanelor obeze. Evaluare și abordare holistică a persoanelor obeze. ,anagementul modern al obezității și complicatiilor bolii. Evaluarea riscului bolii. Identificarea și implementarea măsurilor de prevenție 2. Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Constientizarea diverselor modalităti de intervenție terapeutică dupa gradul obezității și complicații. Ințelegerea relaFiei mediugeneAepigenetică, a influențelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente și posibilitățile de influiențare. Cunoașterea criteriilor și metodelor de încadrare pentru medicație sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoașterea tipurilor de intervenție și a riscurilor. Dispensarizare a postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative. 3. Atitudini : Atitudine nediscriminativă față de bolnavii obezi. Insușirea lucrului în echipă cu identificarea rolului si responsabilității într-o echipă multidisciplinară. Capacitatea de a consilia indivizi, grupuri, organizații sau populația pentru terapia preventivă și curativă a obezității. Terapie cognitiv-comportamentală 4. Rezultate așteptate si competențe; Diagnosticarea și stadializarea obezitățiiE întelegerea, cunoașterea și aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor și adaptat fiecărui caz. Ingrijire nutrițională a obezilor. Generarea și adaptarea programelor de educație terapeutică funcție de persoana sau grupul de obezi ingrijiti. Subtema VII. Dislipidemiile. Sindrom ,etabolic 2 luni 32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic. 33. Dislipidemiile - etiopatogeneză. 34. ,anagementul dislipidemiilor (preventiv și curativ) 35. Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic 3 . Evaluarea și managementul riscului cardiovascular. 37. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament. 38. Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică. 1. Obiective : Cunoașterea și înțelegerea fiziologiei si fiziopatologiei metabolismului lipidicE cauze primare si secundare ale dislipidemiilor, consecințe, bazele terapiei. Cunoștinte și abilități pentru diagnosticarea și tratarea preventivă și curativă a sd metabolic. Evaluarea riscului cardiovascular. 2. Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic și functional. Stabilirea corelațiilor de risc și a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv și curativ existente. 3. Atitudini: Capacitate de analiză și sinteză a datelor pacienților și a trendurilor îmbolnăvirilor. Abilități de a alege modalitățile explicative ale tratamentului și necesității dispensarizării. Capacitatea de a putea lucra într-o echipa multidisciplinară 4. Rezultate așteptate și competențe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect și complet componentele sale și a face un tratament precoce și complex. Capacitatea de a genera, urmări și evalua un program de screening și monitorizare a sd metabolic. Subtema VIII. Alte boli de metabolism și nutriție 1 lună 3. . Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 4/. Boala Oilson - diagnostic, tratament. 41. Porfiriile - diagnostic, tratament. 42. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. 43. 1iscul oncogen al bolilor metabolice. 1. Obiective: Ințelegerea mecanismelor fiziopatologice ale bolilor metabolice ca bază a diagnosticului și managementului acestora. 2. Aptitudini: Ințelegerea și utilizarea diverselor metode de diagnostic și tratament a bolilor metabolice. 3. Atitudini: 1ecunoasterea rolului medicilor de alte specialități în abordarea bolnavilor cu boli de metabolism. Capacitatea de lucru în echipă. 4. Rezultate așteptate și competențe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli și de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardiovascular și a riscului oncogen și abord terapeutic precoce. Examen evaluativ dupa aceste 6 luni. Subtemele IX A X. IX A NUTRIȚIE CLINICĂ 10 luni Nr. ore curs. 44 Nr. ore practică. 11// ore 44. Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare. 45. Evaluarea nutrițională : Noțiuni de antropometrie, evaluarea aportului și consumului energetic (biochimic, clinic și dietetic), evaluarea compoziției corporale. 4 . Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutritia și activitatea fizică. 47. Comportament alimentar normal și pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educația nutrițională. 48. Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice 4. . Denutriția.

5/. Alimentația enterală și parenterală.

51. Principii de gastrotehnie. 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.

1. Obiective: Înțelegerea fundamentelor științifice ale recomandărilor nutriționale la omul sănătos și bolnav. Capacitatea de evaluare nutriționalș completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriționale. Familiarizarea cu programele de educație nutritională. Elaborarea de programe nutriționale de prevenție sau curative. Capacitate a de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriție 2. Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cFt și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compozitiei corporale etc ) Capacitatea de a recomanda A elabora tratamentul nutri ț ional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare ș i monitorizarea strategiilor nutri ț ionale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfașura educație medicală nutritională 3. Atitudini: de management a unui serviciu de nutriție. Capacitatea de a lucra în echipă, în interac ț iune cu al ț i medici (medici generali ș ti ș i de alte specialități) ș i para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, Pinetoterapeuti etc). Capacități de comunicare 4. Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în : 1. boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea dupa chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutri ț ie (persoana în vFrstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficien ț ă de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficien ț e nutri ț ionale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) ș i 4. tulburări de alimenta ț ie (anorexie, bulimia,etc.).

De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutri ț ionale sau condi ț ii pentru care nutri ț ia este un factor predispozant sau de protec ț ie.

Examen evaluativ al modulului de nutri ț ie.

Subtema X 2 luni E

Integrarea cun.stin ț el.r d.bîndite in anul 1 (m.dulul 1 ) ș i anul 4 si 5 (m.dulul 14) Ultimele 2 luni sunt recapitulative ș i integrative pentru reevaluarea met.d.l.giei cercetarii ș tiin ț ifice, a capacitătil.r de educa ț ie terapeutică ș i de c.municare ș i in vederea pregătirii examenului specialita ț ii.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE E,UCAȚIONALE GENERALEE

Programele de formare se dezvoltă in spirală. Ele trebuie să asigure cunoștințe, competențe practice și atitudinale fundamentale care să crească progresiv responsabilitatea în gestionarea problemelor clinice. Experiența practicii supravegheate din modulele fundamentaleAconexe dar și din cele ale specialității dezvoltă judecata și maturitatea clinică. Problemele manageriale, de atitudine, interacțiunea cu pacienții, colegii și autoritățile trebuie de învățat a fi rezolvate. La finalul programului de 5 ani, rezidentul trebuie să fie capabil să practice specialitatea, dar să fie deschis să includă noi cunoștințe și competențe pe parcursul viitoarei cariere.

Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobFndi

1. Cunoștinte, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale: - efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient - înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic - folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționamemnt profesional - aplicarea medicinii centrate pe pacient - asigurarea siguranței pacientului 2. Dezvoltare personală : - comportament personal profesional - dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice - prioritizarea acțiunilor, managementul timpului - dezvoltarea autonomiei profesionale 3. Cercetare științifică și dezvoltare - dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare - revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea medicinii bazate pe dovezi - aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțămFnt informat - menținerea încrederii 4. 1elații profesionale și parteneriate - lucru în echipă și leadership - cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare - identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar - managementul și promovarea sănătății

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE E,UCAȚIONALE SPECICICEE

Specialitatea Diabet zaharat, Nutriție și Boli ,etabolice implică însușirea cunoștințelor și abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al bolilor metabolice enunțate din tematica și a complicațiilor acute și cronice ale acestora. Include și abordează nutriția individului sănătos, evaluarea stării de nutriție și managementul nutrițional al pacienților cu afecțiuni acute și cronice (diagnosticul, terapia medicală nutrițională și monitorizareaAreintervenția).

Specialiștii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condițiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cFt și să conducă educația medicală terapeutică. Specialitii vor fi capabili sa genereze programe de screening si dispensarizare a bolilor metabolice si a problemelor legate de nutritie și sa desfasoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice și nutriției.

2biectivele specifice specialității reprezintă insușirea temeinică a cunoștințelor, abilitatilor si atitudinilor privind :

- Principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos) - Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică - Nutriție individului sănătos - Dietoterapie în boli acute si cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc) - Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, varstnici, comunități) - Boli metabolice ereditare Aerori înăscute de metabolism Specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice este caracterizatș prin concomitența medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar și preventive. ,edicii trebuie să facă față urgențelor specifice bolilor metabolico-nutriționale, dar si urgențelor complicațiilor acestor boli. Ei trebuie sa elaboreze, desfășoare și evalueze programe de screening clinic si nutrițional, cFt și dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice și nutriționale. Fiind singurii medici nutriționiști trebuie să aibă cunoștințe și abilități de a gestiona serviciiAprograme de nutriție și de a educa alți medici sau alte categorii de lucrători în sănătate in acest domeniu . REZULTATE AȘTEPTATE (STAN,AR, PROCESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiE - Să aibă abilită ț ile necesare pentru a comunica eficient cu pacien ț ii ș i colegii - Să aibă o în ț elegere profundă a ș tiin ț elor medicale ș i competen ț ele necesare pentru diagnosticul ș i tratamentul afec ț iunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală - Să poată face un diagnostic diferen ț ial corect al pacien ț ilor cu afec ț iuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic ș i investiga ț iilor imagisticeAde laborator. - Să aibă competen ț a de a efectuaArecomanda investiga ț iile paraclinice specifice specialită ț ii. - Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoa ș tere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătă ț ii, preven ț ia bolii ș i management pe termen lung. - Să utilizeze abilită ț ile de învă ț are pe termen lung pentru aA ș i men ț ine la zi cuno ș tiin ț ele - Să aibă calită ț ile de profesor, om de echipă dar ș i de ș ef. - Să aibă abilită ț i manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afec ț iunilor metabolice. - Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul ș i resursele pentru beneficiul pacien ț ilor. - Ca practica medicina conform normelor de deontologie ale C,1. - Ca putea deveni automat membru cu drepturi depline al S1DNB, (Societatea 1omană de Diabet, Nutri ț ie ș i Boli ,etabolice)

Sc.pul și .biectivele educati.nale generale sunt de a d.băndi

1. Cunostinte, abilități si performante comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltarii ulterioare a carierei profesionale: - efectuarea anamnezei si examen fizic corect oricărui pacient - intelegerea solidă a biologiei și abilităti de diagnostic - folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de rationament profesional - aplicarea medicinii centrate pe pacient - asigurarea sigurantei pacientului 2. Dezvoltare personală : - comportament personal profesional - dezvoltarea abilitatilor de comunicare și pedagogice - prioritizarea actiunilor, managementul timpului - dezvoltarea autonomiei profesionale 3. Cercetare științifică ș dezvoltare - dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare - revizuirea critică a literaturii știintifice și aplicarea principiilor bazate pe dovezi - aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțămant informat menținerea increderii 4. 1elații profesionale și parteneriate - lucru in echipă și leadership - cunoașterea problemelor din sănătate și a legislatiei in vigoare - identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune intr-un cadru multidisciplinar - managementul și promovarea sănătății Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind : - Principalele boli cronice netransmisibile și factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos) - Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică - Nutriție individului sănătos - Dietoterapie în boli acute si cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc) - Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, varstnici, comunități) - Boli metabolice ereditare Aerori înăscute de metabolism

Examenul de medic specialistE

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă DA - examen clinic DA - probă de abilitățiAmanualități DA - probă pe casetă video ± DA Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 3/%, restul de 7/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. (Anexa I,II,III) La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul respectivului stagiu și îndrumătorul, în funcție de stagiul modulului parcurs . Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU si note La finalul anului I de rezidențiat, se va susține o testare care își propune să evalueze cunoștințele teoretice și practice în specialitate. (Anexa IC). Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. Se va elaborara o platformă electronică (log-booP electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregatire), centru universitar, ,inisterul Sănătății ca supervizor. La examenul organizat la sfFrșitul primului an de stagiu: - testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,// (șapte) sau 7/%. Examenul nu poate fi repetat decFt de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.

Anexa I.Met.de didactice

Crt Met.de didactice Parametru f.rmativ I Ore (minimum) 1 Autopregatire (tratate, reviste, internet) 1, 2 1,5 oreAzi 2 Educația (de către cadrul didactic) la camera de gardă T , ambulatoriu de specialitate TT și la patul bolnavului 1,2,3,4 5.5// oreA 5 ani 3 Cursuri 1, 2 225 oreA5 ani 4 Conferințe monodisciplinare 1,2 3/ oreAan 5 Conferințe multidisciplinare, manifestări științifice extraspitalicești 1,2 4/ oreAan Demonstrații și lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat catre Diabet, nutriție și boli metabolice) 1,2,3 1// oreAan 7 Cercetare 1,2,3 / oreAan 8 Analiza literaturii de specialitate (articole, studii, etc) 1,2 45 oreAan

1RcunoștințeE 2RaptitudiniE 3RatitudiniE 4Rexperiență

T , TT : pentru modulele specialității de bază, cel putin 2 gărzi pe lun și cel puțin 1 zi de ambulator

Anexa II.Met.de de evaluare f.rmativă

Crt Met.da de evaluare Ce se evaluează Cine este abilitat să evalueze Met.d.l.gie Crecvența Criterii de apreciere evaluare 1 2bservarea activitații zilnice - propriu-zisă - evaluare 1,2,3,4 Cadrul didactic îndrumator și 1esponsabilul de program Cizite zilniceAevaluare directaA Permanent Calificativ acordat la sfFrșitul modululuiAstag iului de cadrul periodică a didactic foilor de îndrumator observație -evaluaere log-booP- ului Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu și portofoliu) 2 2bservarea activitații 1,2,4 Cadrul didactic îndrumator și 1esponsabilul de program Discuție cu responsabilii SăptămFnal Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu de către - studiilor de responsabilii caz, lucrarilor - studii de caz practice - lucrări practice -cercetare etc. - cercetare etc. 3 Colocvii 1,2 Cadrul didactic îndrumator ,etodologie stabilită de responsabilul de La sfFrsitul fiecarui modulAstagiu Calificativ acordat de cadrul didactic programAmodul și aplicată de de pregatire îndrumător și inclus în cadrele Caietul de didactice stagiu și portofoliu și Catalogul examenelor

1RcunoștințeE 2RaptitudiniE 3RatitudiniE 4Rexperiență

Anexa III.Met.de de evaluare integrativă

Crt M.dalita tea de evaluare Ce se evaluaeză Cine evaluează Met.d.l.gia evaluarii Crecvența Met.da de apreciere/ evaluare 1 Examen scris 1,2 1esponsabil de programAmod 1aspunsuri redacționaleAcu răspuns La sfFrșitul fiecărui modul, cu Calificativ acordat în Caietul de

ul multiplu la alegere excepția celor de diabet care sunt anuale stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor 2 Examen scris Acolocvii 1,2,3 1esponsabil de programA modul ,etodologie stabilită de conducătorul stagiului și La sfFrșitul fiecărui modul, cu excepția Calificativ acordat în Caietul de stagiu, aplicată de cadrele didactice celor de diabet care sunt anuale în portofoliu și în Catalogul examenelor 3 Examen practic 1,2,3,4 1esponsabil de programA modul Caz clinic La sfFrșitul fiecărui modul, cu excepția Calificativ acordat în Caietul de stagiu, celor de diabet care sunt anuale în portofoliu și în Catalogul examenelor 4 Evaluarea capacității 1,2,4 Cel puțin 2 cadre În funcție de situația La sfFrsitul fiecarui Formulare standardizate de efectuare didactice, cel specifică modul, cu atașate a manevrelor invazive puțin 2 manevre 1esponsabil de program (pacientAsimula re excepția celor de diabet care sunt anuale Caietului de stagiu și în portofoliu 5 Intervievarea colegilor și a 3 Colegii și pacienții 1ecomandată Anual Formulare standardizateE pacienților Îndrumatorul direct concluziile sunt atașate Caietului de stagiu și portofoliului Evaluarea Portofoliului de realizări 1,4 1esponsabilu l de program Evaluarea Caietului de stagiu și Portofoliului Anual Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și în portofoliu

1RcunoștințeE 2RaptitudiniE 3RatitudiniE 4Rexperiența

Anexa IV. Met.de de evaluare certificativ ă

La sfFrsitul programului de 5 ani, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor stagiilor anterioare. Examenul de la sfFrșitul programului va fi conceput de către coordonatoriiAresponsabilii de program din toate

centrele universitare care pregatesc rezidenti, în așa fel încFt să evalueze uniformAegal nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist de diabet zaharat, nutritive si boli metabolice este obligat să aibă un înalt nivel de competență.

Examenul constă în patru probe:

1. proba scrisă (subiecte de Diabet, Nutriție și Boli ,etabolice)E 2. două probe clinice (1 caz de ,edicină internă și 1 caz de Diabet zaharat, Nutriție și Boli ,etabolice)E 3. proba practică de interpretare a unor investigații. b . La examenul organizat la sfFrșitul primului an de stagiu: - testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,// (șapte) sau 7/%. Examenul nu poate fi repetat decFt de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire. TEMATICA ,E EXAMEN TEMATICA SPECIALITĂTII TEMATICA ,E ME,ICINĂ INTERNĂ I. PROBA SCRISĂ II - III. ,OUĂ PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICĂ I. PROBA SCRISĂ 1. ,etabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic. 3. Pancreasul endocrin, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției 4. Insulina: structură, mecanism de acțiune. 5. Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozeiE starea de post și starea post-prandialăE rolul creierului în reglarea glucozei. . Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat. 7. Diabetul zaharat tip1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului 8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice .. Diabetul monogenicE diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat. 1/. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă 11. Insulinorezistența: diagnostic și evaluareE insulinorezistența generală și localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistență extremă. 12. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrFn, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, 2ptimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală). 13. Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare. 14. Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluareE pompe de insulină, CG,S, S,BG etc 15. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică. 1 . Sindroame hiperglicemice acute : Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament. 17. Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic 18. Hipoglicemiile la persoanele nediabetice. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic 1. . Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat 2/. 1etinopatia diabetică-screening, diagnostic, management. 21. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management. 22. Neuropatia diabetică periferică și viscerală - screening, diagnostic, management. 23. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management. 24. 1iscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic. 25. Alte complicații ale diabetului zaharat : complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. 2 . ,anagementul clinic al diabetului zaharat pre-, intrași postoperator. 27. Prevenția în diabetul zaharat 28. 2bezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie. 2. . 2bezitatea - etiopatogeneză. 3/. ,anagementul obezității. (stilul de viața, abordul cognitiv compotamental, medicație, chirurgia bariatrică). Pacientul post chirurgie metabolică. Prevenția în obezitate 31. 2bezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității 32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic. 33. Dislipidemiile - etiopatogeneză. 34. ,anagementul dislipidemiilor (preventiv și curativ) 35. Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic 3 . Evaluarea și managementul riscului cardiovascular. 37. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament. 38. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 3. . Boala Oilson - diagnostic, tratament. 4/. Porfiriile - diagnostic, tratament. 41. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. 42. 1iscul oncogen al bolilor metabolice. 43. Ficatul gras non-alcoolic. 44. Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare. 45. Evaluarea nutrițională: evaluarea consumurilor energetice și a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic și dietetic), compoziția corporală. 4 . Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutritia și activitatea fizică. 47. Comportament alimentar normal și patologic. Educația nutrițională. 48. Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice 4. . Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare si management 5/. Alimentația enterală și parenterală. 51. Principii de gastrotehnie. 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode. II. PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutritie si b.li metab.lice 1. Diabetul zaharat - screening, diagnostic și tratament. 2. Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat - screening, diagnostic si tratament. 3. 2bezitatea - screening, diagnostic și tratament. 4. Dislipidemiile - screening, diagnostic și tratament. 5. Hiperuricemiile - screening, diagnostic și tratament. III. PROBA CLINICĂ de medicin ă internă 1) Pneumoniile. 2) Bronsita cronică. 3) Emfizemul pulmonar. 4) Astmul bronsic. 5) Supuratiile bronho-pulmonare. ) Cancerul bronho-pulmonar. 7) Tuberculoza pulmonară. 8) ,iocarditele. .) Calvulopatiile mitrale si aortice. 1/) Cardiopatie ischemică (angina pectorală si infarctul miocardic). 11) Insuficienta cardiacă. 12) Aritmiile cardiace. 13) Hipertensiunea arteriala (esentiala si secundara). 14) Sindromul de ischemie periferica acuta si cronica. 15) Tromboflebite si tromboembolismul pulmonar. 1 ) Ulcerul gastric si duodenal. 17) Cancerul gastric. 18) Diareea si constipatia. 1.) Cancerul de colon si rectosigmoidian. 2/) 1ectocolita ulcero - hemoragica. 21) Litiaza biliara. 22) Colecistita acută. 23) Hepatita cronică. 24) Ciroza hepatică. 25) Pancreatitele acute si cronice. 2 ) Glomerulonefritele acute si cronice. 27) Pielonefritele acute si cronice. 28) Insuficienta renală acută si cronică. 2.) Litiaza urinară. 3/) Anemiile. 31) Accidentele vasculare cerebrale. IV. PROBA PRACTICA 1. Evaluarea stării de nutritie (antropometrie, clinic, biologic, dietetic) 2. Elaborarea planurilor de interventie nutritională (in diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutritie si hipovitaminoze, hiperuricemii). 3. Evaluarea riscului cardiovascular si metabolic. 4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei. 5. Profilul glicemic - tehnica si interpretare.

. Spectrul lipidic plasmatic - tehnica si interpretare.

7. Explorarea functionala renală (proteinurie, microalbuminurie, clearance creatininic). 8. 2ftalmoscopia directă - tehnica si interpretare.

.. Explorarea echilibrului acido-bazic si hidro-electrolitic - tehnica si interpretare. 1/. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilitătii (diapazon, monofilamente).

11. Evaluare prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare. 12. Tehnica sedintelor de educatie individuală si de grup. 13. Principii de gastrotehnie. 14. Anchet ele alimentar e . 15. ,etodologia testului de toleranta la glucoza oral. 1 . Screeningul familial in bolile metabolice.

17. ,etodologia cercetarii epidemiologice. Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) - Efectuarea si interpretarea TTG2 (cu 75 g si 1// g glucoză) - Folosirea glucometrului si interpretarea unui profil glicemic - Folosirea seringii de insulină - Folosirea penurilor de insulină - Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP11a - ,ontarea unuei pompe de insulină și setarea ratelor de infuzie și a bolusurilor - ,ontarea unui senzor CG,S și interpretarea rezultatelor - Determinarea compoziției corporale cu ajutorul dispozitivelor bazate pe bioimpedanță - Evaluarea stării de nutriție, antropometrie - inclusiv măsurarea circumferințelor si pliurilor cutanate (calliper), determinarea HGS, completarea si interpretarea unui chestionar SGA evaluare clinica si biochimica, aplicarea si interpretarea chestionarelor privind starea de nutritie - Evaluare nutritională individuală și în colectivități pe baza de anchete alimentare (chestionare) - Alcătuirea planului de alimentație sănătoasă pentru diverse grupe de vFrstă, pentru sportivi, gravide, comunități - Alcatuirea planului de intervenție nutritională în diferite afecțiuni acute și cronice - Calculul riscului cardio-metabolic - 2ftalmoscopia directă pentru screeningul retinopatiei diabetice - Efectuarea testelor de sensibilitate periferică pentru diagnosticul neuropatiei diabetice - Efectuarea si interpretarea ECG, inclusiv căutarea elementelor de neuropatie autonoma cardiacă - Efectuarea indicelui gleznaAbrat - Efectuarea de teste pentru diagnosticul precoce al neuropatiei autonome (reflex galvanic al pielii, etc) - Publicarea a minim 3 abstracte si 2 articole de specialitate, în volumele congreselor naționale sau interanționale, respectiv în reviste naționale sau internaționale indexate.

2. ,REPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE ME,ICULUI SPECIALIST ÎN ,IABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) ,edicul specialist în DIABET ZAHA1AT, NUT1IUIE ȘI B2LI ,ETAB2LICE are următoarele competențe profesionale:  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vFrstă /-18 ani și peste 18 ani, în spital șiAsau ambulator. ,anagementul clinic include recomandări de dietă și alte elemente ale stilului de viață, educația terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante și al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicației și 2.1. C.mpetența pr.fesi.nală intrinsecă specialității monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoareE tratamentul complicațiilor acute specificeE  screeningul, monitorizarea și tratamentul complicațiilor cronice cu excepția tratamentelor care intră în competența exclusivă a altor specialități (terapia LASE1, injecțiile intravitreene, intervenții chirurgicale oftalmologice, dializa și transplantul renal, chirurgia piciorului diabetic, intervenții de revascularizare), tratamentul factorilor de risc asociați (hipertensiune arterială, dislipidemii)  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vFrstă /-18 ani și peste 18 ani, în spital șiAsau ambulator.  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al supraponderii și obezității la grupele de vFrstă /-18 ani și peste 18 ani, în spital șiAsau ambulator, inclusiv prescrierea de medicație specifică și stabilirea indicației pentru chirurgia bariatricăAmetabolică la pacienții cu obezitate cu sau fără comorbidități.  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tulburărilor de nutriție la grupele de vFrstă /- 18 ani și peste 18 ani, în spital șiAsau ambulator.  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al sindromului metabolic la grupele de vFrstă /-18 ani și peste 18 ani, în spital șiAsau ambulator.  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vFrstă /-18 ani și peste 18 ani, în spital șiAsau ambulator.  screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al hemocromatozei, porfiriilor și erorilor înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.  evaluare, prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice, inclusiv nutriția enterală și parenterală,  evaluarea nutrițională și recomandări de alimentație la persoanele sănătoase Proceduri care intră în competența medicului specialist în DIABET ZAHA1AT, NUT1IUIE ȘI B2LI ,ETAB2LICE:  oftalmoscopie directăE efectuarea și interpretarea retinofotografiei - pentru screeningul retinopatiei diabetice  teste de sensibilitate semicantitativă - pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice  testarea neuropatiei autonome  măsurarea indicelui gambă-braț  efectuarea si interpretarea ECG  folosirea glucometrelor, testarea glicemiei si urmarirea profilului de S,BG  montarea de sisteme de monitorizare continuă a glucozei și interpretarea rezultatelor  montarea și monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină  evaluarea stării de nutriție, inclusiv prin metode de analiză corporeală (efectuare și interpretare bioimpedanță, interpretare DELA)  educația terapeutică a pacientului cu boli metabolice  educatie terapeutica nutritionala individuala si de grup 2.2. Obligații

-

Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al

Colegiului Medicilor din România

-

Obligații profesionale: medicul ac ț ionează potrivit specialită ț ii, competen ț elor ș i practicii pe

care le are, cu excep ț ia unor cazuri de urgen ț ă vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare.

2. .

M.dulele de pregătire, similare un.r atestate de studii c.mplementare din cuprinsul

pregătirii, care intră in standardul pr.fesi.nal și p.t fi practicate urmare .bținerii titlului de medici specialist;

1. Ultras.n.grafie abd.minală 2. Ec.grafie vasculară ,.ppler

2.4.

,.meniile adiți.nale de dezv.ltare pr.fesi.nală în specialitate, prin f.rmare specializată

suplimentară (atestate de pregătire c.mplementară existente în legislația MS), ulteri.r .bținerii titlului de medic specialist. Obținerea c.mpetențel.r urmat.are este asigurată prin susținerea examenel.r de c.mpetență, ulteri.r examnenului de specialitate E

1. Ec.grafie vasculară la pacientul diabetic 2. Ec.grafie abd.minală pacientul diabetic

. Sex.l.gie la pacientul diabetic

AETICE, ,EONTOLOGICE APROCESIONALE

4. EMG la pacientul dabetic

PRIN ACEASTA SE CERTICICA LEGALITATEA SI CORECTITU,INEA

,ATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESE,INTELE COMISIEI ,E SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

NUME, PRENUME: PROF UNIV.DR.BABEȘ AUREL SEMNĂTURA:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

EN,OCRINOLOGIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATE END2C1IN2L2GIE

1.1 DEFINIUIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin. De asemenea, specialistii endocrinologi vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolica cFt și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu. 1.2 DU1ATA STAGIIL21 - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 15/ de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitara (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfFrsitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie. Cursurile vor fi atFt sub forma tradițională cFt și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor: 1. asistență pasivă 2. necesită supraveghere atentă 3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere 4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere 5. abilitate de a superviza și de a preda procedura 1.3 ST1UCTU1A STAGIIL21

A. Stagii generale -1 an si 2 luni Cardiologie 3 luni Gastroenterologie 3 luni Pediatrie 3 luni La alegere: medicina interna, nefrologie sau psihiatrie 3,5 luni Genetica medicala 1 luna Bioetica /.5 luni B. Stagii de specialitate - 3 ani si 1/ luni Diabet zaharat si boli de nutritie 12 luni Endocrinologie -Endocrinologie adulti 24 luni -Endocrinologie pediatrica 7 luni -Echografie endocrina 3 luni Tematica lectiilor conferinta: I. BAZELE END2C1IN2L2GIEI 1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare. 2. Controlul genetic al sintezei hormonale. 3. 1eceptorul hormonal și patologia de receptor. 4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine II. HIP2TALA,US, HIP2FIZA, EPIFIZA 1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine. 2. Adenohipofiza si neurohipofiza - anatomie, embriologie si genetică, fiziologie, hormonii adenohipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglarea secretiei). 3. ,etode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic si imunohistochimic. 4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, clasificare, metode de evaluare si diagnostic, diagnostic diferențial. 5. ,ijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie. . Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină. 7. Acromegalia și gigantismul. 8. Boala Cushing. .. Adenoame hipofizare nefunctionale. 1/. Alte adenoame hipofizare functionale: tireotropinom, gonadotropinom. 11. Neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare). 12. Diabetul insipid. 13. Hiponatremia. Sindromul secreției inadecvate de ADH. 14. Craniofaringiomul: etiopatogenie, clasificare, diagnostic pozitiv si diagnostic diferențial, tratament. 15. Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament). 1 . Apoplexia hipofizara 17. Sindromul de izolare hipofizară si hipofizita limfocitara (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4) 18. Hipogonadismul hipogonadotrop (inclusiv sindromul Vallman). 1.. Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale). III. C1ESTE1EA SI TULBU1A1ILE DE C1ESTE1E 1. Cresterea celulara. Diferentierea si formarea cartilajului de crestere si a osului. Cresterea embrio-fetala. Cresterea postnatala .2riginea fetala a bolilor adult 2. Controlul genetic al cresterii. Controlul hormonal al cresterii. Factorii de mediu si cresterea 3. Evaluarea cresteriitehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizarii scheletale. 4. Statura mica 1. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mica pentru referire spre diagnostic in practica clinica pediatrica 2. Statura mica de etiologie cunoscuta : statura mica de cauza primara: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale - etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament 3. Nanismul prin SGA nerecuperat : etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament 4. Statura mica de cauza secundara - boli nonendocrine (digestive, insuficienta renala cronica, boli cardio-vasculare, rahitismul, etc . ). 5. Statura mica de cauza secundara - boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament . Statura mica datorata tulburarii axei GH-IGF1 (deficitul si rezistenta la GH, deficitul primar de IGF, rezistenta la IGF1): etiopatogenie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, complicatii, tratament 7. Statura mica de etiologie necunoscuta (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familiala si non-familiala). Diagnosticul si managementul ISS 8. Tratamentul staturii mici cu rhGH si rh IGF1 .. Deficitul de hormon de crestere in perioada de tranzitie copilarie-adult - management 5. Statura inalta - etiologie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament . ,ixedemul congenital : etiologie, fiziopatologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE complicatii, tratament IC. TI12IDA 1. Date de anatomie, embriologie si histologie 2. Sinteza hormonilor tiroidieni 3. Transportul si metabolizarea hormonilor tiroidieni 4. Actiunile hormonilor tiroidieni ( fiziologie si sindroamele de rezistenta la hormonii tiroidieni) 5. 1eglarea functiei tiroidiene . Calcitonina 7. Evaluarea functiei tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistica) 8. Hipotiroidismul adultului 1. Definitie si clasificare 2. Etiopatogenia hipotiroidismului 3. Fiziopatolgia hipotiroidismului 4. Clinica hipotiroidismului 5. Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica) . Diagnosticul pozitiv si diferential 7. Evolutia si complicatiile hipotiroidismului 8. Tratamentul hipotiroidismului (la adult, varstnic si la femeie in sarcina) .. Coma mixedematoasa .. HipertiroidismulATireotoxicoza 1. Definitie si clasificare 2. Etiopatogenie 3. Fiziopatologie 4. Clinica hipertiroidismului 5. Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic si diferential) . Evolutia si complicatiile tireotoxicozei 7. Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfunctie tiroidiana a. ,etode igieno-dietetice b. Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reactii adverse) c. Tratamentul chirurgical d. 1adioiodoterapia 8. Tireotoxicoza si sarcina .. Boala Graves Basedow a) Definitie si etiopatogenie b) Diagnostic pozitiv clinic si de laborator c) 2ftamopatia Graves - clinica, stadializare si monitorizare d) Particularitati ale tratamentului in Boala Basedow e) Tratamentul si monitorizarea 2ftalmopatiei Graves 1/. Gusa multinodulara hipertiroidizata - particularitati de diagnostic si tratament 11. Nodulul tiroidian autonom ( Sindromul Plummer) - particularitati de diagnostic si tratament 12. Tratamentului tireotoxicozei fara hiperfunctie tiroidiana 13. Tiroiditele 1. Tiroidita cronica autoimuna 2. Tiroidita 1iedl 3. Tiroidita acuta 4. Tiroidita subacuta 5. Tiroidita painless 14. Criza tireotoxica a) Etiologie si factori precipitanti b) Fiziopatologie c) Tratament 1/. Patologia tiroidiana indusa de excesul de iod (amiodarona, substante de contrast, suplimente alimentare etc) 11. Patologia deficitului de iod 1. Definitie, nomenclatura, importanta 2. Evaluarea statusului aportului de iod intr-o populatie 3. Deficitul de iod in etapele vietii (nou-nascut, copil, adult, gravida) 4. Definitia si epidemiologia gusii endemice 5. Etiopatogenia gusii endemice . Fiziopatologia gusii endemice 7. Clinica gusii endemice E clasificarea 2,S a gusii endemice 8. Investigatii paraclinice in gusa endemica .. Diagnosticul pozitiv si diferential al gusii endemice 1/. Formele clinice ale cretinismului endemic 11. Profilaxia și tratamentul afecțiunilor datorate deficitului de iod 12. Nodulul tiroidian si gusa netoxica 1. Gusa difuza a) Etiologie si fiziopatologie b) ,anifestari clinice c) Diagnostic paraclinic d) Tratament si monitorizare 2. Gusa multinodulara netoxica a) Etiologie si fiziopatologie b) ,anifestari clinice c) Diagnostic paraclinic d) Tratament si monitorizare 3. Nodulul tiroidian unic netoxic a) Epidemiologie, clasificare b) Etiologie si fiziopatologie c) ,anifestari clinice d) Diagnosticul pozitiv paraclinic (biochimic, imagistic, FNAB). Indicatiile efectuarii FNAB e) Diagnostic diferential f) Tratamentul si monitorizarea nodulilor tiroidieni 13. Cancerul tiroidian 1. Definitie si epidemiologie 2. Clasificare 3. Factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului tiroidian 4. Carcinomul tiroidian bine diferentiat 1. Etiologia si patogenia carcinomului tiroidian bine diferentiat 2. Anatomie patologica 3. Clinica carcinomului tiroidian bine diferentiat 4. Probe de laborator utile pentru diagnostic si monitorizare 5. Diagnosticul pozitiv ( inclusiv stadializare) si diferential . Tratament (chirugical, ablativ cu radioiod) si complicatiile tratamentuluiE monitorizare tratament 7. ,anagementul pacientilor cu boala recurenta sau cu metastaze la distanta 14. Carcinomul medular tiroidian 1. Definitie si epidemiologie 2. Etiologia si patogenia carcinomului medular tirodian 3. Carcinomul medular tiroidian sporadic 4. Carcinomu medular tiroidian familial 5. Sindroamele de neoplazie multipla - ,EN2A si ,EN2B . Clinica carcinomului medular tiroidian 7. Diagnosticul pozitiv si diferential. Stadializare 8. Screeningul genetic pentru mutatii germinale 1ET - indicatii, metode, monitorizare .. Tratamentul carcinomului medular 1/. ,onitorizarea pacientilor cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial 15. Carcinomul tiroidian anaplazic 1. Clinica carcinomului tiroidian anaplazic 2. Diagnosticul pozitiv si diferential 3. Tratament si monitorizare 4. Prognostic 1 . Limfomul tiroidian si alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne) C. PA1ATI12IDA

1. Date de anatomie, embriologie si histologie 2. Parathormonul 1. Structura, secretia si reglarea secretiei de parathormon 2. Actiunile PTH la nivelul metabolismului fosfocalcic 3. PTHrP 3. Alti hormoni implicati in homeostazia calciului 4. Hipercalcemia 1. Definitie 2. Etiologia hipercalcemiei a) Clasificare b) Hipercalcemia hipocalciurica familiala c) Boala Jansen d) Hipercalcemia asociata cu bolile maligne e) Hipercalcemia din alte boli endocrine 3. Clinica hipercalcemiei acute si cronice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipercalcemiei 5. Hipocalcemie 1. Definitie 2. Etiologia hipocalcemiei 3. ,anifestarile clinice ale hipocalcemiei 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipocalcemiei

. Hiperparatiroidismul primar

1. Definitie si epidemiologie 2. Etiologia hiperparatiroidismului. Defecte genetice asociate cu hiperparatiroidismul 3. Fiziopatologie 4. Anatomie patologica 5. ,anifestari clinice in hiperparatiroidism

. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic)

7. Diagnostic diferential 8. Evolutia naturala si complicatiile hiperparatiroidismului primar

.. Tratamentul hiperparatiroidismului primar

7. Hiperparatiroidismul secundar 1. Definitie , etiopatogenie 2. Fiziopatologie 3. Diagnostic pozitiv si etiologic, diagnostic diferential 4. Tratament si monitorizare 8. Hiperparatiroidismul tertiar 1. Definitie, etiopatogenie 2. Fiziopatologie 3. Diagnostic pozitiv si etiologic, diagnostic diferential 4. Tratament si monitorizare

.. Hipoparatiroidismul

1. Definitie 2. Clasificare etiopatogenica a) Hipoparatiroidismul ereditar b) Hipoparatiroidismul dobandit c) Pseudohipoparatiroidismul d) Pseudopseudohipoparatiroidismul 3. Fiziopatologie 4. ,anifestarile clinice 5. Diagnostic pozitiv si etiologic, diagnostic diferential

. Tratament si monitorizare

CI. 2STE2P212ZA SI B2LILE ,ETAB2LICE 2S2ASE

1. Structura si metabolismul osului 1. 1emodelarea osoasa si factorii care o controleaza 2. ,etabolismul calciului 3. ,etabolismu fosforului 4. ,etabolismul magneziului 5. Citamina D - sinteza, metabolism si actiuni 2. Definitia osteoporozei 3. Epidemiologia osteoproozei 4. Etiologia osteoporozei 1. 2steoporoza de postmenopauza 2. 2steoporoza de varsta 3. 2steoporoza secundara excesului de glucocorticoizi 5. Factori de risc pentru fractura osteoporotica. Evaluarea riscului de fractura - F1AL . Diagnosticul pozitiv al osteoporozei 1. Indicatiile si metodele utilizate pentru evaluarea masei si a calitatii osoase 2. ,arPerii biochimici ai turnoverului osos

7. Diagnosticul diferential 8. Evolutie naturala si complicatii .. Tratament 1. ,asuri igieno-dieteticeE profilaxia traumatismelor prin cadere 2. Indicatiile tratamentului antiosteoporotic 3. Tipuri de medicatie utilizata, indicatii si contraindicatiiE reactii adverse 4. Tratamentul fracturii osteoporotice 5. Preventia si tratamentul osteoporzei cortizonice 1/. ,onitorizarea pacientului cu osteoporoza

11. Alte boli metabolice osoase: 1. 2steomalacia si rahitismul 2. 2steogenesis imperfecta 3. Boala Paget osoasa CII. SUP1A1ENALELE

1. Corticosuprarenalele 1. Anatomia macro si microscopica si embriologia corticosuprarenalelor 2. 1eglarea secretiei hormonilor steroizi suprarenali 3. Steroidogeneza 4. ,etabolizarea cortizolului si a hormonilor androgeni suprarenali 5. Actiunile hormonilor corticosuprarenali . Sindromul Cushing 1. Etiopatogenie si incidenta diverselor forme etiologice 2. Fiziopatologia excesului de glucocorticoizi 3. ,anifestarile clinice in sindromul Cushing 4. Investigatiile paraclinice in sindromul Cushing 5. Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing . Diagnosticul diferential al sindromului Cushing 7. Evolutie si complicatii 8. Tratamentul sindromului Cushing .. Tratamentul bolii Cushing 1/. Tratamentul celorlate forme de sindrom Cushing ACTH dependent 11. Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent 7. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn) 1. Epidemiologia hiperaldosteronismului primar 2. Etiopatogenia hiperaldosteronismului primar 3. Fiziopatologia excesului de aldosteron 4. ,anifestarile clinice ale excesului de mineralocorticoizi 5. Investigatii paraclinice in hiperaldosteronismul primar . Diagnosticul pozitiv al hiperaldosteronismului primar 7. Testul de screening si indicatii 8. Teste de confirmare a hiperaldosteronismului primar .. Diagnosticul diferential al hiperaldosteronismului primar 1/. Evolutie si complicatii ale hiperaldosteronismului 11. Tratamentul hiperaldosteronismului primar 8. Incidentalomul suprarenal 1. Definitia incidentalomului suprarenal 2. Etiologia incidentalomului suprarenal 3. Investigatii hormonale in incidentalomul suprarenal 4. Imagistica in incidentalomul suprarenal 5. Tratamentul incidentalomului suprarenal .. Carcinomul suprarenal 1. Epidemiologia si etiopatogenia carcinomului suprarenal 2. Histopatologia si imunohistochimia carcinomului suprarenal 3. Stadializarea carcinomului suprarenal 4. Diagnosticul pozitiv al carcinomului suprarenal 5. Tratamentul carcinomului suprarenal 1/. Insuficienta corticosuprarenala primara 1. Epidemiologia si etiopatogenia bolii Addison 2. Fiziopatologia insuficientei corticosuprarenale primare 3. Tabloul clinic al insuficientei corticosuprarenale primare 4. Investigatii paraclinice in boala Addison 5. Diagnosticul pozitiv si diferential al bolii Addison . Tratamentul insuficientei corticosuprarenale primare 7. Insuficienta corticosuprarenala acuta a) Factori determinanti b) Tratamentul insuficientei corticosuprarenale acute 11. Hiperplazia adrenala congenitala 1. Epidemiologie si etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale 2. Clasificarea si fiziopatologia hiperplaziei adrenale congenitale 3. ,anifestarile clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale 4. Investigatii paraclinice in hiperplazia adrenala congenitala 5. Deficitul de 21 hidroxilaza a) Clasificare, manifestari clinice b) Investigatii paraclinice c) Diagnostic pozitiv si diferential d) Screeningul neonatal . Tratamentul hiperplaziei adrenale congenitale 7. Evolutie si complicatii 12. Corticoterapia 1. Indicatiile corticoterapiei 2. 1eacții adverse ale corticoterapiei 3. Clasificarea preparatelor cortizonice (dupa durata efectului, potenta antiinflamatoare si supresia axului hipotalamo-hipofizocorticosuprarenalian, echivalenta dozelor) 4. 1eguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse 5. Intreruperea corticoterapiei prelungite 2. ,edulosuprarenalele 1. Anatomia medulosuprarenalelor 2. Fiziologia medulosuprarenalelor 1. Biosinteza catecolaminelor 2. 1eceptorii adrenergici si actiunile catecolaminelor 3. ,etabolizarea catecolaminelor 3. Feocromocitomul 1. NomenclaturafeocromocitomAparagangliom 2. Epidemiologia, etiopatogenia feocromocitomului 3. Tabloul clinic al feocromocitomului 4. Diagnosticul biochimic al feocromocitomului 5. Imagistica feocromocitomului . Diagnosticul genetic al feocromocitomului 7. Tratamentul feocromocitomului 3. Hipertensiunea arteriala secundara endocrina 1. Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine 1. Feocromocitomul 2. Sindromul Cushing

3. Hiperaldosteromismul primar 4. Hiperplazia adrenala congenitala 5. Excesul aparent de mineralocorticoizi, sindromul Liddle . 1ezistenta la glucocorticoizi 7. Acromegalia 8. Hiperparatiroidismul .. Patologia tiroidiana CIII. 2CA1UL 1/. Hipertensiunea arteriala medicamentoasa

1. Anatomia si dezvoltarea ovarului 2. Hormonologia ovariana 1. Steroidogeneza ovariana 2. Efectele steroizilor ovarieni 3. Hormonii peptidici ovarieni 3. Fiziologia ciclului menstrual normal 1. Definitie 2. Axa hipotalamo-hipofizaro-ovariana 3. Fazele ciclului ovarianE modificarile ovariene in cursul ciclului menstrual normal 4. ,odificarile uterine in cursul ciclului menstrual normal 4. Tulburarile ciclului menstrual 1. Nomenclatura tulburarilor ciclului menstrual 2. Amenoreea 1. Clasificarea etiologica a amenoreei 2. Evaluarea clinica a unei femei cu amenoree 3. Algoritm de investigatii in amenoreea primaraAsecundara 4. Complicatiile deficitului de estrogeni 5. Tratamentul amenoreei . Amenoreea hipotalamica 7. Amenoreea datorata unor anomalii anatomice 3. Sangerarile uterine disfunctionale 1. Definitie, etiopatogenie 2. Tratament 4. Sindromul ovarelor polichistice 1. Definitie, etiopatogenie 2. Anatomopatologie, fiziopatologia sindromului ovarelor polichistice 3. Tabloul clinic in sindromul ovarelor polichistice 4. Investigatii paraclinice in sindromul ovarelor polichistice 5. Diagnosticul pozitiv si diferential in sindromul ovarelor polichistice . Evolutie, complicatii ale sindromului ovarelor polichistice 7. Tratamentul sindromului ovarelor polichistice 5. Hirsutismul si virilizarea 1. Definitii, fiziopatologia excesului de androgeni 2. Diagnosticul hirsutismului si virilizarii 3. Etiologia hirsutismului 4. Investigatii paraclinice la pacientele cu hirsutism 5. Tratamentul hirsutismului

. Insuficienta ovariana prematura

1. Definitie, etiopatogenie 2. Tabloul clinic in insuficienta ovariana prematura 3. Investigatii paraclinice in insuficienta ovariana prematura 4. Diagnosticul pozitiv si diferential in insuficienta ovariana prematura 5. Tratamentul insuficientei ovariene premature

7. ,enopauza 1. Definitie, epidemiologie 2. ,odificari hormonale caracteristice menopauzei 3. ,odificari clinice imediate asociate menopauzei 4. 1iscuri de boala pe termen lung ale menopauzei 5. 2steoporoza postmenopauza

. Bolile cardiovasculare

7. Tratamentul hormonal al menopauzei 8. Cai si regimuri de administrare ale tratamentului hormonal al menopauzei

.. Indicatiile tratamentului hormonal al menopauzei

1/. Contraindicatiile tratamentului hormonal al menopauzei

11. 1iscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologice

IL. C2NT1ACEPTIA H21,2NALA

1. ,etode contraceptive la femei 2. Eficacitatea metodelor contraceptive feminine 3. Contraceptivele estroprogestative 1. Notiuni de farmacologie 2. ,ecanismul de actiune al contraceptivelor orale 3. Efectele benefice non-contraceptive al contraceptiveor orale combinate 4. Efectele secundare ale anticonceptionalelor orale 5. 1iscurile potentiale ale contraceptivelor orale estroprogestative . Contraindicatiile contraceptivelor orale estroprogestative 4. Contraceptivele progestative 5. Contraceptia de urgenta

. Contraceptia masculina

L. INFE1TILITATEA CUPLULUI

1. Definitie, nomenclatura 2. Etiologia infertilitatii cuplului 3. Investigarea cuplului infertil 4. Infertilitatea masculina 1. Cauzele infertilitatii masculine 2. Evaluarea infertilitatii masculine 3. Tratamentul infertilitatii masculine 5. Infertilitatea feminina 1. Etiologie 2. Clasificarea 2,S a anovulatiei 3. Evaluarea infertilitatii feminine 4. Tratamentul infertilitatii feminine LI. TESTICULUL

1. Anatomia si dezvoltarea testiculului 2. Hormonologia testiculului 1. Steroidogeneza testiculului 2. Efectele steroizilor testiculari 3. Hormonii peptidici testiculari 3. Fiziologia spermatogenezeiE spermograma normala 4. Axa hipotalamo-hipofizo-testiculara 5. Clasificarea etiologica a insuficientei testiculare

. Tabloul clinic al insuficientei testiculare

7. ,etode de investigatie in insuficienta testiculara 8. Complicatiile deficitului de testosteronE

.. Tratamentul deficitului de testosteron: metode, indicatii, contraindicatii, riscuriE monitorizare

1/. Deficitul de testosteron la barbatul varstnic: tablou clinic, investigatii, tratament

11. Tumorile testiculare: etiopatogenie, tablou clinic, investigatii, tratament 12. Ginecomastia: etiologie, investigatiiE diagnostic diferential, tratament LII. ,2DULA1EA H21,2NALA IN CANCE1ELE H21,2N2DEPENDENTE: 1. ,odularea hormonala in cancerul de san 2. ,odularea hormonala in cancerul de prostata

LIII. DIFE1ENTIE1EA SELUALA

1. Determinismul si diferentierea sexuala normala 2. Tulburari de dezvoltare sexuala 1. Cromozomopatii sexuale a) Sindromul Vlinefelter: Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament b) Sindromul Turner : Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament c) Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevarat: Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament 2. Tulburari de dezvoltare sexuala 4 LY a) Tulburari de dezvoltare testiculara (disgeneziile testiculare): Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament b) Tulburari de sinteza si actiune androgenica : etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament c) Alte forme izolate : ,icropenisul, hipospadiasul , criptorhidism etc. - etiologieE investigatiiE diagnostic, tratament 3. Tulburari de dezvoltare sexuala 4 LL: tulburari de dezvoltare ovarianaE exces androgenic intrauterin - etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament 3. ,anagementul tulburarilor de dezvoltare sexuala: algoritm de investigare, principii de tratament

LIC. PUBE1TATEA

1. Pubertatea normala 1. Genetica si reglarea neuroendocrina a debutului pubertar 2. Pubertatea normalabiometrie, stadializare, variante geografice, trend secular 3. Adrenarha si telarha precoce 2. Pubertatea precoce 1. Pubertatea precoce centrala, Gn1H dependenta: etiologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE tratament 2. Pubertatea precoce periferica (izosi contrasexuala) la fete: etiologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE tratament 3. Pubertatea precoce periferica (izosi contrasexuala) la baieti: etiologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE tratament 3. Pubertatea intarziataetiologie, algoritm de diagnostic, tratament LC. C2,P21TA,ENTUL SELUAL

1. ,otivația sexuală 2. Fiziologia actului sexual 3. Disfuncțiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament 4. Disfuncțiile sexuale masculine. Disfunctia erectila: clasificare, diagnostic, tratament 5. Tulburari de identitate sexuala

. ,anagementul pacientului cu disfunctie sexuala

LCI. 2BEZITATE SI TULBU1A1I DE C2,P21TA,ENT ALI,ENTA1

1. 1eglarea apetitului 2. Compozitia corporala si rolul metabolic al tesutului adipos 3. Forme genetice de obezitate 4. 2bezitatea de cauza endocrina si cea iatrogena: diagnostic, etiopatogenie, complicatii, tratament 5. 2bezitatea de aport : definitie, diagnostic, etiopatogenie, complicatii, tratament

. Sindromul metabolic: definitie, etiopatogenie, diagnostic, complicatii, tratament

7. Anorexia nervosa si bulimia: definitie, etiopatogenie, diagnostic, complicatii, tratament

LCII. PA1TICULA1ITATI ALE DIABETULUI ZAHA1AT SECUNDA1 END2C1IN (ETI2PAT2GENIE, DIAGN2STIC, T1ATA,ENT):

1. Acromegalia 2. Sindromul Cushing 3. Hipertiroidia 4. Feocromocitomul 5. Analogii de somatostatin - pasireotid LCIII. ,EN - NE2PLAZIILE END2C1INE ,ULTIPLE

1. Definitie 2. Clasificare 3. ,EN1 1. Definitie 2. Etiopatogenie. Gena ,eninei. Indicatii de screening genetic. 3. ,anifestari clinice, evolutie naturala 4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic si genetic) 5. Tratament si monitorizare pacienti . Particularitati ale hiperparatiroidismului in ,EN1 7. Particularitati ale adenoamelor hipofizare in ,EN1 8. Tumori adrenale in ,EN1 .. Tumori neuroendocrine din ,EN1 4. ,EN2 1. Definitie si clasificare 2. Etiopatogenie. Gena 1ET. Indicatii de screening genetic. 3. ,anifestari clinice, evolutia naturala 4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic si genetic) 5. Tratament si monitorizare pacienti. . ,EN2A 7. ,EN2B 8. Carcinomul ,edular Tiroidian Familial Izolat .. Particularitati ale Carcinomului ,edular Tiroidian in ,EN2. Indicatiile tiroidectomiei profilactice 1/. Particularitati ale hiperparatiroidismului in ,EN2 11. Particularitati al feocromocitomului in ,EN2 5. ,EN4

. FIPA - adenoamele hipofizare familiale izolate

7. Sindromul Con-Hippel Lindau 8. Neurofibromatoza

.. Complexul CarneI

LIL. SIND12A,ELESD1 P2LIGLANDULA1E AUT2I,UNE

1. Definitie 2. Clasificare 3. Sindrom poliglandular de tip I 1. Definitie, epidemiologie 2. Etiopatogenie. Gena AI1E. 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential. Screening-ul familial. 5. Tratament si monitorizare . Candidoza muco-cutanata 7. Hipoparatiroidismul 8. Insuficienta adrenala .. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I 4. Sindromul poliglandular de tip II 1. Definitie, epidemiologie. 2. Etiopatogenie. 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential. Screening-ul familial. 5. Tratament si monitorizare

. Insuficienta adrenala

7. Tiroidita cronica autoimuna 8. Hipofizita limfocitara

.. Insuficienta gonadala

1/. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip II

LL. TU,21I NEU12END2C1INE (NET): 1. Definitie, clasificarea NET 2. Clinica NET. Sindromul carcinoid 3. BiomarPerii NET 4. Diagnosticul imagistic in NET 5. Etiopatogenia si fiziopatologia NET. Sindroame genetice asociate cu NET.

. Diagnosticul histopatologic si imunohistochimia.

7. Diagnosticul pozitiv si diferential 8. Evolutia si complicatiile NET. Boala carcinoida cardiaca .. Tratamentul NET 1. Chirurgia NET 2. Tratamentul medicamentos (analogii de somatostatin, interferon, chimioterapia, terapii biologice) 3. 1adioterapia (externa si cea cu analogi radioactivi de somatostatin) 4. Tratamentul metastazelor (hepatice) 5. Tratamentul bolii carcinoide cardiace 1/. Prognostic NET

11. Particularitati ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante si nesecretante.

LLI. U1GENTE END2C1INE -PA1TICULA1ITATI

1. Criza adrenala 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul crizei addisoniene . Preventia aparitiei crizei adrenale 2. Hipocalcemia acuta 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipocalcemiei acute . Preventia aparitiei hipocalcemiei acute 7. Tinte terapeutice 3. Hipercalcemia acuta 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipercalcemiei acute 4. Criza tireotoxica 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul crizei tireotoxice . Preventia aparitiei crizei tireotoxice 5. Coma mixedematoasa 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul comei mixedematoase

. Preventia aparitiei comei mixedematoase

. Apoplexia hipofizara

1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul si profilaxia aparitiei crizei

7. Hipoglicemia 1. Definitie 2. Cauze si factori precipitanti 3. ,anifestari clinie ale hipoglicemiei 4. Diagnostic pozitiv si etiologic 5. Coma hipoglicemica

. Tratament LLII. CHI1U1GIA END2C1INA:

1. Principiile si tehnica chirurgiei endocrine, inclusiv chirurgia laparoscopica si minim invaziva 2. Tipuri de interventii chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totala, chirurgia suprarenala selectiva): indicatii, tehnica, complicatii, evaluare si monitorizare postoperatorie 3. Neurochirurgia tumorilor hipotalamo-hipofizare: indicatii, tehnica, complicatii, evaluare si monitorizare postoperatorie

LLIII. TESTE DE LAB21AT21:

1. Imunodozare: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare (Chemiluminiscenta, 1IA, I1,A, ELISA). 2. Aplicatiile imunodozarii pentru GH, IGF-I, ACTH, FSHA LH, P1L (si macroprolactina). 3. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina. 4. Glicemia determinata cu glucometrul si glicemia venoasa. 5. Hemoglobina glicozilată.

. Glicozuria si corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare).

7. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. (ITT) cu determinarea GH si cortizol și glicemiei. Alte teste de stimulare a GH: testul la clonidina, glucagon, arginina clorhidrat-GH1H 8. ,asurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare).

.. Teste functionale tiroidiene: TSH, T3 si T4 liberi și legați, testul la T1H, ATP2, ac. anti-TG, T1Ab, ioduria.

1/. Explorarea functionala ovariana: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, A,H, beta-hCG, inhibina B.

11. Parametrii serici cu utilitate in tumori endocrine: calcitonina, metanefrine si normetanefrine serice si urinare, Cromogranina A, Enolaza neuron-specifica, Serotonina, 5-HIAA, tireoglobulina, AFP, CEA, betaHCG. 12. Teste functionale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 2H progesteron. 13. Testul de stimulare la ACTH sintetic cu dozarea cortizolului sauAsi 17 2H- progesteron. 14. Testele de inhibiție la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2x2 mg) si doza mare (2x8 mg - limitarile acestui test). 15. Cateterismul bilateral al sinusurilor pietroase inferioare, cu recoltarea de ACTH si test la C1H (IPSS cu test la C1H).

1 . Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directa a reninei plasmatice.

17. Teste de confirmare si diagnostic diferential in hiperaldosteronismul primar: incarcarea orala cu sare, incarcarea volemica, testul la captopril.

18. Cateterismul venelor suprarenale in diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare).

1.. Lipidograma, colesterolemie, trigliceridemie, dozarea apolipoproteinelor. 2/. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).

21. Insulina, peptidul C. 22. PTH, 25-2H vitamina D, marPerii ososi, biopsia osoasa. 23. Spermograma: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. 24. Antropometrie 25. Proba de deshidratare cu determinarea osmolalitatii urinare si serice si testul la desmopresina.

LLIC. I,AGISTICA IN END2C1IN2L2GIE:

1. 1olul explorarii echografice, inclusiv punctia biopsie tiroidiana ghidata echografic: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare 2. 1adiologia conventionala (radiografia toracica si scheletala, inclusiv morfometrie vertebrala - evaluarea fracturilor vertebrale). Carsta osoasa si examinarea cartilajelor de crestere. Pasajul baritat esofagian in tumorile tiroidiene invazive A compresive. 3. Tomografia computerizata: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare 4. 1ezonanta magnetica nucleara: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare 5. Imagistica radio-izotopica: scintigrama tiroidiana cu 131 I si radioiodocaptarea, scintigrama whole-bodI cu 131 I, scintigrama osoasa, scintigrama paratiroidiana cu .. Tc-SESTA,IBI, scintigrama medulo-suprarenala cu ,IBG, octreoscan, PET-CT cu 18FDG, imagistica functionala PET-CT cu analogi de somatostatin ( 8Ga-D2TAT2C si 8Ga-D2TATATE)

. 2steodensitometria: absorbtiometria duala cu raze L - DLA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). CFA (evaluarea fracturilor vertebrale)

Baremul activitatilor practice:

1. Activitatea de asistenta medicala a pacientilor (toate tipurile majore de patologie endocrina), cu responsabilitate directa, sub supravegherea medicului indrumator A coordonator (zilnic)E 2. Program de consultatii in ambulatoriu - 1 zi pe saptamana, sub supravegherea medicului indrumator Acoordonator. 3. Garzi 1Aluna -facultativ, in clinicile in care acestea sunt posibile 4. Prezentari de cazuri clinice (saptamanal). 5. Intalniri multidisciplinare - lunar.

. Prezentare de articol sau ghid (saptamanal).

7. Prescriere si intepretare analize laborator (zilnic). 8. Interpretare imagistica endocrina - evaluarea directa a imaginilor (zilnic).

.. Echografii (de asistat si interpretat - zilnicE de efectuat - zilnic in stagiul de echografie endocrina).

1/. Punctii biopsie tiroidiene (de asistat si eventual de efectuat sub indrumare).

11. 2steodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (F1AL) (saptamanal) 12. 1adiologie - varsta osoasa (interpretare - zilnic in stagiul de endocrino-pediatrie). 13. Evaluare periodica la inceputul si sfarsitul fiecarui stagiu (oral si scris).

CAR,IOLOGIE

Nr. ore curs.5/

1. Tematică. 1. Tulburările de conducere. 2. Tulburările de ritm. 3. Cardiopatia ischemică. 4. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice 5. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen. . Șocul cardiogen. 7. Pericarditele. 8. Insuficiența cardiacă congestivă. .. Tromboembolismul pulmonar. 1/. Hipertensiunea arterială. 11. Tromboflebitele. 12. Bolile aortei și arterelor periferice. 13. Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace. 14. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii. 15. Sindromul de preexcitație. 1 . Șocul cardiogen. 17. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice). 18. Aterogeneza. 1.. Sincopa. ,oartea subită. 2/. Cardiopatiile congenitale ale adultului. 21. Hipertensiune pulmonară primitivă. 22. Tumorile cardiace. 23. Sarcina și bolile cardiovasculare. 24. Determinările cardiace în bolile endocrine. 25. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie. 2. Barem activitati practice

a. Diagnosticul si tratamentul afectiunilor cardiace enumerate in tematica b. Interpretarea unei electrocardiograme: 1// ecg c. Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, d. Hipertrofiiie atriale și ventriculare, e. ,odificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, f. Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic, g. Tulburări de ritm cardiac. h. Tulburări de conducere. i. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 1/ probe j. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevazută în tematică: 5/ ecografii

GASTROENTEROLOGIE

Nr. ore curs. 5/

1. Tematică. 1. Ulcerul gastric și duodenalE esofagita de reflux 2. Suferințele stomacului operat 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică 5. Cirozele hepatice . Icterele 7. Pancreatite acute și cronice 8. Sindromul carcinoid .. Polipoza recto-colica și cancerul colonului 1/. Sindromul de malabsorbție 11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice 12. Boala Crohn 13. Noțiuni de endoscopie digestivă 2. Barem activitati practice

a. Endoscopia digestiva superioara (asistare): 1/ b. Colonoscopie (asistare): 1/ c. Test Adler: 5 d. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 e. Paracenteza: 1/ paracenteze (efectuare sub supraveghere atenta) f. Ecografie abdominală (interpretare): 1//

PE,IATRIE

Nr. ore curs. 5/

1. Tematică. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. NFalimentul"" creșterii (Nfailure to thriveN) 3. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție.Formulele de lapte adaptate. 4. ,alnutriția protein-energetică și proteică 5. Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale . Hipocalcemiile și hipercalcemiile. 1ahitismul carențial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente 7. Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil 8. 2bezitatea la copil .. Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii si dezvoltării psihosomatice 1/. Afecțiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării somaticeE malformații cardiace în sindroamele care asociază statură mică 11. Hipertensiunea arterială la copil și adolescent 12. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include FAC, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică) 13. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar) 14. Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala VawasaPi. 15. Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil 1 . Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidozeE bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelorE porfiriile ereditareE boli peroxizomaleDiagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală) 17. Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile) 18. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sFngerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea). 1. . Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Oilms, neuroblastoame etc) 2/. ,alformații ale SNC. Sindromul hipoton la sugar și copil 21. Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut 22. Convulsiile ocazionale și epilepsia 23. Cefaleea și migrena. Comele 24. Sindroame neurocutanate - (1ecPlinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Oeber) 25. Tulburările de creștere și dezvoltare intauterina. Stabilirea vFrstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. 2 . Prematuritatea si copilul mic pentru vFrsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfofuncționale ale nou-născutului prematurASGA. Complicațiile prematurității și dimaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturiAprematuri. 27. Copilul mare pentru vFrsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul presi postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică. 28. Ambiguitatea genitală la nou-nascut. 2. . Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (HipoA hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipoși hiperPaliemia, hipomagneziemia) 3/. Afecțiuni ale 2GE (Fimoza și hipospadiasul.Criptorhidia și torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescența labiilor) 31. Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare.Torsiunea anexială la copil 32. Deformări ale craniului, ale trunchiului și ale membrelor 33. Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană) 34. Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul ,arfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Vlippel-TrenaunaI) 35. Afecțiuni osoase metabolice (2steoporoza idiopatică juvenilă, 2steogeneza imperfecta) 2. Barem activitati practice

a. Examinarea clinică a copilului: 5/ b. ,ăsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vFrste: 5/ c. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 5/ d. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 1/ e. Instalarea unui cateter venos: 5 f. Interpretarea examenului de sFnge periferic și LC1: 2/ g. Interpretarea EVG-ului la sugar și copilul mare: 2/ h. Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 1/ i. Interpretarea probelor hepatice: 3/ j. Interpretarea probelor renale: 3/

P. Interpretarea probelor de digestie: 3/

l. Interpretarea radiografiei toracice: 2/ m. Interpretarea radiografiei schelet: 2/ n. Interpretarea radiografiei craniene: 1/ o. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5 p. Interpretarea urografiei: 5 q. Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului /-18 ani pe etape: 5/ r. Prescrierea medicamentelor în funcție de vFrsta: 5/ s. Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între /-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:5/ t. Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vFrsta (alimentația naturală,preparate dietetice): 5/

ME,ICINA INTERNA

Nr. ore curs. 7/

1. Tematică. 1. Pneumoniile 2. Bronșita cronică 3. Emfizemul pulmonar 4. Astmul bronșic 5. Supurațiile bronho -pulmonare . Cancerul bronho -pulmonar 7. Sindromul mediastinal 8. Tuberculoza pulmonară .. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară ) 1/. Sindromul de ischemie periferică acută și cronică 11. Ulcerul gastric și duodenal 12. Cancerul gastric 13. Diareea și constipația 14. Cancerul de colon și rectosigmoidian 15. 1ectocolita ulcero -hemoragică 1 . Litiaza biliară 17. Colecistita acută 18. Hepatitele virale acute 1.. Hepatita cronică 2/. Ciroza hepatică 21. Pancreatitele acute și cronice 22. Pielonefritele acute și cronice 23. Litiaza urinară 24. Anemiile 25. Leucemiile acute și cronice 2 . Sindroamele mieloproliferative 2. Barem activitati practice

a. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme: 1// cazuri b. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5/ buletine c. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 1// ecografii d. Toracocenteza: 5 toracocenteze e. Paracenteza: 5 paracenteze f. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 5 buletine g. Interpretarea rezultatelor de sFnge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica: 2/ buletine de sFnge periferic, 5 buletine de măduvă osoasă h. Interpretarea datelor de explorare funcționala renală, hepatică, pancreatică: 1// buletine

NECROLOGIE

Nr. ore curs. 7/

1. Tematică. 1. Insuficiența renală acută 2. Insuficiența renală cronică 3. Nefropatiile glomerulare 4. Nefropatiile tubulare 5. Nefropatiile interstițiale . Determinări renale în boli endocrine. a. Hiperparatiroidismul primar și secundar. b. Nefropatia diabetica 7. Noțiuni de dializă și transplant renal: a. indicații, b. metode, c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat. 8. 1inichiul în sarcină 2. Barem activitati practice a. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 1// buletine b. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 3/ buletine c. Teste funcționale tubulare (proba concentrațieAdiluție, de acidifiere a urinii, etc.): 2/ cazuri d. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 3/ cazuri e. Imagistica renală (interpretare): 2/ teste f. Puncție renală (interpretare): 2/ buletine PSIHIATRIE Nr. ore curs. 7/ Tematică. 1. Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice 2. Psihozele majore 3. Tulburări psihiatrice organice 4. Dezvoltări psihogene și nevroze 5. Psihopatii și stări psihopatoide

. Tulburări de dezvoltare psihică

7. Terapia psihotropă

1. Barem activitati practice a. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-5/ b. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15 c. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15 d. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-5/

GENETICA ME,ICALA

Nr. ore curs. 2/

1. Tematică. 1. 1olul factorilor genetici în producerea bolilor: a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilorE b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogeneticaE c. ,utațiile: cauza majoră de boalăE d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe)E e. Abordarea genetică în relația medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți. 3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice. 4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare. 5. 1etardul mental. . Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. 7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 8. Probleme și dileme etice în genetica medicală. 2. Barem activitati practice a. Consultul genetic. b. Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică: i. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGHE ii. ,oleculare - amplificarea ADNE hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADNE iii. Biochimice. c. Sfatul geneticE d. Screeningul genetic: i. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital)E ii. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților. BIOETICA Nr. ore curs. 2/ 1. Tematică. 1. Introducere în Bioetică- 2 ore a. ,orala, etica, etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu b. Contextul apariției bioeticii c. Definirea bioeticii d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii e. Teorii și metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții c. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie,etc. 3. 1elația medic-pacient I- 2 ore a. Calori ale relației medic-pacient b. Paternalism versus autonomie c. ,odele ale relației medic-pacient d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate 4. 1elația medic-pacient II- 2 ore a. ConsimțămFntul informat b. Confidențialitatea în relația medic-pacient c. 1elația medic-pacient minor d. Acte normative care reglementează relația medic - pacient 5. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare b. Culpa medicalădefinire, forme, implicații juridice și deontologice c. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală . Probleme etice la începutul vieții - 2 ore a. Libertatea procreației b. Dileme etice în avort c. Etica reproducerii umane asistate medical d. Probleme etice în clonarea reproductivă 7. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină b. Probleme etice în stările terminale c. Tratamente inutile în practica medicală d. Eutanasia și suicidul asistat e. Îngrijirile paliative 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore a. Donarea de organe de la cadavru b. Donarea de organe de la persoana vie c. Etica alocării de resurse în transplant .. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii b. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală d. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni e. Terapia genică f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice 1/. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale e. Comitetele de etică a cercetării f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 2. Barem activitati practice a. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore b. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore i. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ii. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate iii. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent c. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore i. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă ii. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă iii. 1olul comunicării în relația medic-pacient d. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore i. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri ii. Drepturile pacienților - reglementare legislativă iii. 1olul comitetelor de etică din spitale e. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore i. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ii. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis iii. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale f. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore g. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore h. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore i. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore j. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore.

,IABET ZAHARAT SI BOLI ,E NUTRITIE

Nr. ore curs. 2//

1. Tematică.

I. DIABETUL ZAHA1AT 1. Pancreasul endocrin a. anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, b. insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină, c. hormonii hiperglicemiați pancreatici. 2. ,etabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. 3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat. 4. Clasificarea diabetului zaharat. 5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1. . Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2. 7. 1ezistența la insulină. 8. ,etode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1si 2 și a rezistenței la insulină. .. Diabetul zaharat secundar. 1/. Forme particulare de diabet zaharat. 11. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție. 12. Nefropatia diabetică. 13. 1etinopatia diabetică. 14. Neuropatia diabetică. 15. Piciorul diabetic. 1 . 1iscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic. 17. Complicațiile acute ale diabetului zaharat - patogenie, diagnostic și tratament a. coma diabetică cetoacidotică b. acidoza lactică c. coma hiperosmolară d. coma hipoglicemică 18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie). 1. . Educația în diabetul zaharat. II. HIP2GLICE,IILE 1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor. 2. ,etode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor. 3. Insulinomul. III. ALTE AFECUIUNI ,ETAB2LICE

1. Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament. 2. Hiperuricemii -diagnostic, tratament. 3. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 4. Boala Oilson - diagnostic, tratament. 5. Porfirii - diagnostic, tratament.

. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.

7. Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.

IC. NUT1IUIE

1. Principiile alimentației sănătoase. 2. Noțiuni despre macro și micronutrienți. 3. Principii de alimentație în diverse afecțiuni. 4. Principii de gastrotehnie. 5. Comportamentul alimentar sănătos.

. Tulburări de nutriție și comportament alimentar.

7. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).

C. DIABET2L2GIE ȘI NUT1ITIE PEDIAT1ICA:

1. Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil 2. Explorarea metabolismului lipidic la copil 3. Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului 4. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului 5. Diabet zaharat insulino-depedent tipul I

. Acidocetoza și coma diabetică

7. Hiperlipemiile familiale 8. Hiperuricemiile

.. 2bezitatea sugarului și copilului

1/. Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului

2. Barem activitati practice a. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (1/) b. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (1/) c. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (1/) d. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (1/) e. Interpretarea testelor funcționale hepatice (1/) f. Interpretarea testelor funcționale metabolice (2/)

EN,OCRINOLOGIE PE,IATRICA

Nr. ore curs. 12/

1. Tematică.

1. Cresterea celulara. Diferentierea si formarea cartilajului de crestere si a osului. Cresterea embrio-fetala. Cresterea postnatala .2riginea fetala a bolilor adulte 2. Cresterea in tarile in curs de dezvoltare Atranzitie. Sporul secular de crestere. Controlul genetic al cresterii. Controlul hormonal al cresterii. Factorii de mediu si cresterea 3. Evaluarea cresteriitehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizarii scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mica pentru referare spre diagnostic in practica clinica pediatrica 4. Statura mica de etiologie cunoscuta : statura mica de cauza primara : displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale 5. Nanismul SGA

. Statura mica de cauza secundara - boli nonendocrine

7. Statura mica de cauza secundara - boli endocrine non GH-IGF1 dependente 8. Statura mica datorata tulburarii axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic

.. Statura mica de etiologie necunoscuta (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH- IGF1 in ISS. Cariantele de normal ale staturii mici .Diagnosticul si managementul ISS

1/. Tratamentul staturii mici cu rhGH si rh IGF1

11. Deficitul de hormon de crestere in perioada de tranzitie copilarie-adult -management 12. Statura inalta - etiologie, management 13. 2bezitatea la copil - factori conditionali genetici, epigenetici si programele de dezvoltare, factorii de mediu,factorii alimentari 14. 2bezitatea la copil: obezitatea nonsindromica, obezitatea sindromicaE impactul metabolic al obezitatii in copilarieE 15. Tulburarile metabolismului apei : Diabetul insipid, tulburarile setei, SIADH. Enurezisul primar

1 . Boli tiroidiene ale nou-nasutului si sugarului

17. Hipotiroidismul si tireomegalia in copilarie si adolescenta 18. Hipertiroidismul in copilarie si adolescenta

1. . Tumorile tiroidiene in copilarie si adolescenta 2/. Steroidogeneza normala : sinteza, reglare, evaluare clinica si de laborator 21. Hiperplazia adrenala congenitala 22. Hiperadrenocorticismul-endogen si exogen in copilarie.Tumori adrenale in copilarie 23. Hipoadrenocorticismul in copilarie 24. Patologia medulosuprarenala in copilarie 25. ,anagementul tulburarilor de dezvoltare sexuala in copilarie 2 . Genetica si reglarea neuroendocrina a debutului pubertar 27. Pubertatea normalabiometrie, stadializare, variante geografice, trend secular 28. Adrenarha si telarha precoce 2. . Pubertatea precoceetiologieE diagnostic E tratament

3/. Pubertatea intarziataetiologie, algoritm de diagnostic, tratament

31. ,icropenisul, hipospadiasul , criptorhidism, ginecomastiala baieti 32. Anomalii menstruale la pubertate 33. Hirsutismul si S2PC la adolescente 34. Tulburari ale homeostaziei minerale : hipocalcemia la nou nascut, sugar, copil si adolescent 35. Tulburari ale homeostaziei minerale : hipercalcemia la nou nascut, sugar, copil si adolescent

3 . Hipertensiunea arterial la copil si adolescentconsideratii endocrine

37. Urgente endocrino-pediatrice la copil 38. Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimuneparticularitati la varsta copilariei

2. Barem activitati practice 1. Competente in diagnosticul si tratamentul afectiunilor endocrine la copil 2. Activitatea de asistenta medicala a pacientilor (toate tipurile majore de patologie endocrina), cu responsabilitate directa, sub supravegherea medicului indrumator A coordonator (zilnic)E 3. Program de consultatii in ambulatoriu - 1 zi pe saptamana, sub supravegherea medicului indrumator Acoordonator. 4. Garzi 1Aluna -facultativ, in clinicile in care acestea sunt posibile 5. Prezentari de cazuri clinice (saptamanal).

. Intalniri multidisciplinare - lunar.

7. Prezentare de articol sau ghid (saptamanal). 8. Prescriere si intepretare analize laborator (zilnic).

.. Anamneza si evaluarea copilului cu probleme de crestere - 5/ cazuri

1/. Anamneza si evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare si diferentiere sexuala - 1/ cazuri

11. Biometria clinica - 5/ cazuri 12. Carsta osoasa, metode multiple - 3/ radiografii 13. Prognosticul de crestere, talia asteptata - 5/ cazuri 14. Counseling in gonozomopatii - 1/ cazuri 15. Counseling in anomaliile de diferentiere sexuala - 5 cazuri

TE,ATICA pentru examenul de medic specialist -specialitatea END2C1IN2L2GIE

I. P12BA SC1ISA II. P12BA CLINICA III. P12BA CLINICA IC. P12BA P1ACTICA

I. P12BA SC1ISA

1. Adenohipofiza si neurohipofiza. 2. Adenoame hipofizare functionale. 3. Adenoame hipofizare nefunctionale. 4. Insuficienta hipofizara a adultului 5. Statura mica

. Neurohipofiza si hipotalamusul.

7. Diabetul insipid, SIADH 8. Craniofaringiomul

.. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 1/. Tireotoxicoze -clasificare.

11. Gusa polinodulara toxica, nodulul autonom 12. Boala Graves - Basedow. 13. Criza tireotoxica. 14. Tiroidite. 15. Insuficienta tiroidiana a adultului. 1 . Insuficienta tiroidiana a copilului.

17. Coma mixedematoasa. 18. Patologia deficitului de iod - gusa endemica.

1. . Nodulul tiroidian. 2/. Cancerul tiroidian. 21. Sindroamele de scădere a sensibilitații hormonilor tiroidieni (include si rezistenta la hormoni tiroidieni). 22. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 23. Hiperparatiroidism primar si secundar. 24. Hipercalcemia acuta. 25. Hipoparatiroidismul. Hipocalcemia acuta. 2 . Corticosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 27. Insuficienta corticosuprarenala cronica primara. 28. Sindroamele poliglandulare autoimune 2. . Insuficienta suprarenala acuta. 3/. Tumorile suprarenalei. 31. Sindromul Cushing - toate formele. 32. Corticoterapia. 33. Hiperplazia adrenala congenitala 34. Hiperaldosteronismul primar. 35. ,edulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 3 . Feocromocitomul si paragangliomul. 37. Neoplazii endocrine multiple. 38. Diferentierea sexuala normala. 3. . Pubertatea fiziologica. 4/. Pubertatea precoce si intarziata. 41. Cromozopatiile sexuale - Sdr Vlinefelter si Turner 42. Pricipalele tulburari de dezvolare si diferentiere sexuala (4 ,LL,DSDE 4 ,LY,DSD) 43. Ginecomastia. 44. 2varul - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 45. Amenoreea primara si secundara 4 . Sindromul ovarului polichistic. 47. Hirsutismul. 48. Contraceptia hormonala. 4. . ,enopauza. 5/. Testiculul - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala 51. Insuficienta testiculara 52. Disfunctia erectila 53. Investigarea si tratamentul infertilitatii de cuplu. 54. Pancreasul endocrin - morfologie, fiziologie. 55. ,etode de investigatii si diagnostic ale diabetului zaharat si rezistentei la insulina. 5 . Clasificarea diabetului zaharat. 57. Diabetul zaharat tip 1. 58. Diabetul zaharat tip 2. 5. . Diabet zaharat secundar endocrin.

/. Coma diabetica cetoacidozica si hiperosmolara.

1. Hipoglicemiile.

2. Coma hipoglicemica.

3. 2bezitatea.

4. Sindroame lipodistrofice

5. Tulburari de comportament alimentar - anorexia nervoasa, bulimia.

. 1olul hormonilor in metabolismul intermediar al glucidelor.

7. 1olul hormonilor in metabolismul intermediar al lipidelor.

8. 1olul hormonilor in metabolismul intermediar al proteinelor.

.. Tulburari electrolitice 7/. 2steoporoza

71. Defecte de mineralizare osoasa 72. HTA secundara endocrina. 73. Tumori neuroendocrine. 74. 1eceptorul endocrin si patologia de receptor. 75. HormoniApreparate hormonale folosite pentru cresterea performantei sportive. II si III. D2UA P12BE CLINICE (2,3,4)

1. AcromegalieAgigantism. 2. Prolactinom. 3. Boala Cushing si sindroamele Cushing. 4. Adenoame hipofizare clinic nefunctionale. 5. Insuficienta hipofizara a adultului.

. Nanism hipofizar.

7. Craniofaringiom. 8. Diabet insipid.

.. Tireotoxicoze .

1/. 2ftalmopatie Graves.

11. Insuficienta tiroidiana (adult,copil). 12. ,ixedem congenital. 13. Tiroidite. 14. Gusa endemica. 15. Nodul tiroidian. 1 . Cancer tiroidian.

17. Sindroamele de scădere a sensibilitații hormonilor tiroidieni 18. Hiperparatiroidism.

1. . Hipoparatiroidism. 2/. Insuficienta cortico-suprarenala cronica primara. 21. Insuficienta corticosuprarenala acuta. 22. Tumora suprarenala nefunctionala 23. Hiperplazia adrenala congenitala 24. Hiperaldosteronism. 25. FeocromocitomAparagangliom. 2 . Sindrom Vlinefelter. 27. Sindrom Turner. 28. Sindromul de rezistenta la androgeni. 2. . Amenoree 3/. Sindromul ovarului polichistic. 31. Hirsutism. 32. Infertilitate de cuplu. 33. Pubertate precoce. 34. Pubertate tardiva. 35. Tulburari de menopauza. 3 . Sindrom hipoglicemic 37. Diabet zaharat. 38. Patologie endocrina iatrogena. 3. . Ginecomastie.

4/. Insuficienta testiculara.

41. 2bezitate. 42. 2steoporoza. 43. Tumori neuroendocrine.

III. P12BA P1ACTICA de laborator

1. Imunodozarea hormonilor: - GH - IGF-1 - ACTH - FSHALH - P1L - TSH - T4AT3 liberi si totali - Calcitonina - PTH - Cortizol plasmatic A cortizol liber urinar - Aldosteron, renina - Insulina - peptidul C - Estrogeni plasmatici - Progesteron plasmatic, 17 2H-progesteron, - Testosteron plasmatic total si liber, DHEA (dehidroepiandrosteron) - SHBG - A,H - betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman) - Cromogranina - Serotonina - Enolaza neuronspecifica - 5HIIA urinar 2. Dozare metanefrine si normetanefrine sange si urina. 3. Colesterolemie, trigliceridemie si lipidograma. 4. Hemoglobina glicozilata. 5. Ionograma sanguina si urinara.

. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie si GH.

7. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i.v. 8. Testul de simulare cu ACTH 1-24.

.. Testele de inhibitie la dexametazona. 1/. Proba de deshidratare.

11. Scintigrama de tiroida, suprarenale, paratiroide. 12. Echografie tiroida, suprarenale, paratiroide, ovare. 13. 1adiografii pentru stabilirea varstei osoase. 14. 1adiografii de oase in patologia endocrina. 15. Tomografie computerizata. 1 . 1,N

17. Punctie biopsie cu ac fin a tiroidei.

18. Imunohistochimie

1.. Spermograma.

2/. Testul Barr, cariotip.

21. Auxologie, curbe de crestere 22. DLA - (densitometria osoasa prin absorbtie duala cu raze L). 23. F1AL 24. Densitometria osoasa cu ultrasunete. 25. 2ctreoscan

BIBLI2G1AFIE

1. MEndocrinologie pentru studenti si rezidentiN, sub redactia Catalina Poiana,Simona Fica, Editura Universitara MCarol DavilaN, 2/15 2. MIndreptar practic de endocrinologieN, Georgescu CE, Editura ,edicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2/13 3. MEndocrinologie. Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrineN sub redactia Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 2//8 4. MNote de curs in EndocrinologieN coordonator Ionela Pascanu, Editura UniversitI Press Tg ,ures, 2/15 5. Harrison's EndocrinologI, 4th Edition, Edited bI J. LarrI Jameson ,cGraw-Hill Education

. Greenspan"s Basic and Clinical EndocrinologI, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores ShobacP, (,cGraw-Hill, 2/11)

7. http:AAwww.endotext.orgA

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

GASTROENTEROLOGIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

Ministerul Sanatatii COMISIA DE GASTROENETROLOGIE

Curricula de rezidentiat

SpecialitateaE GASTROENTEROLOGIE

,enumirea specialitaLii EGASTROENTEROLOGIEAHEPATOLOGIE

C.nținutul specializării : funcționarea normală , diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar( ficat, veziculă biliară,cai biliare și pancreas).Ariile adiționale includ nutriLia Mi deficienLele nutriLi.nale,.nc.l.gia digestivă,prevenirea Mi screeningul b.lil.r digestive -indeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice.

Este o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, indemFnare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implică

Specializarea are ca scop dobFndirea de cunoștințe,indemFnare și comportament conform standardelor europene,astefel încFt să fie capabil să practice autonom gastrenterologia și hepatologia fără supravizare,dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă.

,urata specializării E 5 ani.1ezidentiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire,compatibil cu standardele Europene.Se desfasoara in unitatile medico-sanitare acreditate care au în componenta platoul complet de endoscopie digestiva superioara si inferioara, diagnostica si terapeutica, laborator de ecografie diagnostica si interventioanala,laborator de explorari digestive functionale.

Abilitarea în Endoscopia intervenționala(nivel II),Ecoendoscopie,Hepatologie(TIPS)- transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului CI- de specializare europeană)

Obținerea specializăriiE prin rezidențiat si certificare prin examen desfasurat in centrele de formare acreditate care indeplinesc conditiile mentionate..

Examenul va curprindeE

Evaluarea indeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă(Caietul de rezidențiat-LoP-booP)

1ezidentul trebuie să fi publicat cel putin un articol intr-o revista de Gastroenterolgie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul National ( sau un Congres International) de gsatroenterologie.

Examenul se va desfășura intr-unul din centrele acreditate și va consta din: Proba scrisă din tematica modulelor de ,edicină internă și Gastroenterologie Proba clinică 1 caz clinic din tematica de Gastroenterologie

Proba practică : executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopiieventual cu o menevră terapeutică: hemostază-polipectomie.

Structura m.dulel.r de rezidențiatE

1. Medicină internă 12 luni-anul I 2. UrgenteAATIA 3 luni -anul II

. Onc.l.gie, Hemat.l.gie 2 lunianul II

4. Ec.grafie abd.minalăAImagistică 4 luni - anul II din care E -3 luni-ecografie abdominală: (1 lună ecografie intervențională) -CT, 1,N-1 luna 5. End.sc.pie - 4 luni -anul II-III ( indeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizeaza in anii 3 -5 de rezidențiat ) 6. Gastr.enter.l.gie 31 de luni anul III,IC și C 7. Chirurgie digestiva 2 luni - anul IC 8. Bi.etică 2 săptămFni anul C

La sfârșitul modulelor de Medicina interna,Gastreoterologie I și Gastrenterologie II se va face o evaluarea a cunoțtințelor teoretice.

Baremul activitaLil.r practice :

I. EN,OSCOPIE Endoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii). 2// Tehnici hemostatice (sFngerarări non variceale și variceale). 3/ Colonoscopii totale. 2// 1ectoscopii-sigmoidoscopii. 3/ Polipectomii. 5/ Dilatații cu balon. 1/ PEG. 5 II. ECOGRACIE AB,OMINALĂ 1. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast: 2//

Calificare (,ipl.ma) .btinută prin rezidentiatE

Medic specialist Gastr.enetr.l.gieAHepat.l.gie cu c.mpetenLe înE

Endoscopie digestiva nivel I (cuprinde end.sc.pia diagn.stica superi.ara si inferi.ara,p.lipect.miile si hem.staza end.sc.pica ) si

Ecografie abdominala .

18 aprilie 2/17 Prof.dr.2liviu Pascu

CURRICULA ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIEAHEPATOLOGIE

ANUL IA ME,ICINĂ INTERNĂ

1. MO,ULUL ,E ME,ICINĂ INTERNĂE 12 luniA 1 .ră curs/săptA 0 .re activitate practică TematicaAlecLiil.r c.nferinLăE 48 .re de curs 1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșita cronică, emfizem pulmonar) 2) Astmul bronșic 3) Pneumoniile 4) Pleureziile 5) Cancerul bronșic ) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară 7) Edemul pulmonar 8) Angina pectorală .) Infarctul miocardic 1/) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic) 11) Insuficiența cardiacă 12) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare 13) Glomerulonefritele acute și cronice.Insuficienta renala cronica 14) Pielonefritele acute și cronice 15) Diabetul zaharat. Complicații 1 ) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere 17) Sindromul metabolic. 2bezitate. Hiperlipemii 18) Anemiile 1.) Sindroamele hemoragipare 2/) Poliartrita reumatoidă 21) Colagenozele. Casculite. Boli autoimune Baremul activitățil.r practice. 1. Examenul coprologic. Caloarea diagnostică 2. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor: 3. 1adiologie pulmonară - interpretare: 4. 1adiologia cordului, modificări patologice:interpretare 5. Ecocardiografie - interpretare: . Probe respiratorii interpretare 7. Toracocenteza - efectuare 8. Explorare renală - interpretare Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina interna ANUL IIE ONCOLOGIEA HEMATOLOGIE,ATI,ECOGRACIEAIMAGISTICĂA EN,OSCOPIEA 1 .ră curs/săptA 0 .re act.practică/săpt. 1. MO,ULUL ,E ONCOLOGIE A HEMATOLOGIE Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 8 .re de curs 1) Epidemiologia cancerelor digestive. 2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare 3) ,etode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul in oncologia digestiva 4) Chimioterapia cancerelor digestive. 1adioterapia cancerelor digestive 5) ,etode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie ) Pacientul in stadiul terminal 7) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile 8) Leucemiile acute si cronice .) Limfoamele.B.HodgPin 1/) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile Baremul activității practice 1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei 2. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestivE aprecierea gravității reacțiilor adverse 3. Frotiu de sFnge periferic - efectuare și interpretare 4. Puncție medulară - interpretare 5. Biopsie osoasă (asistare) . Indicațiile transplantului de măduvă - principii 7. Biopsie ganglionară - tehnică, indicații 2. MO,ULUL ,E A.T.I. Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 12 .re de curs 1) Transfuziile de sFnge: metodologie, indicații, riscuri 2) Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament 3) Sindromul insuficienței multiple de organ 4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică 5) Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie ) ,oartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare 7) Prelevarea de organe: criterii de intervenție 8) Tulburările echilibrului acido-bazic .) Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică 1/) Nutriția parenterală 11) ,etodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă 12) Encefalopatia hepatică - principii terapeutice Baremul activității practice 1. Anestezia locală - tehnică 2. ,onitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Calori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sFnge 3. Pulsoximetru - utilizare 4. Defibrilarea și cardioversia 5. Introducerea și poziționarea sondei BlaPemore . Aspirația gastrică 7. Puncția subclavei 8. 2xigenoterapia .. Administrarea aerosolilor 1/. Puncționarea arterei radiale 11. Tehnica anesteziei cu propofol 3. MO,ULUL ,E ECOGRACIE AB,OMINALAAIMAGISTICĂ 4 luni Tamatica lecLiil.r c.nferinLăE 16 .re 1. Ecografia: istoric-principii de realizare 2. Aparaturătipuri de ecografe 3. Ecografia abdominală 4. Anatomia secționala a ficatului-ficatul normal 5. Examinarea pancreasului-semiologia patologiei pancreatice . Explorarea ecografica a intestinului și vaselor 7. Ecografia cu contrast-performanțe,utilizare 8. Ecoendoscopiaprincipii tehnice-condiții de examinare .. Ecoendoscopia: performanțe,puncția ecoghidată, drenaje,stentări 1/. Ecografia intervențională: indicații performanțe 11. Puncția hepatică ecoghidată 12. Drenajul biliar extern 13. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor 14. CT- cu substanță de contrast-protocoale 15. 1,N abdominal - 1 . Colangio-1,N - interpretarea rezultatelor Baremul activităLil.r practice 2. Ecografie abdominalăcunoașterea aparatelor 3. Tehnica examinării 4. ,anevrarea transductorului 5. Comunicarea cu pacientul . Asistaredemonstarea aspectului normal: a. Ficat b. Cezicula biliară c. Pancreas d. Intestine e. Case

7. Examinarea cu contrast-principii 8. Achziția de imagini

.. Buletinul ecografic.

1/. Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare)

11. CT-abdominal,interpretarea rezultatelor: 3/ 12. 1,N-colangio1,N-interpretarea rezultatelor: 2/

4. MO,ULUL ,E EN,OSCOPIE

Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 12 .re de curs

1. Istoricul endoscopiei 2. Gastroscopia:indicații,contraindicații,poziționarea pacientuluiraporturi anatomice 3. Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie 4. Stomacul normal 5. Patologia endoscopică a esofagului și stomacului

. Dilatarea și stentarea stenozelor esofagiene-

7. Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale 8. Scleroterapia și bandarea varicelor esofagiene

.. Polipectomia gastrică-

1/. Colonoscopia-tehnica,indicații, contraindicații

11. Patologia endoscopică a colonului 12. Polipectomiatehnicăindicații,complicații 13. Hemoragiile digestive inferioare 14. Patologia ano-rectala:hemoroizi,fisuri,proceduri endoscopice de tratament Baremul activitaLil.r practice End.sc.pie I 1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-1// 2. ConsimțămFntul informat 3. Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news) 4. Decontaminarea endoscopului-sterilizarea 5. Asistare gastroscopii-colonoscopii-

. Proctoscopia

7. Executare parțială,sub supraveghere de gastroscopii 8. Executare parțialăsub supraveghere-colonoscopii

ANUL IIIA GASTROENTEROLOGIE

1 .ra curs/săptA 0 .re activitate practică N garzi 1. MO,ULUL ,E GASTROENTEROLOGIE I Tematica lecLiil.r c.nferinLă E 44 .re de curs 1) Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia. 2) Principii de prevenție in Gastroenterologie 3) Fiziologia tractului digestiv,secreție,motilitate, absobție 4) 1efluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile 5) Esofagitele. Diverticulii esofagieni ) Esofagul Barrett 7) Disfagia acută 8) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic .) Cancerele esofagiene 1/) Gastritele acute și cronice 11) Helicobacter pIlori 12) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații 13) Inhibitorii pompei de protoni- 14) Tumorile benigne 15) Precancerozele gastrice 1 ) Stenozele pilorice-duodenale 17) Cancerul Gastric 18) Hemoragia digestivă superioară 1.) Sindromul ,allorI Oeiss 2/) SFngerările variceale 21) Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie 22) Diareile acute și cronice 23) Sindromul de malabsorbție 24) Durerea abdominală 25) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. 2 ) Carențe dizaharidazice 27) Boala Ohipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal 28) Infarctul intestinal. Insuficienta arteriala 2.) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice) Baremul activităLil.r practiceE End.sc.pie II .. Endoscopii digestive superioare: 13/ a. polipectomii gastrice: 5-1/ b. hemostază endoscopică la HDS variceale: 1/ c. hemostază endoscopică la HDS nevariceale: 1/ 1/. Colonoscopii: 1// - polipectomii: 2/ 2. Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-1/ . Gastrostomă percutană: 5-1/ 4. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale: - E1CP: 3/ - ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 2/ - protezări biliare,pancreatice,drenaje endoscopice endocavitare- 1/ - ,ucosectomii,disecții submucosale, P2E, 5. Paracenteza-efectuare . Puncție biopsie hepatică percutana(inclusiv ecoghidata)-efectuare cel puțin -5 7. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor Anul IVEMO,ULELEE GASTROENETEROLOGIEA CHIRURGIE 1. MO,ULUL ,E GASTROENTEROLOGIE IIA 46 SĂPTĂMONI 1 .ra curs/saptA 0 .re activitate practicăN garzi Tematica lecLiil.r c.nferinLăA 46 .re de cursE 1. Boala Crohn 2. Colita ulcerativă 3. Patologia functionala digestiva. 4. NSAD- și tunul digestiv 5. Intestinul iritabil. . Incontinența fecală 7. Constipatia 8. ,icrobiomul intestinal .. Polipii colonici. 1/. Polipozele digestive 11. Cancerul colorectal 12. Diverticuloza colonică 13. Suferințele ano-rectale 14. Pancreatitele acute 15. Pancreatitele cronice 1 . Cancerul pancreatic 17. Tumorile endocrine pancreatice 18. Tumorile chistice pancreatice 2. MO,ULUL ,E CHIRURGIE ,IGESTIVAA 2 SĂPTĂMONI Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 8 .re de curs 1. Chirurgia laparoscopica. Principii.Tehnica. Indicatii 2. Chirurgia esofagului 3. Cardio-miotomia. Procedee antireflux 4. Chrurgia stomacului (ulcer,cancer, chirurgia bariatrica) 5. Chirurgia bilio-pancreatica . Chrurgia colonului 7. Infarctul intestino-mezenteric 8. Patologia ano-rectală Baremul activităLil.r practice 1. Anestezia localătehnică-riscuri-coplicații 2. Incizia abdomină 3. Sutura plăgilor abdominale 4. Asistare la intervențiile chirugicale abdominale 5. Asistare chirurgie laparoscopică . Tehnici chirurgicale anorectale-asistare ANUL VE GASTROENTEROLOGIE IIIA BIOETICĂ 1. MO,ULUL ,E GASTROENTEROLOGIE IIIA46 SĂPT Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 46 .re de curs 2. Sindromul icteric 3. Litiaza biliară. 4. Sindromul postcolecistectomie 5. Colecistitele. . Angiocolitele acute 7. Icterele familiale 8. Hepatitele medicamentoase .. Hepatitele cronice virale B, 1/. Hepatita virală C, 11. Hepatita autoimună 12. Ficatul gras. 13. Steato-hepatita non alcoolica (NASH) 14. Patologia hepatică alcool - indusă 15. Cirozele hepatice. 1 . Complicațiile cirozelor hepatice 17. Ascita, peritonita bacteriană spontană, 18. Hemoragiile variceale, 1. . Encefalopatia hepatică 2/. Sindromul hepatorenal 21. Cancerul hepatic 22. Cancerul căilor biliare 23. Tumorile benigne ale ficatului 24. Transplantul hepaticindicatii, urmarirea post transplant 25. Peritonitele acute și cronice. 2 . TBC peritoneal. 27. ,esangioamele 28. Suferințele digestive de origine vasculară 2. . Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații 3/. Hemoragiile variceale 31. TIPS 32. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, 33. Boala Oilson, deficitul de alfa 1-antitripsină, 34. Hemocromatoza deficitul de G4. MO,ULUL ,E BIOETICAE2 săptămFni Tematica cursurilor conferință: 2 ore 1. Pacientul digestiv in faza terminală.Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi. 2. Paliația în gastroenterologie: indicații, beneficii, riscuri. 18 aprilie 2/17 Presedintele C.misiei de Gastr.enetr.l.gie Pr.f.dr Oliviu Pascu MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SANATATII DIRECTIA GENERALA RESURSE UMANE SI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGATIRE 1N SPECIALITATEA GERIATRIE SI GERONTOLOGIE Toate drepturile privind publicarea si difuzarea acestei lucrari apartin Ministerului Sanatatii UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA" BUCUREȘTI DEPARTAMENTUL 5 Facu l tatea de Medicină Generală Disciplina Geriatrie și Gerontologie -Sp Univ. de Urgența Elias G ERlf\ p L. UI lATALJ ,,.. CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA GERIATRIE SI GERONTOLOGIE Profesor Dr Luiza Spiru UMF Carol Davila - Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie Spital Clinic de Urgenta Elias Presedintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sanatatii 1.1. DEFINIȚIE: Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. 1.2. DURATA TOTALĂ : 5 ANI Curricula prevede un număr de 250 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 100 de orede studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit= 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.31.STRUCTURA GENERALĂ 1.3. I. I.Structura stagiilor de pregătire: Geriatrie și Gerontologie • Geriatrie - Gerontologie stagiu initial 2 ani și 6 luni

12luni

• Geriatrie 18luni: Conceptul de Reabilitare Geriatrica 6luni Medicina celor 3 "P": Predictiva, Preventiva, Personalizata (Medicina Longevitatii Active) 3luni Managementul de caz 3luni Stagiul clinic de pregatire finala 6luni Stagii complementare 2 ani și 6 luni • Cardiologie 6 luni • Neurologie 6 luni • Gerontopsihiatrie 6 luni • Hematologie 1 luna • Urologie 1 luna • Ecografie 2 luni • Neuroimagistica 1 luna • Bio- Etică 1 lună • Recuperare, medicină fizica și balneologie 6 luni

1.3.1.2.Durata stagiilor și succesiunea în timp:

• 12 luni (1 an) - stagiul de bază geriatrie și gerontologie • 30 luni (2 ani si 6 luni) - stagii complementare • 18 luni (1 an si 6 luni)- stagii de specialitate geriatrie si gerontologie

1.3.2. STRUCTURA DETALIATĂ 1.3.2.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor socialadministrative, prezentare la spital și clinica repartizată, stabilirea planului de activitate. 1.3.2.2. Stagii complementare: 30 luni (2 ani si 6 luni) 1.3.2.2.1. GERIATRIE - GERONTOLOGIE STAGIU INIT/AL -12/uni (200 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Gerontologie - definitie, istoric. 2. Gerontolgie sociala - date epidemiologice la varstnici, perspective de viitor in gerontologie. 3. Gerontologie sociala - legislatia privind protectia varstnicului la domiciliu, spitalizat sau institutionalizat. 4. Teoriile imbatranirii. 5. Mecanismele celulare, structurale si metabolice specifice imbatranii fiziologice. 6. Imbatranirea fiziologica la nivel celular, tisular, metabolic, aparat si sistem . 7. Geriatriedefinitie, istoric. 8. Principii geriatrice de baza - clinice: afectiuni caracteristice varstnicului. 9. Principii geriatrice de baza -paraclinice de screening si diagnostic: teste biologice, imagistice, genetice.

1O. Evaluarea geriatrica multidimensionala - prezentarea detaliata a foii de observatie geriatrica.

11. Evaluarea geriatrica multidimensionala - teste psihometrice (Mini Mental Status Examination, Testul Orologiului, Tinetti static si dinamic, Activity daily Living , Instrumental of Activity Daily Living, fluent verbal de litera si de grup semantic, scala depresiei Yessavage forma scurta, scor Hatchinski, Mini Nutritional Assesment, Figura Rey, testul Grober-Buschke, Zarid burden interview ). 12. Evaluarea statusului social al pacientului geriatric. 13. Patologie aparatului respirator la varstnic: • Rino-sinuzite acute si cronice . • Faringite acute si cronice • Traheo-bronsite acute. • Bronsite cronice. • Bronhopneumopatie cronica obstructive. • Bronsiectazii. • Pneumonii virale, bacteriene, fungice. • Cancer bronho-pulmonar. • Supuratii pulmonare. • Pleurezii. Pahipleurite. • Tuberculoza pulmonara. • Astmul bronsic. • Insuficienta respiratorie acuta si cronica. • Sindromul de detresa respiratorie acuta. • Sindromul de apnee in somn. • Urgente respiratorii. 14. Patologia aparatului cardiac la varstnic: • Ateroscleroza sistemica. • Hipotensiunea arteriala • Hipertensiunea arteriala. • Boala cardiaca ischemica: angina pectorala stabila si instabila si infarctul miocardic acut • Tulburari de ritm si conducere la varstnic • Insuficienta cardiaca • Arteriopatie obiteranta membre inferioare. • Insuficienta venoasa profunda. • Boala varicoasa la varstnic. • Trombozele venoase profunde si superficiale. • Cord pulmonar cronic. • Valvulopatii. 15. Patologia aparatului digestiv la varstnic: • Tulburari de masticatie. • Tulburari de deglutitie . • Boala de reflux gastro-esafagian . • Hernia hiatala. • Ciroza hepatica. • Gastrite acute si cronice. • Ulcerul gastro-duodenal. • Cancerul gastric. • Patologia ischemica digestiva: infarctul mezenteric si angiodisplazia intestinala . • Hepatite cronice la varstnic. • Pancreatita acuta si cronica. • Colecistopatii. Afectiuni coledociene. • Afectiuni digestive post-operatorii. • Formatiuni tumorale la nivelul aparatului digestive: esofag, stomac, colon, rect. • Rectocolita ulcero-hemoragica. • Tulburarile de transit: constipatia si diareea. • Diverticuloza digestiva. • Boala hemoroidala. 16. Patologia renala la varstnic: • Infectiile urinare joase si inalte • Insuficienta renala acuta si cronica. • Retentia acuta si cronica de urina. • Uropatia obstructive. • Adenomul si cancerul de prostate. • Incontinenta urinara. • Tulburari de dinamica sexuala la varstnic. 17. Patologia hematologica la varstnic: • Sindroamele anemice. • Leucemiile acute si cronice. • Limfomul malign. • Mielomul multiplu. • Coagulopatii. • Terapia antiagreganta si anticoagulanta. 18. Patologia reumatica la varstnic: • Poliartrita reumatoida. • Polimialgia; Arterita cu celule gigante. • Guta. • Boala artrozica. • Colagenoze; Lupus. • Vasculite sistemice. • Patologie post-traumatica. • Spondiloartropatii. 19. Urgente in geriatrie: dispnee acuta, durere toracica, accident ischemic tranzitor, coma hiposi hiperglicemica, vertij, sincopa, delirul acut, crizele comitiale, hematuria.

Baremul activitatilor practice:

1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri 2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri 3. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri 4. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic pentru afectiunile prevăzute în tematică: 30 cazuri 5. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri 6. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri 7. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri 8. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului- 100 cazuri

1.3.2.2.2 CARDIOLOGIE-6 luni, (100 ore)

Tematica lecțiilor conferință

• Edem pulmonar acut : • Angina instabila. • Infarctul miocardic acut. • Hipertensiunea pulmonară . • Hipertensiunea arteriala primara si secundara. • Urgente hipertensive. • Trombembolismul pulmonar . • Șocul cardiogen • Sincopa. • Moartea subită • Miocardite • Cardiomiopatii • Pericardite • Tumorile cardiace • Valvulopatii. • Tulburari paroxistice de ritm cardiac. • Ischemia acuta de membre. • Disecția de aortă • Endocardite • Indicatii și tratamente chirurgicale în boli vasculare • Urmărirea bolnavilor protezați valvular.Patologia secundara protezarii valvulare. • Indicații și tratament invaziv și chirurgical al cardiopatiei ischemice

Baremul activităților practice

1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri 2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri 3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri 4. Test de efort - interpretare: 20 cazuri

1.3.2.2.3. NEUROLOGIE - 6 luni, (100 ore)

Tematica lecțiilor conferință

1. Cefalee. 2. Alterările stării de conștiență la vârstnici 3. Sindromul vestibular. 4. Particularități ale AVC ischemice la vârstnici a. Etiologice b. Clinice c. Imagistice d. Evolutive ( inclusiv aspecte ale potentialului neurorecuperator ) e. Terapeutice 5. Sindromul de lob frontal, parietal, occipital, temporal. 6. Sindroamele extrapiramidale si parkinsonismul la varstnic. 7. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici 8. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici 9. Neuroinfecțiile la vârstnici 10. Procesele expansive intracraniene la vârstnici 11. Polineuropatiile. 12. Sindromul miastenie. 13. Afectiuni ale sistemului nervos autonom. 14. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici

Baremul activităților practice

1. Examenul fundului de ochi - 20 cazuri 2. Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri 3. Examenul ultrasonografie al circulației cervico-cerebrale - 20 cazuri 4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară- 20 cazuri 5. Electroencefalografia.Montajul EEG și interpretarea uzuală-20 cazuri 6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazun 7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 30 cazuri 8. Potențiale evocate 15 cazuri

1.3.2.2.4. PSIHOGERIATRIE - 6 LUNI, (100 ore)

Tematica lecțiilor conferință

1. Abordarea pacientului geriatric 1.1. Psiho-geriatrul 1.2. Evaluare geronto psihiatrică 1.3. Asistentul specializat 2. Principii clinice de evaluare 2.1. Abordarea pacientului vârstnic 2.2. Evaluarea pacientului psihogeriatric 2.3. Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale 2.4. Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric 2.5. Neuroimagistica pacientului vârstnic 2.6. Evaluarea neuropsihologică 2.7. Demența 2.8. Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală

3 Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic 3.1 Psihoterapia 3.2 Farmacoterapia 3.3 Terapia electroconvulsivantă la vârstnic 3.4 Spitalizarea și îngrijirea paliativă 3.5 Spiritualitatea și psihogeriatria 3.6 Valențe etice în psihogeriatrie 4 Tulburări Psihiatrice 4.1 Tulburări de memorie 4.2 Demența de tip Alzheimer 4.2.1 Definiție, criterii de diagnostic 4.2.2 Perspectiva epidemiologică 4.2.3 Diagnostic diferențial față de demența non-Alzheimer 4.2.4 Evaluare neuropsihologică 4.2.5 Imagistica structurală 4.2.6 Imagistica funcțională 4.2.7 Teste electrofiziologice 4.2.8 Biomarkeri 4.2.9 Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale 4.2.10 Managementul medicoterapeutic al DA 4.2.11 Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale 4.2.12 Stadiul clinic moderat-lejer și moderat 4.2.13 Îngrijirea pacientului cu formă severă de DA 4.2.14 Stadiul terminal 4.2.15 Comorbidități și abordarea lor 4.2.16 Managementul simptomatologiei psihiatrice 4.2.16. llnstituționalizarea 4.2.16.2Îngrijitorul și calitățile lui 4.2.16.3 Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului 4.2.16.4 Consilierea familială 4.2.16.5Legislație 4.2.16.6Suport comunitar 4.3 Demența Vasculară 4.4 Demența cu Corpi Lewy 4.5 Demența frontotemporală 4.6 Delirium 4.7 Depresia 4.8 Tulburarea afectivă bipolară 4.9 Suicidul 4.1 O Psihozele vârstnicului 4.11 Anxietatea 4.12 Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic 4.13 Tulburări somatoforme 4.14 Tulburări de somn 4.15 Sexualitatea și tulburările sexuale la vârstnic 4.16 Pacientul vârstnic cu declin intelectual 5 Afecțiuni psihiatrice asociate 5.1 Agitația psihomotorie asociată demenței 5.2 Depresia și anxietatea asociate demențelor 5.2.1 Anxietatea la vârstnici 5.2.2 Atacul de panică 5.2.3 Fobiile 5.2.4 Stressul post-traumatic 5.2.5 Tulburarea obsesiv-compulsivă 5.2.6 Etiologia anxietății în demențe 5.2.7 Tratament 5.2.8 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu anxietate 5.2.9 Evoluție 5.2.1 O Prognostic 5.3 Psihoze induse iatrogenie la pacientul vârstnic 5.4 Demența Parkinsoniană 6 Disfuncția motorie indusă de tratamentul neuroleptic 7 Îngrijirea pacientului psihogeriatric cu durere persistentă 8 Apatia.

Baremul activităților practice

1. Evaluare Geriatrica Standardizata. 2. Evaluare clinica si metode de investigatie psiho-geriatrica (bateria geronto-psiho­ geriatrica)

1.3.2.2.5.HEMATOLOGIE-l luna (20 ore)

Tematica lectiilor de conferinta:

1. Anemiile feripirive. 2. Anemia megaloblastica 3. Anemiile hemolitice. 4. Anemiile din bolile cronice. 5. Trombocitopenii. 6. Leucemii acute. 7. Leucemiile cronice. 8. Leucopenia si agranulocitoza. 9. Limfoamele Hodkin si Non-Hodkin. 1O. Mielomul multiplu.

11. Sindromele mielodisplazice. 12. Sindrome mieloproliferative. 13. Coagulopatii. 14. Coagulare intravasculara diseminata.

Baremul activitatilor practice:

1. Interpretarea rezultatelor hematologice - 50 buletine 2. Interpretare frotiu periferic - 20 buletine 3. Punctie biopsie sternala/creasta iliaca - 5 buletine

1.3.2.2.6. UROLOGIE -1 luna (20 ore):

Tematica lectiilor de conferinta:

1. Retentia acuta de urina 2. Retentia cronica de urina 3. Incontinenta urinara 4. Hiperplazia benigna de prostata 5. Cancerul de prostata 6. Tulburari de dinamica sexuala 7. Infectiile tractului urinar 8. Patologie post-traumatica si post-interventionala la varstnic. Baremul activitatilor practice: 1. Montare sonda urinala la femeie si barbat - 10 sondaje 2. Interpretare rezultate de laborator urologie - 50 buletine 3. Punctie supra-pubiana- 2 manevre. 4. Uro-flow-metrie - 5 teste. 5. Teste de screening pentru adenom/cancer de prostata - 10 buletine. 1.3.2.2. 7. ECOGRAFIE - 2 luni (40 ore) Tematica lectiilor de conferinta: 1. Notiuni introductive prinind ultrasonografia 2. Ecografie ficat 3. Ecografie colecist 4. Ecografie cai biliare 5. Ecografie pancreas 6. Ecografie splina 7. Ecografie rinichi bilateral 8. Ecografie vezica urinara 9. Ecografie prostata 1O. Ecografie genitala 11. Ecografie san 12. Ecografie parti moi 13. Ecografie tiroidiana 14. Principii de baza in eco-tomodensitometria doppler carotidian si vase periferice. Baremul activitatilor practice: 1. Interpretare buletine de analiza ecografie abominala - 50 buletine 2. Interpretare buletine de analiza ecografie pelviana - 50 buletine 3. Interpretare buletine de analiza ecografie san - 1O buletine 4. Interpretare buletine de analiza ecografie tiroidiana - 10 buletine. 1.3.2.2.8.NEUROIMAGISTICA -1 luna (20 ore) Tematica lectiilor de conferinta: 1. Computer tomografia cerebrala 2. Angio-RMN cerebral 3. SPECTcerebral 4. Angio-RMN cerebral cu volumetrie hipocampica Baremul activitatilor practice: 1. Interpretare buletine computer-tomografie cerebrala - 20 buletine 5. Interpretare buletine Angio-RMN cerebral - 20 buletine 1.3.2.2.9.BIOETICA -1 luna (20 ore) Tematică de curs I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Patemalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VIL Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică X. Metodologia cercetarii clinice cu implicarea pacentului varstnic. 1.3.2.2.1 O.RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE - 6 LUNI ( 200 ORE) Tematica lecțiilor conferință 1. Principii de reabilitare in patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. 2. Principii de reabilitare post-accident vascular cerebral. 3. Principii de reabilitare in sindroame algice regionale. 4. Principii de reabilitare in spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos) . 5. Principii de reabilitare in afectiuni cardiovasculare. 6. Principii de reabilitare in afectiuni respiratorii. 7. Principii de reabilitare in afectiuni post-traumatice: fracture, entorse, subluxatii. 8. Principii de reabilitare in afectiuni ale partilor moi: tendoane, ligamente, muschi. 9. Principii de reabilitare in afecțiuni reumatismele secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic . 1 O. Principii de reabilitare in polineuropatii si 11. Principii de reabilitare in afectiuni de nervi periferici 12. Principii de reabilitare in afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.) 13. Obiective în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin mijloacele balneo­ kinetofiziatrice. Principii fundamentale. Baremul activităților practice 1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare) 2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicatii 3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare) 4. Teste funcționale neuro-musculare : viteza de conducere, curba I/t: 1 O examene (interpretare). 1.3.2.2.11. CONCEPTUL DE REABILITARE GERIATRICA-6 luni (200 ore) L Principii de baza in reabilitarea geriatrica 1. Abordarea pacientului geriatric 1.1. Definirea conceptului de calitate a vietii in cazul pacientului geriatric 1.2. Evaluarea geriatrica standardizata 1.3. Teste screening cu valoare predictive aplicabile pacientului varstnic 2. Principii de reabilitare geriatrica 2.1 Principii generale 2.2 Particularitati terapeutice la varstnic 2.3 Abordare multidisciplinara 2.4 Principii ale noilor tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 3. Farmacologia clinica 3.1. Bazele farmacokineticii si farmacodinamiciii geriatrice 3.2. Toxicitatea medicamentelor la pacientul geriatric 3.3. Polipragmazia 4. Principii de abordare a pacientului geriatric ce necesita îngrijire medicala îndelungata 4.1. Institutionalizarea 4.2. Ingrijitorul 4.3. Consilierea familiala 4.4. Ingrijirea pacientului terminal 4.5. Principii etice si legale in serviciul geriatric 4.6. Suportul social 5. Notiuni de nursing in reabilitarea geriatrica 6.Anestezia la pacientul geriatric 7. Managementul peri si postoperator la pacientul geriatric 7.1. Evaluarea riscului chirurgical la pacientul geriatric 7.2. Prevenirea complicatiilor preoperatorii 7.3. Prevenirea complicatiilor postoperatorii 7.4. Tulburari cognitive cu debut acut postoperator 8. Managementul durerii la pacientul geriatric 8.1. Principiile OMS privind calmarea durerii 8.2. Factorii care influenteaza perceptia durerii.Conceptul de durere totala 8.3. Evaluarea durerii 8.4. Tipuri de durere la pacientul geriatric 8.5. Strategii analgezice cu particularitate la varstnic 8.6. Aspecte psihologice,spirituale si sociale in abordarea diferitelor tipuri de durere IL Managementul sindroamelor geriatricemasuri de reabilitare geriatrica integrate 1. Declinul cognitiv 1.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 1.2 Evaluare integrata 1.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 2. DEPRESIA SI ANXIETATEA 2.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 2.2 Evaluare integrata 2.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 3. TULBURARILE SENZORIALE 3.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 3.2 Evaluare integrata 3.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 4. CADERI 4.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 4.2 Evaluare integrata 4.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 5. TULBURARILE DE ECHILIBRU SI MOBILITATE 5.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 5.2 Evaluare integrata 5.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 6. TULBURARI GENITO-URINARE- INCONTINENTA URINARA 6.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 6.2 Evaluare integrata 6.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 7. CONSTIPATIA, SINDROAMELE DIAREICE SI INCONTINENTA DE MATERII FECALE 7.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 7.2 Evaluare integrata 7.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 8. TULBURARILE DE SOMN 8.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 8.2 Evaluare integrata 8.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 9. OSTEOPOROZA 9.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 9.2 Evaluare integrata 9.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 10. SINDROMUL DE IMOBILIZARE- ESCARELE 10.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 10.2 Evaluare integrata 1O.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 11. MALNUTRITIA 11.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 11.2 Evaluare integrata 11.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 12. INFECTULE 12.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 12.2 Evaluare integrata 12.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 13. TULBURARI HIDRO-ELECTROLITICE SI ALE TERMOREGLARII 13.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 13.2 Evaluare integrata 13.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 14. POLIFARMACOLOGIA 14.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 14.2 Evaluare integrata 14.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 15. ETICA SI DEZVOLTARE SOCIALA 1.3.2.2.12. MEDICINA CELOR 3"P" - 3 luni (100 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Concept - descriere. 2. Provocarile legate de standardizare versus individualizare. 3. Medicina integrate - concept, descriere. 4. Medicina centrata pe pacient - principia, concept, perspectiva. 5. Medicina individualizata - holistica si integrative in serviciile de sanatate. 6. Medicina personalizata si semipersonalizata bazata pe profilul individual al pacientului. 7. Medicina de precizie, personalizare si individualizata. 8. Educatia integrata in medicina de precizie. 9. Interpretarea rezultatelor in testele implicate in medicina de precizie. 10. Analiza datelor si integrarea. 11. Mecanisme patogene multifactoriale. 12. Protectia datelor. 13. 3 PM in cancer. 14. 3PM in boli cardiovasculare. 15. 3PM in diabetul zaharat. 16. 3PM in bolile neurodegenerative. 17. Epigenetica - factorii de risc individuali. 18. 3PM in medicina regenerativa. 19. 3PM in medicina sportiva si well-being. 20. Medicina transloctionala - puntea dintre 3PM si implementarea practica a principiilor ei. 21. E-Health Care si solutii inteligente, innovative, cost-eficiente. 22. Medicina de laboratorfactor decisiv in implementarea 3PM. 1.3.2.2.13. MANAGEMENTUL DE CAZ - 3 luni (l00ore) Tematica lecțiilor conferință I .Cazuri clinice in geriatrie 2. Conceptul de piramida a diagnosticelor Baremul activităților practice 1. Prezentare cazuri clinice geriatrie - 50 cazuri 2. Piramida de diagnostic - concept actual al medicinei geriatrice - 50 cazuri 1.3.2.2.14. STAGIU CLINIC DE PREGATIRE FINALA -6 luni (200ore) Tematica lecțiilor conferință (400 ore) 1. Patologia sistemului endocrin la varstnic: • Hipotiroidismul. • Hipertiroidismul. • Sindromul Cushing. • Menopauza. • Andropauza. • Osteoporoza. • Osteomalacia. • Boala Paget a osului. • Dislipidemiile. • Hiperuricemia. • Obezitatea. • Diabetul zaharat. 2. Afectiuni dermatologice la varstnic: • Prurit. • Infectii cutanate. • Dermatite. • Psoriazis. • Leziuni ulcerative. • Cancerul cutanat. • Boli venerice. • Zona Zoster. 3. Patologia ginecologica la varstnic: • Vulvo-vaginite. • Fibrom uterin. • Cancer: ovar, col uterin, corp uterin. • Prolaps genital. • Urgente ginecologice in geriatrie. • Cancerul mamar. 4. Terapia "Aslan". 5. Interventii anti-aging. Baremul activitatilor practice: 9. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri 1O. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri 11. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri 12. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic pentru afectiunile prevăzute în tematică: 3 O cazuri 13. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară , periarticulară: 20 ca z uri 14. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri 15. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri 16. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri 17. Efectuare garzi. GERIATRIE SI GERONTOLOGIE SANI STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINTA GERIATRIE-GERONTOLOGIE (I.I) CARDIOLOGIE (I.2) NEUROLOGIE (I.3) GERONTOPSIHIATRIE (I.4) HEMATOLOGIE (I.5) UROLOGIE (I.6) ECOGRAFIE (I.7) NEUROIMAGISTICA (I.8) BIO-ETICA (I.9) RECUPERARE, MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE (I.1 O) CONCEPTUL DE RABILITARE GERIATRICA (I.11) 12 luni 6 luni 6 luni 6 luni 1 luna 1 luna 2 luni 1 luna 1 luna 6 luni 6 luni MEDICINA CELOR 3 "P": PREDICTIVA, PREVENTIVA, PERSONALIZATA (MEDICINA LONGEVITATII ACTIVE) (I.12) 3 luni MANAGEMENTUL DE CAZ (I.13) 3 luni STAGIUL CLINIC DE PREGATIRE FINALA (I.14) 6 luni ANULJ ANUL II ANUL III ANUL/V ANUL V STAGIUL 1.1 1.2, 1.3 1.4, 1.5, 1.6, 1.7, 1.8,1.9 I 10, 1.11 1.12, 1.13, 1.14 BIBLIOGRAFIE 1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck & comp.,Whitehouse Station N.J.,2000, Editia a X-a 2. Spiru L, Romosan I, Caraba Al., Timar L.- Geriatrie, vol.I, Ed. Solness, Timișoara, 2002 3. Spiru L., I Romosan - Geriatrie, vol.II, Ed. Solness, 2002 4. Spiru L, Romosan I ,Geriatrie-Tratat, Editura „Ana Aslan Intl Academy of Aging, București", 2004 5. Prada C. - Geriatrie și Gerontologie,vol.I, Ed. Medicală, Buc. 6. Alexa, I.D. - "Geriatrie Clinică", ediția a II-a, Editura "Gr.T.Popa" U.M.F. Iași, 2006 7. Alexa, I.D. - "Geriatrie Clinică", ediția a II-a, Editura "Gr.T.Popa " U.M.F. Iași, 2006 8. Howard M. Fillit, MD, Kenneth Rockwood, MD, FRCPC and John B Young, MD - Brocklehursfs Textbook of Geriatric Medicine and Gerontology, 8th Edition, Elsevier, 2016 9. Șușan, L.M. - "Semiologie Medicală Geriatrică", Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003 10. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Caiet de observație pentru pacienții cu Boala Alzheimer, Prima Ediție, Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2000 11. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset- Caiet de observatie pentru pacientii cu Boala Alzheimer, Editia a II-a, , Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2000 12. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Teste Clinice pentru Boala Azlheimer,, Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2001 13. Hurjui Jan - Geriatrie Selectivă, vol. I-II , Ed. Tipo Moldova, 2002 14. Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa- Bolile cardiovasculare la varstnic; Editura Polirom, 2015, ISBN: 978-973-46-5229-7. 15. Donca, V. - "Hipertensiunea arterială la vârstnici", Editura Casa Cărții de Știință, Cluj­ Napoca, 2008 16. Florin Dumitru Mihaltan, Ruxdandra Ulmeanu- Algoritm de terapie in Pneumologie; Editura Medicala, Bucuresti, 2016. 17. Codrut Sarafoleanu- Tulburarile respiratorii in somn; Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2016; ISBN: 973-27-2647-1. 18. Carmen Ginghina (sub redactia) - Compendiu de Terapie a Bolilor Cardiovasculare, Editura Medicala, Bucuresti, 2016; ISBN:978-973-39-0816-6. 19. Gherasim Leonida (sub red.) - Medicina Internă, vol.I (1995), vol.II (1996), vol.III (1999),vol. IV, Ed. Medicală, Bucuresti. 20. Gherasim Leonida (sub redactia) - Medicina Internă, vol.III- Bolile aparatului digestiv (1999), vol. IV- Bolile aparatului renal (2002), Editura Medicală, Bucuresti. 21. Gherasim Leonida, Ioan Alexandru Oproiu (sub redactia)- Actualitati in Medicina interna; Editura Medicala, Bucuresti, 2015; ISBN: 978-973-39-0784-8. 22. Delia Mut Popescu - Hematologie, editia a doua, Editura Medicală, Bucuresti, 2003. 23. Constantin Dumitrache (sub redactia)- Endocrinologie clinica, editia a treia, revizuita; Editura National, Bucuresti, 2012. 24. J. Larry Jameson, Harrison- Endocrinologie, editia in limba romana; Editura All, Bucuresti, 2011. 25. Petrache Vartej,Ioana Vartej,Catalina Poiana-Ginecologie endocrinologica,editia a Iva,Editura All,Bucuresti,2014,ISBN 978-606-587-5. 26. Hauser SL ( editor) - Harrison's Neurology in Clinica! Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill, Medical, New York, 201 O 27. Bajenaru Ovidiu (sub redactia)- Ghiduri de diagnostic si tratament in neurologie, editia a doua, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 2014. 28. Allan H. Ropper, Martin A. Samuels- Adams and Victor's Principles ofNeurology- Ed. McGraw Hill Professional, 2014. 29. Dubois B. et al - ,,Revising the definition of Alzheimer's disease: a new lexicon", The Lancet Neurology, 2010, 9 (11); 1118 -1127 30. Mihai Lucan, Irinel Popescu, Gabriel Ciuce- Tratat de chirurgie- Urologia, volumul I; Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007; ISBN: 978-973-27-1579-6. 31. Sinescu I. (sub red.) - Urologie Clinică, Ed. Medicală Amaltea, 1998 32. Florin Tudose, Catalina Tudose, "Psihiatrie in practica medicala", Ed. Infomedica 2007. 33. Randall Braddom- Medicina fizica si de Reabilitareeditia in limba romana, Bucuresti, 2015. 34. Gelu Onose, Recuperare, Medicina si Balneoclimatologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2008; 35. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicina fizica si Recuperare, Ed. Universitara "Carol Davila" Bucuresti 1998; 36. Luiza. Spiru, I. Romosan, A. Ciocalteu, Gerontonefrologie, Ed. Teora, 1998 37. Luiza. Spiru, I. Romosan, I.C. Sinescu, I. Popescu, Gerontogastroenterologie, Ed. Teora, 1999 38. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Teste Clinice pentru Boala Azlheimer, Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2001 39. Luiza Spiru, Ioan Romosan Interdisciplinaritatea bolilor renale s1 digestive, Ana Aslan Intemational Academy of Aging, 2004 40. Luiza Spiru - Managementul bolilor de memorie - Ghid practic, 2006, - ISBN 973 -8611- 4-4-2006 41. Luiza Spiru - Scale specifice de evaluare si diagnostic de specialitate, traduse si adaptate in limba romana; Brain Aging Intemational Journal - editie in limba romana, ISSN 1582- 8360: Testul MMSE (Mini Mental State Examination), Testul OROLOGIULUI, Scorul activitatilor vietii cotidiene (ADL), Scorul IADL al activitatilor curente, SIB (Severe Impairment Batery), NPI (Neuropsychiatric Inventory), ZARIT : Evaluarea sarcinii ajutorului principal, Scorul riscului vascular HATCHINSKI, Evaluarea echilibrului static si dinamic in timpul mersului: Proba Tinetti, Test de fluenta verbala, Clinica! Global Impression (CGI). 42. Luiza Spiru, Ileana Turcu, EB. Palmore, F Whittington, SR. Kunkel eds - Actual coordinates of the research on aging in Romania,: The International Handbook on Aging, Third Edition, EB. Palmore, F Whittington, SR. Kunkel eds., Praeger Publishers, Connecticut, SUA, 2009 43. Ghid de practică medicală pentru specialitatea Geriatrie Gerontologie si anexele sale, Evaluarea geriatrica si Foaia de consult geriatric, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii Nr. 1454 / 30.11.2010 44. Curriculum si Syllabus de Medicina Geriatrica-Gerontologica si Psihogeriatrie pentru Specialitatea Medicina de Familie, Conform Decizie Comisia Nationala de Geriatrie Gerontologie a MS, 2011 45. Ghid de buna practică în Ingrijirea la domiciliu și Case Rezidențiale, Conform Decizie Comisia Nationala de Geriatrie Gerontologie a MS, 2011 46. Ioan Romosan, Iosif A. Szucsik, L. Spiru;- Gerontologie 1998, editia a 2-al. Alexa, L. Spiru, V. Donca - Actualitati in geriatrie;, Ed Gr. T. Popa, U.M.F. Iasi, 2011 47. Luiza Spiru, Prevalence of co-morbidities in mild cognitive impairment (MCI) patients - a Romanian descriptive study, 8 th Intemational Springfield / Montreal Symposium on Advances in Alzheimer Therapy, 2004, Montreal, Canada; Neurobiology of Aging, ISSN: 0197- 4580, Vol: 25, Issue 2, Pg: S313-S313, Data: 2004-2007 48. Luiza Spiru - Predictive, Preventive and Personalised Medicine in Neurodegenerative Diseases: The European Association for Predictive, Preventive and Personalised Medicine World Congress (EPMA); 15-18 septembrie 2011, Bonn, Germania. Specialised Session. 49. Olga Golubnitshaja "Advances in Predictive, Preventive, Personalised Medicine", Ed. Springer ISSN:2211-3495. 50. EPMA as the European Coordinator in the field of Predictive, Preventive & Personalised Medicine, http://www.epmanet.eu/index.php/about-- □ epma/european­ -□ coordination 51. Luiza Spiru - BRAINAGING Syllabus si Curriculalnstruire în noile tehnologii medicale și perfecțtionare pentru medicii si asistentii medicali din ambulatorii de specialitate și spitale în Brain•• □ Aging, Proiect BRAINAGING, POSDRU/81/3.2/S/46975, 2010--D2013 52. Luiza Spiru et al - Perpetua! Transitions in Romanian Healthcare. Healthcare Overview: New Perspectives, Advances in Predictive, Preventive and Personalised Medicine Series, V. Costigliola (ed.), Springer Science &Business Media Dordrecht, pp.4--019; 2012. 53. Luiza.Spiru - Report from the EU BRAINAGING project first outcome. European Alzheimer's Disease Consortium EADC,5-- □ 6September2011,The Hague, Netherlands. 54. Luiza.Spiru - Predictive, Preventive and Personalised Medicine in Neurodegenerative Diseases. The European Association for Predictive, Preventive and Personalised Medicine World Congress (EPMA).15--C18September2011,Bonn,Germania.Specialised Session. Profesor Dr Luiza Spiru UMF Carol Davila - Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie Spital Clinic de Urgenta Elias Presedintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sanatatii EPMA - National Representative (www.epmanet.eu) tel/fax: +4021 312 46 96 mobile: +40724 232 899 e-mail: lsaslan@brainaging.ro e-mail: spiru@epmanet.eu UNIVER ITATEA OE MEDICINĂ fARMACIF " ROL DAVILA" Bucui sn Dl:P/\RTIIMENTUL 5 Facultateo de Med,cinh Generalii O,sn l,na Gtnatne $1 Gerontolog, . --...:;J. :;. . P ...:. U ";.:;.:'v de U rgenra Elias www.brainaging.ro anaaslanacademy.ro MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE

Definiția specialității:

Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialiști în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge„ maligne si nonmaligne și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12 MODULUL 1 Cunostiinte generale; Hematopoieza NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână MODULUL 2 Sindroamele anemice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 3 Boli hematologice maligne NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 18 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 4 Medicina interna NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 9 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 5 Hematologie de laborator NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 6 Neurologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 luna ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 7 Boli infectioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 luna ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 8 Hemobiologie si hematologie transfuzionala NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 6 saptamani ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 9 Bioetica NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 saptamani ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 10 Transplant de celule stem hematopoietice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 11 Tulburari de coagulare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 12 OPTIONALE (ATI„ hematologie de laborator„ hemobiologie si hematologie transfuzionala} NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 8 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Total ore pregătire teoretică 546 Total ore pregătire practică 5040 FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIE a} Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii„ specifice Hematologiei b} Deprinde abilități de diagnostic in bolile hematologice maligne si nonmaligne c} Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne si nonmaligne. d} Asistă și contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei . e} Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice. f} Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional. g} Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferințe etc}. h} Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al sectiei și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe. i} Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat. j} Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă„ indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională; k} Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor șiI/sau universităților. De asemenea se vor respecta stadardele declarației de la Helsinki din 1975„ revizuite în anul 2000. l} Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire. m} Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program„ astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului}. După fiecare modul de pregătire„ rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. n} La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități. o} Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului„ utilizând abilitățile dobândite„ în conformitate cu nivelul lor de pregătire. p} Rezidenții au dreptul să utilizeze„ pentru informarea în specialitate„ bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat„ bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate. q} Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri„ stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității„ organizate pe plan național sau internațional„ după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 I/2003 - Codul Muncii. r} Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook} următoarele aspecte: 1} Lista cazurilor examinate conform baremului curricular„ specificarea diagnosticului și„ după caz„ a manoperelor I/procedurilor I/tehnicilor efectuate„ acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat; 2} Detașările„ perioada aceastora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program; 3} Modulele de pregătire„ perioada în care au fost efectuate„ evaluările și rezultatele obținute„ cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; 4} Manifestările de educație medicală continuă la care au participat„ cu numărul diplomei de participare; 5} Lucrările științifice comunicate I/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program; 6} Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat. Structura programului Modulul 1, anul I: Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 240 1. Tematică a. Hematopoieza:  Definitie  Tehnici de culturi celulare.  Structura si functia organelor hematopoietice: maduva osoasa„ organe limfoide primare (centrale} si secundare (periferice}.  Hematopoieza embrio-fetala si la adult.  Reglarea hematopoiezei.  Mielograma cantitativa si calitativa. b. Seria rosie:  Eritropoieza.  Structura eritrocitului.  Sinteza hemoglobinei si Genetica hemoglobinelor.  Metabolismul fierului.  Metabolismul acidului folic si al cobalaminei.  Metabolismul energetic.  Structura si functia hemoglobinei.  Membrana eritrocitara.  Eritrokinetica.  Metode de investigare a eritrocitelor. c. Seria granulocitara:  Granulocitul neutrofil. o Structura si functie. o Kinetica. o Anomalii cantitative si calitative.  Granulocitul eozinofil. o Structura si functie. o Kinetica. o Eozinopenia si eozinofilia.  Granulocitul bazofil si mastocitul. o Structura si functie. o Kinetica. o Bazofilopenia„ bazofilia si mastocitoza. d. Seria monocito-macrofagica:  Structura si functia monocitelor si macrofagelor. Kinetica monocitelor si macrofagelor.  Anomalii ale monocitelor si macrofagelor: o Monocitopenia si monocitoza. o Tezaurismozele. o Histiocitele. o Mastocitoza e. Seria limfoida:  Structura„ functia si fenotipul limfocitelor si plasmocitului. (populatii limfocitare„ limfopoieza„ genetica„ functia imuna}  Kinetica limfocitelor si plasmocitului.  Anomalii cantitative ale limfocitelor. f. Seria megakario-trombocitara:  Structura si functia megakariocitelor si trombocitelor.  Kinetica trombocitelor. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 2, anul I: Sindroamele Anemice Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 240 1. Tematică. . Anemiile:  Definitie„ clasificare.  Anemia aplastica.  Anemia feripriva.  Anemiile megaloblastice.  Anemia cronica simpla.  Anemiile hemolitice: ✓ endoeritrocitare: o prin anomalii de membrana„ o prin anomalii enzimatice„ o prin anomalii calitative ale globinei„ o prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii}„ o prin anomalii in sinteza hemului si porfirinelor. ✓ exoeritrocitare: o autoimune„ o neimunologice.  Hemoglobinuria paroxistica nocturna.  Explorarea anemiilor hemolitice autoimune. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligne Nr. ore curs: 154 Nr. ore practică: 1440 1. Tematică. TEMATICĂ CURS 1. Tematica curs Leucemii acute:  Leucemii acute limfoide.  Leucemii acute non-limfoide.  Leucemii bifenotipice si bilineale.  Explorarea citochimica„ imunofenotipica„ citogenetica si moleculara si a leucemiilor acute . Sindroame mielodisplazice Sindroame mieloproliferalive cronice:  Policitemia Vera.  Leucemia mieloida cronica.  Metaplazia mieloida cu mieloscleroza.  Trombocitemia hemoragica.  Sindroame mieloproliferative de tranzitie  Sindroame mieloproliferative neclasificabile Sindroame limfoproliferative cronice: ■ Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice  Boala Hodgkin  Limfoproliferarile cronice cu celula B  Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale si extranodale  Leucemia limfatica cronica.  Leucemia cu celule păroase  Gamapatii monoclonale  Gamapatia monoclonala benigna (de etiologie neprecizata}.  Mielomul multiplu.  Macroglobulinemia Waldenstrom.  Alte gamapatii: crioglobulinemiile„ boala lanturilor grele.  Amiloidoza.  Limfoproliferările cu celulă T ■ Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare„ prolimfocitară cu celulă T„ etc} ■ Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale  Sindroamele limfoproliferative atipice ■ boala Castelman ■ limfadenopatia angioimunoblastica ■ limfoproliferarile posttransplant  Explorarea imunofenotipica a limfoproliferarilor cronice. Utilizarea terapeutica a citokinelor si anticorpilor monoclonali:  Eritropoietina.  Factorii de crestere granulocitari si granulo-monocitari.  Anticorpi monoclonali. Chimioterapia in hemato-oncologie: Principii„ clasificare„ mecanisme de actiune 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 4, anul II: Medicina interna Nr. ore curs: 72 Nr. ore practică: 720 1. Tematică.  Pneumoniile.  Bronhopneumonia cronica obstructiva.  Astmul bronsic.  Cancerul bronhopulmonar.  Pleureziile.  Sindromul de compresie mediastinala.  Tuberculoza pulmonara.  Tulburari de ritm si de conducere.  Angina pectorala.  Infarctul miocardic.  Insuficienta cardiaca.  Cordul pulmonar.  Edemul pulmonar acut.  Hipertensiunea arteriala.  Endocardita lenta.  Pericarditele.  Vasculite.  Tromboflebita.  Resuscitarea cardiorespiratorie.  Poliarterita cronica evolutiva.  Lupusul eritematos diseminat.  Boala ulceroasa.  Cancerul gastric.  Cancerul colonic.  Sindromul de malabsorbtie.  Colecistite.  Hepatita cronica.  Cirozele.  Cancerul hepatic.  Encefalopatia portala.  Sindroamele diareice.  Nefrite acute si cronice.  Insuficienta renala acuta si cronica.  Sindromul nefrotic.  Litiaza renala.  Infectiile urinare.  Diabetul zaharat.  Hemocromatoza.  Tulburarile echilibrului acido-bazic si electrolitice.Starile hiperosmolare. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 5, anul II si optional anul III- Hematologie de Laborator Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematica lucrărilor - conferință Analiza morfologica a celulelor sanguine. Microscopie maduva osoasa. Coloratii speciale a. Hematopoieza: generalitati„ celula stem„ notiunea de micromediu; hematopoieza in diferite etape fiziologice b. Structura maduvei osoase c. Structura ganglionului limfatic „ splinei„ etc d. Seria eritrocitara: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii e. Seria granulocitara: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii f. Seria megacariocitara: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii g. Seria monocit-macrofagica: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii h. Seria limfatica: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii; organe limfoide centrale si secundare Analiza automata a celulelor sanguine. i. Seria eritroida. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb„ Ht„ MCH„ MCHC„ RBC„ MCV„ RDW„ numar reticulocite. j. Seria leucocitara - numar de leucocite (WBC}„ formula leucocitara k. Seria trombocitara - numar de trombocite (PLT}„ PDW„ MPV l. Erori si avantaje ale analizei automate a celulelor sanguine m. Interpretarea„ comentarea si formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automateI/ limitele metodei Citometria in Flux in Hematologie: Principii si aplicatii clinice n. Istoric. Principiile fluidice ale citometriei in flux. Principiul de functionare al citometrului in flux. Tipuri de citometre in flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi. o. Sortarea prin citometrie in flux. p. Citometria in flux in hematologie. Clasificarile imunologice ale hemopatiilor maligne. q. Diagnosticul leucemiilor acute. r. Diagnosticul limfoproliferarilor cronice s. Studiul subpopulatiilor limfocitare. Aplicatii. t. Studiul continutului de ADN. u. Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN} Elemente de citogenetica. Citogenetica in Hematologie: Principii si aplicatii clinice v. Istoric. w. Recoltarea probelor. Prepararea probelor. x. Efecuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Coloratiile. y. Examinarea la microscop ``. Cariotiparea aa. Nomenclatura citogenetica bb. Tulburari de structura si numar al cromozomilor cc. Aplicatii clinice in hematologie Principii de genetica moleculara. Biologia Moleculara in Hematologie: Principii si aplicatii clinice. Oncogene in hematologie dd. Istoric. ee. Principii de baza. Structura ADN. Cromozomi si gene. Diversitatea genomica. Modificari patologice ale genelor. ff. Analiza moleculara a genelor gg. Diagnosticul molecular: southern-blot„ northern-blot; hibridizare in situ; microarray; PCR; analiza functiei genelor. Diagnosticul integrat hematologic: hh. Leucemiile acute. Clasificari FAB„ WHO. ii. Leucemiile acute I/Diagnosticul morfologic„ chitochimic„ imunologic„ genetic si molecular. jj. Leucemiile acuteI/ Diagnosticul formelor individuale kk. Sindroamele mielodisplaziceI/ importanta si criteriile diagnosticului morfologic ll. Sindroamele mielodisplazice Clasificari FAB„ WHO. mm. Sindroamele mielodisplaziceI/ Diagnosticul diferitelor entitati nn. Sindroamele mieloproliferative croniceI/ Clasificarea WHO si clasificarile semimoleculare oo. Sindroamele mieloproliferative croniceI/ importanta diagnosticului molecular pp. Sindroamele mieloproliferative croniceI/ Diagnosticul diferitelor entitati qq. Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO. rr. Boala HodgkinI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laborator ss. Limfoamele nonhodgkiniene BI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laboratorI/ Importanta Diagnosticul morfologic„ imunologic„ genetic si molecular. tt. Limfoamele nonhodgkiniene TI/NKI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laboratorI/ Diagnosticul morfologic„ imunologic„ genetic si molecular. uu. Leucemiile limfocitare cronice B si TI/NKI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laboratorI/ Diagnosticul morfologic„ imunologic„ genetic si molecular.I/stadializare vv. Gamopatii monoclonale maligne si benigneI/ ClasificariI/ Entitati ww. Gamopatii monoclonale maligne si benigneI/ Elemente de diagnostic pozitiv si diferential intre diferitele entitati I/ Stadializare Hemostaza: ■ Structura si functiile plasmatice ale coagularii (factorilor de coagulare} ■ Hemostaza fiziologica si fibrinoliza ■ Reglarea hemostazei si fibrinolizei ■ Explorarea hemostazei si fibrinolizei o Metode de laborator pentru studiul hemostazei si coagularii ■ Teste pentru faza vasculara si plachetara ■ Teste pentru faza de coagulare ■ Teste pentru produsi de degradare ai fibrinei (fibrinogen} si D-Dimeri ■ Teste pentru functia factorului XIII ■ Teste de fibrinoliza ■ Dozarea factorilor de coagulare ■ Teste pentru inhibitorii fiziologici si dobanditi ai coagularii ■ Teste automate de coagulare ■ Tehnici cromogene si fluorometrice o Evaluarea initiala de laborator a coagularii ■ Teste de screening ■ Teste de confirmare  Trombocitopenie  Boala von Willebrand  Afectiuni calitative ale hemostazei  Afectiuni ale caii intrinseci a coagularii  Afectiuni ale caii comune a coagularii  Afectiuni ale caii extrinseci a coagularii  Afectiuni cu testele de screening normale o Evaluarea preoperatorie a hemostazei o Evaluarea hemostazei neonatale 1. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 6, anul III Neurologie ( 1 luna} Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 80 1. Tematică.  Sindromul de neuron motor periferic.  Sindromul extrapiramidal.  Paraliziile nervilor cranieni.  Sindromul meningeal.  Sindromul de compresie spinala.  Hemoragia intracraniana si Accidentul vascular cerebral.  Sindromul de hipertensiune intracraniana si edemul cerebral.  Tumorile cerebrale.  Epilepsia.  Polineuropatiile. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 7, anul III,: Boli infectioase Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 80 1. Tematică.  Agentii infectiosi: o clasificare„ genuri; o caractere specifice.  Identificarea de laborator a agentilor infectiosi.  Chimioterapia antiinfectioasa (antibacteriana„ antifungica„ antivirala}.  Sepsisul.  Micozele sistemice.  Infectia cu HIV.  Infectia cu virusuri herpetice (V.Zoster„ VEB„ V.incluziilor citomegalice}.  Toxoplasmoza.  Pneumocistoza.  Enterocolitele infectioase.  Hepatitele virale.  Infectiile la gazde imunocompromise.  Infectiile nozocomiale.  Vaccinarile (indicatii„ contraindicatii„ limite}. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 8, anul III si optional anul III : Hemobiologie si hematologie transfuzionala Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 120 1. Tematică.  Imunologia si genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificatie clinica (OAB„ Rh„ Kell-Cellano„ Kidd„ Duffy -MNSs„ Ja„ Ii}  Sistemul HLA - imunogenetica„ nomenclatura„ antigene„ anticorpi„ domenii medicale de aplicare.  Imunologie trombocitara si granulocitara -domenii medicale de aplicare.  Indicatiile terapiei transfuzionale.  Hemovigilenta.  Securitatea transfuzionala de la donor la pacient  Reactiile adverse transfuzionale: acute si intarziate„ diagnostic si preventie  Evolutia bolilor infectioase transmise prin transfuzie.  Controlul de calitate al reactivilor„ aparaturii si tehnicilor de asigurare a calitatii in hematologia transfuzionala.  Sangele - materie prima pentru produsi terapeutici salvatori de viata  Afereza terapeutica: indicatie„ eficienta„ complicatii  Managementul calitatii in hemoterapie 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 9, anul III, Bioetica Nr. ore curs: 8 Nr. ore practică: 40 1. Tematică.  Introducere în bioetică si concepte de sănătate„ boală„ suferință prin prisma bioeticii  Greșeli și erori în practica medicală  Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane  Probleme etice în genetică și genomică  Etica cercetării pe subiecți umani 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 12, anul III, OPTIONALE Se poate alege unul sau mai multe module optionale, dar numai o sindura data. Rezidentii care nu aleg modulele optionale, pot opta pentru hematologie clinica. Modulele optionale sunt: Tematica - Hematologie de Laborator ( inclusiv optiune anatomo-patologica, flowcitometrie, biologie moleculara) - 3 luni - cu aceeasi curicullum ca modulul obligatoriu - Hemobiologie si hematologie transfuzionala - 3 luni - cu aceeasi curicullum ca modulul obligatoriu - Anestezie- Terapie Intensiva - 2 luni Terapie intensiva Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 160 1. Tematică.  Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice  Terapia intensiva respiratorie o insuficienta respiratorie acuta  Terapia intensive neurologica o Edemul cerebral o Starile de agitatie acuta o Starile de coma - Metabolica o Sângerarile intracraniene traumatice si netraumatice: Subarahnoidiana„ Intracerebrala„ Epidurala  Terapie intensive metabolic si de nutritie o Fiziopatologia tulburarilor hidroelectrolitice (deshidratari„ hiperhidratari„ disnatremii„ diskaliemii„ alterarea metabolismului calciului„ magneziului„ fosfatului} o Fiziopatologia tulburarilor acidobazice o Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolara cetozica si non-cetozica; hipoglicemia o Terapie volemica o Terapia tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice o Managementul glicemiei o Suportul nutritional; Enteral si parenteral  Terapie intensive digestiva o Dozarea medicamentelor în insuficienta hepatica o Insuficienta hepatica acuta fulminanta o Hemoragiile digestive superioare o Hemoragiile digestive inferioare  Terapie intensiva renala o Utilizarea diverselor droguri în insuficienta renala o Principiile terapiei de substitutie renala si metodele asociate (hemodializa„ dializa peritoneala„ ultrafiltrarea„ hemofiltrarea arterio-venoasa continua„ hemofiltrarea venovenoasa continua} o Indicatiile si contraindicatiile hemodializei  Plasmafereza o bazele teoretice ale plasmaferezei o principii de tratament o probleme tehnice o aplicatii terapeutice o complicatiile plasmaferezei  Tulburari multisistemice la bolnavul critic o Socul anafilactic (fiziopatologie„ tratament} o Infectie„ sepsis„ soc septic o Solutii înlocuitoare de volum sanguin o Droguri cu actiune cardiotonica si vasoactiva utilizate în starile de soc 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 10, anul IV Transplant de celule stem hematopoietice Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematică.  Proprietatile biologice ale celulei stem hematopoetice  Imunogenetica in transplantul de celule stem allogen  Alegerea donatorului in functie de tipizarea HLA si sursa de celule stem  Principiile conditionarii  Suportul transfuzional la pacientii cu transplant de celule stem  Terapia suportiva in transplant de celule stem  Complicatiile precoce posttransplant  Complicatii infectioase posttransplant  Reconstituirea imunitatii dupa allotransplantul de celule stem  Complicatii tardive la pacienti posttransplant  Monitorizarea moleculara dupa transplant ( BMR si Chimerism}  Imunoterapia posttransplant  Indicatiile generale in practica curenta de auto si allotransplant de celule stem  Transplantul de celule stem in leucemia acuta mieloblastica  Transplantul de celule stem in leucemia acuta limfoblastica  Transplantul de celule stem in sindroamele mielodisplazice  Transplantul de celule stem in leucemia mieloida cronica si sindroame mieloproliferative cronice  Transplantul de celule stem in leucemia limfatica cronica  Transplantul de celule stem in mielomul multiplu  Transplantul de celule stem in amiloidoza primara  Transplantul de celule stem in limfoame  Transplantul de celule stem in tumori solide  Transplantul de celule stem in boli autoimune  Transplantul de celule stem in anemia aplastica si hemoglobinuria paroxistica nocturna  Celulele stem în medicina regenerativa 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 11, anul IV: Tulburari de coagulare Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematică 1. Hemostaza: - Structura si functiile plasmatice ale coagularii (factorilor de coagulare}. - Hemostaza fiziologica si fibrinoliza. - Reglarea hemostazei si fibrinolizei. Eliminare - Explorarea hemostazei si fibrinolizei. 2. Sindroame hemoragice si trombotice: - Telangectazia ereditara. - Vasculite dobândite imune si neimune. Trombocitopenii: -imune-Purpura trombocitopenica imunologica„ -neimune. Trombocitopatii ereditare si dobândite. Purpura trombotica trombocitopenica. Hemofiliile si afecțiunile înrudite. Boala von Willebrand. Coagularea intravasculara diseminata. Fibrinoliza primara. Trombofiliile. Indicatiile si monitorizarea tratamentului anticoagulant si antitrombotic. 3. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 4. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Specializarea în Hematologie se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice„ sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar}„ în Hematologie (activitățile teoretice și practice}„ respectiv în Sectiile de Hematologie ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari}„ sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice}. Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei„ precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice„ dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module„ locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregatire. Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii„ vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități: ■ Punctii medulareI/ biopsii osteomedulare: 200 ■ Diagnostice boli hematologice maligne ( cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice}. 500 ■ Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice}. 500 ■ Transplant de celule stem hematopoietice 5 autotransplant si 5 allotransplant ■ Stabilire strategii terapeutice in boli hematologice 500 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană„ apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an„ iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual„ astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală. La sfarsitul anului I de pregatire medicul rezident:  Cunoaste procedurile si circuitele functionale unei sectii de hematologie  Dezvolta capacitate de munca in echipa  Invata sistemele de operare informatica specifice  Detine notiuni clare in ceea ce priveste masurile de protectie proprii si a celor din jur  Deprinde abilitati de comunicare cu pacientul„ constientizeaza importanta confidentialitatii actului medical„ are o atitudine respectoasa si condescendenta fata de pacient si de patologia sa  Efectueaza anamneza  Efectueaza examenul obiectiv  Solicita investigatii paraclinice si de diagnostic  Interpreteaza o hemoleucograma„ biochimie„ tablou sanguin  Urmareste evolutia clinica si paraclinica a pacientilor  Efectueaza epicrize„ scrisori medicale„ recomandari specifice specializarii.  Participa la efectuarea de manoperelorI/proceduri (punctieI/aspirat medular„ biopsie osteomedulara„ administrare intratecala de chimioterapie}„ sub stricta supravegherea coordonatorului. Ideal la sfarsitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent.  Detine notiunile teroretice si practice aferente fiecarui modul  Detine capacitatea de a accesa literatura de specialitate.  Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese}  are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfarsitul anului II de pregatire medicul rezident:  Detine notiuni teoretice care vizeaza patogeneza„ diagnosticul„ evolutia si tratamentul patologiilor aferente fiecarui modululuide medicina interna  Stabileste scheme de investigatii paraclinice si de diagnostic„ interpreteaza rezultatele investigatiilor - (medulograma„ BOM„ imunofenotipare„ cariotip}  Detine notiuni de citologie„ poate examina un frotiu periferic„ aspirat medular„ aspirat ganglionar  Efectueaza garzi conform prevederilor legale in vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat  Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese}  are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfarsitul anului III de pregatire medicul rezident:  Detine notiuni teoretice care vizeaza patogeneza„ diagnosticul„ evolutia si tratamentul patologiilor aferente fiecarui modulI/specialitate  Efectueaza manopereI/ proceduri (punctieI/aspirat medular„ aspirat ganglionar„ biopsie osteomedulara„ punctie lombara„ administrare intratecala de chimioterapie} sub stricta supraveghere a medicului coordonator  Efectueza garzi in functie de legea in vigoare  Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese}  Poate sa gestioneze independent pacienti hematologici in spitalizare de zi sau pacienti hematologici in urmarire cronica care umeaza tratamente in protocoale demarate deja (de catre "senior"}  Poate sa gestioneze prescrierea„ urmarirea transfuziile de sange  Poate sa interpreteze testele specifice hemobiologiei si hematologiei transfuzionale  are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfarsitul anului IV de pregatire medicul rezident:  Are capacitatea de a pune un diagnostic si de a alegeI/ urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului  Detine notiuni care vizeaza terapiileI/moleculele„ procedurile de ultima ora  Are capacitatea de selectie a terapiilor in functie de cost-eficacitate„ normele nationale in vigoare etc  Poate stabili un prognostic in functie de patologia si particularitatea cazului.  Detine notiuni in ceea ce priveste masurile de paleatie si de asigurare a calitatii vietii pacientilor.  Urmareste evolutia pacientilor si are capacitatea de a tria cazurile in functie de severitatea lor  Identifica situatiile cu risc vital  Raspunde la solicitarile de urgenta si detine notiuni care vizeaza mentinerea functiilor vitale  Cunoaste indicatiile transplantului„ tipurile de transplant„ principalele complicatii posttransplant„ evaluarea unui pacient posttransplant  Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese}  are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfarsitul anului V de pregatire medicul rezident:  Detine notiuni si poate participa activ la trialuri clinice„ studii observationale etc.  Efectueaza garzi in functie de legea in vigoare  Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese}  are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitaea Hematologie se organizează în centre universitare diferite„ în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate„ cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisa cu 10 de întrebări (3 ore}„ dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen}„ doua probe clinice ( hematologie si medicina interna} si o probă practică. Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie: - Va efectua punctiile medulare si biopsiile osteomedulare„ necesare diagnosticului bolilor hematologice. - Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic - Va stabili diagnostic complet si corect al unei boli hematologice malihne sau nonmaligne - Va stabili schema terapeutica corespunzatoare conform ghidurilor nationale si internationale pentru fiecare pacient cu boala hematologica - Va monitoriza corect pacientii cu boli hematologice Examenul de medic specialist: Probe de evaluare„ specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Da (2} - probă practica Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu TEMATICA DE EXAMEN a. PROBA SCRISĂ 1. Anatomia si histologia organelor hematopoietice si limfopoietice. 2. Hematopoieza: definitie; hematopoieza embrio-fetala„ la adulti si la varstnici; conceptul de celula-stem; factori de crestere hematopoietici; modele de studiu in vitro ale hematopoiezei. 3. Seria eritrocitara: origine„ maturitate si diabaza; reglarea productiei de eritrocite; eritropoieza eficienta„ ineficienta si diseritropoieza„ structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viata al eritrocitelor si soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea productiei si distructiei de eritrocite. 4. Hemoglobinele normale: speciile moleculare„ ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobina; sinteza hemoglobinei; functiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei. 5. Metabolismul fierului; metode de investigare. 6. Seria granulocitara: granulopoieza„ ciclul de viata al granulocitelor; elementele structurale de baza; metabolismul si functiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor. 7. Seria megacariocitara: trombocitopoieza„ ciclul de viata al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul si functiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor. 8. Seria monocito-macrofagica: monocitopoieza„ ciclul de viata„ repartitia si tipurile morfofunctionale de celule monocito-macrofagice; functiile celulelor seriei monocito-

macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.

9. Seria limfocitara: limfopoieza; populatiile limfoide: ontogeneza„ identificare„ functii„ distributia in organism„ ciclul de viata„ metode de studiu. 10. Factorii coagularii si ai fibrinolizei: structura„ productie„ durata de viata. 11. Hemostaza si fribrinoliza: mecanisme„ reglare„ explorare in clinica. 12. Raspunsul imun: caractere fundamentale„ modele de raspuns„ etapele raspunsului„ evaluarea in clinica a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate si imunitatea antigrefa„ determinarea compatibilitatii donatorI/receptor de grefa. 13. Transfuzia cu sange si concentrate celulare: principii„ indicatii„ contraindicatii„ accidente. Determinarea compatibiltatii pentru practica transfuzionala. 14. Elemente de genetica: ADN-ul si codul genetic„ ciclul celular„ reglarea ciclului celular„ protooncogenele„ rearanjarea genelor. Depistarea mutatiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic} si la nivel molecular. 15. Anemia aplastica. 16. Anemiile hipocrome. 17. Anemiile hemolitice. 18. Anemiile megaloblastice. 19. Sindromul mieloproliferativ cronic. 20. Sindromul mielodisplazic. 21. Leucemiile acute. 22. Leucemia limfatica cronica: forma comuna si variantele de leucemie limfatica cronica. 23. Leucemia cu celule paroase. 24. Gamapatiile monoclonale (GM}: GM cu semnificatie nedeterminata„ mielomul multiplu„ macroglobulinemia Waldenstrăm„ bolile cu lanturi grele. 25. Boala Hodgkin. 26. Limfoamele maligne non-Hodgkin. 27. Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistentei la drog. 28. Terapia cu agenti inductori de diferentiere in hematologie. 29. Terapia cu interferoni in hemato-oncologie. 30. Allosi autotransplantul de maduva osoasa in bolile hematologice: principii si indicatii. 31. Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii tolerantei„ sindroamele clinice. 32. Sindroame de deficit imun ereditare si dobandite (patogeneza„ clasificare„ identificare„ principii de terapie}. 33. Boli hemoragice de cauza trombocitara. 34. Hemofiliile si boala von Willebrand. 35. Sindromul coagularii intravasculare diseminate. 36. Purpura trombocitopenica trombohemolitica. 37. Tratamentul trombolitic. 38. Sindromul de fibrinoliza primara. 39. Tratamentul infectiilor oportunistice la gazde imunocompromise.

b. PROBA CLINICA de hematologie 1. Anemiile hipocrome. 2. Anemiile hemolitice. 3. Anemiile megaloblastice. 4. Sindromul mieloproliferativ cronic. 5. Sindromul mielodisplazic. 6. Leucemiile acute. 7. Leucemia limfatica cronica: forma comuna si variantele de leucemie limfatica cronica. 8. Gamapatiile monoclonale (GM}: GM cu semnificatie nedeterminata„ mielomul multiplu„ macroglobulinemia Waldenstrăm„ bolile cu lanturi grele. 9. Boala Hodgkin. 10. Limfoamele maligne non-Hodgkin. 11. Boli hemoragice de cauza trombocitara. 12. Hemofiliile si boala von Willebrand. 13. Sindromul coagularii intravasculare diseminate. 14. Purpura trombocitopenica trombohemolitica. 15. Sindromul de fibrinoliza primara. c. PROBA CLINICA de medicina interna 1. Pneumoniile. 2. Astmul bronsic. 3. Bronsita cronica obstructiva. 4. Cordul pulmonar cronic. 5. Cancerul bronhopulmonar. 6. Pleureziile. 7. Sindromul de compresiune mediastinala. 8. Tulburarile de ritm si de conducere ale inimii. 9. Infarctul miocardic. 10. Endocardita. 11. Insuficienta cardiaca. 12. Hipertensiunea arteriala. - 13. Lupusul eritematos diseminat. 14. Ulcerul gastric si duodenal. 15. Cancerul gastric. 16. Colita ulceroasa. 17. Hepatita acuta. 18. Hepatita cronica. 19. Ciroza hepatica. 20. Insuficienta hepatica. 21. Glomerulonefrita acuta. 22. Glomerulonefrita cronica. 23. Litiaza renala. 24. Insuficienta renala acuta. 25. Sindromul nefrotic. 26. Pielonefrita cronica. 27. Cancerul hepatic. 28. Diabetul zaharat. 29. Hemocromatoza. 30. Colecistitele. 31. Cancerul colonic. 32. Tromboflebitele. d. PROBA PRACTICA 1. Interpretarea unei radiografii (radiografie toracica„ radiografie osoasa„ radiografie de tract digestiv„ urografie}. 2. Interpretarea unei EKG. 3. Interpretarea unei echografii abdominale. 4. Interpretarea unei tomografii computerizate. 5. Electroforeza„ imunoelectroforeza„ dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine. 6. Interpretarea unui examen de urina. 7. Explorari functionale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiza. 8. Examinarea unor frotiuri de sange periferic si de maduva osoasa si comentarea preparatelor. 9. Interpretarea unui buletin cu descrierea unei sectiuni de maduva osoasa. 10. Interpretarea unui buletin cu descrierea unei sectiuni de ganglion limfatic. 11. Interpretarea unui buletin cu teste de hemostaza. 12. Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic. 13. Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic. 14. Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin. 15. Explorarea in clinica a imunitatii humorale si celulare: interpretarea unui buletin. 16. Diagnosticul citochimic si imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin. 17. Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiza. 18. Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor. 19. Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligne Baremul de manevre, tehnici si activitati practice  Examen clinic- 1500  Flebotomia si instalarea unei linii de PEV - 20  Punctii aspiratorii ale măduvei osoase - 200  Punctie biopsie de măduva osoasa - 100  Toracenteza - 5  Paracenteza -5  Punctie lombara-10  Aplicarea unei sonde naso - gastrice - 5  Interpretarea EKG - 100  Interpretare radiografii„ TAC - 100  Interpretarea unei tomografii computerizate - 50  Interpretarea unei imagini de rezonanta magnetica -50  Interpretarea punctiei biopsie hepatica -10  Echografie abdominalatehnica„ interpretare - 100  Fenotiparea in sisteme eritrocitare - 50 o Determinarea grupe sanguine OAB„ o Determinari factor RhD standard. o False reactii in determinarea grupelor OAB si RhD.  Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15  Teste de histo-compatibilitate majora (serologie„ PCR} - 10  Depistaj si indentificare de anticorpi antitrombocitari. - 10  Teste de compatibilitate leucotrombocitara.- 5  Principii si tehnici de grupaj HLA - 10.  Tehnologii de prelevare: sange total„ plasmafereza„ citafereza„ autotransfuzie.- 10  Prepararea concentratelor eritrocitare„ a plasmei proaspete congelate„ a concentratelor plachetare standard si a crioconcentratelor securizate- 10  Monitorizare puls oximetrie - 100  Interpretarea testelor functionale pulmonare- 30  Interpretarea datelor echilibrului acidobazic- 30  Punctie arteriala si recoltarea de sânge- 10  Instalarea de sonde nazo-gastrice- 10  Program practic de microscopieI/citologie - examinarea si interpretarea frotiului de sange periferic si aspirat medular - 50  Feritina„ sideremia„ si indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare -20  Dozare Vit.B12 si acid folic- 20  Explorarea hemostazei (funcții trombocitare„ factori de coagulare} si interpretarea testelor exploratorii. - 50  Explorarea fibrinolizei: detectarea hipersi hipo-fibrinolizei - 20  Imunofenotiparea - examinare si interpretare analize- 100  Explorarea citogenetica. Tehnica FISH - examinare si interpretare analize- 50  Explorarea de biologie moleculara in hematologie - examinare si interpretare analize- 50

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIE

Etice„ deontologice Legea 46I/2003 privind drepturile pacientului. Respecta normele de supraveghere„ prevenire si control al infectiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr.916I/2006. Legea nr.95I/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite- Codul Muncii O.G. nr. 13I/30.01.2003 in care se interzice cpmplet fumatul in unitatile sanitare. Respecta Regulamentul de Ordine Interioara precum si normele de etica si deontologie profesionala; Respecta normele tehnice privind curatarea„ dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961I/2016. Respecta Ordinul nr.1226I/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Participa la instruirile periodice effectuate in cadrul unitatii privind protectia civila„ situatii de urgent. Aplica prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele si activitatile desfasurate„ aferente postului ocupat. Cunoaste prevederile HG nr 857I/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ ,E CAMILIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2016

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINA CAMILIEI

,eciniția specialității ,e me,icina camiliei Și a me,icului

,E CAMILIE

Medicina familiei este o disciplină academică și științifică, avFnd propriul conținut educațional, activitate clinică și de cercetare bazată pe dovezi științifice, precum și o specialitate clinică orientată către asistența medicală primară.

Medicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vFrstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectFnd autonomia pacienților lor. ,edicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate.

,edicii de familie își exercită rolul profesional promovFnd sănătatea, prevenind îmbolnăvirea și furnizFnd tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întFmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate și resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistFnd pacienții în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea și menținerea abilităților lor, a echilibrului și a valorilor personale pentru o asistență medicală efectivă și sigură.

Scopul și obiectivele generale ale rezi,ențiatului ,e me,icină a camiliei

1ezidențiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populației.

Scopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.

Directiva Consiliului Uniunii Europene .3A1 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor arată că rezidențiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate.

Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:

 Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupFndu-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vFrstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.  Să își însușească să identifice și să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire și de promovare a sănătății populației.  Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă si de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.  Să își însușească metodele și mijlacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienților săi.  Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.  Să își însușească și să aplice particularitățile consultației și a tratamentului în condițiile asisteneței medicale de prim contact.  Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.  Să asigure continuitatea longitudinală a asistenței medicale așa cum este determinată de necesitățile pacientului.  Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.  Să se ocupe de boli care se prezintă nediferențiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenții de urgență.  Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.  Să știe să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc  Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținFnd cont de particularitățile fiecărui bolnav.  Să știe să stabilească relațiile cele mai adecvate cu pacienții săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor și pacient.  Sa folosească eficient resursele coordonFnd asistența medicală, colaborFnd cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurFnd interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului cFnd este necesar.  Să știe să colaboreze cFt mai bine cu specialiștii de profil.  Să cunoască posibilitățile și limitele ,F.  Să cunoască legislația care controlează activitatea de asistență medicală.  Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.  Să se ocupe de sănătatea comunității.  Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială. 2 RGANIZAREA REZI,ENȚIATULUI ,E ME,ICINĂ CAMILIEI Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene .3A1 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor. În baza 2rdinului..., rezidențiatul de medicină de familie în 1omFnia are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru ingrijirea pacienților vFrstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămFnal în cadrul zilei la universitate A facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori. Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată: ,isciplină / pr.fil specialitate ,urata stagiului L.cul rec.mandat pentru desfăMurarea stagiului ,edicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural ,edicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica Asecție de specialitate A cameră de gardă 2ncologie 1 lună Clinică A secție de specialitate Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică A secție de specialitate Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică A cameră de gardă A secție de specialitate Boli infecțioase 1 lună Clinică A secție de specialitate A camera de gardă Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secție de specialitate Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secție de specialitate 2bstetrică - ginecologie 2 luni Clinică A secție de specialitate A cameră de gardă ,edicină de urgență 2 luni Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, 21L, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate A cameră de gardă ,edicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei Curriculumul prevede lunar un număr de 2/ de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 5/ de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Bibliografia anexată corespunde anului 2/1 , urmFnd a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, pFnă la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față. ME,ICINA CAMILIEI; ANUL I - 6 LUNI P ROBLEME GENERALE I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie  cunoască contextul general de desfășurare a activității  realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare  cunoască semnele și simptomele tipice întFlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente  cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție  efectueze anamneza pacienților, indiferent de patologie  enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie  cunoască echipa de lucru în medicina familiei  identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive  explice continuitatea îngrijirii  facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală  dobFndească înțelegerea nevoii de a-și dezvolta abilități de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii  cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.

II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (60 .re) 1. Introducere în problematica ,.F. 2. Definiția și conținutul ,.F 3. Caracteristicile și particularitățile ,.F. 4. 2biectul și metodologia ,.F. 5. Principiile ,.F și funcțiile ,.F. . Condițiile de lucru ale ,.F, descrierea cabinetului, echipa de lucru a ,.F. 7. Competențele medicinei de familie 8. Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile) .. Principiile promovării sănătății 1/. Principiile esențiale ale prevenției 11. Consultația în ,.F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici 12. Particularitățile consultației ,.F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității 13. Aptitudini de bază ale ,.F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor 14. Pacientul sănătos și pacientul bolnav 15. Problemele medicale ale omului sănătos 1 . Etapele de dezvoltare ale ființei umane 17. Nevoile medicale ale fiecărei etape 18. Despre conceptul de boală și bolnav 1. . Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate 2/. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. 1iscograme 21. Continuitatea în îngrijirea persoanei 22. Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie. 23. 2rganismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe 24. Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară) 25. Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de ,.F. 2 . Comunicarea în ,.F. - coordonate generale 27. Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului 28. 1olul ,.F. în sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie 2. . 1elațiile ,.F. cu celelalte specialități III. Teme activităLi practice 1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru 2. Participarea la consultațiile curente 3. Participarea la consultațiile preventive 4. Participarea la vizitele la domiciliu 5. Acordarea primului ajutor medical

. Completarea unor documente

7. Analiza unor probleme epidemiologice 8. ,onitorizarea unor bolnavi cronici .. Asistența medicală a copilului 1/. Asistența medicală a bătrFnului Probleme specicice - 60 ore Mo,ulul 1E Managementul Serviciilor Preventive La A,ulți I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  identifice factorii de risc ai persoanei  enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate  enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilor  stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectFnd o îngrijire axată pe persoană II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Activități preventive în practica medicului de familie la adult - prevenția primară secundară și terțiarăAraportul beneficiențăAnonbeneficiență a intervențiilor preventiveAcalendarul activităților preventive în funcție de vFrstă, sex și risc individual 2. Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool) 3. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic 4. Evaluarea și managementul riscului oncologic (sFn, col uterin, colon, etc.) 5. Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresiaAsuicidulAabuzul de substanțeAdemența) . Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vFrstnic, imunochemoprofilaxii 7. Chestionare utile în practica medicului de familie III. Teme activităLi practice 1. ,ăsurarea parametrilor somatometrici (G, H, I,C circumferința taliei) și încadrarea în clasa de greutate 2. ,ăsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroidAtehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale) 3. Utilizare și interpretare teste rapide (glicometruAlipidometru) 4. Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SC21E) 5. Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere

. Examen clinic al sFnului

7. Utilizare și interpretare chestionar AUDIT 8. Utilizare și interpretare scor FAGE1ST12,

.. Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie ,DI 1/. Prelevare frotiu Babeș Papanicolau

11. Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional 1EAP 12. Intervenție scurtă pentru alcool și fumat 13. Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică

Mo,ulul 2E Managementul serviciilor preventive la copii și a,olescenți

I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  identifice factorii de risc ai persoanei  enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate  enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor și adolescenților pentru prevenirea îmbolnăvirilor  stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectFnd o îngrijire axată pe persoană  fie capabili să evalueze și consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare  colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptare  învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerințele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creative II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului 2. Principii de alimentație ale copilului /-2 ani (alimentația la sFn și alimentația complementară) 3. Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani 4. Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea 5. Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent . Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil 7. Programul național de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicațiiAcontraindicații, tehnica adminsitrării, consilierea provaccinare III. Teme activităLi practice 1. Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vFrstă 2,S 2. Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului 3. Utilizare și interpretare chestionar screening autism 4. Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării 5. Evaluarea alimentației complementare

. 1ealizarea catagrafiei de vaccinare

7. Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări Mo,ulul E Atitu,inea me,icului ,e camilie în cața urgențelor comune I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  dobFndească înțelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanță cu nivelul de competență al medicului de familie și cu posibilitățile sale tehnice II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. ,edicul de familie verigă în sistemul de urgență - tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară 2. Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale 3. Conținutul genții de urgență a doctorului 4. ,anagementul principalelor urgențe - principii, suport vital de bază - dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sFngerare, durerea acută III. Teme activităLi practice 1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații 2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sFnge venos 3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice 4. Proceduri de suport vital de bază 5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern . Tehnica efectuării ventilației mecanice Mo,ulul 4E Noțiuni ,e bază în analiza și interpretare incormației me,icale ,in literatură A me,icina bazată pe ,ovezi (mb,) I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului, medicii rezidenți de medicina familiei vor fi capabili să:  enumere etapele aplicării ,BD în practica clinică  enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice  enunțe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias)  enumere principalele trăsături ale studiilor științifice  formuleze întrebările de căutare  caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său  analizeze critic un articol medical II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Introducere în conceptul de ,edicină Bazată pe Dovezi: definiție, istoric, importanță 2. Informația științifică: accesul la informațiiAdate științifice medicale, baze de date internaționale 3. Clasificarea informațieiAdovezii științifice (nivelul de calitate al dovezii științifice) 4. Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize) 5. Utilizarea informației în practica medicală: căutarea informației, evaluarea informației, etapele aplicării ,BD, avantajele și limitele ,BD III. Teme activităLi practice 1. Baze de date internaționale 2. Identificarea și formularea problemei clinice 3. Căutarea informațieiAdovezii în literatura de specialitate 4. Tipuri de studii științifice 5. Nivelul de calitate al informației . Analiză critică a articolelor științifice Mo,ulul 5E Managementul Cabinetului ,e Me,icină ,e Camilie I. Obiective specifice La sfFrșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:  cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului ,.F.  cunoască și să enumere funcții și instrumente de management  enumere tipurile de management în medicina de familie  cunoască termenii utilizați în managementul financiar al cabinetului  identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar  cunoască echipa de lucru în ,.F.  cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familie II. Tematica adaptată .biectivel.r specifice 1. Noțiuni uzuale în management 2. Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informației, etc) 3. Funcțiile managementului 4. ,anagementul financiar (termeni uzuali, surse de finanțare, posibilități de creștere a venitului) 5. Planul afacerii-înființarea și funcționarea cabinetului . Echipa de lucru în medicina de familie Mo,ulul 6E Me,icina ,e Camilie în rural-Minim 2 SĂPTĂMONI I. Obiective specifice să: La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil  administreze servicii medicale de calitate în condiții de izolare și acces redus la mijloace tehnice  dobFndească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,  se adapteze pentru practica în mediul rural  ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului  identifice posibilități de îmbunătățire a activității în condiții de izolare adaptate necesităților medicale specifice comunității  colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural  recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil  dobFndească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare  dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite  colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile locale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții 2. Abilități ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparație cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban: 3. Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici) 4. Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competențelor) 5. Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă . Identificarea nevoilor comunității 7. Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate 8. Îngrijirea unei plăgi .. Point of care test (P2CT) 1/. ,edicină comunitară și asistență orientată spre comunitate 11. Telemedicina, resurse online 12. Epidemiologie, sănătate publică 13. 1olul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză 14. Traumatisme, accidente, alte situații periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuința și mediul domestic) III. Teme activităLi practice 1. Sutura unei plăgi 2. Incizia și drenajul unui abces 3. Imobilizări, Pansamente 4. Triaj epidemiologic 5. Ancheta epidemiologică

. Asistarea unei nașteri

7. P2CT, EVG 8. Educație medicală în școală și comunitate să: .. 1ealizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienți care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie) Mo,ulul 7E Legislație me,icală I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil  diferențieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie  ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetului  înțeleagă noțiunea și să se protejeze de malpraxis II. Tematica cursului adaptată .biectivel.r specifice 1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului 2. Dreptul pacientului la informația medicală 3. ConsimțămFntul pacientului 4. Acordul pacientului informat 5. Confidențialitatea informațiilor

. Dreptul pacientului în domeniul reproducerii

7. Dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale 8. Dreptul la a doua opinie medicală

.. Interzicerea disciminărilor 1/. Calitatea serviciilor medicale

11. 1ăspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, jurudică (civilă și penală) 12. Asigurarea de malpraxis SPECIALITĂȚI CLINICE M E,ICINĂ INTERNĂ - 5 LUNI I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale  identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute și să enunțe planul de măsuri preventive adaptate cazului  enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor  identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.  cunoască tehnica screeningului în patologia medicală  enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (100 .re) Criteriile diagnosticului pozitiv și diferențial, complicațiile și principiile terapeutice în afecțiunile: Respirat.rii 1. Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară 2. 2bstructive: astm bronșic, bronhopatii cronice obstructive 3. Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii 4. Bolile ale mediastinului și pleurei 5. Cancer bronhopulmonar . Apneea în somn ,igestive 1. Eso - gastro - duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric 2. Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal 3. Hepatice: hepatitele acute și cronice, cirozele hepatice 4. Biliare: colecistite, litiaza veziculară 5. Pancreatice: pancreatite acute și cronice, cancerul de pancreas Renale 1. Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică 2. Nefropatii tubulo-interstițiale 3. Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice 4. Insuficiența renală acută 5. Boala cronică de rinichi Reumat.l.gie 1. Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic 2. Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară 3. Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite 4. Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată Hemat.l.gice 1. Anemiile 2. Adenopatiile 3. Leucemiile și bolile mieloproliferative 4. Limfoamele HodgPin si Non-HodgPin 5. ,ielomul multiplu . Sindroame hemoragipare Alerg.l.gice 1. ,arșul alergic, șocul anafilactic 2. ,anifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii - cu etiologii multiple, urticaria III. Teme activităLi practice ( 250 .re) 1. Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv 2. Efectuarea unor investigații - peaP flowmetrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EVG, teste de laborator rapide 3. Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic 4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sauAși a terapiei profilactice 5. 1egimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă

. 1ecomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară.

Pe,iatrie Și Neonatologie- 5 luni

I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:  recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice  aplice particularitățile de îngrijire ale nou-născutului  facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil /-1 an, preșcolar, școlar, adolescent  comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației  descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vFrsta  descrie intervențiile profilactice necesare conform vFrstei  descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial șianemia feriprivă  enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening și să descrie cum se face acesta  enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil  enunțe criteriile clinice și paraclinice de diagnostic și prognostic al bolilor genetice  enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)  facă anamneza, examenul clinic, planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului și cele nespecifice vFrstei  recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială  recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului  decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiare  aplice managementul urgențelor medicale. II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (100 .re) 1. ,alnutriția protein-energetică 2. 2bezitatea 3. 1ahitismul 4. Diabetul zaharat 5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și nonlimfoblastice, limfoamele maligne hodgPiniene și non-hodgPiniene . ,alformațiile congenitale 7. Atopiile 8. 1eumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile .. Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie 1/. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil 11. ,alformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil 12. Stomatitele, glositele și cheilitele 13. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice 14. Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică 15. Enurezisul și encoprezisul 1 . Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comele III. Teme activităLi practice (250 .re) 1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului 2. ,ăsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vFrste 3. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului 4. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil 5. Instalarea unui cateter venos . Caccinările - căi de administrare 7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sFnge periferic și integrarea lor în contextul clinic 8. Examenul otoscopic la sugar și copilul mare .. Interpretarea probelor funcționale respiratorii 1/. Interpretarea radiografiilor 11. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii 12. Prescrierea medicamentelor în funcție de vFrstă 13. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între /-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7- 14 ani și adolescenți să: Oncologie - 1 lună I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de 2ncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil  efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică  cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă  identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă  cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic  identifice potențiale agravări în evoluția bolii și apariția complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog  identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator  acorde primul ajutor în urgențe II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici,chimici,virali), factori de risc comportamentali (fumat,alcool,alimentație), factori de risc constituționali (hormonali,genetici,imunologici) 2. Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente. 3. Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe și indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive), particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori 4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie 5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte . Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice 7. Durerea în cancer: anatomia și fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer 8. Tratamentele paleative în cancer .. Aspecte de psiho-oncologie 1/. Alimentația în oncologie 11. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației 12. Leziunile precursoare ale malignității: definiție,clasificare,diagnostic,tratament 13. ,anagementul efectelor adverse ale chimioterapiei să: 14. Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale. III. Teme activităLi practice ( 50 .re) 1. Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic 2. Examenul ariilor ganglionare superficiale 3. Examenul general al tegumentelor și mucoaselor 4. Examenul cavității bucale 5. Examinarea sFnului

. Tușeul rectal

7. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic 8. Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal .. ,onitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog 1/. 1egimul alimentar al pacientului oncologic CAR,IOLOGIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil  identifice factorii de risc cardiovasculari  efectueze servicii de prevenție primară și secundară pentru pacienții cu risc sau cu patologie cardiovasculară  efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară  interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice  efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus  efectueze și interpreteze IGB (indicele gleznă-braț).  interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular , Holter de EVG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore  facă diagnosticul diferențial și managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitațiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenței jugulare  facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată  evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient  identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator  identifice cazurile care necesită internare II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 2. Cardiopatia ischemică, pacientul post I,A 3. Insuficiența cardiacă 4. Tulburări de ritm și de conducere 5. Alte afecțiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite . Boala arterială periferică 7. Boala venoasă cronică 8. Ischemia mezenterică .. Bolile cardiovasculare și sarcină 1/. Boala cerebrovasculara 11. Pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată 12. Dislipidemiile 13. Boli cardiace congenitale 14. Ghiduri actuale de prevenție III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară 2. Examinarea cordului (percuție,auscultație, focare,sufluri, tulburări de ritm) 3. Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac 4. Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SC21E, Framingham, etc) și identificarea factorilor de risc cardiovascular 5. Efectuarea și interpretarea EVG de repaus

. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă-braț

7. Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare 8. Integrarea în context clinic rezultatelor EVG de efort,ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EVG și examenului Doppler vascular

.. Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)

1/. Conduita terapeutică și monitorizarea ambulatorie a afecțiunilor cardiovasculare frecvente

11. Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post I,A 12. ,ăsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculare

Boli Incecțioase - 1 lună

I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă  recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, marPeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic și coprocultura, coprocitograma  enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice  enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică de urgență în principalele sindroame infecțioase abordate în medicina de familie  enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie enumere principalele criterii de dirijare a pacienților către serviciile de boli infecțioase  enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie  enunțe principiile de medicină preventivă a bolilor infecțioase II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Sindr.ame infecți.aseE sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupțiile cutanate de origine infecțioasă, adenopatiile infecțioase, sindromul diareic infecțios, icterul febril, purpura infecțioasă, starea septicemică, șocul toxicoseptic 2. Pat.l.gia infecți.asăE infecțiile căilor respiratorii (faringite,laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera 21L (otite, sinuzite), infecții cutaneomucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H.pIlori, parazitoze digestive ), infecții ale sistemului nervos central 3. Criterii de diagn.stic pentruE febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză 4. Managementul urgențel.r infecți.ase : toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisul III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Examinarea pacientului cu b.ală infecți.asă : examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital 2. Interpretarea investigațiil.r și expl.răril.r necesare pentru diagnosticul și conduita principalelor boli infecțioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urinăAurocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, marPeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecții virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus) 3. Însușirea principalel.r c.mp.nente ale c.nduitei terapeuticeE antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șoc ,ermatovenerologie A 1lună I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice  efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice  enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice  enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice  identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Dermatozele 2. Dermatita de contact 3. Eczeme 4. Infecțiile pielii și țesutului subcutanat 5. Urticaria și angioedemul . Eczema sugarului și a copilului mic 7. ,anifestări cutanate în bolile arterelor și venelor 8. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare .. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale 1/. Boli cu transmitere sexuală 11. Psoriazis 12. Pemfigus 13. Lichenul plan și erupții lichenoide 14. Tumori cutanate benigne și maligne 15. Scabia 1 . Pediculoza 17. 1eacții cutanate postmedicamentoase 18. Boli buloase 1. . Casculite, eritrodermiile, purpure III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice 2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice 3. Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame) 4. Semne importante pentru diagnosticul clinic 5. Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic și ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic . Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate , IABET ZAHARAT , ACECȚIUNI METABOLICE , ,E NUTRIȚIE ȘI En,ocrinologie - 2 luni II. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție  efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție  enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție  enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție  identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic .re) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 1. Hormonii. Natura chimică. ,od de acțiune 2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice 4. Acromegalia 5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii . Neurohipofiză - secreție hormonală și efectele sale biologice 7. Diabetul insipid 8. Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa - simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele) .. Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficiența paratiroidiană) 1/. Patologia corticosuprarenalelor - (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosupranală ) 11. Patologia medulosuprarenalelor 12. Patologia gonadelor 13. Pubertatea normală și patologică 14. ,enopauza 15. 2steoporoza 1 . Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre 17. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii) 18. Screeningul familial în bolile metabolice 1. . Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de AD2, complicații, evoluție, prognostic,dispensarizare, ghiduri de practică 2/. Diabet zaharat rezistent la insulina 21. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional, 22. 2bezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, management, 23. Sindromul hipoanabolic 24. Dislipidemiile 25. Hiperuricemiile 2 . Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție 2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție 3. Principalele dozări hormonale 4. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor 5. Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn . ,anagementul disfuncției erectile 7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin 8. Investigații paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II .. Examinarea piciorului diabetic 1/. Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II 11. 1ealizarea unor diete cu 1 /g, 18/g, 2//g carbohidrați 12. Scheme terapeutice 13. Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbiditățiilor NeurologieA 1 lunĂ I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de pregătire în neurologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică  efectueze examenul clinic neurologic  enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic  cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică și monitorizare în epilepsie, boala ParPinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii  enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate  identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator  integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic : puncția lombară, CTA1,N,  angiorafia cerebrală, ex Doppler, audiograma II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Cefaleea și migrenă 2. Certijul 3. Tremurăturile 4. Boala ParPinson 5. Epilepsia . Scleroza multiplă 7. ,ono și polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale 8. Accidentele vasculare cerebrale .. Afecțiunile măduvei spinării 1/. Demențele, coma III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Anamneza și istoricul personalAfamilial al pacientului neurologic 2. Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbireAde auz 3. Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice. 4. Interpretare explorări paraclinice specifice: puncția lombară, CTA1,N, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic 5. Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie,boala ParPinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii. să: Psihiatrie 1 luna I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil  recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii  conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric  enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice  explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală  enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice  identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, maniaE demențe, dependenta de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s. a) urgențele psihiatrice (amenințare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substante-droguri  identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare -bulimia, anorexia, problemele de cuplu) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Depresia, suicidul și tentativă de suicid 2. Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată) 3. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 4. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 5. Neurastenia și tulburările de somatizare . Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții) 7. Stresul 8. Psihozele .. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism) 10. Ciolența domestică (violul, disputele conjugale) III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul) 2. Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie 3. Scale de evaluareAchestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, ,,SE (aplicabile în cabinetul medicului de familie) 4. Evaluarea rețelei de suport social, rolul ,F în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice 5. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic . Evaluarea riscului suicidar 7. ,odalități de intervenție și situații de criză psihologică 8. Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme Chirurgie generalăA 2 luni I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de chirurgie, mrdicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic  fie capabil să execute monopere de mică chirurgie  enunțe principiile asepsiei și antisepsiei  identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică  recunoască situațiile care necesită consult interdisciplinar  cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adult  utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, 21L II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 .re) Chirurgie generală 1. Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic 2. Arsurile, degerăturile 3. Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic) 4. ,anagementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia 5. Boli ale venelor și arterelor ORL 1. ,anagementul sindroamelor nevralgice din sfera 21L, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor și tinitusului 2. Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite 3. Diagnosticul prezumtiv și trimiterea la specialistul 21L în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuității auditive, tulburări ale gustului și mirosului, sindrom ,eniere, afecțiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera 21L 4. Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera 21L, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni Oftalm.l.gie 1. ,anagementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului 2. Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic și non paralitic, glaucomul 3. Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare 4. 2chiul roșu și dureros Ur.l.gie 1. Patologia rinichiului și ureterelor litiaza urinară 2. Adenom de prostată 3. 1etenția acută de urină 4. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine Ort.pedie și Traumat.l.gie 1. ,anagementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral 2. Patologie ortopedică netraumatică: luxație congenitală de șold, picior strFmb congenital, copilul care șchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia 2. Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie 3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, 1,N), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic 4. Sondaj vezical 5. Denudare venoasă periferică . Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi 7. Extragere corp străin sfera 21L 8. Tamponament nazal anterior și posterior .. Spălătura auriculară, oculară, gastrică 1/. Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații 11. Anestezia locală 12. Crico-tiroidotomia 13. Incizia, drenajul, pansamentul unui abces 14. Extracția firelor de sutură, extragerea unui tub de dren 15. Pansamentul unei arsuri, degerături 1 . Îngrijirea unei escare 17. Sutura plăgilor superficiale și pansamente 18. Spălătura gastrică, paracenteza obstetrica - ginecologieA 2 luni I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de obstetrică - ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte  descrie rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară a afecțiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecții genitale)  ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familialăE  facă anamneza ginecologică, examenul genital și să recomande un plan de investigații adaptat afecțiunii pacientei  descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vFrsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale  descrie aspectele medico-legale și etice legate de problemele ginecologice (tutela, vFrsta consimțămFntului, agresiune)  descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice  stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical și explorări paraclinice la prima vizită  cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III  anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformatii  cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele  asiste nașterea fiziologică  facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale  cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei și asistența nașterilor la cabinet sau domiciliu II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 .re) 1. Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate 2. Boli infecțioase ale tractului genital 3. Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza) 4. ,anagementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual) 5. Afecțiuni ale femeii vFrstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin) . Patologia sFnului 7. Planning familial, managementul perioadei preconceptionale 8. ,anagementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc .. Îngrijiri prenatale și postnatale 1/. ,anagementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie) 11. Probleme de sănătate mentală în sarcină și lăuzie III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sFnului 2. Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș - Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPC 3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, 1,N), examen histopatologic, examen citologic 4. Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin 5. 1ecomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepția de urgență . Epiziotomia, epiziorafia, colporafia 7. Asistarea unei nașteri 8. Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol .. ,anagementul hemoragiilor genitale Me,icină ,e urgență (2 luni) I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență  efectueze examenul clinic  identifice pacientul critic cFt mai rapid posibil  evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale  enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 .re) 1. Evaluarea primară și secundară a pacientului 2. 1esuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare 3. ,onitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică 4. ,anagementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale 5. Tehnici de suport ventilator artificial . ,anagementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic 7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei 8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen .. Principii de management al pacientului politraumatizatE mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului 1/. ,ijloace de transport ale pacientului critic 11. Particularități de management în urgențele geriatrice 12. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii 13. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică 14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant 15. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon 1 . Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene) III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet 2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter FoleI 3. 1ecunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. 1esuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil 4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automatăAautomatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin) 5. Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea I,A . Imobilizarea fracturilor și luxațiilor ME,ICINA CAMILIEI; ANUL IV - 18 LUNI P ROBLEME GENERALE I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  abordeze holistic pacienții  coordoneze îngrijirile împreună cu alți profesioniști din cadrul asistenței medicale primare  cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice  stabilească prioritățile în rezolvarea problemelor curente  aplice prevederile programului național de imunizări  demonstreze atitudini de a încuraja și educa pacienții pentru efectuarea exercițiilor fizice Asportului indiferent de vFrstă sau stare a sănătății.  elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecven t e din practica medicinii de familie  efectueze un plan de management ținFnd cont de sinteza diagnostică  efectueze un plan de tratament ținFnd cont de sinteza terapeutică a pacientului  dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienților cu boli cronice  pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației  practice în mod independent aplicFnd conceptele centrale ale medicinei de familie  cunoască domeniul, indicatiile și limitele psihoterapiei  integreze cunoștințele și abilitățile dobFndite în timpul stagiilor clinice de specialitate  integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient  dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională  dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (180 .re) 1. Structura și funcțiile familiei 2. Ciclurile familiei 3. Aspectele medicale rezultate din problemele familiei 4. Abordarea integrată a problematicii "mama și copilulN 5. Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor . Particularitățile diagnosticului în ,F. Diagnosticul diferențial în ,F. Strategia investigațiilor paraclinice. Particularitățile și supravegherea tratamentului 7. Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală 8. Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă) .. Asistența medicală la domiciliu 1/. 1olul stresului și patologia umană. Patogenia psihosomatică 11. Importanța comunicării în ,.F. 12. Terapiile alternative 13. Îngrijirile paleative 14. ,edicina călătorului 15. Legislația în practica ,F. Drepturile pacientului. 2bligațiile ,.F. Probleme de etică și deontologie. 1ăspunderea ,.F. 1 . Informatizarea activității de ,.F. III. Teme activităLi practice (450 .re) 1. Conduita în fața principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală 2. Conduita în fața principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculoscheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă) 3. Participarea la consultațiile efectuate de medicul formatorAinstructor în cabinetul ,.F. 4. Efectuarea de consultații independent 5. Efectuarea unor investigații paraclinice accesibile în cabinet (P2CT) . Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare 7. Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice 8. Analiza unor familii cu probleme medicale .. Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu 1/. Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate 11. Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale 12. Participarea la activitățile de asistenta comunitara în care este implicata unitatea sanitara respectiva 13. Participarea la activitățile manageriale ale unitații 14. Efectuarea nemijlocita de acțiuni de educație pentru sănătate 15. Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor 1 . Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor 17. Efectuarea personalaAparticiparea la efectuarea actelor terapeutice care se executa în unitatea respectiva 18. Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.) P ROBLEME SPECICICE - CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE) Mo,ulul 1E Geriatrie și gerontologie I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze anamneza pacientului vFrstnic  efectueze examenul clinic al pacientului vFrstnic  enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vFrstnic  enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vFrstnic  identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator  efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Instituționalizarea vFrstnicului - evaluare medicală, psihologică și socioeconomică 2. Evaluarea clinico-funcțională a vFrstnicului. Analiza activităților zilnice ale vFrstnicului- , principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vFrstnicului 3. ÎmbătrFnirea psihologică normală. ,odificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrFnirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice 4. Afecțiuni cardiovasculare la vFrstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere) 5. Patologia respiratorie acută și cronică la vFrstnic (BP2C, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii) . Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vFrstnic 7. Evaluarea stării de nutriție la vFrstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vFrstnic 8. Incontinența urinară la vFrstnic. 1etenția acută și cronică urinară .. Incidența sindroamelor neurologice la vFrstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întFlnite (boala ParPinson și sindroamele extrapiramidale la vFrstnic, epilepsia la vFrstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vFrstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non- Alzheimer) 1/. Depresia, tulburări de somn la vFrstnic, sindromul de decondiționare 11. Farmacoterapia pacientului vFrstnic 12. 2biective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo- Pineto-fizioterapie 13. Urgențe în geriatrie III. Teme activităLi practice 1. Anamneză pacient vFrstnic 2. Examen clinic al vFrstnicului 3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vFrstnic (funcțională, nutrițională, mentală) 4. Interpretarea hemograme, explorări paraclinice ( biochimie, imunologie) 5. Plan de recuperare fizică 6. Plan de nutriție 7. Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos Mo,ulul 2E Managementul Integrat Al Bolilor Cronice I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice  utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice  execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familie II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. ,anagementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici 2. ,anagementul integrat al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantăAdiabetul zaharatAdislipidemiaAboala renală cronică) 3. ,anagementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive cronice III. Teme activităLi practice 4. Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici 5. Utilizarea peaPflowmetre, glucometre, lipidometre

. Testarea sensibilității cu monofilament

7. Efectuarea și interpretarea EVG 8. Efectuarea și interpretarea spirometriei

.. Efectuarea și interpretară indicelui gleznă braț

Mo,ulul E Abilități Aprocun,ate În Me,icina ,e Camilie

I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  recunoască competențele specifice medicinii de familie  respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei  dobFndească înțelegerea specificului consultației în medicina de familie II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Consultația structurată în ,F 2. Strategia investigațiilor paraclinice 3. Îngrijirea centrată pe persoană 4. Abordarea comprehensivă 5. Calori culturale și tradiții - medicina holistică . Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă 7. Practica medicală în siguranță 8. Prescrierea și administrarea medicamentelor 2,S .. 1ecomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet 1/. Pacientul cu nevoi speciale (handicapAcategorii sociale defavorizateAboli croniceAbolnavi psihici. Acopilul abandonatAabuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.) 11. Îngrijiri paleative 12. Asistența medicală la domiciliu 13. Noțiuni de bază în psihoterapie să: să: Mo,ulul 4E Psihoterapie I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil  definească termenulAdomeniul de psihoterapie  facă diferența între psihoterapie, consiliere, psihologie  știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie  știe cum se desfășoară o ședință de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite  enumere cFteva tipuriAmetode de psihoterapie II. Tematica cursului adaptată .biectivel.r specifice 1. Definirea termenului de psihoterapieApsihoterapeut 2. Cine poate practică psihoterapia? 3. Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapieAconsiliereApsihologie 4. Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie? 5. Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei . 1elația psihoterapeutică 7. TipuriAmetode de psihoterapie III. Teme activităLi practice 1. Cum se desfasoara o sedinta de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident) 2. Empatia-rolul ei in relatia terapeutica,cum sa fim empatici. Mo,ulul 5E abilități aprocun,ate în vaccinologie I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil  cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin  enumere bolile prevenibile prin vaccinare  cunoască tipurile de vaccin  enumere principalele componente ale vaccinului  cunoască vFrsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze  realizeze scheme de recuperare a vaccinării  cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse  consilieze o familie privind beneficiile vaccinării  cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea  cunoască programul național de vaccinare  enumere vaccinurile opționale  cunoască contraindicațiile vaccinării II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale 2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat 3. Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinale III. Teme activităLi practice 1. Consilierea unei familii pentru vaccinare 2. Administrarea unui vaccin 3. 1aportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse 4. Întocmirea unei scheme de recuperare Mo,ulul 6E Managementul Serviciilor ,e Sănătate A Repro,ucerii I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:  îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarcini II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție 2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcinăAfrecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei 3. Consilierea gravidei - suplimenteAdietaAmișcareaAviața sexualăApregătirea pentru naștere 4. Screening-ul riscului ITSAHIC și alte screeninguri în sarcină III. Teme activităLi practice 1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită 2. Completarea documentelor medicale legate de sarcină Mo,ulul 7E Strategia ,iagnostică și terapeutică în problemele me,icalecrecvent întolnite în asistența me,icală primară I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:  dovedească înțelegerea gFndirii clinice in ambulator  stăpFnească abordarea pacienților cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor  realizeze un diagnostic prezumtiv precoce  aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute  pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, 21L, oftalmologice și ale aparatului articular II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. GFndirea clinică structurată pentru practica de ambulator 2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc 3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 1/ boli acute 4. Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică 5. Chestionare utile în practica medicului de familie III. Teme activităLi practice 1. Examene clinice minimale (țintite) 21L, oftalmologic, neurologic, aparat osteoarticular 2. Abilități de prescriere ale medicației specifice 3. Educația pacientului pe probleme specifice Mo,ulul 8E Comunicare și Lea,ership I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:  conștientizeze importanța unei comunicări eficiente  construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcție de auditoriu și adaptare la factori externi  utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare  își însușească ascultarea activă  își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare  recunoască și să depășească barierele de comunicare și să evite erorile  preîntFmpine posibilele conflicte ce pot apărea  ofere și să primească feedbacP  comunice eficient în situații speciale  își dezvolte propriile strategii de comunicare  dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației  înțeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să își dezvolte abilitățile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere,gestionare a situațiilor dificile  fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu  demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical  demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă - emițător versus receptor, modele de relații medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor S,A1T, motivația schimbării, bariere în comunicare) 2. Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient 3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi 4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical 5. Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri) . Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport) 7. FeedbacPul 8. Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management .. Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership 1/. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacI la nivel local și nivel regional, implicarea organizațională III. Teme activităLi practice 1. Utilizarea diagramei comunicării 2. Tipuri de limbaj 3. Structurarea dialogului 4. Furnizarea veștilor rele (boală, deces) 5. Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol)

. FeedbacP - a da și a primi

7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.) 8. Scenarii: consilierea HIC, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă Mo,ulul 9E Noțiuni ,e incormatică me,icală aplicate pentru me,icul ,e camilie. Managementul ,atelor I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)  își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală primară  utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet  aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate.  cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare  își configureze un sistem modern de comunicare atFt cu pacienții cFt și cu colegii de aceeași sau altă specialitate  utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedbacP sau asistență de specialitate  cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și componentele sale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. 1ețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului 2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-centerul, sisteme de control la distanță, bacPup de date, instruirea personalului, feedbacP pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte 3. Necesarul informatic în cabinetul ,F: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică 4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru 5. ,anagementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesional III. Teme activităLi practice 1. Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază,instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului 2. Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 1/, ICD 1/ varianta ...) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet 3. Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date 4. Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii) 5. Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator . Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în elearning lunĂ Mo,ulul 10E Ultrasonogracie și Imagistică Me,icalăA 1 I. Obiective specifice La sfFrșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).  știe să facă un diagnostic rapid de urgență, folosind rezultatul ultrasonografic  participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.  integreze informația ultrasonografică obținută și a altor investigații imagistice în contextul clinic al pacientului  identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. ,etode de investigare imagistică. 1adiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje) 2. Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări). 3. Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizareE secțiuni și planuri standard ultrasonografice) 4. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină) 5. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal) . Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare). 7. Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale) 8. Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină .. Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale. 1/. Ultrasonografia senologică 11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sFn, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decFt ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări 12. ,edicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării. III. Teme activităLi practice 1. Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare 2. Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte 3. Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice 4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care UltrasonographI - PoC-USN - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale 5. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară

. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior - rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin

7. Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinicoimagistice 8. Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară

.. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice

1/. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie

11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie 12. Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară,obstetrică și ginecologieîn practica medicului de familie 13. Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic Mo,ulul 11E Noțiuni ,e bază în ,ezvoltarea unui proiect ,e cercetare me,icală. Elemente ,e epi,emiologie I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  enumere tipurile de studii caracteristicile lor  analizeze critic o informație medicală  recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale  redacteze un articol  cunoască tabelul de contingență (2x2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivăAnegativă) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice 2. ,etodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, 2dds rațio și 1isc 1elativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici 3. Tipuri de studii 4. Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate. III. Teme activităLi practice 1. Proiectarea unui studiu descriptiv 2. Proiectarea unui studiu analitic 3. Analiză critică a unui articol 4. Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, 2dds 1ațio, risc relativ Mo,ulul 12E BioeticăA2 săptămoni I. Obiective specifice La sfFrșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:  înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale  înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale  deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală  cunoască și să poată lua o decizie adecvată cFnd lucrează cu subiecți aparținFnd grupurilor vulnerabile  conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminării  prescrie medicația conform regulilor eticii medicale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) 3. 1elația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțămFntul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient 4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală 5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă . Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant 8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice .. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani III. Teme activităLi practice 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică 2. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete

. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete

7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete .. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete Mo,ulul 1 E ,ezvoltare Personală Și Procesională A Me,icului ,e Camilie I. Obiective specifice La sfFrșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:  înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul vieții II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Identificarea nevoilor de formare 2. ,anagementul stresului III. Teme activităLi practice 1. Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare 2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei 3. Interviul motivațional 4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională CIȘĂ POST REZI,ENȚI ME,ICINA CAMILIEI Elaborat în conformitate cu Art. 14 din 2rdonanța Guvernului nr. 18A2//. În anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Efectuează stagiul de luni de ,F în C,I de ,F, 4 zileAsăptămFnă, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formatorAîndrumător de ,F, medic primar de ,F. A 5-a zi participă la universitateAfacultate la cursuri, ateliere interactive 2. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți 3. Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic și la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară 4. Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS 5. Utilizează chestionarele standardizate . Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile 7. Deprinde transmiterea prescripțiilor electronice și raportarea serviciilor medicale către CNAS 8. Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizateAregister medicale specifice) .. Deprinde și aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil de viață 1/. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.) 11. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al C,I de ,F 12. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare 13. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat 2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat 3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității 4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindrooame 5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități . Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.) 7. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al 8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare .. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat 2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat 3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității 4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindrooame 5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități . Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.) 7. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al 8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare .. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Desfășoară stagiul de pregătire în ,edicina familiei, în Cabinetul de ,edicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an - 12 luni 2. Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sauAși specialiști de ,edicină familiei sau alte specialități 3. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de ,edicină familiei, cuprinse în tematica anului IC 4. Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămFnă la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele - cadru didactic, instructor-formator 5. Desfășoară activitate în C,I de ,F - 4 zile pe săptămFnă - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă și discuții cu îndrumătorul de stagiu, la sfFrșitul zilei de pregătire . Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos. 7. Efectuează independent consultații complete pacienților programați la cabinet și tuturor urgențelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) și utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător 8. Elaborează independent planulAalgoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitaliceasca, sub supervizarea responsabilului de formareAmedic instructor formator, îndrumător .. Elaborează indicațiile terapeutice și le explică pacientului - stilul de viață, prescrierea altor măsuri nefarmacologice și a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formareAmedic instructor formator, îndrumător 1/. Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale) 11. Acordă îngrijiri în afecțiuni acute și cronice, îngrijiri preventive, paliative și în urgențe 12. În cazurile complexeAparticulareAatipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare) 13. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). 14. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al Cabinetului ,edical Individual în care activează 15. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare 1 . Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2016

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINA CAMILIEI

Anexa 1

2 RGANIZAREA REZI,ENȚIATULUI ,E ME,ICINĂ CAMILIEI

1. ,urată. Structură 2 RGANIZAREA REZI,ENȚIATULUI ,E ME,ICINĂ CAMILIEI Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene .3A1 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor. În baza 2rdinului..., rezidențiatul de medicină de familie în 1omFnia are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru ingrijirea pacienților vFrstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămFnal în cadrul zilei la universitate A facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori. Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată: ,isciplină ,urata stagiului L.cul rec.mandat pentru desfăMurarea stagiului ,edicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural ,edicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica Asecție de specialitate A cameră de gardă 2ncologie 1 lună Clinică A secție de specialitate Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică A secție de specialitate Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică A cameră de gardă A secție de specialitate Boli infecțioase 1 lună Clinică A secție de specialitate A camera de gardă Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secție de specialitate Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secție de specialitate 2bstetrică - ginecologie 2 luni Clinică A secție de specialitate A cameră de gardă ,edicină de urgență 2 luni Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, 21L, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate A cameră de gardă ,edicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei Curriculumul prevede lunar un număr de 2/ de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 5/ de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/- 8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Bibliografia anexată corespunde anului 2/1 , urmFnd a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi. 2. Rec.mandări .rganizat.rice generale  Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de ,edicina Familiei este coordonată de către ,inisterul Sănătății prin Universitățile de ,edicină și Farmacie și Facultățile de ,edicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățămFntul superior pentru învățămFntul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice.  În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore).  ,edicul tutore trebuie să organizeze o întFlnire săptămFnală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. 1ezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practicE pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate.  Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice.  În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan.  Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățămFnt medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator - instructor medicină de familie, acreditat de ,inisterul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.  ,edicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate.  ,edicii tutori vor organiza întFlniri ori de cFte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întFlniri cu medicii de familie îndrumători.  Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămFnă, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămFnă, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitateaAfacultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întFlnirea săptămFnală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice.  Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. 1ezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universitățiiAfacultății unde se desfășoară rezidențiatul.  Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative:  cazuri clinice deosebite consultate în cabinet  date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate  abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc.  literatura de specialitate studiată.  concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore  nevoile educaționale astfel identificate și  planul propriu de învățare aferent. . Rec.mandări privind desfășurarea stagiil.r în cabinetele de medicină familie Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților. ,edicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atFt prin exemplul personal cFt și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobFndi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vFrstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii. Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie. Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încFt să corespundă următoarelor recomandări:  fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiuE în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicină familieiE  medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitateE  din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de luni, cel puțin 2 săptămFni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor - formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanențăE  cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continueE aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoareE  la fiecare luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatuluiE  cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiatE auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiuE  instituțiile de învățămFnt superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca marPeri ai calității cFnd se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidențilorE  timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuiaE activitatea se va desfășura atFt în cabinet cFt și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întFlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămFnă) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămFnă în cadrul zilei la universitate).

4. Rec.mandări privind desfășurarea stagiil.r în spital/ambulat.rii de specialitate Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie. Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie. În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobFndească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobFndească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. 1ezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate. Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întFlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atFt la patul bolnavului cFt și în ambulatoriul clinicii. Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încFt să corespundă următoarelor recomandări:  stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respectiveE  rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județeneE acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familieiE  conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familieE  spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale - reviste, broșuri și alte surse de informareE  fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuiaE acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atFt în ambulatoriu cFt și secțiile cu paturiE  medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoareE  medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întFlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întFlniri în care să se evalueze procesul educaționalE  la sfFrșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatuluiE  clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiatE auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiuE  instituțiile de învățămFnt care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca marPeri ai calității cFnd se (re) selectează clinicile de stagiuE  în fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întFlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămFnă) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămFnă în cadrul zilei la universitate)E  durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întFlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere si worPshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.). 5. Met.de de evaluare

Procesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.

,odalitățile de evaluare sunt:

Evaluarea iniLială

Se aplică la începutul rezidențiatului în anul I cFnd intră în stagiul de medicina de familie de luni si la finalul stagiului.

5. Sc.p Determinarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele luni de stagiu 6. ObiectiveE  inițierea si întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului  inițierea caietului rezidentului 7. Met.de  discuție inițiala formator-rezident in care formatorul întreabă si notează așteptările rezidentului precum si obiectivele pe care rezidentul le are in legătura cu propria formare in medicina de familie  rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentuluiN transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 1/ în funcție de numărul de răspunsuri corecte  se inițiază caietul rezidentului 2BS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului si constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului. Evaluarea intermediară (f.rmativă) Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la luni în cazul stagiului de medicina familiei. 8. Sc.p Evaluarea stadiului de pregătire si a nevoilor rezidentului 9. ObiectiveE  reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului  verificarea si îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă. 10. Met.deE  evaluarea va fi realizată de către formatorAmedicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului.  verificarea caietului rezidentului (feedbacP din partea formatoruluiAîndrumătorului de stagiu)  actualizarea E,C a rezidentului  autoevaluarea rezidentului Evaluarea finala (sumativa) Se aplică l a sfFrșitul perioadei de rezidențiat. 11. Sc.p  Acordarea titlului de medic specialist în ,.F. și protecția pacientului 12. Obiective

 evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2) 1 . Met.d.l.gie de evaluareE Evaluarea finală va lua în calcul:  evaluările intermediare - 20P din nota finală  participarea la cel puțin 8/% din activitățile (stagiu + curs) organizate - 10P din nota finală  publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original - 10P din nota finală  caietul rezidentului - 10P din nota finală  examinarea finală - examenul de specialitate - 50P din nota finală constFnd în:

1. proba scrisă 2. probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult si copil. 3. proba de abilități practice in specificul ,F

Se recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cFt posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult si copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie.

Comisia consultativă de ,edicina familiei va propune ,inisterului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus.

Anexa 2

CORMULAR ,E EVALUARE A ME,ICULUI REZI,ENT PE PARCURSUL PREGATIRII IN REZI,ENTIAT

Nume medic rezident ...........................................................

Nume evaluat.r .................................................................

,ata evaluării ..../..../........

EVALUAȚI URMĂTOARELE ,OMENIIE NESATISA CĂCĂTOR (1,2, ,4) SATISCĂCĂTOR (5,6,7) BUN (8,9,10) Nu se p.ate evalua Observații Judecata clinică (interpretează datele anamnestice,le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului,analizează riscurileAbeneficiile abordării terapeutice,ia decizii în situații dificile Cun.ștințe medicale extensive,actualizate,bine organizate și aplicate .Aptitudini clinice Aptitudini de C2,UNICA1E - deschis,înțelegător,empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie a) A Anamneza ( logica,extinsă,orientată,eficientă) b) A Ex.fizic ( complet,orientatAselectiv,țintit) c) A Aptitudini practice (experimentat,competent,abil ,efectuează corect diferite manevre ) a) b) c) 4.Calități etice - integru, respectuos,onest,dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia,informează corect și complet 5.Pr.fesi.nalismA competent,conștiincios,cooperant,respectuos,completează lizibil și corect documentele medicale,reevaluează datele diagnostice și paraclinice. 6.EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif.științifice,prezentări de caz,articole medicale,cercetare..etc 7.Organizare(eficientă) și managementA este organizat și eficient la locul de muncă,este punctual,are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale,reacționează bine în situații limită. 8.Calificativ general( media celor precedente)

Puncte tari ..............................................................................................

Puncte slabe ............................................................................................

,e îmbunătățit ...........................................................................................

Alte comentarii

Semnătura rezident ................ Semnătura evaluator .........................

Anexa 3

CORMULAR EVALUARE ME,IC REZI,ENT

Nume medic rezident...

Nume evaluator...

Data evaluării...

EVALUAȚI URMĂTOARELE ,OMENIIE NESATISA CĂCĂTOR (1,2, ,4) SATISCĂCĂTOR (5,6,7) BUN (8,9,10) Nu se p.ate evalua Observații 1 Judecata clinică (interpretează datele anamnestice,le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului,analizează riscurileAbeneficiile abordării terapeutice,ia decizii în situații dificile 2 Cun.ștințe medicale extensive,actualizate,bine organizate și aplicate .Aptitudini clinice 4 Aptitudini de C2,UNICA1E - deschis,înțelegător,empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie 5 a) A Anamneza ( logica,extinsă,orientată,eficientă) b) A Ex.fizic ( complet,orientatAselectiv,țintit) c) A Aptitudini practice (experimentat,competent,abil ,efectuează corect diferite manevre ) a) b) c) 6 4.Calități etice - integru, respectuos,onest,dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia,informează corect și complet 7 5.Pr.fesi.nalismA competent,conștiincios,cooperant,respectuos,completează lizibil și corect documentele medicale,reevaluează datele diagnostice și paraclinice. 6.EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif.științifice,prezentări de caz,articole medicale,cercetare..etc 7.Organizare(eficientă) și managementA este organizat și eficient la locul de muncă,este punctual,are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale,reacționează bine în situații limită. 8.Calificativ general( media celor precedente)

Puncte tari ...

Puncte slabe ...

,e îmbunătățit ...

Alte comentarii

Semnătura rezident..........................................Semnătura evaluator.................................

Anexa 4

BIBLI2G1AFIE 21IENTATICĂ

Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de ,edicina familiei

 Restian A. - Bazele Medicinei de Familie , ediLia a Aa, Editura Medicală BucureMti, 2009.  Matei ,. - sub redacLia - Esențialul în Medicina Familiei, ediLia a Aa, Editura Medicală Amaltea BucureMti, 2016.  Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. C.urth Editi.n, 2014, Oxf.rd UniversitR Press. - editia in limba r.mana - Editura Hip.crate BucureMti, sub tipar, 2016.  J.mpan A. - Medicina Familiei , ed. A IXAa, Editura Eur.stampa TimiM.ara, 2015.  ,anasia 1. si colab. Pediatrie practică. Editura U.,.F. MIuliu HațieganuN Cluj-Napoca, 2/13.  Ciofu E., Ciofu C. - Esențialul in Pediatrie, ediția a 2-a, Editura ,edicală Amaltea, 2//2.  Nanu D., ,arinescu B., ,atei D., Isopescu F. - Esențialul in obstetrică – pentru studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie - Editura ,edicală Amaltea București, 2//8.  Jompan A., Dumitrașcu C. - 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2/15.  Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie – ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2/11  www.cnsmf.ro - Managementul astmului. Indrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică , CNS,F, Editura Infomedica, București, 2//.  www.cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2//..  www.cnsmf.ro - Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2//..  www.cnsmf.ro - Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul 121., Inițiative în sănătatea publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNS,F, ALIAT, București, 2/1

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

NECROLOGIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM ,E PREG Ă TIRE ÎN SPECIALITATEA NECROLOGIE

Intr.ducereE

Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 4/-5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. ÎncepFnd cu anul IC de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.

Privind stagiile din trunchiul comun de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de 1ezidențiat unde se vor desfășura acestea.

Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale A internaționale indexate BDI A ISI Oeb of Vnowledge.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book ), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat al stagiului respectiv.

Fiecare modul A stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,// (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, se va organiza minim un colocviu în timpul acestora.

La sfFrșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfFrșit de stagiu.

Examenul constă în patru probe:

• probă scrisă (subiecte de ,edicină internă - și Nefrologie - 7 )E • două probe clinice ( 1 caz de ,edicină internă A Nefrologie și 1 caz de Nefrologie)E • probă practică de interpretare a unor investigații A de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică. Tematica de examen este cea din ANEXA 1 . Examenul de medic specialist A primar în specialitatea Nefrologie se va desfășura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidați și 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în cadrul unei Discipline de Nefrologie (șef de lucrări A conferențiar A profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiții), candidații vor fi repartizați către alte Centre Universitare din țară, care îndeplinesc condițiile. La examenul de medic specialist, organizat bianual: • toate probele sunt eliminatoriiE nota minimă este 7 pentru fiecare probăE • pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 1/, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvireE • media minimă de promovare este 7,// (șapte).

Examenul de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.

N.B.: Tematica pentru examenul de medic primar este cea din ANEXA 2 .

Parcursul de pregătire în rezidențiat - NEF12L2GIE - are o durată de 5 ani, avFnd următoarea structură:

A T1UNCHI C2,UN- 18 luni  Cardiologie - 3 luni  ,edicină internă - luni  Diabet, nutriție și boli metabolice - 2 luni  Urologie - 1,5 luni  ATI - 2 luni  2pțional (Nefrologie A 1adiologie-Imagistică medicală A Ultrasonografie generală) - 3 luni  Bioetică - b lună B NEF12L2GIE - 42 luni, din care:

 Nefrologie - 1.,5 luni  Nefrologie pediatrică - 2 luni  Transplant renal - 2,5 luni  Patologia abordului vascular - 1 lună  Dializă - . luni  Terapie intensivă nefrologică - luni  Ultrasonografia aparatului urinar - 2 luni

N.B.: Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.

Privind stagiul opțional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie A 1adiologie- Imagistică medicală A Ultrasonografie generală (modul I)E alegerea stagiului opțional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.

1eferitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opțional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ultrasonografie generală.

C.nLinutul stagiil.rE I. Tematica

A TRUNCHIUL COMUN STAGIUL DE CARDIOLOGIE 1. Endocarditele 2. Calvulopatiile mitrale și aortice 3. Pericarditele 4. Tulburările de ritm și de conducere 5. Boala coronariană ischemică . Hipertensiunea arterială (esențială, secundară și urgențele hipertensive) 7. Insuficiența cardiacă 8. Bolile arterelor. Ateroscleroza. Trombembolismul pulmonar. Tromboflebitele .. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolotică STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1/. Bronhopatiile inflamatorii Bronșitele acute Bronșitele cronice. Bronhopneumopatia obstructivă cronică Bronșiectaziile 11. Astmul bronșic 12. Pneumoniile Pneumonii bacteriene și nebacteriene Pneumonii la gazda imunocompromisă 13. Supurațiile pulmonare Abcesul pulmonar Gangrena pulmonară 14. Tuberculoza pulmonară Diagnostic pozitiv Diagnostic diferențial Complicații Tratament (inclusiv reacții adverse) 15. Emfizemul pulmonar 1 . Sarcoidoza Diagnostic pozitiv Diagnostic diferențial Complicații 17. Cancerul bronhopulmonar 18. Afecțiunile pleurei Pleurite Pleurezii Tumori pleurale 1. . Insuficiența respiratorie pneumogenă acută și cronică Sindromul de detresă respiratorie 2/. Ulcerul gastro-duodenal 21. Cancerul gastric 22. Bolile inflamatorii ale intestinului și colonului Boala Crohn 1ectocolita ulcero-hemoragică 23. Neoplasmul intestinal 24. Sindromul icteric 25. Sindromul de hipertensiune portală și insuficiență hepatică 2 . Hepatitele cronice 27. Cirozele hepatice 28. Tumorile hepatice 2. . Litiaza biliară 3/. Pancreatitele acute și cronice 31. Neoplasmul pancreatic 32. 1eumatismul articular acut 33. Poliartrita reumatoidă 34. Spondilita anPilopoetică 35. Sclerodermia, dermatomiozita 3 . Casculitele sistemice 37. LES 38. Guta 3. . Anemiile (macro-, megalocitare, feriprive și hemolitice, aplastice) 4/. Sindroame mieloproliferative acute și cronice Policitemia vera Leucemia granulocitară cronică Trombocitemia hemoragică ,ieloscleroza cu metaplazie mieloidă Leucemii acute mieloide 41. Sindroame limfoproliferativ, limfoamele maligne Boala HodgPin Limfoamele maligne non-hodgPiniene Leucemiile limfatice acute și cronice 42. Gamapatii monoclonale ,ielomul multiplu Boala Oaldenstrom Amiloidoza 43. Sindroamele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii, vasculopatii, CID, fibrinoliza) 44. Patologia glandei tiroide (hipertiroidia, hipotiroidia, afecțiunile glandei tiroide - boala Basedow, tiroiditele) 45. Patologia glandei paratiroide (hiper- A hipoparatiroidismului) 4 . Patologia glandei suprarenale (hipercorticismul, insuficiența corticosuprarenală, boala Conn) 47. Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul secreției inadecvate de vasopresină) 48. ,edicația antiinfecțioasă 4. . Bacteriemia, septicemia, sepsisul și șocul septic STAGIUL DE DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE 5/. Diabetul zaharat 51. ,alnutriția protein-calorică 52. 2bezitatea 53. Principii de dieto-terapie STAGIUL DE UROLOGIE 54. Patologia prostatică 55. Tumorile aparatului urinar 5 . Sindroame obstructive STAGIUL DE ATI 57. Intoxicațiile acute 58. Îngrijirea pacientului cu ,2DS (sindromul de disfuncție multiplă de organe) 5. . Îngrijirea pacientului cu șoc septic /. Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic 1. Anestezia și tratamentul perioperator la pacientului renal 2. Abordul vascular pentru dializa în urgență STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ 3. Aspecte generale legate de explorarea ultrasonografică (indicații, limite, pregătirea pacientului, tipuri de transductor - alegerea transductorului adecvat, reglarea aparatului, obținerea unei imagini optime, măsurători, redactarea unui buletin ecografic) 4. Elemente de fizică 5. Standardizarea imaginii ultrasonografice - secțiuni elementare. Noțiuni semiologice de bazaE diferențierea imaginii normale de cea patologica . Artefacte întFlnite în ultrasonografie: identificare și modalități de îndepărtare ale acestora 7. Tipuri și tehnologii noi de examinare ultrasonografică (2D, 3D, 4D, transabdominală A endocavitară, Doppler, cu substanță de contrast, elastografia)E noțiuni fundamentale de ultrasonografie Doppler (continuu, pulsat, color și Power) 8. Ficatul .. Colecistul și căile biliare 7/. Casele sistemului port 71. Pancreasul 72. Splina 73. Spațiul retroperitoneal (aorta + principalele ramuri, CCI) 74. 1inichii - noțiuni generale 75. Loje suprarenale 7 . Cezica urinară - noțiuni generale 77. Prostata - noțiuni generale 78. Uterul și anexele 7.. Peritoneul 8/. Ultrasonografia în urgențele abdominale STAGIUL DE RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ 81. 1adiografia reno-vezicală simplă - modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare 82. Urografie intravenoasă (UIC) în patologia renală - modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare 83. Scintigrafia renală - modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare 84. Aspecte computer tomograf (CT) în patologia renală 85. Aspecte de imagistică rezonanță magnetică (I1,) în patologia renală 8 . Aspecte angiografice în patologia renală STAGIUL DE BIOETICĂ  tematica de curs I. Intr.ducere în Bi.etică - 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. C.nceptele de sănătate, b.ală, suferinLă prin prisma bi.eticii - 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc) III. RelaLia medicApacient I - 2 .re 1. Calori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. RelaLia medicApacient II - 2 .re 1. ConsimțămFntul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. 1elația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient V. GreMeli Mi er.ri în practica medical ă - 2 .re 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Pr.bleme etice la începutul vieLii - 2 .re 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Pr.bleme etice la finalul vieLii - 2 .re 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de Lesuturi Mi .rgane umane - 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetică Mi gen.mică - 2 .re 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercet ă rii pe subiecLi umani - 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică  tematica seminarilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r Mi principiil.r în bi.etică - 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etică - 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaLiei medicApacient prin cazuri practice - 2 .re 1. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaLiei medicApacient prin cazuri practice - 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. 1olul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea n.Liunil.r de greMeală Mi er.are în medicin ă prin cazuri c.ncrete - 2 .re 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vieLii pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re VII.,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vieLii pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re VIII.,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de Lesuturi Mi .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetică Mi gen.mic ă pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecLi umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete - 2 .re B NEFROLOGIE Tematica pentru STAGIILE DE NEFROLOGIE, TERAPIE INTENSIVĂ NEFROLOGICĂ ȘI DIALIZĂ 1. Anat.mie, embri.l.gie Mi fizi.l.gia rinichiului 2. Semi.l.gia aparatului urinar

. Expl.rări paraclinice în nefr.l.gie

4. Tulburările hidrice Mi electr.litice 5. Tulburările echilibrului acid.bazic 6. Mecanismele imun.l.gice ale b.lil.r renale 7. B.lile gl.merulare (pat.geneza Mi clasificare, prezentare clinică generală, b.ala cu leziuni minime, gl.merul.scler.za f.cală Mi segmentală, nefr.patia membran.asă, gl.merul.nefrita membran.pr.liferativă, cri.gl.bulinemia, nefr.patia cu imun.gl.bulina A, nefrita Hen.chA Schonlein, b.ala G..dpasture, vasculite renale Mi sistemice, nefrita lupică, b.li gl.merulare as.ciate cu infecții, amil.id.za renală) 8. B.ala renală dat.rată dispr.teinemiil.r 9. Micr.angi.patiile tr.mb.tice 10. Nefr.patia diabetică 11. Hipertensiunea esenLială Mi secundară 12. Infecțiile tractului urinar (infecLiile tractului urinar la adult, tubercul.za renală, infecLiile fungice ale tractului urinar)

1 . B.lile renale în sarcină

14. B.lile chistice renale 15. Nefr.patii ereditare 16. Nefr.litiaza Mi nefr.calcin.za 17. Nefr.patii tubul.interstițiale acute Mi cr.nice 18. Nefr.patii vasculare 19. Rinichiul senil 20. InTuria renală acuta (inclusiv sindr.mul hepat.renal) 21. B.ala cr.nică de rinichi 22. Tum.rile renale

2 . UrgenLe nefr.l.gice

24. Met.de de epurare extrarenală (hem.dializa, hem.filtrarea, hem.diafiltrare, plasmafereza, dializa perit.neală) 25. Transplantul renal 26. Principii de administrare a medicamentel.r la pacientul cu b.ală cr.nică de rinichi 27. NutriLia la b.lnavul renal

Tematica pentru STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE A APARATULUI URINAR

1. N.țiuni intr.ductive de ultras.n.grafie generală Mi particularităLi ale ec.grafiei aparatului urinar 2. Anat.mia ec.grafică a aparatului urinar

. Ultras.n.grafia rinichiului în b.lile gl.merulare

4. Ultras.n.grafia rinichiului în nefr.patia diabetică 5. Ultras.n.grafia rinichiului în afecLiunile vasculare 6. Ultras.n.grafia rinichiului în b.lile chistice 7. Ultras.n.grafia rinichiului în b.lile ereditare 8. Ultras.n.grafia aparatului urinar în infecLiile de tract urinar 9. Ultras.n.grafia renala în afecțiuni ur.l.gice 10. Ultras.n.grafia rinichiului în insuficienLa renală acută 11. Ultras.n.grafia rinichiului în b.ala cr.nică de rinichi 12. Ultras.n.grafia rinichiului la pacientul dializat 1 . Ultras.n.grafia rinichiului transplantat

14. Ultras.n.grafia tum.ril.r renale 15. Ultras.n.grafia pat.l.giei vezicii urinare 16. Ultras.n.grafia pat.l.giei pr.statei 17. Ultras.n.grafia aparatului urinar - an.malii c.ngenitale 18. Elast.grafia aparatului urinar. N.țiuni intr.ductive STAGIUL DE NEFROLOGIE PEDIATRICĂ  Particularități anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului  Particularități epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică  Particularități ale terapiei de supleere renală la populația pediatrică STAGIUL DE TRANSPLANT RENAL  Imunologia transplantului renal. ,etode de evaluare a compatibilității  Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat  Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării  Evoluția rinichiului transplantat. ,ijloace și metode de evaluare a grefei renale  Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare  Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament  Indicații, contraindicațiiE avantaje, dezavantaje ale transplantării renale STAGIUL DE PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR  Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gFtului și femurale)  Tipuri de abord vascular permanent, complicații, tratament N.B.: Stagiul se va desfășura în Clinicile de Nefrologie. II. ActivităLi practice A. MANEVRE  Toracenteza  Puncția arterială și gazometria sanguină  1esuscitarea cardio-respiratorie  2xigenoterapie  Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular.  ,ăsurarea invazivă a presiunii venoase centrale și interpretarea rezultatului  Electrocardiograma  ,onitorizarea electrocardiogramei. ,onitorizarea continuă ambulatorie a electrocardiogramei și tensiunii arteriale  2scilometrie  Paracenteza diagnostică și terapeutică  Perfuzia de sFnge și derivate  Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, SGA - Subjective Global Assessment - evaluarea subiectivă globală)  Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)  ,enținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați  Puncția biopsie renală  Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului(acut sau cronic)E conectarea A restituirea pacientului la aparatul de hemodializă  Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare A hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)  Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului  Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal  Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritonealăE interpretarea rezultatelor testului  ,ontarea sondei uretro-vezicale  Efectuarea de ultrasonografii ale aparatului urinar B. INTERPRETAREA INVESTIGAȚIILOR  Examenul lichidului pleural  Examenul de spută  Exsudat faringian  Explorări funcționale respiratorii  Gazometria sanguină  ,onitorizarea ambulatorie a electrocardiogramei și tensiunii arteriale  Ecocardiografie  Electrocardiograma  2scilometrie  Hemocultură  Coprocultură  Fundul de ochi  Endoscopia digestivă  Teste de hepatocitoliză  Teste de colestază  ,arPeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIC  Examenul lichidului de ascită  Hemoleucograma  Ionograma sanguină și urinară  Parametrii echilibrului acido-bazic  Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare  Lipidograma  Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL ( neutrophilgelatinase-associatedlipocalin ) - valori sanguine și urinare  Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASL2 (antistreptolizina 2), test Coombs, ANCA (anticorpi anticitoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2  Dozări hormonale: tiroidiene, parathormon, renină, A1P (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron  Investigații imagistice specifice (radiografia cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorări imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cuAfără compresie, cuAfără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizata, uro-CT, 1,N)  Alimentația parenterală  Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore  Examen bacteriologic al urinii  Probe funcționale glomerulare  Probe funcționale tubulare  Puncția biopsie renală - interpretarea rezultatelor anatomo-patologice  Lichidul de dializă peritoneală  Interpretarea VtAC în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori

PA1CU1S 1EZIDENȚI - 5 ANI ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC ANUL C Nefrologie 3L Nefrologie 3L Nefrologie 3,5L TI nefrologică 4L TI nefrologică 2L Cardiologie 3L Diabet, nutriție și boli metabolice 2L Transplant 2,5L Dializă L Nefrologie 1/L ,edicină internă L Urologie 1,5L Nefrologie pediatrică 2L Ultrasonografia aparatului urinar 2L Bioetică /,5L Patologia abordului vascular 1L ATI 2L Dializă 3L 2pțional 3L T2TAL 12L T2TAL 12L T2TAL 12L T2TAL 12L T2TAL 12L

TI nefrologică R terapie intensivă nefrologică

N.B.: Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.

Privind stagiul opțional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie A 1adiologie-Imagistică

medicală A Ultrasonografie generală (modul I)E alegerea stagiului opțional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.

1eferitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opțional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ultrasonografie generală.

Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale A internaționale indexate BDI A ISI Oeb of Vnowledge.

Examenul de medic specialist A primar în specialitatea Nefrologie se va desfășura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidați și 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în Disciplina Nefrologie (șef de lucrări A conferențiar A profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiții), candidații vor fi repartizați către alte Centre Universitare din țară, care îndeplinesc condițiile.

Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat al stagiului respectiv.

TEMATICA

pentru examenul de medic specialist specialitatea NECROLOGIE

I. PROBA SCRISĂ ( subiecte tematică medicină internă Mi 7 subiecte tematică nefr.l.gie) II - III. ,OUĂ PROBE CLINICE

IV. PROBA PRACTICĂ

I. PROBA SCRISĂ

A) ME,ICINĂ INTERNĂ 1. Bronhopneumopatia cronică și obstructivă. 2. Astmul bronșic. 3. Pneumonii. 4. Supurațiile bronhopulmonare. 5. TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diferențial și complicații. . Cancerul bronhopulmonar. 7. Pleureziile. 8. Endocardita bacteriană subacută. .. Calvulopatii mitrale și aortice. 1/. Pericardite. 11. Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic acut). 12. Insuficiența cardiacă. 13. Tulburările de ritm și conducere. 14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive. 15. Embolia pulmonară. Tromboflebita. 1 . Boala arterială ocluzivă. 17. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice. 18. Sindromul mieloproliferativ (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) - diagnostic și complicații. 1. . ,ielomul multiplu. 2/. Leucemia limfatică cronică - diagnostic și complicații. 21. Sindroame hemoragipare - diagnostic și complicații. 22. Ulcerul gastrointestinal. 23. Pancreatitele acute și cronice - diagnostic și complicații. 24. Hepatita cronică. 25. Ciroza hepatică. 2 . Litiaza biliară. 27. Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic și complicații. 28. 1eumatismul articular acut. 2. . Poliartrita reumatoidă - diagnostic și complicații. 3/. Colagenoze (lupus eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita). 31. Casculitele sistemice. 32. Diabetul zaharat. 33. Patologia prostatei. 34. Sindromul de disfuncție multiplă de organe (,2DS) - etiopatogenie, diagnostic și abordare terapeutică. B) NECROLOGIE

28. Anatomia și fiziologia rinichiului.

2.. Semiologia aparatului urinar.

3/. Tulburările hidrice și electrolitice.

31. Tulburările echilibrului acidobazic. 32. Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch-Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală). 33. Boala renală datorată disproteinemiilor. 34. Sindromul hemolitic-uremic. 35. Nefropatia diabetică.

3 . Hipertensiunea renovasculară si renoparenchimatoasă.

37. Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar).

38. Bolile renale în sarcină.

3.. Bolile chistice renale.

4/. Nefropatii ereditare.

41. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza. 42. Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice. 43. Nefropatii vasculare. 44. 1inichiul senil. 45. Injuria renală acuta (inclusiv sindromul hepatorenal).

4 . Boala cronică de rinichi.

47. ,etode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală). 48. Transplantul renal.

II - III. ,OUĂ PROBE CLINICE

1. Un caz din tematica de medicină internă A nefrologie - notată la proba scrisă. 2. Un caz din tematica de nefrologie - notată la proba scrisă.

IV. PROBA PRACTICĂ

Interpretarea unei investigații din tematica de la proba practică :

1. Hemograma. 2. Ionograma sanguină și urinară. 3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare. 4. Lipidograma. 5. Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL ( neutrophil gelatinase-associated lipocalin ) - serice și urinare

. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASL2 (antistreptolizina 2), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.

7. Teste de citoliză hepatică. 8. Teste de colestază hepatică.

.. ,arPeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice. 1/. Teste pentru HIC.

11. Echilibrul acidobazic. 12. Dozări hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron. 13. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore. 14. Examen bacteriologic al urinii. 15. Probe funcționale glomerulare. 1 . Probe funcționale tubulare.

17. Explorări imagistice renale:

- radiografia renală simplă - radiourografia cuAfără compresie, cuAfără cistografie - pielografia ascendentă - arteriografia renală - nefrograma izotopică - nefroscintigrama - ultrasonografia aparatului urinar - tomografia computerizata, uro-CT

- 1,N

21. 1adiografia toracică. 22. 1adiografia tubului digestiv. 23. 1adiografia scheletului osos. 24. Electrocardiograma. 25. Fundul de ochi.

2 . Exsudatul faringian.

27. Hemocultura, coprocultura. 28. Puncția biopsie renală.

2.. Lichidul de dializă peritoneală.

,anevre A prescripții A indicații :

3/. Puncția biopsie renală.

31. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă. 32. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)E conectarea A restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă. 33. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare A hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic). 34. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului. 35. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă. 3 . Inițierea dializei peritoneale - parametrii.

37. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal. 38. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritonealăE interpretarea rezultatelor testului.

3.. Interpretarea VtAC în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori.

4/. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

NEUROLOGIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE

Definiția specialității:

Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu patologia, diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central, sistemul nervos periferic si bolilor sistemului muscular si jonctiunilor neuromusculare.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 5 NUMARUL TOTAL DE MODULE 10 MODULUL 1 NEUROLOGIE CLINICA ADULTI (I) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 52saptamani/ 12 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/ modul: 4 ore/ saptamana ( 2 ore x 2 cursuri ), 10 luni MODULUL 2 MEDICINA INTERNA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 34 saptamani/6 luni/modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 68 ore/ modul: 2 ore/ saptamana (2 ore x 1 curs), 6 luni MODULUL 3 TERAPIE INTENSIVA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 4 EXPLORARI FUNCTIONALE IN NEUROLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 5 DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC si NEURORADIOLOGIE INTERVENTIONALA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 6 NEUROLOGIE CLINICA ADULTI (II) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 52saptamani/ 12 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/ modul: 4 ore/ saptamana ( 2 ore x 2 cursuri ), 10 luni MODULUL 7 NEUROCHIRURGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 8 NEUROLOGIE PEDIATRICA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 9 PSIHIATRIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 10 NEUROLOGIE CLINICA ADULTI (III) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 78 saptamani/ 16 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3120 ore stagiu practic ( 8 ore/zi ) Total ore pregătire teoretică 2.580 ore Total ore pregătire practică 29.652 ore Structura programului Modulul 1, anul I: NEUROLOGIE (12 luni) Nr. ore curs. 172 ore ( 2 ore x 86 cursuri ) in 43 saptamani Nr. ore practică. 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucratoare in 52 saptamani ), inclusiv participarea la serviciul de garda ( cf. particularitatilor administrative si de organizare ale clinicii in care se desfasoara stagiul de rezidentiat ) 1. Tematică. 1a. Tematica cursuri 1. Elemente de neurobiologie in sistemul nervos central si periferic si implicatiile lor in conditii normale si patologice ( structura si functiile barierei hemato-encefalice si hemato-spinale; bariera creier / LCR; formarea, circulatia si compozitia normala si in conditii patologice a LCR; structura si functiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare intersi intracelulara, geneza si transmiterea impulsului nervos, organizarea retelelor neuronale si transmiterea sinaptica, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescentelor primare si secundare ) 2. Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestari neurologice secundare terapiei neurotrope si psihotrope 3. Semiologia sensibilitatii a. Organizarea sensibilitatii corpului-somestezia b. Semiologia analitica a sensibilitatii c. Sindroame senzitive d. Durerea neuropatica si durerea nociceptiva – fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Studiul motilitatii a. Organizarea generala a comportamentului motor si a sistemelor care controleaza miscarea b. Sindromul de neuron motor central c. Sindromul de neuron motor periferic d. Sindroamele detrerminate de leziunile ganglionilor bazali e. Sindroamele cerebeloase f. Miscarile involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile 5. Semiologia si patologia nervilor cranieni si structurilor asociate din sistemul nervos central: a. Nervul si caile olfactive (I) b. Nervul optic (II) si caile vizuale o nevrita optica o neuropatia optica ischemica o compresiile nervului optic o alte neuropatii optice c. Motilitatea oculara (III,IV,VI) d. Nervul trigemen ( V ) si structurile asociate sensibilitatii cranio-cefalice si masticatiei e. Nervul facial (VII) - functiile si structurile asociate f. Nervul vestibular si cohlear (VIII) si structurile asociate i. Functia vestibulara in conditii normale si patologice in realizarea echilibrului si in perceptia si integrarea spatiala ii. Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central si periferic iii. Examinarea si patologia functiei auditive g. Nervul glosofaringian (IX) si structurile asociate h. Nervul vag (X) si structurile asociate i. Nervul spinal (XI) si structurile asociate j. Nervul hipoglos (XII) si structurile asociate 6. Semiologia functiilor vegetative a. Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, functii, examinare clinica si de laborator, diagnostic b. Sindroamele hipotalamo-hipofizare c. Sindroame si boli disautonomice ( primare si secundare ) 7. Constienta a. Definitie si elemente componente, evaluare clinica b. Organizarea anatomo-functionala a structurilor care conditioneaza realizarea normala a starii de constienta c. Somnul normal – fiziologie, explorare clinica si de laborator d. Tulburari de somn si veghe – clasificarea si fiziopatologia tulburarilor de somn, diagnostic clinic si de laborator e. Starile comatoase, stuporul, starea de minima constienta, starea vegetativa f. Moartea cerebrala g. Mutismul akinetic si sindromul “locked-in” h. Sindromul confuzional, deliriumul 8. Functiile nervoase superioare in conditii normale si patologice a. Functiile neurocognitive ( atentia complexa, functia executiva, memoria si invatarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptiva si constructiva, cognitia sociala ) b. Praxia si apraxiile c. Functiile gnozice si agnoziile d. Limbajul si tulburarile sale e. Dominanta cerebrala f. Evaluarea neuropsihologica in afectiunile neurologice 9. Comportamentul uman – baze morfo-functionale in conditii normale si patologice ( inclusiv comportamentul adictiv si comportamentul compulsiv in boli neurologice ) 10. Tulburarile neurocognitive: tulburarea neurocognitiva usoara ( MCI ),tulburarea neuro cognitiva majora, sindromul demential; tulburarile cognitive vasculare ( VCI ) si bolile care determina tulburari neurocognitive ( primar neurologice si generale ). 11. Epilepsia si pierderile starii de constienta a. Epilepsia la copii b. Epilepsia la adulti c. Clinica d. Etiologia e. Fiziopatologia f. Diagnostic diferential si pozitiv g. Tratament h. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia 12. Algiile craniene si faciale a. Dispozitivul de sensibilitate al fetei si craniului b. Nevralgiile de trigemen si alte algii craniene si faciale c. Migrena d. Alte cefalalgii – clasificare, entitati clinice ( inclusiv sindroamele cefalalgice acute, cefalee de tensiune, cefaleea de tip “cluster”, cefaleea zilnica recenta, cefaleea prin abuz de medicamente ) 13. Sd. de hipertensiune intracraniana 14. Sd. de hipotensiune intracraniana 15. Dinamica normala si tulburarile de dinamica ale LCR. Hidrocefaliile. 16. Patologia nervilor periferici a. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice b. Leziunile radacinilor, plexurilor si nervilor periferici (spinali si cranieni) c. Mononeuropatiile d. Polineuropatiile e. Mononeuropatiile multiplex f. Poliradiculoneuropatiile ( acute si cronice ) g. Tumorile nervilor periferici h. Neuropatii periferice ereditare i. Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic 17. Bolile maduvei spinarii a. Mielopatia cervicala vertebrala b. Bolile spinale vasculare i. infarctele medulare ii. hemoragiile intramedulare iii. malformatiile vasculare spinale c. Claudicatia spinala – diagnostic diferential d. Siringomielia e. Neuroinfectiile spinale i. mielitele virale ii. alte boli infectioase spinale ( inclusiv cele spirochetale ) f. Degenerescenta spinala combinata subacuta g. Mielopatiile toxice h. Mielopatiile de iradiere i. Tumorile vertebro-medulare ( episi intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale ) – v. cap. Neuro-oncologie j. Mielopatiile paraneoplazice – v. cap. Neuro-oncologie k. Mielitele transverse – diagnostic pozitiv si diferential, etiologie, tratament l. Bolile spinale demielinizante si imun-mediate (v.scleroza multipla si bolile inrudite) m. Leziunile traumatice ale maduvei spinarii 18. Bolile vasculare cerebrale si spinale a. Anatomia si fiziologia circulatiei cerebrale b. Anatomia si fiziologia circulatiei maduvei spinarii c. Bolile arterelor cervico-cerebrale si spinale d. Ischemia cerebrala si spinala: i. fiziopatologie ii. accidente vasculare ischemice cerebrale si spinale acute ( AIT, infarcte cerebrale si spinale): iii. etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeutica e. Malformatiile vasculare cerebrale si spinale f. Hemoragia cerebrala g. Hemoragia subarahnoidiana h. Sechele dupa accidentele vasculare cerebrale si spinale i. manifestari clinice ii. tratament iii. neurorecuperarea dupa accidentele vasculare cerebrale i. Preventia primara si secundara in bolile vasculare cerebrale si spinale j. Complicatiile neurologice specifice ale hipertensiunii arteriale i. Boala de vase mici cerebrala ii. Encefalopatia hipertensiva si sindromul encefalopatiei posterioare reversibile k. Trombozele venoase si tromboflebitele cerebrale 1b. Tematica explorari clinice si paraclinice 1. Examenul fundului de ochi 2. Examenul lichidului cefalorahidian. Punctia lombara si suboccipitala 3. Explorarea radiologica a canalului rahidian si a continutului sau, maduva spinarii si radacini 4. Radiografia simpla de craniu 5. Examenul ultrasonografic al circulatiei cervico-cerebrale 6. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral si vertebro-medular 7. Scintigrafie cerebrala clasica. Notiuni SPECT si PET 8. Tomodensitometrie cerebrala si medulara 2. Obiective educaționale. a. insusirea semiologiei neurologice b. insusirea modului de examinare clinica neurologica c. insusirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni neurologice ( acute si cronice ) 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica sindroamele neurologice b. capacitatea de a diagnostica si trata unele dintre cele mai frecvente afectiuni neurologice ( mentionate in tematica de curs a modulului), care reprezinta urgente majore: accidentele vasculare cerebrale si spinale acute, trombozele venoase cerebrale, epilepsia, neuropatiile acute si subacute ( inclusiv poliradiculoneuropatiile acute inflamatorii ), mielitele acute si subacute, compresiile medulare ............................................................................................................................................................................. Modulul 2, anul II: MEDICINA INTERNA (6 luni) Nr. ore curs. 68 ore ( 2 ore curs x 34 saptamani ) Nr. ore practică. 1020 ore stagiu practic 1. Tematică. 1a. Tematica curs 1. Ateroscleroza si aterotromboza 2. Hipertensiunea arteriala 3. Boala coronariana ischemica si infarctul miocardic acut 4. Tromboembolismul pulmonar 5. Insuficienta cardiaca 6. Edemul pulmonar acut ( cardiogen si non-cardiogen ) 7. Cardiomiopatiile si miocarditele 8. Aritmiile cardiace si tulburarile de conducere cardiaca 9. Valvulopatiile si Bolile cardiovasculare congenitale 10. Sincopele 11. Cordul pulmonar 12. Bolile aortei si arteriopatiile periferice 13. Boala ulceroasa si bolile maligne ale tubului digestiv 14. Bolile inflamatorii intestinale 15. Hepatitele acute si cronice 16. Cirozele hepatice. Encefalopatia hepatoportala; insuficienta hepatica 17. Pancreatitele acute si cronice 18. Insuficienta renala acuta si cronica 19. Infectiile urinare 20. Tulburarile hidro-electrolitice. Acidoza si alcaloza 21. Astmul bronsic si bronhopneumopatia obstructiva cronica 22. Cancerul bronhopulmonar 23. Insuficienta respiratorie 24. Hemostaza si tulburarile de coagulare 25. Poliglobuliile si anemiile 26. Hemato-oncologie 27. Patologia trombocitara 28. Diabetul zaharat si sindromul metabolic 29. Dislipidemiile 30. Acidoza lactica 31. Imunologie clinica – notiuni fundamentale 32. Angiopatii inflamatorii sistemice si bolile reumatologice imunitare 33. Sarcoidoza 34. Socul cardiogen 1b. Tematica explorarilor clinice si paraclinice 1. Interpretarea examenelor imagistice in afectiunile prevazute in tematica, pe aparate si sisteme 2. Interpretarea rezultatelor de la explorarile respiratorii (spirometrie si determinarea gazelor sanguine) 3. Interpretarea unei electrocardiograme a. stabilirea axului electric si modificarile patologice ale axului b. hipertrofii atriale si ventriculare c. modificari EKG in cardiopatia ischemica d. diagnosticul EKG in cordul pulmonar cronic e. tulburari de ritm cardiac f. tulburari de conducere g. indicatiile, tehnica si interpretarea probei de efort 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevazuta in tematica 5. Interpretarea datelor de ecografie abdominala 6. Interpretarea rezultatelor de la toracocenteza 7. Interpretarea rezultatelor de la paracenteza 8. Tehnici de explorare a secretiei gastrice si interpretarea rezultatelor 9. Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice 10. Interpretarea oscilometriei 11. Interpretarea examenelor urinare de laborator 12. Defibrilarea si cardioversia – (asistat de specialist) 13. Interpretarea rezulatelor hematologice din sangele periferic si maduva pentru principalele afectiuni hematologice prevazute in tematica 14. Punctia biopsie hepatica: interpretare 2. Obiective educaționale. a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare diagnosticului si indicatiilor terapeutice corecte la pacientii cu afectiuni neurologice care au factori de risc si comorbiditati din sfera cardiologiei si medicinii interne 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica corect afectiunile medicale si factorii de risc asociati bolilor neurologice b. capacitatea de a intelege si a interpreta corect rezultatele explorarilor specifice din medicina interna c. capacitatea de a armoniza corect indicatiile terapeutice pentru afectiunile neurologice cu cele ale factorilor de risc si comorbiditatilor din sfera cardiologiei si medicinii interne d. capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare din specialitatile de cardiologie si medicina interna ............................................................................................................................................................................ Modulul 3, anul II: TERAPIE INTENSIVA (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică pentru activitatea de curs si stagiu practic: 1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie 2. Terapia intensiva a hipertensiunii intracraniene si al modificarilor de presiune a LCR 3. Terapia intensiva a comelor si statusului post-coma 4. Terapia intensiva a AVC severe si complicatiilor lor 5. Terapia intensiva in statusul epileptic 6. Terapia intensiva a traumatismelor cranio-cerebrale si vertebro-medulare severe 7. Terapia intensiva a bolilor neuromusculare cu risc vital 8. Terapia intensiva a neuroinfectiilor severe 9. Terapia intensiva a hipertermiei maligne si a sindromului neuroleptic malign 10. Terapia intensiva a leziunilor cerebrale post-hipoxice/ anoxice 11. Asistenta respiratorie si ventilatia artificiala 12. Monitorizarea si terapia tulburarilor de homeostazie si a tulburarilor metabolice 13. Terapia de suport cardiovascular 14. Asistenta psihologica a pacientilor din unitatile de terapie intensiva si a membrilor familiilor acestora 15. Diagnosticul de moarte cerebrala si procedurile de donare de organe 2. Obiective educaționale: a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare diagnosticului si indicatiilor corecte de terapie intensiva la pacientii cu afectiuni neurologice si/ sau comorbiditati severe b. insusirea aspectelor de diagnostic si terapie neurologica la bolnavii critici 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a acorda primele ingrijiri de terapie intensiva la bolnavii critici pana la momentul transferului acestora untr-un serviciu de terapie intensiva b. capacitatea de a diagnostica si trata corect afectiunile neurologice la un bolnav critic dintr-un serviciu de terapie intensiva .................................................................................................................................................... Modulul 4, anul II: EXPLORARI FUNCTIONALE IN NEUROLOGIE ( EEG, explorari neuromusculare, potentiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrala ) (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică pentru activitatea de curs si stagiu practic 1. Electroencefalografie 1. Bazele neurofiziologice ale EEG 2. Tehnica generala EEG a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi aditionali, electrozi de profunzime, derivatii, montaje ) b. Aparat de inregistrare ( sisteme de amplificare, masa de comanda, sisteme de etalonare, canale de inregistrare, sisteme de afisaj ) c. Tehnici speciale de inregistrare,transmisie si monitorizare d.Principii de analiza automata e.Artefacte 3. Metode de activare 4. Glosar de termeni EEG 5. Buletin EEG - redactare 6. EEG la adultul normal in stare de veghe 7. EEG la adultul normal in somn 8. EEG la copilul normal 9. EEG la subiecti normali varstnici 10. Posibilitati mai frecvente de interpretare eronata a unor grafoelemente. 11. Modificari EEG - semnificatie 12. Electrogeneza activitatii electrice epileptice a. Descarcare neuronala, epileptica, epileptica interictala, epileptica ictala 13. EEG in epilepsie EEG interictala a. activitate de fond b. activitate paroxistica c. morfologia si cronologia undelor sincrone simetrice d. activitate paroxistica focala si multifocala e. activitate paroxistica difuza i. video-EEG ii. aspecte EEG ictale si interictale in diferite forme de epilepsie f. criterii electrochimice de clasificare g. epilepsii generalizate primare h. epilepsii generalizate secundare i. epilepsii partiale i. EEG in diagnosticul si diagnosticul diferential al epilepsiilor ii. EEG in evolutia epilepsiilor iii. EEG psihozelor la epileptici iv. modificari EEG induse de anticonvulsivante v. EEG in prognosticul epilepsiilor 14. EEG in tumori cerebrale 15. EEG in boli vasculare cerebrale 16. EEG in traumatisme cranio-cerebrale 17. EEG in moartea cerebrala si starile vegetative prelungite 18. EEG in neuroinfectii 19. EEG in encefalopatii 20. EEG in demente 21. Recomandari internationale pentru efectuarea examenului EEG 22. Polisomnografia: tehnica, interpretare 2. Explorari electrofiziologice neuromusculare si ale reactivitatii SNC ( electromiografie, electroneurografie, potentiale evocate ) 1. Date generale despre unitatea motorie 2. Structura nervilor periferici si conducerea nervoasa 3. Structura jonctiunii neuromusculare 4. Structura fibrei musculare 5. Principii de baza ale electrodiagnosticului 6. Evaluarea indicatiei de efectuare a testelor de electrodiagnostic 7. Metodologie : A) Studiul de conducere nervoasa ( electroneurografia ) 1. studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potentialului de actiune muscular compus (CMAP) 2. studiul conducerii nervoase senzitive – viteze de conducere senzitive, analiza potentialului de actiune senzitiv (SNAP) 3. aspecte particulare : i. dipersia temporala si anularea fazelor ii. blocul de conducere iii. factori care afecteaza studiile de conducere nervoasa : fiziologici, nonfiziologici iv. raspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon v. reflexul de clipire B) Electromiografia de suprafata si cu ac 1. tehnici de inregistrare 2. activitatea spontana de insertie 3. activitatea spontana normala 4. analiza potentialului de unitate motorie a. analiza traseului electromiografica: activare, recrutare, pattern interferential C) Studiul jonctiunii neuromusculare - stimularea repetitiva 8. Electrodiagnosticul in bolile neuromusculare a. neuropatiile focale: i. degenerescenta axonala ii. leziuni demielinizante b. neuropatii generalizate c. leziunile preganglionare d. bolile cornului anterior medular e. miopatii f. bolile jonctiunii neuromusculare D. Potentiale evocate somato-senzitive (PES): 1. neuroanatomia cailor somato-senzitive 2. tehnica si metode de inregistrare 3. stimularea membrului superior – nervul median 4. stimularea membrului inferior – nervul tibial posterior 5. interpretarea anomaliilor potentialului evocat somatosenzitiv 6. leziuni periferice 7. leziuni radiculare 8. leziuni medulare 9. leziuni de trunchi cerebral si hemisferice E. Potentiale evocate vizuale ( PEV) 1. neuroanatomia analizatorului vizual 2. tehnica si metode de inregistrare 3. analiza PEV 4. interpretarea anomaliilor PEV : patologia retiniana a. patologia nervului optic b. patologia cailor centrale F. Potentiale evocate de trunchi cerebral (auditive- PEA) 1. neuroanatomia analizatorului auditiv 2. tehnica si metode de inregistrare 3. analiza potentialului evocat acustic 4. interpretarea anomaliilor PEA : patologia urechii interne a. patologia nervului acustic b. patologia trunchiului cerebral G. Stimularea magnetica transcraniana ( TMS ) 1. principii fizice si neurofiziologice 2. aparatura utilizata 3. semnificatia clinica a modificarilor TMS in patologia neurologica 4. utilizarea TMS in studiul neuroplasticitatii SNC 3. Examenul ultrasonografic al circulatiei cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide si a axului subclavio-vertebral - aspectul normal - stenoza/ ocluzia arterei carotide interne - sindromul de furt subclavicular - stenoza/ocluzia de artera vertebrala - disectiile arteriale 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne in portiunea intracraniana - aspectul malformatiilor arterio-venoase - detectia si monitorizarea vasospasmului 4. Notiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrala, detectia de microemboli, examenul transcranian color codat 2. Obiective educaționale: a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare intelegerii bazelor fiziologice, patologice si tehnice diagnosticului si indicatiilor corecte de explorari neuroelectrofiziologice si ultrasonografice ale sistemului nervos si muscular b. insusirea aspectelor de diagnostic si indicatie adecvata pentru aceste tipuri de explorari la pacienti 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a interpreta corect rezultatele acestor tipuri de explorari si de a le integra in contextul clinic al fiecarui pacient ............................................................................................................................................................................. Modulul 5, anul II: DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC si NEURORADIOLOGIE INTERVENTIONALA (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică pentru activitatea de curs si stagiu practic: 1a. Tematica de curs 1. Examenul radiologic clasic cu si fara contrast al structurii cerebrale si medulare 2. Tomodensitometrie ( CT ) cerebrala si medulara 3. Tehnici speciale in neuroimagistica prin tomodensitometrie: i. angiografia CT ii. CT de perfuzie 4. Imagistica prin rezonanta magnetica ( structurala si functionala ) 5. Tehnici speciale in neuroimagistica prin rezonanta magnetica: i. angiografia RM ii. spectroscopia RM iii. tractografia RM iv. RM de difuzie si de perfuzie v. IRM functionala ( IRMf ) 6. Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrala , SPECT si PET 7. Angiografia cerebrala si spinala digitalizata 8. Terapia neuroradiologica – tehnici, indicatii ( radioterapia, terapia endovasculara ) 1b. Baremul activitatilor practice 1. Radiografia craniana simplainterpretare 2. Radiografia coloanei vertebrale – interpretare 3. Mielografia cu substanta de contrast – interpretare 4. Tomodensitometria cerebrala – interpretare 5. IRM a structurilor nevraxiale si periferice – interpretare 6. Angiografia sistemului cervico-cerebral – interpretare 2. Obiective educaționale: a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare intelegerii bazelor fiziologice, patologice si tehnice diagnosticului si indicatiilor corecte de explorari neuroimagistice specifice b. insusirea aspectelor de diagnostic direct imagistic si indicatie adecvata pentru aceste tipuri de explorari la pacienti 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a interpreta corect imaginile ( direct ) precum si rezultatele acestor tipuri de explorari si de a le integra in contextul clinic al fiecarui pacient ....................................................................................................................................................................... Modulul 6, anul III: NEUROLOGIE ( II ) (12 luni) Nr. ore curs: 172 ore ( 2 ore x 86 cursuri ) in 43 saptamani Nr. ore practică: 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucratoare in 52 saptamani ), inclusiv participarea la serviciul de garda ( cf. particularitatilor administrative si de organizare ale clinicii in care se desfasoara stagiul de rezidentiat ) 1. Tematică. 1a. Tematica cursuri 1. Tulburari de dezvoltare cranio-spinale si ale sistemului nervos 2. Sechelele dupa paralizia cerebrala ( sechelele dupa encefalopatiiile infantile ) 3. Manifestari neurologice ( primare si secundare ) in bolile ereditare metabolice 4. Elemente de neuroimunologie in conditii normale si patologice 5. Scleroza multipla si alte afectiuni inflamatorii/demielinizante neinfectioase ale sistemului nervos ( encefalomielopatia acuta diseminata, neuromielita optica, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele - sarcoidoza, encefalitele si mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotica ) 6. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos a. Clasificarea si mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerative b. Scleroza laterala amiotrofica ( SLA ) si alte boli ale neuronului motor c. Atrofiile spino-cerebeloase d. Boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene e. Boala Alzheimer f. Degenerescentele lobare fronto-temporale g. Boala Huntington h. Alte afectiuni neurodegenerative 7. Distoniile musculare ( primare si secundare ) 8. Neuro-oncologie a. Tumorile craniene si intracraniene ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) b. Tumorile vertebro-medulare ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) c. Complicatii neurologice in bolile hemato-oncologice d. Sindroamele paraneoplazice neurologice 9. Afectiuni neurocutanate ( neurofibromatozele tip 1 si 2, scleroza tuberoasa, sd. von Hippel-Lindau ) 10. Traumatismele craniene si vertebro-medulare a. Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervos b. Traumatismele craniene fara leziuni cerebrale c. Traumatismele craniene usoare si moderate d. Traumatismele cerebrale severe e. Hematoamele intracraniene traumatice f. Traumatismele vertebro-medulare si radiculare 11. Patologia infectioasa si parazitara a sistemului nervos si muscular a. Meningitele acute si cronice b. Abcesele cerebrale si empiemul subdural c. Encefalitele si mielitele d. Infectii cu transmitere sexuala inclusiv HIV/ SIDA e. Parazitozele sistemului nervos f. Neuropatiile periferice infectioase g. Infectiile tropicale h. Bolile prionice i. Sindroamele neurologice post-infectioase j. Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism) 12. Canalopatiile sistemului nervos 13. Miastenia gravis si sindroamele miastenice 14. Patologia musculara a. Miopatii congenitale si ereditare b. Miotoniile ( v. canalopatiile ) c. Distrofiile musculare d. Miopatiile metabolice, endocrine si toxice e. Miopatii inflamatorii neinfectioase si paraneoplazice f. Miopatii inflamatorii infectioase si parazitare g. Miozita cu corpi de incluziune 15. Manifestari neurologice in boli medicale generale: metabolice, hematologice, imunologice, inflamatorii, endocrine, cardiovasculare, digestive, respiratorii, reno-urinare, infectioase, toxice 16. Complicatii neurologice si particularitati ale bolilor neurologice in perioada sarcinii 17. Complicatii neurologice iatrogene 18. Recuperarea si reeducarea functionala in afectiunile neurologice 1b. Tematica explorari clinice si paraclinice 1. Stimularea magnetica transcraniana – interpretarea potentialelor evocate motorii 2. Electroencefalografia – utilizare si interpretare 3. Principalele explorari neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG), electroneurografia, potentiale evocate – utilizare si interpretare 4. Imagistica prin rezonanta magnetica a structurilor nevraxiale si periferice 5. Biopsia cerebrala, de muschi si nerv – indicatii, interpretarea rezultatelor 6. Recunoasterea structurilor creierului, maduvei spinarii, nervului periferic si muschiului striat pe piese anatomice 2. Obiective educaționale. a. insusirea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurologice si a complicatiilor neurologice secundare altor afectiuni b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, analitic si integrativ c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni neurologice ( acute si cronice ) 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni neurologice b. capacitatea de a face un diagnostic fdiferential corect la bolnavii cu afctare neurologica primasra sau secundara c. capacitatea de a diagnostica si trata corect cele mai frecvente afectiuni neurologice ( mentionate in tematica de curs a primelor doua module de neurologie), care reprezinta urgente medicale ...................................................................................................................................................................... Modulul 7, anul IV: NEUROCHIRURGIE (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică: 1a. Tematică pentru activitatea de curs 1. Sindroamele clinice de localizare in procesele expansive endocraniene si vertebro-medulare 2. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia proceselor expansive intracraniene. 3. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia compresiilor vertebro-medulare si radiculare 4. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia leziunilor disco-vertebrale 2. Indicatii si tehnici de practicare a investigatiilor paraclinice invazive neurochirurgicale 3. Elemente de diagnostic si tratament neurochirurgical in patologia cerebrovasculara 4. Elemente de diagnostic si tratament neurochirurgical in malformatiile vasculare cranio-cerebrale si vertebro-medulare 5. Indicatiile si metodele neurochirurgicale in tratamentul epilepsiei rezistente 6. Stereotaxia. Metode chirurgicale de tratament functional in tulburari motorii si in durere 7. Indicatii chirurgicale in afectiuni vertebro-medulare netraumatice 8. Elemente de diagnostic si tratament in patologia traumatica cranio-cerebrala si vertebro-medulara 9. Terapia neurochirurgicala a hidrocefaliilor 10. Patologia neurochirurgicala a sistemului nervos periferic 11. Principii si tehnici de tratament neurochirurgical 12. Principii si metode de terapie intensiva la bolnavii cu afectiuni neurologice si neurochirurgicale 13. Elemente de neuropatologie si procesele expansive 1b. Baremul activitatilor practice 1. Punctia lombara si masurarea presiunii LCR: proba Queckenstedt-Stookey 2. Examenul clinic al unui pacient traumatizat cranio - cerebral 3. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular 4. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut presi postoperator 2. Obiective educaționale. a. insusirea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurochirurgicale si a complicatiilor terapiei neurochirurgicale b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, din perspectiva indicatiilor si tehnicilor terapeutice neurochirurgicale c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si stabilirii indicatiilor de tratament neurochirurgical 3. Rezultate așteptate

a.capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni cu indicatie terapeutica neurochirurgicala b.capacitatea de a acorda ingrijirile medicale imediate in urgentele neurochirurgicale

........................................................................................................................................................................

Modulul 8, anul IV: NEUROLOGIE PEDIATRICA (2 luni)

Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani )

Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani )

1. Tematică de curs si stagiu practic 1. Dezvoltarea normala a copilului: psiho-motorie, comportamentala, cognitiva, limbajul 2. Intelegerea raspunsurilor psihologice ale familiei fata de bolile neurologice ale copilului 3. Paraliziile cerebrale ( encefalopatiile infantile ) 4. Epilepsia la copil 5. Sindroamele si malformatiile neurocutanate 6. Bolile metabolice ereditare care afecteaza sistemul nervos 7. Manifestari clinice ale tulburarilor de dezvoltare ale copilului: autismul, ADHD, dislexia, tulburarile obsesiv-compulsive, tulburari de coordonare 8. Notiuni de genetica a bolilor neurologice ale copilului. Sfatul genetic 2. Obiective educaționale. a. insusirea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurologice ale copilului b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, adaptata particularitatilor specifice copilului la diferite etape de dezvoltare psiho-somatica c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si stabilirii indicatiilor de tratament neurologic la copii 3. Rezultate așteptate

a. capacitatea de a diagnostica si trata corect principalele afectiuni neuropediatrice b. capacitatea de a acorda ingrijirile medicale imediate in urgentele neurologice ale copilului

........................................................................................................................................................................

Modulul 9, anul IV: PSIHIATRIE (2 luni)

Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani )

Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani )

1. Tematică: 1a. Tematica de curs 1. Notiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice 2. Psihozele majore 3. Tulburari psihiatrice somatizante ( inclusiv tulburarile conversive ) 4. Tulburari psihiatrice in bolile organice neurologice si in bolile generale 5. Dezvoltari psihogene si nevroze 6. Sociopatii, psihopatii si stari psihopatoide 7. Toxicomanii 8. Tulburari de dezvoltare psihica 9. Terapia psihotropa 10. Urgente psihiatrice 1b. Tematica activitatilor practice 1. abilitatea de examinare a bolnavilor psihiatrici 2. aplicarea testelor de evaluare neuropsihologica 3. examinarea unor cazuri acute de la camera de garda psihiatrie 2. Obiective educaționale. a. insusirea datelor de psihopatologie si mecanismelor afectiunilor psihiatrice b. insusirea si perfectionarea modului de examinare clinica psihiatrica, adaptata particularitatilor specifice pacientilor cu tulburari psihiatrice c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si stabilirii indicatiilor de tratament psihiatric ( medical si psihoterapeutic ) 3. Rezultate așteptate

a. capacitatea de a diagnostica si trata corect principalele afectiuni psihiatrice b. capacitatea de a acorda ingrijirile medicale imediate in urgentele psihiatrice

........................................................................................................................................................................

Modulul 10, anul IV si V: NEUROLOGIE ( II ) (12 luni)

Nr. ore curs: optional

Nr. ore practică: 3120 ore stagiu practic (8 ore x 390 zile lucratoare in 78 saptamani ), inclusiv participarea la serviciul de garda ( cf. particularitatilor administrative si de organizare ale clinicii in care se desfasoara stagiul de rezidentiat )

Tematica

1a. Tematică de curs: optional metodologia cerceterii stiintifice in neurostiintele clinice

1b. Tematica stagiului practic: integrarea in activitatea clinica pe baza cunostintelor teoretice si practice

acumulate in primii 3,5 ani de rezidentiat, dintre care 3 luni in asistenta neurologica de ambulatoriu

2. Obiective educaționale. a. insusirea, aprofundarea si consolidarea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurologice si a complicatiilor neurologice secundare altor afectiuni b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, analitic si integrativ c. insusirea, pefectionarea si exersarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni neurologice ( acute si cronice ) 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni neurologice b. capacitatea de a face un diagnostic fdiferential corect la bolnavii cu afctare neurologica primara sau secundara c. capacitatea de a diagnostica si trata corect cele mai frecvente afectiuni neurologice ( mentionate in tematica de curs a primelor doua module de neurologie), care reprezinta urgente medicale SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: 1. Insusirea cunostintelor detaliate si aprofundate privind patologia, diagnosticul si tratamentul afectiunilor neurologice primare si secundare alor conditii patologice cu scopul de a avea pregatirea necesara exercitarii profesiei de medic specialist neurolog la standardele actuale din UE SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: 1. Dobandirea de cunostinte teoretice privind patologia si mecanismele afectiunilor neurologice 2. Dobandirea de cunostinte teoretice si practice privind explorarile de laborator specifice afectiunilor neurologice 3. Dobandirea de cunostinte teoretice privind diagnosticul pozitiv ( prin integrarea datelor clinice si de laborator ) si diferential al afectiunilor neurologice 4. Dobandirea de cunostinte teoretice privind terapia corecta a afectiunilor neurologice ( inclusiv de coordonare a echipei medicale de terapie de neurorecuperare ) 5. Dobandirea de cunostinte teoretice si practice necesare diagnosticului si tratamentului tuturor urgentelor neurologice, in mod independent 6. Dobandirea de cunostinte teoretice privind patologia, diagnosticul si tratamentul din specialitatile altor domenii ale neurostiintelor clinice ( neurochirurgie, neurologie pediatrica, psihiatrie ) 7. Dobandirea de cunostinte teoretice si practice privind inteferentele afectiunilor neurologice cu patologia apartinand oricarei alte specialitati medicale, in mod deosebit din domeniul cardiologiei, medicinii interne si terapiei intensive 8. Dezvoltarea capacitatii medicului specialist neurolog de a participa corect si activ in echipe medicale multidisciplinare 9. Dezvoltarea capacitatii medicului specialist neurolog ca pe langa cunostintele necesare celor de mai sus, sa-si insuseasca atitudinile si comportamentele medicale si umane specifice fiecarui tip de afectiune medicala, si de a practica o medicina personalizata imbinata cu medicina bazata pe dovezi, in conditii general acceptate etice si deontologice 10. Dezvoltarea capacitatii medicului specialist neurolog de a avea o comunicare profesionala adecvata – psihologic si etic, cu pacientii si apartinatorii acestora 11. Facultativ: dobandirea de cunostinte teoretice si practice necesare si dezvoltarea capacitatilor, atitudinilor si comportamentelor necesare pentru participarea in studii de cercetare stiintifica in domeniul neurologiei si in general, al neurostiintelor. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Medicul specialist neurolog trebuie sa faca dovada ca si-a insusit obiectivele educationale de mai sus, la nivelul exigentelor medicale si deontologice specifice standardelor UE ( prevazute in Curriculum esential pentru rezidentiatul in neurologie, aprobat de UEMS-SBN ). ............................................................................................................................................................... Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă: Da - examen clinic ( 2 probe ): Da - probă de abilități de diagnostic paraclinic specific: Da TEMATICA DE EXAMEN TEMATICA PENTRU PROBA SCRISA SI PROBELE DE EXAMEN CLINIC: 1. Elemente de neurobiologie in sistemul nervos central si periferic si implicatiile lor in conditii normale si patologice ( structura si functiile barierei hemato-encefalice si hemato-spinale; bariera creier / LCR; formarea, circulatia si compozitia normala si in conditii patologice a LCR; structura si functiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare intersi intracelulara, geneza si transmiterea impulsului nervos, organizarea retelelor neuronale si transmiterea sinaptica, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescentelor primare si secundare ) 2. Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestari neurologice secundare terapiei neurotrope si psihotrope 3. Semiologia sensibilitatii a. Organizarea sensibilitatii corpului-somestezia b. Semiologia analitica a sensibilitatii c. Sindroame senzitive d. Durerea neuropatica si durerea nociceptiva – fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Studiul motilitatii a. Organizarea generala a comportamentului motor si a sistemelor care controleaza miscarea b. Sindromul de neuron motor central c. Sindromul de neuron motor periferic d. Sindroamele detrerminate de leziunile ganglionilor bazali e. Sindroamele cerebeloase f. Miscarile involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile 5. Semiologia si patologia nervilor cranieni si structurilor asociate din sistemul nervos central: a. Nervul si caile olfactive (I) b. Nervul optic (II) si caile vizuale i. nevrita optica ii. neuropatia optica ischemica iii. compresiile nervului optic iv. alte neuropatii optice c. Motilitatea oculara (III,IV,VI) d. Nervul trigemen ( V ) si structurile asociate sensibilitatii cranio-cefalice si masticatiei e. Nervul facial (VII) - functiile si structurile asociate f. Nervul vestibular si cohlear (VIII) si structurile asociate i. Functia vestibulara in conditii normale si patologice in realizarea echilibrului si in perceptia si integrarea spatiala ii. Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central si periferic iii. Examinarea si patologia functiei auditive g. Nervul glosofaringian (IX) si structurile asociate h. Nervul vag (X) si structurile asociate i. Nervul spinal (XI) si structurile asociate j. Nervul hipoglos (XII) si structurile asociate 6. Semiologia functiilor vegetative a. Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, functii, examinare clinica si de laborator, diagnostic b. Sindroamele hipotalamo-hipofizare c. Sindroame si boli disautonomice ( primare si secundare ) 7. Constienta a. Definitie si elemente componente, evaluare clinica b. Organizarea anatomo-functionala a structurilor care conditioneaza realizarea normala a starii de constienta c. Somnul normal – fiziologie, explorare clinica si de laborator d. Tulburari de somn si veghe – clasificarea si fiziopatologia tulburarilor de somn, diagnostic clinic si de laborator e. Starile comatoase, stuporul, starea de minima constienta, starea vegetativa f. Moartea cerebrala g. Mutismul akinetic si sindromul “locked-in” h. Sindromul confuzional, deliriumul 8. Functiile nervoase superioare in conditii normale si patologice a. Functiile neurocognitive ( atentia complexa, functia executiva, memoria si invatarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptiva si constructiva, cognitia sociala ) b. Praxia si apraxiile c. Functiile gnozice si agnoziile d. Limbajul si tulburarile sale e. Dominanta cerebrala f. Evaluarea neuropsihologica in afectiunile neurologice 9. Comportamentul uman – baze morfo-functionale in conditii normale si patologice ( inclusiv comportamentul addictiv si comportamentul compulsiv in bolile neurologice ) 10. Tulburarile neurocognitive: tulburarea cognitiva usoara ( MCI ),tulburarea cognitiva majora, sindromul demential; tulburarile cognitive vasculare ( VCI ) si bolile care determina tulburari neurocognitive ( primar neurologice si generale ). 11. Epilepsia si pierderile starii de constienta a. Epilepsia la copii b. Epilepsia la adulti c. Clinica d. Etiologia e. Fiziopatologia f. Diagnostic diferential si pozitiv g. Tratament h. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia 12. Algiile craniene si faciale a. Dispozitivul de sensibilitate al fetei si craniului b. Nevralgiile de trigemen si alte algii craniene si faciale c. Migrena d. Alte cefalalgii – clasificarea internationala, entitati clinice ( inclusiv sindroamele cefalalgice acute, cefalee de tensiune, cefaleea de tip “cluster”, cefaleea zilnica recenta, cefaleea prin abuz de medicamente ) 13. Sd. de hipertensiune intracraniana 14. Sd. de hipotensiune intracraniana 15. Dinamica normala si tulburarile de dinamica ale LCR. Hidrocefaliile. 16. Patologia nervilor periferici a. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice b. Leziunile radacinilor, plexurilor si nervilor periferici (spinali si cranieni) c. Mononeuropatiile d. Polineuropatiile e. Mononeuropatiile multiplex f. Poliradiculoneuropatiile ( acute si cronice ) g. Tumorile nervilor periferici h. Neuropatii periferice ereditare i. Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic 17. Bolile maduvei spinarii a. Mielopatia cervicala vertebrala b. Bolile spinale vasculare i. infarctele medulare ii. hemoragiile intramedulare iii. malformatiile vasculare spinale c. Claudicatia spinala – diagnostic diferential d. Siringomielia e. Neuroinfectiile spinale i. mielitele virale ii. alte boli infectioase spinale ( inclusiv cele spirochetale ) f. Degenerescenta spinala combinata subacuta g. Mielopatiile toxice h. Mielopatiile de iradiere i. Tumorile vertebro-medulare ( episi intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale ) – v. cap. Neuro-oncologie j. Mielopatiile paraneoplazice – v. cap. Neuro-oncologie k. Mielitele transverse – diagnostic pozitiv si diferential, etiologie, tratament l. Bolile spinale demielinizante si imun-mediate (v.scleroza multipla si bolile inrudite) m. Leziunile traumatice ale maduvei spinarii 18. Bolile vasculare cerebrale si spinale a. Anatomia si fiziologia circulatiei cerebrale b. Anatomia si fiziologia circulatiei maduvei spinarii c. Bolile arterelor cervico-cerebrale si spinale d. Ischemia cerebrala si spinala: i. fiziopatologie ii. accidente vasculare ischemice cerebrale si spinale acute ( AIT, infarcte cerebrale si spinale): iii. etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeutica e. Malformatiile vasculare cerebrale si spinale f. Hemoragia cerebrala g. Hemoragia subarahnoidiana h. Sechele dupa accidentele vasculare cerebrale si spinale i. manifestari clinice ii. tratament iii. neurorecuperarea dupa accidentele vasculare cerebrale i. Preventia primara si secundara in bolile vasculare cerebrale si spinale j. Complicatiile neurologice specifice ale hipertensiunii arteriale i. boala de vase mici cerebrala ii. encefalopatia hipertensiva si sindromul encefalopatiei posterioare reversibile 19. Tulburari de dezvoltare cranio-spinale si ale sistemului nervos 20. Sechelele dupa paralizia cerebrala ( sechelele dupa encefalopatiiile infantile ) 21. Manifestari neurologice ( primare si secundare ) in bolile ereditare metabolice 22. Elemente de neuroimunologie in conditii normale si patologice 23. Scleroza multipla si alte afectiuni inflamatorii/demielinizante neinfectioase ale sistemului nervos ( encefalomielopatia acuta diseminata, neuromielita optica, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele - sarcoidoza, encefalitele si mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotica ) 24. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos a. Clasificarea si mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerative b. Scleroza laterala amiotrofica ( SLA ) si alte boli ale neuronului motor c. Atrofiile spino-cerebeloase d. Boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene e. Boala Alzheimer f. Degenerescentele lobare fronto-temporale g. Boala Huntington h. Alte afectiuni neurodegenerative 25. Distoniile musculare ( primare si secundare ) 26. Neuro-oncologie a. Tumorile craniene si intracraniene ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) b. Tumorile vertebro-medulare ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) c. Complicatii neurologice in bolile hemato-oncologice d. Sindroamele paraneoplazice neurologice 27. Afectiuni neurocutanate ( neurofibromatozele tip 1 si 2, scleroza tuberoasa, sd. von Hippel-Lindau ) 28. Traumatismele craniene si vertebro-medulare a. Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervos b. Traumatismele craniene fara leziuni cerebrale c. Traumatismele craniene usoare si moderate d. Traumatismele cerebrale severe e. Hematoamele intracraniene traumatice f. Traumatismele vertebro-medulare si radiculare 29. Patologia infectioasa si parazitara a sistemului nervos si muscular a. Meningitele acute si cronice b. Abcesele cerebrale si empiemul subdural c. Encefalitele si mielitele d. Infectii cu transmitere sexuala inclusiv HIV/ SIDA e. Parazitozele sistemului nervos f. Neuropatiile periferice infectioase * BIBLIOGRAFIE ( unica ): * Bibliografia se va reactualiza anual, functie de publicarea de tratate in editii noi, actualizate cu progresele cunoasterii stiintifice; bibliografia actualizata se va publica cu 1 an inaintea sustinerii urmatorului examen de obtinere a titlului de medic specialist TEMATICA PENTRU PROBA DE ABILITĂȚI DE DIAGNOSTIC PARACLINIC SPECIFIC Se vor solicita candidatului raspunsuri la 3 dintre urmatoare tipuri de examinari: g. Infectiile tropicale h. Bolile prionice i. Sindroamele neurologice post-infectioase j. Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism) 30. Canalopatiile sistemului nervos 31. Miastenia gravis si sindroamele miastenice 32. Patologia musculara a. Miopatii congenitale si ereditare b. Miotoniile ( v. canalopatiile ) c. Distrofiile musculare d. Miopatiile metabolice, endocrine si toxice e. Miopatii inflamatorii neinfectioase si paraneoplazice f. Miopatii inflamatorii infectioase si parazitare g. Miozita cu corpi de incluziune 33. Manifestari neurologice in boli medicale generale: metabolice, hematologice, imunologice, inflamatorii, endocrine, cardiovasculare, digestive, respiratorii, reno-urinare, infectioase, toxice 34. Complicatii neurologice si particularitati ale bolilor neurologice in perioada sarcinii 35. Complicatii neurologice iatrogene 36. Recuperarea si reeducarea functionala in afectiunile neurologice trombozele venoase si tromboflebitele cerebrale 1. Ropper AH, Samuels MA, Klein JP (eds.) – Adams and Victor’s Principles of Neurology, 10-th edition. McGraw Hill Education, 2014 2. Kandel ER, Schwartz JH, Jessell TM, Siegelbaum SA, Hudspeth AJ (eds.) – Principles of Neural Science ( Part I, II & III), 5-th edition. McGraw Hill Education, 2013 1. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al examenului lichidului cefalorahidian 2. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat de examenul ultrasonografic al circulatiei cervico-cerebrale 3. Interpretarea directa a unei imagini de angiografie cervico-cerebrala 4. Interpretarea directa a unei imagini de tomodensitometrie ( CT ) cerebrala sau medulara 5. Interpretarea directa a unei imagini de imagistica structurala cerebrala sau medulara, prin rezonanta magnetica ( IRM ) 6. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al inregistrarii de potentiale evocate somestezice ( PES ), potentiale evocate vizulale (PEV), sau de trunchi cerebral/ auditive (PEA ) 7. Recunoasterea pe un traseu electroencefalografic standard de veghe, a ritmurilor electroencefalografice si a grafoelementelor patologice 8. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al unu examen neuroelectrofiziologic neuromuscular 9. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al unui examen de biopsie de nerv si de muschi Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) Pentru a fi inscris la sustinerea examenului de medic specialist neurolog, absoventul stagiului de rezidentiat va prezenta dovada scrisa ( certificata de catre medicul indrumator al stagiului de rezidentiat ) a efectuarii pe parcursul stagiului de 5 ani, a minimum: 1. 10 punctii rahidiene lombare 2. 20 examinari directe ale fundului de ochi 3. interpretarea a 50 de buletine de examen ultrasonografic a circulatiei cervico-cerebrale 4. interpretarea directa a imaginilor a 10 examene de angiografie cerebrala prin cateterism arterial 5. interpretarea directa a imaginilor a 100 examene CT craniocerebrale si vertebro-meduloradiculare 6. interpretarea directa a imaginilor a 100 examene IRM structurale craniocerebrale si vertebromedulo-radiculare 7. interpretarea a 10 de buletine de examen al potentialelor evocate de sistem nervos ( PEV, PES, PEA ) 8. interpretarea directa a 50 trasee electroencefalografice standard de veghe 9. interpretarea a 20 de buletine de examen electrofiziologic neuromuscular 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROLOGIE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității - Competenta in diagnosticul si tratamentul afectiunilor neurologice primare si secundare alor conditii patologice la standardele actuale din UE - Competenta in interpretarea datelor explorarilor de laborator specifice afectiunilor neurologice - Competenta in diagnosticul si tratamentul tuturor urgentelor neurologice, in mod independent, in conditiile limitelor dotarilor tehnice medicale de la locul acordarii asistentei medicale de urgenta - Competenta in recunoasterea, diagnosticul si tratamentul inteferentelor afectiunilor neurologice cu patologia apartinand oricarei alte specialitati medicale sau chirurgicale - Competenta a medicului specialist neurolog de a participa corect si activ in echipe medicale multidisciplinare - Competenta in indicatiile si coordonarea terapiei de neurorecuperare ( in echipa cu alte tipuri de specialisti in domeniul neurorecuperarii ) - Competenta in expertiza disabilitatilor si handicapului asociate bolilor neurologice - Competenta in expertiza medico-legala care implica bolile neurologice - Competenta in diagnosticul neurologic al mortii cerebrale - Competenta in participarea ca investigator in studii de cercetare clinica in domeniul neurostiintelor, conditionata de obtinerea certificarii periodice in buna practica clinica ( GCP )

2.2. Obligații - Respectarea cu strictete a tuturor obligatiilor etice si deontologice specifice profesiei medicale din tara si internationale - Respectarea confidentialitatii datelor pacientilor conform prevederilor legale - Raportarea tuturor observatiilor individuale legate de domeniul farmacovigilentei - Respectarea intregii legislatii nationale si internationale in domeniul medicinii - Respectarea normelor si criteriilor profesionale prevazute in ghidurile de diagnostic si tratament nationale si, acolo unde nu exista ghiduri nationale actualizate - ale societatilor stiintifice medicale internationale - Asumarea raspunderii profesionale pentru diagnosticul si tratamentul personalizat al afectiunilor neurologice, daca situatia clinica respectiva implica particularitati individuale care nu se regasesc in ghidurile de diagnostic si tratament publicate la data respectiva

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume: Semnatura:

Prof. Dr. Dafin F. Muresanu

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

NEUROLOGIE PE,IATRICĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

PROGRAMUL ,E PREGATIRE PENTRU SPECIALITATEA ,E NEUROLOGIE PE,IATRICA

A. Intr.ducere B. Sc.purile pregatirii C. Pr.gramul de pregatire

,. C.nditii .bligat.rii pentru viit.rii rezidenti de neur.l.gie pediatrica

E. Centre f.rmat.are, c..rd.nat.ri/ indrumat.ri

C. Examinari

A. Intr.ducere ,efinitieE neurologia pediatrica este specialitatea medicala care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea si tratamentul bolilor sistemului nervos central si periferic, precum si a bolilor musculare la copii intre / si 17 ani (<18 ani). In 1omania, Neurologia Pediatrica este o specialitate de sine statatoare, din anul 1.. , dupa separarea neuropsihiatriei infantile in neurologie pediatrica si psihiatrie a copilului si adolescentului. In 5 tari din Europa (Finlanda, Ucraina, Serbia, Cehia si 1omania) Neurologia Pediatrica este recunoscuta ca specialitate de sine statatoare de baza. In alte tari ale Europei in prezent Neurologia Pediatrica este recunoscuta oficial ca subspecialitate a specialitatilor Pediatrie sau Neurologie adulti, insa tendinta europeana este de a fi specialitate independenta, dat fiind volumul enorm de informatie din acest domeniu (de exemplu Finlanda, membru UE, a modificat recent statutul neurologiei pediatrice in specialitate independenta). Intrarea in rezidentiat se poate face fie direct dupa facultatea de medicina in urma sustinerii examenului de rezidentiat, fie dupa terminarea specialitatilor de Pediatrie, Neurologie (adulti), Psihiatria Copilului si Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea intregului curriculum de pregatire de Neurologie Pediatrica, cu exceptia modulelor deja parcurse in cursul rezidentiatului anterior. Inscrierea si aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialitati este acordata de Comisia de Neurologie si Neurologie Pediatrica a ,SF impreuna cu ,SF. Indiferent de m.dalitatea de intrare in rezidentiat, pentru .btinerea specialitatii de Neur.l.gie Pediatrica, trebuie indeplinit urmat.rul curriculum de pregatire, de 5 ani. Neurologia Pediatrica necesita un studiu indelungat (care este in fapt separat de pediatria generala) datorita volumului enorm de informatie care trebuie parcursa, precum si datorita progreselor rapide inregistrate in ultimii ani in toate subdomeniile neurologiei pediatrice. Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri in 1omania. Continutul acestei programe de pregatire a fost revizuit conform Curriculei Europene de Neurologie Pediatrica, elaborate de Boardul EPNS (European Pediatric NeurologI SocietI), si acceptata de EAP (European AcademI of Pediatrics), ramura pediatrica a UE,S, precum si de Boardul de Neurologie, in scopul realizarii unei pregatiri la un inalt nivel al neuropediatrilor din Europa si pentru armonizarea programelor de pregatire de Neurologie Pediatrica din Europa Pregatirea, specializarea medicilor in Neurologie Pediatrica, implica cateva elemente, care formeaza baza acestui curriculum: a. construirea bazei de cunostinte in legatura cu functia neurologica normala si anormala la copilE b. dobandirea experientei clinice personale, supervizate in mod corespunzator, in ceea ce priveste examinarea clinica si atitudinea investigationala si terapeutica intr-o gama larga de afectiuni acute si cronice neuropediatrice. 1ezidentii vor contribui activ la ingrijirea pacientilor, ca medici platiti, statutul de observator fiind insuicient. c. Pregatirea rezidentilor se va face in departamente complet echipate, acreditate pentru pregatire (care indeplinesc criteriile necesare acreditarii pentru a fi centre formatoare - a se vedea punctul E.) d. In situatiile in care anumite moduleAspecializari nu se pot face la centrul principal de pregatire, vor fi indicate centrele si medicii formatori specializati in care se va desfasura fiecare modulA submodul si modalitatea de desfasurare si de notare. e. Deoarece in practica neurologiei pediatrice exista elemente psihosociale si multidisciplinare importante, acestea sunt incluse in formarea rezidentilor de neurologie pediatrica. f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este incurajataE rezidentii vor participa impreuna cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfasoara in clinicile respective. B. Sc.purile pregatirii B.1. Cun.stintele de neur.l.gie pediatrica Nivelul pregatirii de baza al neurologului pediatru este vast si in acelasi timp dificil de specificat in detaliu, dar trebuie sa fie cel putin la nivelul tratatelor de baza de Neurologie Pediatrica (de exemplu Aicardi, Swaimann). Baremele cunostintelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul si submodul in parte. B.2. Masuri diagn.stice Baremele cunostintelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul si submodul in parte. B. . Tratament.  Se urmareste familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice  Cunostinte generale in legatura cu medicamentele olosite in tratament, in special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenti antibacterieni si antivirali si medicamente ce influenteaza comportamentul.  Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale  Principii de tratament a copiilor cu tulburari de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere si principii de psihoterapie (in cadrul unui modul de psihiatria copilului si adolescentului).  Luarea la cunostinta a extinderii si potentialelor consecinte ale tratamentelor neconventionale si alternative.  Cunostine in legatura cu tratamentele deficitelor de vedere si auz, ortoze, proteze etc  Cunostinte de recuperare dupa deficite neurologice dobandite sau mostenite. B.4. IngriTire multidisciplinara  Intelegerea avantajelor si limitelor unei echipe multidisciplinare in abordarea pacientului cu afectiune neuropediatrica.  Intelegerea metodelor folosite de catre logoped, asistentul de terapie ocupationala, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori si asistentii sociali pentru evaluare, tratament, recuperare  Cunoasterea metodelor folosite de alte specialitati medicale, inclusiv specialistul de terapie intensiva, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de amilie, psihiatrul pentru copii si adolescenti, chirurgul ortoped.  Tranzitia ingrijirii de la serviciile de copii la cele de adulti B.5. IngriTire integrata - c.nlucrarea cu alte servicii  Protectia copilului -cunostinte de legislatie nationalaE experienta in lucrul cu sistemul  Servicii sociale - cunostinte  Lucrul cu fundatii, asociatii de parinti etc B.6. Aspecte etice  Etica cercetarii la copii  Procedura consimtamantului informat  Conventia Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si alte proclamatii relevante B.7. Pr.bleme de management (facultativ)  Intelegerea aptitudinilor de management necesare in clinica de Neurologie Pediatrica pentru folosirea resurselor, controlul bugetului , contractari, planuri de strategie si scrierea unui plan de afaceri.  Eperienta conducerii serviciului de neurologie pediatrica in sistemul medical national  Cunostinte de audit clinic  Cunostinte de obtinere a fondurilor pentru cercetare  Structura si functia organizatiei locale si nationale B.8. Aptitudini academice  Evaluarea critica a rezultatelor clinice din literatura de specialitate  Pregatirea unui manuscris  Aptitudini de prezentare orala B.9. Aptitudini de .rganizat.r de rutina, inclusiv rotatiile, programele de invatamant si intalnirile postuniversitare. B.11. C.nducere - intelegerea si aplicarea rolului de conducere intr-o echipa multidisciplinara B.12. C.municare  Contactul cu parintiiE aptitudini pentru comunicare a vestilor catre parinti (in legatura cu afectiuni cronice, disabilitante, etc)  1elatii corespunzatoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator. B.1 . Educatie  Autoeducatie continua si invatarea altora C. Pr.gramul de pregatire

,urataE 5 ani de pregatire

I. Specialitati pediatrice -18 luni: I.1. Pediatrie generala - 7 luni I.2. Pediatrie acuti in sectii de terapie intensiva - 3 luni I.3. Neonatologie - 2 luni I.4. Boli infectioase pediatrie - 2 luni I.5. Neurochirurgie pediatrica - 2 luni I. . Psihiatrie pediatrica - 2 luni II. Neur.l.gie adulti - 6 luni III. Neur.l.gie pediatrica - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni III.2. Neurologie pediatrica - 2 ani 8 luni 2 saptamani III.3. Etica medicala - 2 saptamani

Stagiile urmatoare nu vor fi efectuate ca si module separate, vor fi considerate ca si subm.dule

.bligat.rii E rezidentii vor ramane in clinica de pediatrie, neurologie pediatrica, neurologie adulti, neurochirurgie si vor insoti pacientii la investigatiileA tratamentul recuperator, respective (ca si parte practica). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrica va organiza, impreuna cu specialisti din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.

Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de catre coordonatorul fiecarui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulti), urmand ca nota finala sa fie acordata de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrica.

a. Neur.imagistica (submodul in cadrul modulelor: neurologie adulti, neurochirurgie, neurologie pediatrica) b. Ech.grafie transf.ntanelara (submodul in cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrica) c. Investigatii neur.fizi.l.gice, altele decat EEGE EMG, VCN, PEC (submodul in cadrul modulelor: neurologie adulti, neurologie pediatrica) d. Neur.genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica) e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica (submodul in cadrul modulului: neurologie pediatrica)

Pregatirea peste h.tare

2rice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii in alte institutii de pregatire, specializate si recunoscute ca atare, in tari ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute si va fi echivalata perioada de pregatire in strainatate, scazandu-se din cea prevazuta in prezentul curriculum, daca rezidentul a lucrat efectiv ca rezident in aceste centre, nu ca si "visiting doctorN.

CONTINUTUL STAGIILOR

I. Specialitati pediatrice I.1 Stagiul de pediatrie generala - 7 luni Tematica lectiil.r c.nferinta

1. Crestere si dezvoltare 2. Nutritie si alimentative la sugar si la copilul sanatos 3. ,alnutritia proteincalorica 4. Tulburarile metabolismului calciului - rahitism 5. Diabetul zaharatE 2bezitate, Casexie, Boli de nutritive si metabolism

. Infectii respiratorii superioare si ale sferei 21L: rinofaringita, amigdalita, sinuzita, laringita, otita acuta medie

7. Infectii respiratorii inferioare: traheobronsita, bronsiolita acuta 8. Astmul bronsic

.. Pneumonii acute. Pleurezii

1/. Insuficienta respiratorI acuta si cronica

11. Cardiopatii congenitale cianogene si necianogene 12. Cardiomiopatii 13. Tulburari de ritm si de conducere cardiaca 14. Insuficienta cardiaca 15. Socul in pediatrie. Hipertensiunea arteriala

1 . Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acuta

17. Boala celiaca. Fibroza chistica, Sindromul de malabsorbtieE Alergii si Intolerante alimentare 18. Dureri abdominale recurente.

1. . Parazitozele intestinale 2/. Icterele 21. Afectiuni hepatice 22. Afectiuni renale acute si cronice 23. Boli de collagen, artrita reumatoida 24. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice si hipoplazice) 25. Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii) 2 . Leucemii. Limfoame maligne 27. Tumori solide (cu exceptia tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. 1etinoblastom, sarcoame osoase si de tesuturi moi, hepatoblastom 28. Sindroame de imunodeficienta congenital sau dobandita 2. . Intoxicatii acute 3/. Tuberculoza.

31. Sifilis congenital, sindrom T21CH 32. Elemente de chirurgie si ortopedia pediatrica (traumatismele majore, hemoragiile la nounascut, copil si sugar, piciorul stramb congenital, deformarile membrelor, displazia luxanta de sold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele si cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita si osteocondrita septica) 33. Elemente de stomatologie [cronologia eruptiei dentare, profilaxia cariei dentare, tulburari de eruptive si distrofii dentare, malformatii bucomaxilofaciale] 34. Probleme generale in pediatrie - febra la copil, evaluarea periodica a copilului, comunicarea cu familia si copilul, elemente de etica in pediatrie 35. Triajul urgentelor majore pediatrice [Pediatric Assesment Triangle] si Evaluarea cardiorespiratorie rapida

3 . Elemente elementare de legislatie privind copilul [legea Copilului, Legea Familiei, copilul institutionalizat 1esponsabilitatea medicala si actul de consimtamant informat]

37. Consultul interdisciplinar in pediatrie - reglementari legale si abordare practica A telemedicine, videoconferinta etc 38. Infectiile intraspitalicesti A nozocomiale A asociate ingrijirilor in pediatrie

Baremul activitatil.r practice

1. Anamneza si examen clinic 2. ,asuratori antropometrice si interpretarea acestora la varste diferite 3. Punctii lombare 4. Examen otoscopic 5. Examenul fundului de ochi

. 1ecoltari de sange venos

7. 1ecoltare de sange capilar si determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup 8. Inregistrari si interpretari EVG .. Interpretarea urmatoarelor probe: - 1g toracica - 1g schelet - 1g abdominala - Urografie - Hemograma - ,edulograma - Probe hepatice - Probe renale

1/. ,asuratoarea tensiunii arteriale la diverse varste

11. Pulsoximetrie la copil 12. ,asuri de asepsie, atisepsie la copil 13. Administrarea oxigenului pe masca facial sau canula nazala 14. Administrarea medicatiei inhalatorii 15. Termometrizarea la copil in functie de varsta

I.2. Pediatrie acuti in sectii de terapie intensiva - luni Tematica lectiil.r c.nferinta

1. Curs BLS si PALS 2. Elemente de sedare procedurala (pentru CT, 1,N, PL) 3. Perspectiva anestezistului asupra statusului epileptic - tratament, monitorizare 4. ,onitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arteriala, temperatura 5. Bilantul hidric si metabolicAcaloricE calculul perfuziilor endovenoase si stabilirea ritmurilor de administrare a PEC

. Nutritie parenterala totala

7. Terapia durerii la copil 8. Trasfuzia de sange si derivate la copilul critic

.. Ingrijiri paleative la copilul in faza terminala

1/. Elemente de etica si particularitati pediatrice al procedurilor end-of-life

11. Suportul vital pediatric - introducere, mentinere criterii de intrerupere

Baremul activitatil.r practice

1. Punctia osoasa 2. Punctia lombara 3. Intubatia oro-traheala, nazo-traheala, masca laringiana, dispositive pentru mentinerea patentei caii aeriene [pipa Guedel] 4. Centilatia cu balon si masca 5. ,asajul cardiac

. Cateterismul vezicii urinare

7. ,ontarea sondei naso-gastrice A tehnica de gavaj si tehnica de spalatura gastrica 8. Punctia venoasa

.. ,onitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arteriala, temperature 1/. Defibrilarea manuala si AED

I. . Stagiul de ne.nat.l.gie A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Nou-nascutul la termen, prematur si dismatur: particularitati morfologice si functionale, incidente fiziologice, ingrijirea in maternitate, alimentatie, aprecierea varstei gestationale 2. Anamneza si examen clinic al nou-nascutului, semiologie neonatala 3. 1eanimarea neonatala 4. Patologie perinatala: meningite, traumatism, infectii congenitale, Encefalopatia hipoxicischemica perinatala, hidrocefalia, hemoragii intracraniene 5. ,alformatii SNC . Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-nascutului 7. Sindromul de detresa respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatala 8. Icterele nou-nascutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare 1h materno-fetala, incompatibilitate AB2, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubina conjugata .. Terapia hidroelectrolitica neonatala Baremul activitatil.r practice 1. 2xigenoterapia 2. Anamneza si examenul clinic 3. Nutritie enterala, parenterala 4. Interpretari ale unor investigatii de laborator: gaze sanguine, explorari bacteriologice, radiologice, EVG I.4 Stagiul de b.li infecti.ase pediatrie A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Imunizari active si pasive 2. Afectarea neurologica in infectia HICASIDA 3. Afectarea neurologica in sepsis 4. ,eningitele acute virale si bacteriene 5. Encefalitele bacteriene, virale . Tetanosul 7. Infectia cu virus varicelo-zosterian 8. ,ononucleoza infectioasa si alte infectii produse de virusuri herpetice .. Infectia cu virusuri gripale si paragripale 1/. ,anifestari neurologice in bolile eruptive: rubeola, rujeola, varicela, exantemul subit, scarlatina 11. ,anifestari neurologice in infectiile cu enterovirusuri (poliomielita, CocPsaPie) 12. Infectiile ricPettsiene 13. 1abia Baremul activitatil.r practice 1. Examenul frotiului de sange periferic in bolile infectioase 2. Efectuarea punctiei lombare la copilul cu diferite varste 3. Examenul microscopic si interpretarea rezultatelor LC1 4. Tehnica recoltarilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator 5. Insusirea manevrelor de resuscitare in infectiile toxico-septice la copil . Diagnosticul de laborator in bolile infectioase la copil I.5. Stagiul de neur.chirurgie pediatrica A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Semiologie neurochirurgicala 2. ,alformatii craniocerebrale 3. ,alformatii vertebromedulare 4. ,alformatii arteriovenoase craniocerebrale si vertebromedulare 5. Hidrocefalia. Craniostenozele . Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniana 7. Hematoame cerebrale 8. Parazitozele craniocerebrale .. Traumatismele craniocerebrale si vertebromedulare 1/. Compresiile rahidiene intrasi extramedulare 11. Hemoragiile intracraniene 12. Indicatiile neurochirurgicale in epilepsie 13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase si nervilor periferici 14. Elemente de terapie intensiva in neurochirurgie Baremul activitatil.r practice 1. Interpretari ale unor explorari de neurodiagnostic: - radiografii cuAfara contrast - tomografie computerizata - imagistica I1,, angio I1, - arteriografii carotidiene si vertebrale 2. Asistarea la interventii neurochirurgicale: - drenajul ventriculoperitoneal si ventriculocardiac - interventii pentru craniostenoze - cura meningoencefalocelului si a meningomielocelului - ablatia unei tumori cerebrale - interventii pentru malformatii vasculare cerebrale 3. Stabilirea planului de terapie intensiva la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.) 4. Examinarea bolnavilor cu afectiuni neurochirurgicale, intocmirea foilor de observatie, ingrijiri curente I.6. Stagiul de psihiatrie pediatrica A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Simptome si sindroame psihice 2. Clasificarea deficientelor, incapacitatilor si dizabilitatilor E clasificarea tulburarilor psihice 3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performantelor intelectuale. 4. ADHD 5. Anxietatea si tulburarile anxioase . Tulburarile afective 7. Fobia si tulburarile fobice 8. 2bsesiile, compulsiile si tulburarile obsesiv-compulsive .. Tulburarile psihice ale comportamentului alimentar 1/. Tulburarea de conversiune 11. Tulburari de conduita si personalitate 12. Intarzierile mintale 13. Schizofrenia si tulburarile schizotipale 14. Tulburarile vorbirii si limbajului. Tulburari de invatare 15. ,etode si tehnici de investigatie psihologica 1 . ,etode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupationale, educationale si psihopedagogice, consilirea familiei Baremul activitatil.r practice 1. Examenul psihiatric si intocmirea foii de observatie 2. Prezentari de cazuri 3. Aprecierea dezvoltarii motorii si psihice 4. Evaluari ale familiei si consilieri ale familiei 5. Cunoasterea baremului comisiei de expertiza medico-legala si a comisiei de evaluare a incapacitatii si de orientare scolara si profesionala II. Neur.l.gie adulti A 6 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Anatomia si fiziologia sistemului nervos central 2. Anatomia si fiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomia si fiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomia si fiziologia organelor de simt 5. Sindroame corticale . Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice si hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral .. Sindroame cerebeloase 1/. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 1 . Lichidul cefalorahidian normal si patologic 17. Sindroamele vasculare cerebrale si cerebromeningee si diagnosticul lor topografic 18. Tumorile cerebrale si diagnosticul lor topografic 1. . Scleroza multipla Baremul activitatil.r practice Intocmirea de foi de observatie clinica si consemnarea evolutiei: - pacienti cu sindroame vasculare cerebrale - sindroame de trunchi cerebral - sindroame ataxice - sindroame de neuron motor periferic - sindroame ale organelor de simt - sindroame extrapiramidale - alte afectiuni - punctii lombare - punctii venoase si instituirea unei perfuzii - interpretarea examenului LC1 - prezentare de cazuri III. Neur.l.gie pediatrica A ani , din careE III.1. EEG A luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Introducere in EEG. 2. Electrozi EEG: descriere, montareAmontaje. . 3. Inregistrarea EEG standard. Etapele inregistrarii: datele pacientului, procedura de inregistrare 4. ,etode de stimulare: hiperventilatie, SLI, sunet, somn, medicamente. 5. Artefacte EEG- depistare . ,odalitatea de citire a EEG-ului - etape. Interpretarea EEG. Formularea unui buletin EEG. Definitii, glosar de termeni. 7. EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrica spontana: - traseul de veghe al adultului - particularitati la copil 8. Activitatea EEG la copil pe grupe de varsta (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-1/ ani, 11- 1 ani) .. 1ecunoasterea stadiilor de somn si a elementelor fiziologice de somn 1/. EEG anormal - recunoasterea anomaliilor nespecifice - recunoasterea anomaliilor epileptiforme intercritice (varful, unda ascutita, polivarfuri, complexul varf-unda classic, CCU lent, CCU rapid). - 1ecunoasterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente in epilepsia copilului (criza tonica, absenta tipica, criza focala, criza mioclonica, spasme infantile, Sd. Lennox- Gastaut, Epilepsia generalizata idiopatica, Epilepsia partiala beninga). 11.1ecunoasterea descarcarilor periodice in PESSE 12. Aspectul EEG in tumorile cerebrale 13. Aspectul EEG in encefalite 14. Efectul unor medicamente asupra EEG Baremul activitatil.r practice 1. ,ontarea practica a electrozilor 2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilatie 3. 1ecunoasterea artefactelor EEG 4. Interpretare de trasee EEG normale la adult si copil, pe grupe de varsta 5. Citire de EEG-uri cu recunoasterea modificarilor paroxistice intercritice . Citire de EEG-uri cu recunoasterea modificarilor paroxistice in criza pentru: criza tonica, clonica, tonico-clonica generalizata, focala, mioclonica, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizata idiopatica de adolescenta, epilepsia partiala benigna 7. 1ecunoasterea descarcarilor periodice EEG 8. 1ecunoasterea modificarilor EEG in tumori cerebrale, encefalite III.2. Neur.l.gie pediatrica A 2 ani 8 luni 2 saptamani Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Anatomia si fiziologia sistemului nervos la copil - particularitati 2. Dezvoltarea neuropsihomotorie: - dezvoltarea ontogenetica normala a sistemului nervos central - copilul la 3 luni, luni, 12 luni, anteprescolar, prescolar, scolar, adolescent 3. Particularitati ale semiologiei neurologice pediatrice 4. Examenul neurologic pentru: - nou-nascutul la termen - nou-nascutul prematur - sugar - copil mic si mare 5. Patologie prenatala ce determina afectare neurologica . Patologie neurologica perinatala 7. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor genetice - sindrom Down si alte trisomiiE sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomala, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Oilli, sindrom Angelman, sindrom ,iller- DiePer, sindrom Di George, sindrom OilliamsE alte sindroame dismorfice cu implicare neurologica - sindrom Cornelia de Lange, sindrom 1ubinstein-TaIbi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-2pitzE sindroame cauzate de anomalii cu transmitere L-linPata - sindrom L fragil, alte sindroame cu transmitere legata de cromozomul L cu retard mental 8. ,alformatii ale sistemului nervos central: - disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel) - disrafii spinale (spina bifida oculta, spina bifida chistica, mielocel, meningomielocel) - alte anomalii (siringomielie, siringobulbie) - tulburari de dezvoltare corticala: tulburari de proliferare si diferentiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie)E tulburari de migrare neuronala (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie)E tulburari de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticala) - anomalii de linie mediana (agenezia de corp calos nonsindromica si sindromica, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absenta septului pelucid, displazia septooptica) - malformatii ale cerebelului si structurilor fosei posterioare (sindrom DandI-OalPer, Arnold Chiari, Joubert, Vlippel-Feil, hipoplaziaAaplazia cerebelului - chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos .. ,alformatii osoase ale craniului si vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice si sindromice - impresiunea bazilara - foramen magnum ingustat - dislocatia atlantoaxiala 1/. Hidrocefalia 11. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasa Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Oeber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 12. Paralizia cerebrala: forma spastica - unilateralaA bilateralaE formea disPineticaE forma ataxicaE forma mixta 13. Boli metabolice si heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1 Boli metabolice a. afectari ale organitelor subcelulare - boli lizozomale - sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann PicP, b. FabrI, b. Farber, leucodistrofia metacromatica, b. Austin, b. Vrabbe) - mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. ,orquio, b. ,aroteaux-LamI, b. SlI) - mucolipidoze - sialidoza I - mucolipidoza IC - tulburari ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza - boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatala, b. 1efsum, adrenoleucodistrofia L-linPata b. afectari ale principalelor linii metabolice - tulburari ale metabolismului aminoacizilor si acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de artar, aciduria metilmalonica, aciduria propionica, aciduria izovalerica, aciduria glutarica (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartica), homocistinuria, deficienta de sulfitoxidaza - tulburari ale metabolismului carbohidratilor - boala prin deficit al transportorului de glucoza - tulburari ale metabolismului neurotransmitatorilor - hiperfenilalaninemia maligna, hiperglicinemia nonPetotica, tulburari ale metabolismului GABA - tulburari ale ciclului ureei - hiperamoniemia - tulburari ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficienta de multicarboxilaza), vit B12, folat - boli mitocondriale - s. Vearns, b. ,ELAS, ,E11F, b. Leigh, b. Alpers - deficite ale metabolizarii colesterolului intracelular - b. Oolman - tulburari ale metabolismului cuprului - b. Oilson, b. ,enPes - tulburari ale metabolismului purinelor - s. Lesch-NIhan - porfirii - tulburari ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoza cerebrotendinoasa 13.2. Boli heredodegenerative - leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite inca) - leucodistrofia sudanofilica (b. Pelizaeus - ,erzbacher), s. CocPaIne, b. Alexander - boli cu afectare predominenta a substantei cenusii - ceroidlipofuscinoze - boli cu afectare difuza a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonala difuza - boli cu afectare predominenta a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculara deformanta, b. Segawa, parPinsonismul juvenil, boli neurodegenerative cu acumulare intracerebrala de fier, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul si alte boli degenerative cu calcificari ale ganglionilor bazali - s. Gilles de la Tourette - tremorul esential - epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luIsiana ereditara - boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral si maduvei spinarii (degenerescente spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominanta (atrofii olivopontocerebeloase), s. ,arinescu-Sjogren, paraplegia spastica familiala - s. Rett 14. Boli infectioase - meningite, encefalite acute, subacute si cronice - abcesul cerebral si rahidian - infectia HIC - infectii micotice si parazitare ale sistemului nervos central - toxiinfectiile sistemului nervos: tetanosul, botulismul 15. . Boli inflamatorii parainfectioase si de origine imunologica - encefalomielita diseminata acuta - coreea acuta SIdenham, lupusul eritematos diseminat si alte vasculite, poliarterita nodoasa, b. VawasaPi, b. Cogan, s. hemolitic uremic - boli demielinizante: scleroza multipla, neuromielita optica Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optica, mielitele acute transverse - ataxia cerebeloasa acuta si subacuta (s. opsoclonus-mioclonus) - complicatiile neurologice ale imunizarii 15. Afectari neurologice datorate agentilor fizici si chimici - traumatismele craniocerebrale si complicatiile lor - traumatismele vertebromedulare - afectari neurologice datorate inecului, intoxicatiei cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutarii, socului termic - intoxicatiile 1 . Boli neuromusculare - bolile de corn anterior medular - atrofii musculare spinale (tip 1 - Oerdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Vugelberg-Oelander, alte forme de atrofii musculare spinale) - boli ale nervilor periferici - neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - ,arie-Tooth, II, III, IC) - neuropatii senzitive si autonome ereditare (acropatia ulceromutilanta, neuropatia senzitiva congenitala, s. 1idleI - DaI, insensibilitatea congenitala la durere si anhidroza) - neuropatii dobandite acute si cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene si exogene toxice) - afectiuni ale nervilor periferici si cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale - boli musculare primare - distrofii musculare progresive si congenitale - agenezii si hipertrofii musculare congenitale - miopatii congenitale - sindroame miotonice (distrofia miotonica si canalopatiile) - miopatii metabolice - miopatii inflamatorii - miopatii asociate cu boli sistemice si tulburari endocrine - artrogripoza multiplex congenitala - boli ale jonctiunii neuromusculare ( miastenia si sindroamele miasteniforme) 18. ,anifestari neurologice in boli sistemice 1.. Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale si medulare 2/. Cefaleea si sindroamele cefalalgice 21. Epilepsia, statusul epileptic si convulsiile ocazionale 22. ,anifestari paroxistice neepileptice 23. Boli cerebrovasculare - malformatii vasculare ale sistemului nervos: malformatii arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene - boli arteriale ocluzive cerebrale si ale sistemului venos - encefalopatia hipertensiva 24. Encefalopatii acute - coma, alte stari cu alterare a constientei, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniana 25. Hipertensiunea intracraniana benigna Baremul activitatil.r practice 1. Anamneza si examenul clinic la copiii cu boli neurologice 2. Intocmirea foii de observatie 3. Examenul fundului de ochi 4. Electroencefalograma - interpretare 5. Potentiale evocate - interpretare . Electromiograma - interpretare 7. Examenul vitezelor de conducere nervoasa - interpretare 8. Punctii lombare .. 1adiografii craniene - interpretare 1/. 1adiografii coloana vertebrala - interpretare 11. Tomografie computerizata cerebrala - interpretare 12. Imagerie prin ,1I a sistemului nervos central - interpretare 13. Echografie transfontanelara - interpretare 14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare 15. Examenul microscopic si biochimic al LC1 efectuat in urgenta 1 . Stabilirea si efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic 17. Stabilirea si efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene 18. Stabilirea si efectuarea schemei de diagnostic si terapie intensiva la copilul comatos 1.. Stabilirea si efectuarea schemei terapeutice a crizei miasteniceAcolinergice la copil 2/. Participarea la sedinte de tratament recuperator in bolile neurologice la copil III. . Etica medicala - 2 saptamani - dupa curricula elaborate la catedra de bioetica Stagiile urmat.are nu v.r fi efectuate ca si m.dule separate; rezidentii v.r ramane in clinica de neur.l.gie pediatrica / neur.l.gie adulti si v.r ins.ti pacientii la investigatiile / tratamentul recuperat.r, respective (ca si parte practica). C..rd.nat.rul stagiului de neur.l.gie pediatrica va .rganiza, impreuna cu specialisti din fiecare d.meniu, cursuri te.retice pentru fiecare dintre d.meniile de mai T.sE a. Neur.imagistica b. Ech.garfie transf.ntanelara c. Studii electr.fizi.l.gice, altele decat EEGE EMG, VCN, P.tentiale ev.cate d. Neur.genetica e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de catre coordonatorul fiecarui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulti), urmand ca nota finala sa fie acordata de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrica. a. Neur.imagistica este inclusa in cadrul modulelor de Neurologie pediatrica si Neurologie de adulti Tematica 1ezidentul trebuie sa aprofundeze aspecte teoretice legate de urmatoarele subiecte: 1. Semiologie imagistica, urmarirea imagistica a procesului de mielinizare 2. Aspecte imagistice ale malformatiilor craniocerebrale congenitale 3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative si ale anomaliilor de mielinizare 4. Aspecte imagistice ale infectiilor SNC 5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale 5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale . Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale 7. Explorarea imagistica a epilepsiei copilului si a bolilor cerebrovasculare pediatrice 8. Aspecte imagistice in patologia pediatrica a orbitei si a osului temporal .. Explorarea imagistica a patologiei spinale de la varsta copilariei Baremul activitatil.r practice 1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale si spinale in patologia neurologica pediatrica 2. Prezentari de cazuri - patologie malformativa, metabolica, degenerativa si de mielinizare 3. Prezentari de cazuri - patologie tumorala craniocerebrala pediatrica 4. Prezentari de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculara 5. Prezentari de cazuri - patologie spinala b. Ec.grafie transf.ntanelara este inclusa in cadrul stagiilor de pediatrie si neurologie pediatrica. Tematica 1ezidentul trebuie sa aprofundeze aspecte teoretice legate de urmatoarele subiecte: 1. Notiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietati fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor in tesuturi. Sursele posibile de eroare in examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra tesuturilor. Tipuri de transductori utilizati in examinarea craniana la sugari 2. Elementele de ecoanatomie normala cerebrala la nou-nascuti si sugari. 1eperele anatomice principale utilizate in ETF 3. Principalele sectiuni utilizate in ETF. Indicatiile ETF. ETF - tehnica examinarii si pregatirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-nascut si sugar - indicatii. Limitele si dezavantajele ETF in diagnosticul afectiunilor intracraniene la nou-nascut si sugar 4. Diagnosticul ETF in hidrocefaliile sugarului 5. Diagnosticul ETF in anomaliile congenitale intracerebrale la nou-nascut si sugar . Diagnosticul ETF in hemoragiile intrasi periventriculare la nou-nascut si sugar 7. Diagnosticul ETF in hemoragiile subdurale la nou-nascut si sugar. 8. Diagnosticul ETF in hemoragiile parenchimatoase la nou-nascut si sugar Baremul activitatil.r practice 1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-nascut si sugar 2. Demonstratii practice de ETF la nou-nascut si sugar 3. Prezentari de cazuri - hidrocefaliiile la nou-nascut si sugar 4. Prezentari de cazuri - malformatiile cerebrale la nou-nascut si sugar 5. Prezentari de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-nascut si sugar c. Studii electr.fizi.l.gice altele decat EEGE EMG, VCN, p.tentiale ev.cate (in cadrul modulelor de Neurologie pediatrica si Neurologie adulti) Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Introducere in electromiografie si electroneurografie. Principii, tehnici. Caloarea examenului electrodiagnostic 2. Studii de conducere nervoasa. Citeze de conducere motorii si senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) si inferioare (femural, sciatic, sural) 3. Alte tehnici de conducere nervoasa (unda F, reflex H), BlinP reflex. Stimularea repetitiva 4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculara spontana 5. Analiza potentialului de unitate motorie si a patternului de interferenta . Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice 7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii 8. Patologia de muschi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placa neuromusculara: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert .. Potentiale evocate: principii, tehnici. Potentiale evocate vizuale 1/. Potentiale evocate auditive, somatosenzitive si motorii Baremul activitatil.r practice 1. Interpretarea traseului E,G 2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasa 3. Intergrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice 4. Interpretarea potentialelor evocate d. Neur.genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica) Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Introducere in neurogenetica 2. ,etode de investigatie genetica-citogenetice si de genetica moleculara 3. Encefalopatii cu aberatii cromozomiale 4. Genetica in epilepsie 5. Genetica in boli metabolice . Genetica in boli neuromusculare 7. Genetica in boli neurocutanate Baremul activitatil.r practice 1. 1ecunoasterea clinica a principalelor boli neuropediatrice genetice 2. Intocmirea arborelui genealogic e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica este inclusa ca submodul in cadrul modulului de Neurologie pediatrica Tematica lectiil.r c.nferinta 1. 1ecuperarea funcionala - definitie, argumentarea termenului. 1eadaptarea, recuperarea sociala. Handicapul - clasificare internationala. Boala, deficienta incapacitate, handicap. Clasificarea etiologica a handicapului. ,ijloacele readaptarii. Cadrul organizatoric al recuperarii functionale. 2. Dezvoltarea neuromotorie a sugarului si copilului 3. Aprecierea motricitatii spontane, dirijate si provocate in cadrul bilantului dezvoltarii neuromotorii a sugarului 4. 1ecuperarea functionala a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiaza de aceasta recuperare, principiile refacerii fortei musculare, evaluarea valorii musculare, contractia izometrica 5. Tratamentul Pinetic in paraliziile cerebrale: - ,etode - Indicatii . Decontracurarea - indicatii, modalitati - electroterapia - infiltratiile cu toxina botulinica - alte metode 7. Diagnosticul precoce al paraliziei cerebrale 8. Evaluarea functionala in paralizia cerebrala .. Terapia ocupationala (ergoterapia). Evaluare 1/. Balneoterapia in patologia neurologica a copilului 11. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice 12. Tratamentul de recuperare in afectiunile neuromusculare ale copilului 13. 1eadaptarea sociala: educatia in familie, invatamantul normal si special, profesionalizarea in scoli speciale, sportul adaptat, protectia sociala Baremul activitatil.r practice 1. Aprecierea motricitatii provocate la copilul /-1 an 2. Stabilirea unui program de recuperare funcionala la copii cu handicap neuromotor periferic 3. Stabilirea unui program de tratament copii cu paralizie cerebrala 4. Stabilirea unui program de tratament in afectiunile neuromusculare ale copilului 5. Stabilirea unui program de terapie ocupationala in sindroamele ataxice Pentru fiecare m.dul / subm.dul, c..rd.nat.rul de stagiu va ac.rda . n.ta/punctaT in urma unei examinari scrise si practice si pe baza activitatii desfasurate de rezident in cursul stagiului respectiv. Anexa 1. Graficul pregatirii in rezidentiatul deE NEUROLOGIE PE,IATRICA 5 ANI Anul Anul 1. Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 ,odul III.2. I.1. I.1. I.2 I.3 I.4 I.5 I. II III.1 III.2 III.2 IC III.2 Submodul a,b,c,d,e b,d b,d a,b - a - - a, c - a,b,c, d,e a,b,c,d,e - a,b,c,d,e Durata luni luni 1 luna 3 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni luni 3 luni 3luni 11 luni 2 saptamani 2 sapta mani 1 an Se repartizeaza 1 stagiu 7 luni Se repartizeaza 1 stagiu 14 luni 2 saptamani I. Specialitati pediatrice - 18 luni: I.1. Pediatrie generala - 7 luni I.2. ATI pediatric - 3 luni I.3. Neonatologie - 2 luni I.4. Boli infectioase pediatrie - 2 luni I.5. Neurochirurgie pediatrica - 2 luni I. . Psihiatrie pediatrica - 2 luni II. Neur.l.gie adulti - 6 luni III. Neur.l.gie pediatrica - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni III.2. Neurologie pediatrica - 2 ani 8 luni 2 saptamani IV. Etica medicala - 2 saptamani Subm.duleE a. Neur.imagistica (submodul in cadrul: neurologie adulti, neurochirurgie, neurologie pediatrica) b. Ech.grafie transf.ntanelara (submodul in cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrica) c. Investigatii neur.fizi.l.gice altele decat EEGE EMG, VCN, p.tentiale ev.cate (submodul in cadrul: neurologie adulti, neurologie pediatrica) d. Neur.genetica (submodul in cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica) e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica (submodul in cadrul: neurologie pediatrica) N.B. OR,INEA ECECTUARII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIE ,. C.nditii .bligat.rii pentru viit.rii rezidenti de neur.l.gie pediatrica Fiecare rezident de Neurologie Pediatrica este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidentiat la un centru formator. Este obligatoriu ca fiecare rezident sa se prezinte imediat dupa repartitie la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizeaza fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit indrumat.r. Acesta supervizeaza desfasurarea rezidentiatului, dand la cerere informatiile dorite de rezident. Coordonatorul stabileste destinatia fiecarui rezident. 1ezidentul este obligat sa isi organizeze un dosar prin care sa dovedeasca stagiile parcurse si aptitudinile dobandite in cursul rezidentiatului. Programul zilnic consta din participarea activa, la patul bolnavului, la programul zilnic al sectiei de neurologie pediatrica. Toate activitatile practice cuprinse in baremul minimal de activitati practice trebuie parcurse sub supravegerea indrumatorului. In atributiile rezidentului sunt cuprinse si garzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea indrumatorului. Nu intra in atributiile rezidentului: sa stabileasca tratamentul, diagnosticul, indicatii catre familie (decat ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav). Activitati practice si lecturi - 2// oreAan cursuri, lectii, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentari in fata colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentari de cazuri, etc. Caietul rezidentului Fiecare rezident trebuie sa aiba un caietAdosar in care sa existe dovezi ale activitatilor practice si teoretice desfasurate de acesta. Trebuie sa existe dovada efectuarii tuturor activitatilor practice planificate in curriculum . Acest caietAdosar trebuie luat in considerare in procesul de evaluare periodica si finala a rezidentului. In timpul rezidentiatului, rezidentul trebuie sa fie implicat in cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare. E. Centre f.rmat.are, c..rd.nat.ri/ indrumat.ri Fiecare rezident de Neurologie Pediatrica este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidentiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unitatilor formatoare, a coordonatorilor, indrumatorilor si medicilor cu competenta eligibili va fi actualizata in mod regulat (Anexa 2.). 1ezidentii vor fi repartizati in centrele de pregatire considerate eligibile de catre CPP,FPS conform graficului stabilit prin curricula de pregatire de Neurologie Pediatrica (Anexa 1). E.1. Centrele formatoare* a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrica inalt specializate care pot oferi formarea completa a Neurologului Pediatru (au facilitati clinice si didactice in care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrica). b. Toti indrumatorii centrului sunt medici specialisti sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel putin 2 indrumatori acreditati in afara de coordonator c. Fiecare centru formator are un C..rd.nat.r al programului de pregatire a medicilor rezidenti de Neurologie Pediatrica. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrica avand cea mai inalta functie didactica. Acesta poarta responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici si Unitati formatoare pentru desfasurarea tuturor modulelor rezidentiatului. *Centrul formator trebuie acreditat de catre Comisia de acreditare. E.2. Unitatile f.rmat.are UsatelitU Sunt Sectii Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregatire in care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrica cu exceptia celor 3 ani de Neurologie Pediatrica (care se vor realiza obligatoriu in centrul coordonator). E. . C..rd.nat.ri/indrumat.ri C..rd.nat.r - este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrica avand cea mai inalta functie didactica din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie sa fie acreditati de catre Comisia de acreditare. . Este obligatoriu ca fiecare rezident sa se prezinte imediat dupa repartitie la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizeaza fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit indrumat.r. Indrumat.r poate fi: - orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dubla specialitate (Neurologie Pediatrica si Psihiatrie Pediatrica) indiferent daca este sau nu cadru universitar, dar care functioneaza intr-un centru acreditatE - orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dubla specialitate care este obligatoriu cadru universitar in specialitatea neurologie pediatrica. Indrumatorii supervizeaza desfasurarea rezidentiatului, dand la cerere informatiile dorite de rezident. Indrumatorii trebuie sa fie acreditati de catre Comisia de acreditare. Medic cu c.mpetenta poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent daca este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competenta (certificat de studii complementare) in unul din domeniile modulelor A submodulelor din curiculum. Colaborarea cu acestia este hotarata de catre coordonator. Coordonatorul trebuie sa obtina aprobarea scrisa a conducerii spitalului pentru desfasurarea modulului Asubmodulului respectiv in acea unitate medicala, cu desemnarea expresa a medicului formator. 1aportul numar rezidentiA numar de medici indrumatori trebuie sa fie cel mult 3:1. C.misia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor si indrumatorilor este stabilita de Comisia de Neurologie, Neurologie Pediatrica a ,SF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus. C. Examinari Evaluarea rezidentil.r in timpul pregatirii Cunostintele teoretice trebuie evaluate la sfarsitul fiecarui modul. Se vor avea in vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie sa aiba un feed-bacP in ceea ce priveste propria evaluare pentru a depista ariile ce necesita imbunatatiri. C.nsideram ca evaluarile peri.dice sunt f.arte imp.rtante pentru f.rmarea rezidentil.r. Evaluarea finala 1ezidentii trebuie sa sustina un examen final ce cuprinde o proba teoretica scrisa, 2 cazuri practice si o proba paraclinica. Comisia de examenva lua in calcul si activitatea rezidentului demonstrata in caietul rezidentului. Anexa 2 - Centre formatoare, formatori va fi elaborata si comunicata ulterior, precum si Bibliografia de rezidentiat, acestea trebuind sa fie actualizate annual . MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE Definiție : Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea„ diagnosticarea„ tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator„ prin mijloace nechirurgicale. Curriculum de pneumologie propus„ reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 (,,European Curriculum Recommendations for Training in Adult Respiratory Medicine"} http:I/I/hermes.ersnet.orgI/uploadsI/DocumentI/eeI/WEBhCHEMINh4258h1237469227.pdf 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI ,E REZI,ENȚIAT 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 5 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs„ seminar„ prezentări de cazuri} pe anul de studiu universitar„ pentru tematica prezentată„ în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării„ se face prin credite (CFU}. 1 credit ; 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii„ activitatea didactică acoperă 20-30%„ restul de 70-80%„ fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an}„ are loc o evaluare de etapă„ făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu„ în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite„ activitatea în programele de cercetare„ participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.2.1 Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreuna cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor„ stagiile opționale și locul dedesfășurare a stagiilor. 1.2.2 Coordonator de stagiu : medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență . Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. 1.3. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT Anul 1 Pneumologie generală 6 luni Medicină internă 6 luni Anul 2 Cardiologie 3 luni Boli infecțioase 3 luni Alergologie și Imunologie Clinică 2 luni Oncologie generală 1 lună Imagistică toracică 3 luni Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Anii 3-4 Pneumologie generală; în cursul stagiului de pneumologie generală vor fi efectuate modulele: 12 luni Explorări funcționale respiratorii speciale 3 luni Endoscopie bronșică 3 luni Terapie intensivă generală 3 luni Terapie acută respiratorie 2 luni Chirurgie toracică 1 lună - Bioetică - Medicină bazată pe dovezi și Cercetare clinică Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Anul 5 Pneumologie generală 6 luni Dispensar pneumologie-TB 3 luni Pneumologie generală sau Stagiu opțional: Somnologie I/ Reabilitare respiratorie 3 luni Este recomandabilă efectuarea de stagii opționale (care permit aprofundarea unor domenii}: reabilitare respiratorie sau somnologie. Alternativ pot fi efectuate doar stagii de pneumologie generală. Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. 1.4. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR Programul de învățământ se va desfășura conform : • Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat} și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate}„ inclusiv baremul de manevre„ tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1}„ • Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de pneumologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de pneumologie„ • Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an} și programe I/ manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu„ • Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat} în colaborare cu conducătorul de rezidențiat. 1.5. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face: • La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă„ Cardiologie„ Terapie intensivă„ Explorări funcționale respiratorii speciale„ etc.}„ și la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală„ precum și pentru modulele de bioetică și medicina bazată pe dovezi: o examen scris șiI/sau oral„ nota minimă: 7 o certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice„ care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului • Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat. ANEXA. CONTINUTUL STAGIILOR ( Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea pneumologie și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu } A. STAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE 1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ (obligatoriu, 6 luni) 1.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Glomerulonefrite acute și cronice 2. Pielonefrite acute și cronice 3. Insuficiența renală acută 4. Insuficiența renală cronică 5. Ulcerul gastro-duodenal 6. Gastritele 7. Cancerul gastric 8. Diagnosticul sindroamele diareice cronice 9. Cancerul colonic 10. Pancreatitele 11. Cancerul pancreatic 12. Diagnosticul icterelor 13. Hepatopatii medicamentoase și toxice 14. Hepatitele cronice 15. Ciroza hepatică 16. Litiaza biliară 17. Diagnosticul anemiilor 18. Sindromul leucopenic 19. Leucoza mieloidă cronică 20. Leucozele acute 21. Sindromul limfo-proliferativ 22. Diagnosticul sindroamelor hemoragice 23. Diabetul zaharat 24. Colagenozele și spondilita anchilopoetică 25. Vasculitele sistemice 1.2 Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi} cu diferite afecțiuni de preferință boli renale„ digestive și sistemice. 1. Paracenteze (EI/I}: 10 2. Endoscopie digestivă superioară (AI/I}: 10 3. Colonoscopie (AI/I}: 10 4. Ecografie abdominală (AI/I}: 50 5. Hemoleucograme (I}: 100 6. Coagulograme (I}: 50 7. Teste funcționale renale și sumar de urină (I}: 100 8. Teste funcționale hepatice (I}: 100 2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni) 2.1. Tematica lecțiilor conferința ( 50 ore ) 1. Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă 2. Valvulopatii 3. Cardiopatii congenitale 4. Tulburări de ritm și de conducere 5. Patologia miocardului: miocardite și cardiomiopatii 6. Pericardite 7. Endocardite infecțioase 8. Hipertensiunea arterială sistemică 9. Boala tromboembolică venoasă 10. Hipertensiunea pulmonară 11. Insuficiența cardiacă„ șocul cardiogen 12. Moartea subită cardiacă 13. Tratamentul antiplachetar„ antitrombotic„ fibrinolitic 2.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Cardiologie cu paturi„ de preferință cu unitate de supraveghere și terapie acută coronariană. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 50 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi} cu diferite boli cardiovasculare. 1. Electrocardiogramă (EI/I}: 50 2. Echocardiografie (AI/I}: 25 3. Scintigrafie miocardică (I}: 5 4. Cateterism cardiac drept (AI/I}: 5 3. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (obligatoriu, 3 luni) 3.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală 2. Monitorizarea hemodinamică 3. Șocul (cardiogenic„ hemoragic„ hipovolemic„ septic} 4. Resuscitarea fluidică 5. Insuficiența respiratorie acută 6. Edemul pulmonar cardiogen 7. Sindromul de detresă respiratorie acută 8. Ventilația mecanică 9. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 10. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice 11. Injuria acută a rinichiului; indicațiile și tehnicile terapiei de înlocuire renală 12. Hipertermia și hipotermia 13. Transfuzia de sânge și derivate; patologia transfuzională 14. Nutriția parenterală și enterală 3.2 Barem minimal de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Terapie Intensivă generală. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 20 pacienți. 1. Intubația oro-traheală (E}: 10 (manechin}„ 3(viu} 2. Ventilație mecanică (EI/I}: 10 3. Echilibrul hidro-electrolitic (I}: 40„ (E - reechilibrare}:10 4. Echilibrul acido-bazic (I}: 40„ (E - reechilibrare}:10 5. Sondaj vezical (E}: 20 6. Cateter venos central (jugulară I/ subclavie}: 10 7. Cateter arterial (E}: 5 8. Sondaj nazo-gastric (E}: 20 4. STAGIUL DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (obligatoriu,2 luni) 4.1 Tematica lecțiilor conferință {20 ore) 1. Aeroalergene; caracteristici ale alergenelor recombinante 2. Rinite și rinosinuzite alergice; polipoza nazală 3. Astmul alergic 4. Astmul cu hipersensibilizare la AINS 5. Anafilaxia 6. Reacții de hipersensibilitate la medicamente 7. Pneumonite de hipersensibilitate 8. Orientarea diagnostică în eozinofilie 9. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 10. Teste cutanate prick și intradermice ca metode diagnostice în alergologie 11. Teste de provocare in vivo în alergologie 12. Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie 13. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene 14. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice 4.2 Barem minimal de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Alergologie și Imunologie Clinică cu paturi sau un cabinet de specialitate de ambulator. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 30 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi} sau ambulatori„ de preferat cu alergii respiratorii sau medicamentoase. 1. Teste cutanate prick (E}: 10 2. Teste cutanate intradermice (E}: 10 3. IgE specifice serice (I}: 10 5. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (obligatoriu, 3 luni) 5.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Diagnosticul stărilor febrile 2. Diagnosticul microbiologic în bolile infecțioase 3. Tratamentul antimicrobian (clase„ spectru„ efecte adverse„ principii} 4. Pneumonii comunitare 5. Meningite 6. Septicemii 7. Diareea acută; infecția cu Clostridium difficile 8. Boala pneumococică invazivă 9. Infecții nosocomiale 10. Infecții la imunodeprimați 11. Infecția HIV 12. Principii de vaccinologie 13. Principii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale 5.2 Barem minimal de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Boli infecțioase cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 50 de pacienți internați cu diferite boli„ de preferință infecții pulmonare. 1. Puncție rahidiană (EI/I}: 10 2. Hemoculturi (EI/I}: 25 3. Frotiuri colorație Gram (EI/I}: 25 6. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună) 6.1 Tematica lecțiilor conferință {10 ore) 1. Oncogeneza - principii generale 2. Etiopatogenia cancerului (fumatul„ virusuri„ iradiere„ alte} 3. Principii de stadializare oncologică 4. Principii de radioterapie 5. Principii de terapie sistemică (citotoxică„ biologică} 6. Efecte secundare ale terapiei sistemice (inclusiv management} 7. Principii de chirurgie oncologică 8. Principii de monitorizare în cancer 9. Abordul multidisciplinar în cancer 10. Ingrijiri paleative în oncologie 11. Cancerul pulmonar 12. Cancerul de sân 13. Cancerul de col uterin 14. Cancerul de prostată 15. Melanomul malign 16. Cancer cu punct de plecare neprecizat 6.2 Barem minimal de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi} cu diferite cancere„ de preferat toracice. 1. Administrarea unei cure de chimioterapie (E}: 10 2. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E}:10 B. STAGII DE SPECIALITATE 1. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE GENERALĂ (obligatoriu, durată minim 24 de luni dintre care primele 6 luni obligatoriu la începutul perioadei de rezidențiat, maxim 30 de luni în cazul în care nu vor fi efectuate stagii opționale) - reflectă normele europene stabilite prin curriculum HERMES 1.1 Tematica lecțiilor conferință (400 ore) - vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai Ăos (care se intersectează în diferite puncte): A - structura și funcția aparatului respirator B - boli ale aparatului respirator C - simptome și semne respiratorii D - proceduri diagnostice folosite în pneumologie E - modalități terapeutice și de prevenție A. STRUCTURA ȘI FUNCȚIA APARATULUI RESPIRATOR A.1 Anatomie A.2 Dezvoltarea și îmbătrânirea aparatului respirator A.3 Fiziologie A.4 Fiziopatologie A.5 Microbiologie A.6 Genetică A.7 Farmacologie A.8 Morfopatologie A.9 Imunologie și mecanisme de apărare A.10 Biologie moleculară A.11 Biochimie B. BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATOR B.1. BOLI ALE CĂILOR AERIENE B.1.1 Astmul B.1.2 Bronșita acută și cronică; infecții de tract respirator superior și inferior B.1.3 BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă} B.1.4 Bronșiectaziile B.1.5 Stenoza traheobronșice maligne și benigne B.1.6 Traheobronhomalacia„ traheobronhomegalia„ fistula eso-traheală; alte boli ale căilor aeriene superioare B.1.7 Disfuncția corzilor vocale B.1.8 Aspirația de corp străin B.1.9 Refluxul gastro-esofagian B.2. TUMORI TORACICE B.2.1 Cancerul pulmonar B.2.2 Tumori pulmonare metastatice B.2.3 Mezoteliomul malign B.2.4 Tumori pleurale metastatice și altele B.2.5 Tumori benigne intratoracice B.2.6 Tumori mediastinale B.2.7 Tumori ale peretelui toracic B.2.8 Sarcom B.2.9 Limfom B.3. INFECȚII RESPIRATORII NON-TUBERCULOASE B.3.1 Infecții de tract respirator superior B.3.2 Infecțtii de tract respirator inferior B.3.3 Pneumonia comunitară B.3.4 Pneumonia nosocomială B.3.5 Pneumonia la imunodeprimat B.3.6 Alte pneumonii B.3.7 Pleurezia parapneumonică și empiemul B.3.8 Abcesul pulmonar B.3.9 Micoze pulmonare B.3.10 Parazitoze pulmonare B.3.11 Viroze respiratorii epidemice B.4. TUBERCULOZA (TB) B.4.1 Tuberculoza pulmonară B.4.2 Tuberculoza extrapulmonară B.4.3 Tuberculoza la imunodeprimat B.4.4 Infecția tuberculoasă latentă B.4.5 Tratamentul tuberculozei în situații speciale (TB MDRI/XDR„ coinfecție TB-HIV etc} B.4.6 Tratamentul chirurgical în tuberculoza pulmonară și extrapulmonară b.4.7. Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă și TB chimiorezistentă MDRI/XDR B.4.8.Prevenirea tuberculozei (măsuri de prevenire a transmiterii infecției TB„ vaccinarea BCG„ tratamentul preventiv la persoanele expuse la TB sensibilă și TB MDRI/XDR} B.4.9 Organizarea Programului Național de Prevenire„ Supraveghere și Control al Tuberculozei B.4.10 Circuitul informațional în cadrul programului și managementul cazului de tuberculoză B.4.11 Reglementări naționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasă B.4.12 Micobacterioze non-tuberculoase B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE B.5.1 Trombembolismul pulmonar B.5.2 Hipertensiunea pulmonară primară B.5.3 Hipertensiunea pulmonară secundară B.5.4 Vasculitele și hemoragia pulmonară difuză B.5.5 Malformațiile arterio-venoase pulmonare B.6. BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIU B.6.1 Astmul ocupațional B.6.2 Sindromul disfuncției reactive de căi aeriene (RADS} B.6.3 Pneumoconioza și boala legată de azbest B.6.4 Pneumonita de hipersensibilitate B.6.5 Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxic B.6.6 Boli legate de poluarea în spații inchise (,,indoor pollution"} B.6.7 Boli legate de poluarea în spații deschise (,,outdoor pollution"} B.6.8 BoliI/Patologia cauzată de consumul de tutun B.6.9 Boala legată de altitudine B.6.10 Boala legată de scufundări B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1 Sarcoidoza B.7.2 Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF}„ pneumonia interstițială non-specifică (NSIP}„ pneumonia criptogenică în organizare (COP}„ pneumonia interstițială acuta (AIP}„ bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD}„ pneumonia interstițială descuamativă (DIP}„ pneumonia interstițială limfoidă (LIP} B.7.3 Pneumonia criptogenică în organizare (COP} de etiologie necunoscutăI/ bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP} B.8 BOLI PULMONARE IATROGENE B.8.1 Boli induse de medicamente B.8.2 Complicații ale procedurilor invazive B.8.3 Boli determinate de radioterapie B.9. LEZIUNI ACUTE B.9.1 Injuria pulmonară inhalatorie B.9.2 Traumatism toracic B.10. INSUFICIENȚA RESPIRATORIE B.10.1 Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS} B.10.2 Boli pulmonare obstructive B.10.3 Boli neuromusculare B.10.4 Boli de perete toracic B.10.5 Alte boli restrictive B.11. BOLI PLEURALE B.11.1 Pleurezia B.11.2 Chilotoraxul B.11.3 Hemotoraxul B.11.4 Fibrotoraxul B.11.5 Pneumotoraxul B.12 BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZȚND DIAFRAGMUL) B.12.1 Malformații ale peretelui toracic B.12.2 Boli neuromusculare B.12.3 Paralizia de nerv frenic B.12.4 Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1 Mediastinita B.13.2 Fibroza mediastinală B.13.3 Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE SAU EXTRAPULMONARE B.14.1 Colagenoze B.14.2 Boli cardiace B.14.3 Boli abdominale B.14.4 Boli hematologice B.14.5 Obezitatea B.14.6 Sindromul de hiperventilație B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE B.15.1 Fibroza chistică B.15.2 Dischinezia ciliară primară B.15.3 Deficiența de j1 antitripsină B.15.4 Malformții congnitale traheo-bronho-pulmonare B.16 SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1 Astmul B.16.2 Fibroza chistică B.16.3 Tuberculoza B.16.4 Sarcoidoza B.16.5 Boli pulmonare restrictive B.16.6 Boli respiratorii determinate de sarcină B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE) B.17.1 Boli ale căilor aeriene superioare B.17.2 Astmul B.17.3 Aspergiloza bronhopulmonară B.17.4 Anafilaxia B.18. BOLI EOZINOFILICE B.18.1 Bronșita eozinofilică non-astmatică B.18.2 Pneumonia eozinofilică acută și cronică B.18.3 Sindromul hipereozinofilic B.18.4 Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1 Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2 Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3 Sindromul de obezitate-hipoventilație B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.1 Sindromul imunodeficienței congenitale B.20.2 Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3 Patologia legată de infecția HIV B.20.4 Boli induse de medicamente B.20.5 Boala grefă contra gazdă B.20.6 Imunodeficiența post transplant B.21. BOLI PULMONARE ORFANE B.21.1 Histiocitoza pulmonară cu celule Langerhans B.21.2 Limfangioleiomiomatoza (LAM} B.21.3 Proteinoza pulmonară alveolară B.21.4 Amiloidoza C.1 SIMPTOME ȘI SEMNE C.1.1 Dispneea C.1.2 Wheezing-ul C.1.3 Stridorul C.1.4 Disfonia C.1.5 Tusea C.1.6 Expectorație C.1.7 Durerea toracică C.1.8 Hemoptizia C.1.9 Sforăitul C.1.10 Simptome generale ale bolilor incluzând febra„ scăderea ponderală„ edemele„ nicturia„ somnolența diurnă C.1.11 Semne anormale la inspecție„ incluzând cianoza„ ,,pattern" respirator anormal„ hipocratismul digital„ malformațiile de perete toracic„ sindromul de venă cavă superioară și sindromul Horner C.1.12 Anomalii descoperite la palpare și percuție C.1.13 Anomalii descoperite la auscultație D.1 PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII D.1.1 Volume pulmonare statice și dinamice - efectuare și interpretare D.1.2 Pletismografie - interpretare D.1.3 Difuziunea prin membrana alveolo-capilară D.1.4 Evaluarea gazelor sangvine și oximetria - efectuare și interpretare D.1.5 Testele de provocare bronșică - efectuare și interpretare D.1.6 Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie - efectuare și interpretare D.1.7 Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare D.1.8 Măsurarea complianței - interpretare D.1.9 Evaluarea mușchilor respiratori - interpretare D.1.10 Măsurarea ventilațieI/perfuzie - interpretare D.1.11 Măsurarea gradului de șunt - interpretare D.1.12 Studii de somn - efectuare și interpretare D.1.13 Măsurarea reglării ventilației - interpretare D.2 ALTE PROCEDURI D.2.1 Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie D.2.2 Analiza componentelor aerului expirat (NO„ CO„ condensat} D.2.3 Inducția sputei D.2.4 Analiza sputei induse D.2.5 Testarea cutanată tuberculinică D.2.6 Testare cutanată la alergene D.2.7 Ecografie pleurală D.2.8 Toracenteza D.2.9 Biopsia pleurală oarbă pe ac D.2.10 Pleuroscopia (toracoscopia medicală} D.2.11 Fibrobronhoscopia D.2.12 Biopsia pulmonară transbronșică D.2.13 Puncția transbronșică cu ac fin D.2.14 Ecografia endobronșică (EBUS} D.2.15 Lavajul bronhoalveolar D.2.16 Bronhografie D.2.17 Bronhoscopie rigidă D.2.18 Tehnici de bronhoscopie intervențională: bronhoscopie în fluorescență„ brahiterapie„ radioterapie endobronșică„ laserterapie„ crioterapie„ terapie fotodinamică„ protezare bronșică D.2.19 Puncția biopsie transcutanată D.2.13 Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie D.2.14 Radiografia pulmonară D.2.15 Radioscopia pulmonară D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE D.3.1 Imagistica toracică (Radiografia„ CT„ MRI} D.3.2 Tehnici de medicină nucleară (scintigrafie osoasă„ pulmonară„ PET} D.3.3 Electrocardiogramă D.3.4 Ecocardiografie D.3.5 Ecografie D.3.6 HistologieI/citologie D.3.7 Testarea microbiologică E.1 MODALITĂȚI TERAPEUTICE ȘI MĂSURI DE PROFILAXIE E.1.1 Terapii medicamentoase sistemiceI/inhalate E.1.2 Chimioterapia E.1.3 Alte terapii sistemice antitumorale E.1.4 Imunoterapia incluzând deI/hiposensibilizările E.1.5 Oxigenoterapia E.1.6 Suportul ventilator (invaziv„ non-invaziv„ CPAP} E.1.7 Resuscitarea cardiopulmonară E.1.8 Evaluarea pentru anestezie I/ chirurgie E.1.9 Drenaj pleural intercostal E.1.10 Pleurodeză E.1.11 Îngrijirea la domiciliu E.1.12 Îngrijirea paliativă E.1.14 Reabilitarea pulmonară E.1.13 Intervenții nutriționale E.1.14 Tratamentul dependendenței de tutun E.1.15 Vaccinarea și controlul infecțiilor 1.2. Barem minimal de activități practice (include stagiile de explorări funcționale respiratorii speciale și endoscopie bronșică) Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de Pneumologie cu paturi„ din care cel puțin 12 luni într-o secție de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi} pe lună de stagiu„ cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie - dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienți pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3„ și în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5}. Repartiția în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidențiat și în condițiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a și 30 de gărzi linia 1- a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B} efectuate în secții de pneumologie. 1. Spirometrie lentă și forțată (EI/I}: 200 2. Pletismografie corporală (I}: 50 3. Transfer gazos prin membrana alveolocapilară (I}: 50 4. Gazometrie arterială (EI/I}: 50 5. Test provocare bronșică (EI/I}: 50 6. Test de mers 6 minute (EI/I}: 100 7. Test cardiopulmonar la efort (spiroergometrie} (I}: 20 8. Poligrafie cardiorespiratorie (EI/I}: 20 9. Testare cutanată la tuberculinică (EI/I}: 40 10. Testare cutanată prick la alergene (EI/I}: 10 11. Ecografie pleurală (EI/I}: 50 12. Toracenteză I/ Biopsie pleurală oarbă pe ac (E}: 50 13. Fibrobronhoscopie diagnostică (E}: 25 14. Biopsie endobronșică I/ Lavaj bronhoalveolar I/ Biopsie pulmonară transbronșicăI/EBUS :10 15. Inserție dren pleural (E}: 20 16. Radiografie toracică (I}: 300 17. Imagistică toracică (tomografie computerizată I/ rezonanță magnetică} (I}: 100 18. Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (EI/I}: 20 19. Administrare tratament antituberculos sub directă observare (DOT} (E}: 20 20. Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E}: 20 21. Operare date în registrul de tuberculoză: declarare și înregistrare pacienți (A}: 20 22. Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienți (A}: 20 1.1. MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ȘI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu) Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore} și a unor seminarii și lucru individual (20 ore} pe parcursul stagiului de pneumologie generală„ în cadrul stagiului propriu-zis. 1.1.1. Tematica lecțiilor conferință {30 ore) 1. Introducere în medicina bazată pe dovezi 2. Formularea de întrebări clinice pertinente 3. Identificarea dovezilor din literatură 4. Evaluarea critică a dovezilor din literatură 5. Particularități pentru evaluarea studiilor privind diagnosticul și tratamentul 6. Design-ul unui studiu epidemiologic (observaționale„ intervenționale}; studiul clinic randomizat 7. Noțiuni fundamentale de statistică medicală (metode parametrice și non-parametrice„ corelații„ putere„ eroare„ intervale de încredere} 8. Noțiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP} 9. Noțiuni fundamentale de finanțare a cercetării clinice 10. Conceperea și redactarea unui articol științific și a unei prezentări științifice 1.1.2 Barem minimal de activități practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} 1. Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E}: 5 2. Elaborarea unui demers de medicină bazată pe dovezi (Critically appraised topic} (E}: 1 3. Efectuarea unei cercetări științifice și a unei prezentări științifice șiI/sau a unui articol științific (E}:1 1.2. MODULUL DE BIOETICĂ (obligatoriu) Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore} și a unor seminarii și lucru individual (20 ore} pe parcursul stagiului de pneumologie generală„ după-amiaza o dată pe săptămână în afara stagiului propriu-zis. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică (2 ore) 1. Morala„ etica„ etica medicală - definiții„ delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definiția bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) 1. Definirea conceptelor de sănătate„ boală„ suferință 2. Conceptele de sănătate„ boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate„ boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă„ etnie„ etc.} III. Relația medic-pacient I (2 ore) 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea„ echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II (2 ore) 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient V. Greșeli și erori în practica medicală (2 ore) 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire„ forme„ implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții (2 ore) 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieții (2 ore) 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane (2 ore) 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și genomică (2 ore) 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice„ redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală„ neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore) 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare„ a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice„ multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat„ conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARII (20 de ore) I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore) II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore) 1. Jurământul lui Hippocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hippocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore) 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore) 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore) 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore) VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore) VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore) IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore) X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore) 2. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni) 2.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) A. Fiziologia respirației A.1. Structura și funcția aparatului respirator A.2. Ventilația A.3. Difuzia A.4. Fluxul sanguin și metabolismul A.5. Raportul ventilație-perfuzie A.6. Transportul gazelor prin sânge A.7. Mecanica respirației A.8. Controlul ventilației A.9. Respirația în condiții de stress (efort„ altitudine„ scufundare} B. Teste funcționale respiratorii B.1. Teste de expir și inspir forțate (spirometrie} B.2. Rezistența căilor aeriene B.3. Volume pulmonare și elasticitatea pulmonară B.4. Teste ale mușchilor respiratori B.5. Schimburi gazoase pulmonare B.6. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară B.7. Evaluarea dispneei B.8. Testarea la efort C. Explorarea funcțională respiratorie în diferite boli respiratorii sau înrudite 2.2 Barem minimal de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartimentI/unitate de explorări funcționale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie„ măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară„ pletismografie corporală„ testare cardiopulmonară la efort„ provocare bronșică la metacolinăI/histamină. Pentru baremul minimal vezi 1-7 de la stagiul de pneumologie generală 3. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONSICĂ (obligatoriu, 3 luni) 3.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Istoricul bronhoscopiei 2. Controlul infecțiilor în sala de bronhoscopie 3. Anatomia arborelui reaheo-bronșic. Anomalii și variațiuni de diviziune ale căilor aeriene. 4. Anestezia locală în bronhoscopie 5. Sedarea și anestezia generală în bronhoscopie 6. Fibrobronhoscopia : indicații„ contraindicații„ tehnică„ precauții„ accidente și incidente 7. Bronhoscopia rigidă: indicații„ contraindicații„ tehnică„ precauții„ accidente și incidente 8. Metode de prelevare: biopsia bronșică„ brosaj„ aspirat bronșic„ lavaj bronhoalveolar 9. Puncția biopsie ganglionară și pulmonară transbronșică; Ecografia endobronșică (EBUS} 10. Alte metode diagnostice 3.2 Barem minimal de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartimentI/unitate de endoscopie bronșică care să permită accesul rezidentului la: videobronhoscopie„ biopsie endobronșică„ lavaj bronhoalveolar„ ecografie bronșică. Pentru baremul minimal de activități practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generală 4. STAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni) 4.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Biologia radiațiilor„ elemente de siguranța în radiologie 2. Metode diagnostice imagistice toracice 3. Anatomia radiologică toracică normală 4. Semiologie radiologică toracică 5. Mediastinul și hilurile pulmonare 6. Tromboembolismul pulmonar și alte boli vasculare pulmonare 7. Cancerul pulmonar primitiv și metastatic 8. Infecțiile pulmonare 9. Bolile pulmonare infiltrative difuze 10. Bolile căilor aeriene 11. Bolile pleurale„ diafragmatice și de perete toracic 4.2 Barem de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secție de radiologie în care rezidentul are acces la radiologie clasică„ tomografie computerizată spirală și de preferat rezonanță magnetică„ scintigrafie și PET. 1. Interpretarea unei radiografii toracice (I}: 160 (A}:50 2. Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (AI/I}: 80 3. Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale I/ cerebrale (I}: 20 4. Interpretarea unei scintigrafii pulmonare I/ PET (I}: 10 5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ (obligatoriu, 1 lună) 5.1 Tematica lecțiilor conferință {10 ore) 1. Tipuri de intervenții chirurgicale toracice și indicațiile lor 2. Toracoscopia diagnostică și terapeutică 3. Drenajul pleural și pleurodeza 4. Principii de chirurgie toracică oncologică 5. Ingrijirea perioperatorie în chirurgia toracică 5.2 Barem de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secțieI/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienți cu intervenții chirurgicale toracice. 1. Instalarea unui dren pleural (E}: 8 2. Instalarea unui cateter pleural tunelat a demeure (A}: 1 3. Toracoscopie diagnostică șiI/sau terapeutică (A}: 4 6. STAGIUL DE TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (obligatoriu, 2 luni) 6.1 Tematica lecțiilor conferință {20 ore) 1. Organizarea Unității de Supraveghere și Terapie Acută Respiratorie (USTAR} 2. Hemoptizia masivă 3. Insuficiența respiratorie acută și cronică 4. Principii de ventilație mecanică 5. Ventilația non-invazivă - echipamente„ interfețe„ moduri„ setare 6. VNI în insuficiența respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC„ obezitate hipoventilație„ boli neuromusculare și de perete toracic„ alte tipuri} 7. VNI în edemul pulmonar acut cardiogen și alte tipuri de insuficiență respiratorie hipoxemică 8. Monitorizarea VNI în insuficiența respiratorie acută 9. Sevrajul de ventilație mecanică (weaning} 10. VNI de lungă durată la domiciliu 11. Fibrobronhoscopia la pacientul cu insuficiență respiratorie acută„ inclusiv sub VNI 12. Clearance al căilor aeriene și administrare de medicație inhalatorie sub VNI 13. Oxigenoterapia acută - principii„ interfețe„ indicații„ tehnici 14. Oxigenoterapia cronică la domiciliu 15. Reabilitarea respiratorie în USTAR 6.2 Barem de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartimentI/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secțieI/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficiență respiratorie și ventilație non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienți cu insuficiență respiratorie acută. 1. Instalarea și monitorizarea oxigenoterapiei acute (E}: 20 (minim 10 cu IR hipercapnică} 2. Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipercapnică (E}: 10 3. Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipoxemică (E}: 5 4. Administrarea de medicație inhalatorie sub VNI (E}: 10 5. Fibrobronhoscopie sub VNI (E}: 5 7. STAGIUL DE SOMNOLOGIE (opțional, 3 luni) 7.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Fiziologia somnului normal. Ritmul circadian și homeostazia somnului. 2. Respirația în timpul somnului 3. Tehnici de explorare a somnului și vigilenței 4. Insomnia 5. Tulburări ale ritmului circadian 6. Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS} 7. Tulburările respirației în somn în BPOC„ obezitate„ boli neuromusculare„ insuficiența cardiacă„ etc. 8. Sindromul picioarelor neliniștite și mișcările periodice în somn 9. Hipersomnii 10. Parasomnii 11. Organizarea unui laborator de somn 7.2 Barem minim de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartimentI/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienți cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienților fiind ambulatori sau cu internare de zi}. 1. Polisomnografie asistată în laborator (EI/I}: 10 2. Poligrafie cardiorespiratorie (EI/I}: 20 3. Test de latență multiplă a somnului (EI/I}: 5 4. Test de menținere a vigilenței (EI/I}: 5 5. Actimetrie (EI/I}: 20 6. Titrare presiune pozitivă continuă sub polisomnografie în laborator (EI/I}: 5 7. Titrare APAP (EI/I}: 10 8. STAGIUL DE REABILITARE PULMONARĂ (opțional, 3 luni) 8.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Definiția și istoricul reabilitării pulmonare 2. Evaluarea și selecția pacienților cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară 3. Evaluarea și managementul dispneei 4. Educația pacientului și a familiei 5. Evaluarea capacității de efort 6. Antrenamentul fizic (inclusiv al mușchilor inspiratori} 7. Fizioterapia 8. Evaluarea nutrițională și suportul nutrițional 9. Oxigenoterapia și ventilația non-invazivă în cursul reabilitării pulmonare 10. Terapia comportamentală 11. Diagnosticul și tratamentul dependenței de tutun 12. Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice 13. Reabilitarea pulmonară în chirurgia toracică 14. Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie și în terapie intensivă 15. Reabilitarea pulmonară în transplantul pulmonar 16. Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe 17. Organizarea unui serviciu de reabilitare pulmonară 8.2 Barem minim de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartimentI/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienți pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC și minim 50 de ședințe de antrenament fizic. 9. STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni) 9.1 Tematica lecțiilor conferință {50 ore) 1. Structura organizatorică a Programului Național de Prevenire„ Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT} 2. Rolul dispensarului de pneumologie-TB în prevenirea„ supraveghere și control tuberculozei 3. Instituții cu responsabilități în implementare PNPSCT și atribuțiile lor 4. Prevenirea îmbolnăvirilor de tuberculoză„ măsuri de limitare a extinderii focarului de tuberculoză (ancheta epidemiologică} 5. Tehnica vaccinării BCG și testării la tuberculină 5. Managementul cazului de tuberculoză: anunțare„ declarare și înregistrare„ monitorizare și evaluare 6. Circuitul informațional a datelor de tuberculoză 7. Supravegherea epidemiologică a tuberculozei și monitorizarea PNPSCT 9.2 Barem minim de activitați practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în progrmul de rezidențiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienți cu patologie pulmonară TB și nonTB. Pentru baremul minimal de activități practice vezi 7„ 16-22 de la stagiul de pneumologie generală Anul I PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1} 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (A.1.} 6 luni Anul II (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat„ și înfuncție de disponibilitatea locurilor de pregătire CARDIOLOGIE (A.2} 3 luni BOLI INFECBIOASE (A.5} 3 luni ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (A.4} 2 luni ONCOLOGIE GENERALĂ (A.6} 1 lună IMAGISTICĂ TORACICĂ (B.4} 3 luni Anul III-IV (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat„ și înfuncție de disponibilitatea locurilor de pregătire} PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1 x B.1.1 x B.1.2} 12 luni EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (B.2} 3 luni ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (B.3} 3 luni TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (A.3} 3 luni TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (B.6} 2 luni CHIRURGIE TORACICĂ (B.5} 1 lună Anul V (efectuarea unui stagiu opțional este recomandabilă„ și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire„ dar nu este obligatorie„ fiind posibilă efectuarea unui stagiu de 9 luni de pneumologie generală} PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1} 6 luni DISPENSAR PNEUMOLOGIE-TB (B.9} 3 luni STAGIU OPBIONAL (B.7 sau B.8} 3 luni PNEUMOLOGIE - 5 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI-CONFERINȚĂ 19.04.2017 Președinte Comisia de Pneumologie Dr. Adriana Socaci MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății CA,RU GENERAL 1ezidențiatul în psihiatrie are durata de 5 ani și constă într-un program format din module de pregătire, atFt în psihiatrie generală, cFt și specialități conexe. Scopul rezidențiatului este dobFndirea cunoștințelor teoretice și practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învățare se bazează pe cursuri-conferință, seminarii, activitate practică și studiu individual. Curricula de rezidențiat în psihiatrie este astfel concepută încFt să permită acumularea progresivă a informațiilor, aplicarea acestora în condiții practice și verificarea modului în care sunt utilizate. Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularități privind modul de abordare a pacienților, interacțiunea cu diverse instituții și organizații de profil, condițiile sociale, implicațiile legale și costurile legate de îngrijiri. Pe lFngă noțiunile teoretice și practice de ordin medical, rezidentul în psihiatrie trebuie să dețină și să-și dezvolte o serie de abilități personale legate de învățare, comunicare, atitudine, raționament, comportament și mentalitate, indispensabile pentru calitatea actului psihiatric viitor. Schimbările globale la nivel politic, economic și social impun o permanentă adaptare la noile cerințe, fapt care nu se poate materializa fără deținerea unor cunoștințe solide de specialitate și dezvoltarea abilităților personale în acest sens. În vederea atingerii acestui obiectiv, curricula de pregătire în psihiatrie a fost modificată, atFt ca formă, cFt și ca fond. Implementarea ei este în sarcina mai multor structuri și persoane, de la ,inisterul Sănătății pFnă la medicul rezident, fiecare cu responsabilități clar stabilite. Față de situația anterioară, prezenta curriculă își dorește să devină mai practică și mai flexibilă, prin revizuire anuală, pe baza evaluărilor și sugestiilor primite de la toate părțile implicate. Coordonatorul de rezidențiat în psihiatrie are următoarele responsabilități: - aprobă repartizarea rezidenților pe stagii și module de pregătire - stabilește programul cursurilor teoretice și lectorii adecvați în funcție de tematică - stabilește programul de activități practice al rezidenților, în colaborare cu responsabilii de stagiu și supervizorii - analizează activitatea rezidenților pe baza evaluărilor și rapoartelor responsabililor de stagiu și supervizorilor - organizează sesiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice la sfFrșitul fiecărui an de rezidențiat 1esponsabilul de stagiu coordonează activitatea rezidenților în cadrul unui modul de pregătire și are următoarele responsabilități: - repartizează rezidentul unui supervizor direct - colaborează cu supervizorul pentru stabilirea sarcinilor adecvate ale rezidentului, în funcție de nivelul actual de pregătire și prioritățile curente de învățare - colaborează cu coordonatorul de rezidențiat pentru stabilirea modului de evaluare a activității rezidentului în cadrul stagiului respectiv Supervizorul interacționează direct cu rezidentul în cadrul activității medicale zilnice și are următoarele responsabilități: - stabilește activitățile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu - instruiește rezidentul cu privire la sarcinile zilnice și monitorizează nemijlocit activitatea acestuia - discută cu rezidentul eventualele dificultăți întFmpinate de acesta în legătură cu pregătirea - transmite responsabilului de stagiu evaluarea activității rezidentului și recomandările privind activitatea viitoare a acestuia 1ezidenții în psihiatrie au următoarele responsabilități generale: - sunt familiarizați cu etapele curriculei de pregătire și conștienți de responsabilitățile de învățare pe care le au - se comportă de o manieră profesionistă și nu-și asumă drepturi sau răspunderi care depășesc nivelul de competență - participă la cursurile teoretice organizate de coordonatorul de rezidențiat - participă la activitatea clinică zilnică în limita cunoștințelor teoretice și practice dobFndite - discută cu supervizorul sau responsabilul de stagiu orice dificultate legată de pregătirea în rezidențiat (nevoi curente sau speciale de învățare, atribuții etc.) și depun toate diligențele pentru rezolvarea acesteia - consemnează în caietul de stagiu activitățile efectuate, conform instrucțiunilor - au o atitudine pro-activă de învățare, bazată pe implicare directă, extinderea surselor de informație (jurnale, reviste, seminarii, conferințe și congrese) și îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul fiecărui stagiu de pregătire Experiența se bazează pe acumularea cunoștințelor teoretice și aplicarea acestora în practică. Interacțiunea directă și supervizată cu pacienții, conștientizarea limitelor de competență la un moment dat, autoevaluarea obiectivă și acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentați sunt principalele metode de învățare care au demonstrat eficiență în formarea profesională de succes. 2bservarea activităților efectuate de colegi sau sarcinile necorespunzătoare cu caracter de rutină nu aduc rezultatele scontate și nu trebuie să înlocuiască scopul principal al rezidentului și anume, învățarea. Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode: - Examene scrise: evaluează cunoștințele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite - 2bservarea și notarea diferitelor activități practice specifice: evaluează cunoștințele practice, modul de aplicare a cunoștințelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situații, comportamentul general în mediul de lucru - Discuția rezultatelor teoretice și practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedbacP-ului, ameliorarea punctelor slabe - FeedbacP de la pacienți și colegi: facilitează comunicarea și capacitatea de adaptare - Discuțiile informale cu supervizorii și coordonatorii: evaluează capacitatea de inițiativă, formularea ideilor și propunerilor PSIHIATRIE 5 ani CURSURI CONCERINȚĂ ȘI STAGII PRACTICE ANUL 1 PSIHIATRIE GENERALĂE 11,5 LUNI BIOETICĂE 0,5 LUNI ANUL 2 NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂE 2 LUNI ME,ICINĂ INTERNĂE 1 LUNĂ PSIHIATRIE PE,IATRICĂE LUNI PSIHIATRIA VORSTEI ÎNAINTATEE LUNI A,ICȚII ȘI ABUZ ,E SUBSTANȚEE LUNI ANUL PSIHOTERAPIEE 6 LUNI PSIHIATRIE ,E LEGĂTURĂE 1 LUNĂ PSIHIATRIE COMUNITARĂE 4 LUNI PSIHIATRIE ME,ICOALEGALĂE 1 LUNĂ ANUL 4 PSIHIATRIE ,E URGENȚĂE 6 LUNI PSIHIATRIE CLINICĂE 6 LUNI ANUL 5 PSIHIATRIE CLINICĂE 12 LUNI Anul 1 PSIHIATRIE GENERALĂE 11,5 LUNI Obiectiv educațional 1 Acordarea unei consultații de specialitate și documentarea informațiilor medicale relevante: simptome, istoricul bolii, istoric personal, familial și socio-cultural, examinare psihiatric. Noțiuni teoretice: - Semiologia psihiatrică - Sursele de informație privind istoricul complet al pacientului - Tehnicile de bază ale interviului psihiatric Noțiuni practice: - Conducerea interviului psihiatric pentru obținerea unui istoric complet - Conducerea examenului psihiatric și identificarea elementelor patologice - Prezentarea și documentarea cazului într-o manieră coerentă și cuprinzătoare - Evaluarea pacientului din punct de vedere somatic - Capacitatea de a obține date de istoric din mai multe surse (pacient, familie, anturaj, documente) - Capacitatea de adaptare a dialogului psihiatric în funcție de particularitățile de comunicare ale pacientului (bariere lingvistice, culturale sau senzoriale) - Capacitatea de empatie față de problemele pacientului și dezvoltarea unui comportament sobru, profesionist și care inspiră încredere - Capacitatea de dezvoltare a acestor abilități ca urmare a recomandărilor formulate după evaluările periodice Obiectiv educațional 2 Prezentarea problemelor pacientului cu formularea unui diagnostic și discutarea diagnosticului diferențial Noțiuni teoretice: - Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanțe, personalitate) - Sistemele de diagnostic ICD și DS, (avantaje și limitări) - Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanșant, precipitant și agravant al tulburărilor psihiatrice majore Noțiuni practice: - Formularea unui diagnostic prezumtiv pe baza interviului și examinării psihiatrice - Susținerea diagnosticului pozitiv și discutarea diagnosticului diferențial prin utilizarea eficientă a noțiunilor teoretice și informațiilor obținute în timpul examinării Obiectiv educațional 3 Elaborarea și documentarea unui plan de investigații (de laborator, imagistice și psihologice) Noțiuni teoretice: - Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicație, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu) Noțiuni practice: - Alegerea corectă a investigațiilor paraclinice, raportată la cazul individual - Interpretarea rezultatelor și modul de integrare al acestora în managementul cazului - Capacitatea de a explica pacientului și familiei planul de investigații Obiectiv educațional 4 Elaborarea și documentarea unui plan de tratament (biologic, psihologic și social) individualizat Noțiuni teoretice: - Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acțiune farmacologică, indicații, contraindicații, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu și cost-beneficiu, ghiduri și protocoale de prescriere Noțiuni practice: - Capacitatea de a selecta și argumenta alegerea unui tratament biologic în funcție de caz - Discutarea tratamentului cu pacientul și familia - Capacitatea de a identifica și depăși problemele de complianță terapeutică, inclusiv prin creșterea alianței medic-pacient - Capacitatea de a adapta schema terapeutică în funcție de nevoile pacientului sau apariția unor dificultăți de altă natură (ex., indisponibilitatea tratamentului) BIOETICĂE 0,5 LUNI Obiectiv educațional Integrarea conceptului de etică în practica psihiatrică Noțiuni teoretice: - Conceptele de sănătate, boală și suferință - 1elația medic-pacient - Conceptele de greșeală și eroare medicală - Probleme etice în ciclurile vieții Noțiuni practice: - Discuții pe cazuri Anul 2 NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂE 2 LUNI Obiectiv educațional 1 1ecunoașterea principalelor boli neurologice cu interes în psihiatrie Noțiuni teoretice: - Principalele boli neurologice cu interes in psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala ParPinson, sindroamele extrapiramidale etc.) Noțiuni practice: - Examinarea neurologică (tehnici, mijloace și sindroame) Obiectiv educațional 2 Explorări imagistice și funcționale Noțiuni teoretice: - Tomografia computerizată (CT) - 1ezonanța magnetică nucleară (1,N și f1,N) - Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) - Electroencefalografia (EEG) Noțiuni practice: - 1ecunoașterea principalelor modificări imagistice și funcționale în tulburările psihiatrice și cele neurologice cu interes în psihiatrie - Integrarea informațiilor din explorări în managementul de caz ME,ICINĂ INTERNĂE 1 LUNĂ Obiectiv educațional 1 ,anagementul urgențelor medicale Noțiuni teoretice: - Urgențele vitale Noțiuni practice: - 1ecunoașterea semnelor de urgență medico-chirurgicală - ,anagementul cazului pFnă la intervenția de specialitate Obiectiv educațional 2 Bolile somatice cu interes în psihiatrie (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică, endocrinopatiile etc.) Noțiuni teoretice: - Patologia psihiatrică în bolile somatice Noțiuni practice: - Tehnici de abordare a pacientului - Particularitățile de management terapeutic PSIHIATRIE PE,IATRICĂE LUNI Obiectiv educațional 1 Stabilirea și păstrarea alianței terapeutice cu copiii, adolescenții și familiile acestora Noțiuni teoretice: - Înțelegerea particularităților culturale și sociale Noțiuni practice: - Informarea corectă asupra drepturilor și intereselor - Comportament respectuos, deschis și confidențial Obiectiv educațional 2 Asigurarea siguranței copiilor și adolescenților Noțiuni teoretice: - Deosebirea dintre spectrul normal și patologic al emoțiilor și comportamentelor - Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenței în dezvoltarea copilului - Legislația specifică în domeniu protecției copilului și adolescentului Noțiuni practice: - Identificarea cazurilor de abuz sau neglijență - Identificarea factorilor de risc crescut pentru abuz de substanțe, violență sau tulburări de personalitate viitoare - Tehnicile de interviu, păstrarea obiectivității și a limitelor de competență Obiectiv educațional 3 Evaluarea clinică a copilului și adolescentului cu probleme de sănătate mintală Noțiuni teoretice: - Particularitățile examinării somatice - abordare, consimțămFnt, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal și patologic - Principalele investigații paraclinice Noțiuni practice: - 2bținerea datelor de istoric personal și familial - Evaluarea riscului de autoși heteroagresiune sau de abuz Obiectiv educațional 4 Principalele tulburări mintale la copil și adolescent Noțiuni teoretice: - Dezvoltarea fizică și psihică normală - Impactul biologic, psihologic, social și cultural asupra dezvoltării - Strategiile parentale, teoria atașării, tipuri de atașament și tulburări asociate - Dezvoltarea temperamentului și impactul lor asupra prezentării clinice - Principalele tulburări mintale ale copilului și adolescentului - Principalele sisteme de diagnostic (ICD și DS,) - avantaje și limitări Noțiuni practice: - Formularea unui diagnostic prezumtiv, în limitele de competență Obiectiv educațional 5 Urgențele psihiatrice și medicale Noțiuni teoretice: - Urgențele psihiatrice (agitație psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanțe etc) - Urgențele medicale Noțiuni practice: - Cunoașterea tehnicilor de abordare și calmare a agitației - ,anagementul urgențelor psihiatrice și medicale PSIHIATRIA VORSTEI ÎNAINTATEE LUNI Obiectiv educațional Patologia psihiatrică a vFrstei înaintate Noțiuni teoretice: - ÎmbătrFnirea normală și patologică - Demențele și alte tulburări psihiatrice la vFrstnici Noțiuni practice: - Abordarea pacientului vFrstnic, cu și fără patologie psihiatrică - Evaluarea funcției cognitive prin teste și tehnici specifice - Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung - 1elația cu aparținătorii și cu centrele de îngrijire A,ICȚII ȘI ABUZ ,E SUBSTANȚEE LUNI Obiectiv educațional Identificarea adicțiilor și abuzului de substanțe Noțiuni teoretice: - Tipurile de substanțe cu potențial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele) Noțiuni practice: - Abordarea pacientului cu adicție sau abuz de substanțe - Evaluarea riscului de abuz - Identificarea adicției și documentarea cazului - Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung Anul PSIHOTERAPIEE 6 LUNI Obiective educaționale 1. Interpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic 2. Ameliorarea tehnicilor de comunicare 3. Dezvoltarea inteligenței emoționale în interacțiunea cu pacienții și colegii 4. 1ecomandarea corectă a unei forme de psihoterapie la un pacient 5. Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient . Administrarea a cel puțin două tipuri de psihoterapie de bază Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităților de comunicare emoțională, dobFndirea cunoștințelor teoretice și practice pentru indicarea și aplicarea unor intervenții și tratamente psihologice și psihoterapeutice Se recomandă formarea unor grupuri de discuții sub supervizarea unui coleg cu competență în psihoterapie. Discuțiile trebuie să aibă abordare psihoterapeutică și să faciliteze discuțiile între rezidenți privind activitatea clinică curentă, problemele de ordin emotional sau cognitive cu care se confruntă în relația cu pacienții și colegii, dar și dezvoltarea tehnicilor avansate de comunicare. După caz, psihoterapia personală este încurajată. Sub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență, rezidenții vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puțin două forme de psihoterapie de bază, atFt pe termen scurt, cFt și lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului. PSIHIATRIE ,E LEGĂTURĂE 1 LUNĂ Obiectiv educațional Cunoașterea influenței reciproce pe care o au tulburările somatice și cele psihiatrice Noțiuni teoretice: - Psihosomatica - ,anifestările pshice în bolile somatice Noțiuni practice: - Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică - Identificarea factorilor psihici care pot influența evoluția unei boli somatice - Identificarea factorilor somatici care pot influența evoluția unei boli psihice PSIHIATRIE COMUNITARĂE 4 LUNI Obiectiv educațional Cunoașterea rolului psihiatriei comunitare și modului de organizare a acesteia Noțiuni teoretice: - Principiile psihiatriei comunitare - 1olul reabilitării psihiatrice - Structura rețelei de psihiatrie comunitară Noțiuni practice: - Evaluarea și recomandarea tipului de asistență comunitară după caz - 1elația cu echipa multidisciplinară PSIHIATRIE ME,ICOALEGALĂE 1 LUNĂ Obiectiv educațional: Cunoașterea scopului și rolului psihiatriei medico-legale Noțiuni teoretice: - relația dintre psihopatologie, comportament și infracțiune - principalele tulburări psihiatrice cu implicații medico-legale - organizarea și rolul instituțiilor implicate în procesul medico-legal Noțiuni practice: - evaluarea pacientului cu implicații medico-legale - Participarea la comisiile de expertiză Anul 4 PSIHIATRIE ,E URGENȚĂE 6 LUNI Obiectiv educațional ,anagementul urgențelelor psihiatrice Noțiuni teoretice: - Patologia urgențelor psihiatrice - ,etodele de evaluare a riscului autoși heteroagresiv - Tehnicile de interviu specifice pacienților la risc - Legislația privind internarea nevoluntară - Structurile implicate în urgențele psihiatrice (unități de psihiatrie, ambulanță, ordine publică, justiție etc.) Noțiuni practice: - Evaluarea riscului autoși heteroagresiv imediat și pe termen lung - Abordarea pacienților susceptibili în condiții de siguranță și profesionalism - Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului și riscului de agresiune - Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri - Indicarea și folosirea în condițiile legii a procedurilor de limitare a libertății pacienților la risc (izolare și contenție) PSIHIATRIE CLINICĂE 6 LUNI Consolidarea obiectivelor educaționale 1-4 din modulul de Psihiatrie generală Anul 5 PSIHIATRIE CLINICĂE 12 LUNI Obiectiv educațional 1 Aplicarea la standarde de bază a principalelor forme de psihoterapie (individuală, de grup și familială) și integrarea acestora în planul de tratament, alături de celelalte forme de terapie (biologică și socio-culturală) Noțiuni teoretice: - Principalele forme de psihoterapie Noțiuni practice: - Stabilirea alianței terapeutice - Administrarea sub supervizare a terapiei psihologice de bază în cel puțin două tipuri de psihoterapie - ,onitorizarea evoluției tratamentului psihoterapeutic. - Interacțiunea constructivă cu supervizorul Obiectiv educațional 2 Documentarea clară, exactă și completă a detaliilor referitoare la evaluarea clinică și managementul terapeutic. Noțiuni teoretice: - Principiile și regulamentele de bună practică medicală - Particularitățile documentației psihiatrice Noțiuni practice: - Completarea clară și completă a foilor de observație și documentelor conexe - 2rganizarea timpului și stabilirea priorităților în privința completării documentelor medicale - Păstrarea confidențialității datelor completate Obiectiv educațional 3 Evaluarea și tratamentul pacienților cu tulburări mintale cronice și severe și managementul eficient al acestora Noțiuni teoretice: - Bolile mintale cronice și severe (tipuri, istoric și evoluție, prognostic, intervenții terapeutice) - Particularitățile de abordare a cazurilor cronice - Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale cronice Noțiuni practice: - Evaluarea tulburărilor mintale cronice și severe în diferite perioade de evoluție - Elaborarea și monitorizarea planului terapeutic pe termen lung - Interacțiunea cu pacientul cu boală mintală cronică și severă (empatie, profesionalism, flexibilitate) - Interacțiunea cu aparținătorii (informare, susținere, educație) - Interacțiunea cu centrele de tratament pentru bolnavii cronici (informare, cooperare, recomandări) Obiectiv educațional 4 Utilizarea comunicării eficiente cu pacienții, aparținătorii și colegii care să faciliteze obținerea informațiilor relevante și formarea alianței terapeutice. Noțiuni teoretice: - ,odul de structurare a interviului psihiatric - ,odul de identificare a nevoilor pacientului și nivelului de conștientizare a acestora - Cunoașterea limitelor de competență Noțiuni practice: - Utilizarea eficientă și flexibilă a tehnicilor de dialog (inițierea și încheierea interviului, tipurile de întrebări, modalități specifice de conducere a interviului) - Identificarea și monitorizarea expresiilor și gesturilor pacientului - Informarea clară a pacientului și aparținătorilor - Comportamentul respectuos, empatic, asertiv și obiectiv față de pacient și nevoile sale - Păstrarea limitelor de competență Obiectiv educațional 5 Interacțiunea eficiente cu colegii, inclusiv lucrul în echipă Noțiuni practice: - Cunoașterea rolurilor și competențelor membrilor echipei terapeutice Noțiuni teoretice: - Acționarea în limitele de competență - Cooperarea cu membrii echipei terapeutice - Acceptarea și respectarea nivelului de competență a colegilor - Solicitarea clarificărilor în situații care depășesc limitele de competență Obiective educaționale generale 1. Comportament general, management personal, educație medicală continuă și cercetare 2. Înțelegerea relației profesionale dintre psihiatru și pacient 3. Înțelegerea și respectarea limitelor consultației 4. Înțelegerea și respectarea drepturilor pacientului, aparținătorilor și societății 5. Dezvoltarea unei alianțe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului . Gestionarea situațiilor în care limitele relației pacient-psihiatru sunt depășite 7. Acceptarea diversității, individualității și libertății de exprimare 8. Păstrarea confidențialității și limitarea transmiterii informațiilor confidențiale și sensibile, indiferent de mijlocul de comunicare (verbal, scris, online) .. Comportament lipsit de discriminări și prejudecăți 1/. Comportament respectuos, onest și deschis față de colegi 11. Capacitatea de inițiativă în limitele de competență 12. Autoevaluarea obiectivă și critică 13. Capacitatea de corectare a greșelilor identificate 14. Capacitatea de a solicita ajutor, sfaturi sau a doua opinie, în mod deschis și fără resentimente 15. Capacitatea de a accepta supervizarea clinică și critica obiectivă 1 . Capacitatea de utilizare a experienței dobFndite pentru creșterea eficienței profesionale 17. Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate și implementare a informațiilor obținute în practica zilnică 18. Dezvoltarea capacităților de învățare de-a lungul vieții prin participare la seminarii, conferințe, mese rotunde sau alte mijloace de educație medicală continuă 1.. Înțelegerea cercetării și rolului acesteia în dezvoltarea medicală 2/. Capacitatea de a organiza timpul propriu, cu stabilirea priorităților profesionale și personale 21. 1ecunoașterea influenței bolilor și stress-ului asupra propriei persoane CIȘĂ POST REZI,ENȚI PSIHIATRIE Elab.rat în c.nf.rmitate cu Art. 14 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învață tehnicile de comunicare cu pacientul. b. Învață conducerea examenului psihiatric. c. Învață modul de elaborare a diagnosticului. d. Învață elaborarea unui plan de investigații și tratament. e. Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidențiat. f. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). g. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. i. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. b. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). c. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. d. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. e. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. b. Consolidează cunoștințele teoretice și practice dobFndite prin activitate clinică zilnică. c. Se implică progresiv și sub supervizare în procesul clinic și terapeutic. d. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). e. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. f. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. g. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Formulează diagnosticul și conduce managementul de caz, sub supervizare. b. Participă activ în serviciul de gardă, sub supervizare c. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. d. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). e. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. f. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. g. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul și stabilește planul de management al cazului. b. Emite decizii în limitele de competență. c. Solicită supervizare în funcție de complexitatea cazului. d. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din 2rdonanța Guvernului nr. 18A2//. și a competențelor profesionale definite mai sus. e. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). f. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. h. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PE,IATRICĂ T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății CURRICULUM ,E PREG A TIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PE,IATRIC A 1.,efini t ie. Psihiatria si psihoterapia copilului si adolescentului se defineste ca o practica medicala specializata în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea si reabilitarea tulburarilor psihice, psihosomatice, psiho-organice si a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactoriala, aparute în perioada dezvoltarii, pFna la vFrsta de 18 ani. 2.1. ,urata preg a tirii. Durata stagiilor de pregatire în specialitatea psihiatria copilului si adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanta cu normele europene. Curriculumul prevede un numar de minim 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentari de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara carora sunt prevazute si 4/-5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii în vederea echivalarii, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 2/-3/%, restul de 7/- 8/%, fiind dedicat activitatilor practice si studiului individual. La sfFrsitul fiecarui modul de pregatire (cel pu_in o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta în unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si îndrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa în credite, acivitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari stiin_ifice si de educa_ie continua. 2.2. Structura stagiil.r de preg a tire pe ani de studiu Anul I clinica de psihiatrie a copilului si adolescentului - 12 luni cursul informativ în specialitate - 1/ luni psihologia dezvoltarii - 2 luni Anul II pediatrie - 3 luni neurologie pediatrica si EEG - 3 luni psihiatrie adulti - luni Anul III, IV si V stagiu de specialitate psihiatria copilului si adolescentului în serviciul clinic, LS,, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie, expertiza medico-legala psihiatrica, bioetica. Structura specializării: Anul I E m.dul de psihiatria c.pilului si ad.lescentului cu durata de 12 luni (200 .re) - pregătire teoretică:  cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: - diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice - particularități ce țin de vartsa, sex, etnie, dizabilități psihofarmacologie, psihiatrie biologic - dezvoltarea copilului si adolescentului (neuro-psihica, psiho-sociala) - functionalitatea familiala - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie pediatrica a unui spital general:  tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului  prezentări de cazuri  training în aplicarea de scale de evaluare  investigații de laborator, imagistice  activitate la patul bolnavului  supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală) Anul IIE Pediatrie A luni (50 .re) Completeaza cunostintele cu referire la urgente în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infectioase (neuroviroze). Neur.l.gie pediatric a s i EEG A luni (50 .re) Ca familiariza medicul rezident cu acele afectiuni neurologice ce determina modificari în dezvoltarea functiilor psihice pe perioda dezvoltarii - Paralizii cerebrale - Tumorile cerebrale - Epilepsiile si sindroamele convulsive - Traumatismele cerebrale - Afectiuni neurologice cu transmitere genetica Activitatile practice se vor axa pe examinarea neurologica clinica si paraclinica (EEG, E,G, CCN, imagistica cerebrala, CT, 1,N). Psihiatrie adul t i A 6 luni (100 .re) - pregătire teoretică:  cursuri care abordează tematica psihiatriei de adulti. Aceasta va fi în acord cea existenta în Uniunea Europeană. Tematica ce va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: - diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice - particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități - psihofarmacologie, psihiatrie biologică - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:  tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului  prezentări de cazuri  training în aplicarea de scale de evaluare  investigații de laborator, imagistice  activitate la patul bolnavului  supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea  activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală) ANUL IIIE Psihiatrie f.rensică A 1 lună ( 20 .re)  pregătire teoretică - legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală, - aspecte legate de etică și drepturile omului  pregătire practică - prezentări de caz - familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale) Psihiatrie c.munitară - 4 luni (80 .re)  pregătire teoretică - principiile psihiatriei comunitare - structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ  pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respective, centre de zi, ambulator de specialitate sau locuințe protejate  participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)  familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic Psihiatria adictiil.r - 2 luni (40 .re)  pregatire teoretica - abuzul si dependenta de substante psihoactive - intoxicatia acuta si sevrajul - managementul terapeutic al uzului de substante  pregatire practica sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general  participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)  familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic Psihiatrie de urgenta A 2 luni (40 .re) Psihiatrie de legătură - 6 sapatamani ( 0 .re)  pregătire practică desfășurată pe lFngă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale Management sanitar - 1 luna (20 .re) Bi.etica - 2 saptamani TEMATIC A CURS (20 .re) I. Intr.ducere în Bi.eticaA 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicaladefinire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul aparitiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii si metode în bioetica II. C.nceptele de sanatate, b.ala, suferinta prin prisma bi.eticiiA 2 .re 1. Definirea conceptelor de sanatate, boala, suferinta 2. Conceptele de sanatate, boala si suferinta în contextul evolutiei medicinii si stiintelor vietii 3. 1olul credintelor si valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sanatate, boala si suferinta (perceptii particulare functie de credinta religioasa, etnie, etc) III. Relatia medicApacient IA 2 .re 1. Calori ale relatiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relatiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea si accesul pacientilor la îngrijirile de sanatate IV. Relatia medicApacient IIA 2 .re 1. ConsimtamFntul informat 2. Confidentialitatea în relatia medic-pacient 3. 1elatia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementeaza relatia medicpacient V. Greseli si er.ri în practica medicalaA 2 .re 1. Definirea notiunilor de greseala si eroare 2. Culpa medicaladefinire, forme, implicatii juridice si deontologice 3. ,anagementul greselii si erorii medicale în practica medicala VI. Pr.bleme etice la începutul vietiiA 2 .re 1. Liberertatea procreatiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductiva VII. Pr.bleme etice la finalul vietiiA 2 .re 1. Definirea mortii în era noilor tehnologii în medicina 2. Probleme etice în starile terminale 3. Tratamente inutile în practica medicala 4. Eutanasia si suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de tesuturi si .rgane umaneA 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocarii de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetica si gen.micaA 2 .re 1. Eugenia si discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea notiunii de boala prin prisma cunoasterii genomului uman 3. Etica si testarea genetica prenatala, neonatala si postnatala 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genica . Posibilitatea îmbunatatirii rasei umane prin interventii genetice X. Etica cercetarii pe subiecti umaniA 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecti umani 2. Protectia participantilor într-o cercetare biomedicaladiscutarea principalelor coduri de etica si conventii internationale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleaza cercetarea pe subiecti umani 3. Populatii vulnerabile în contextul cercetarii pe subiecti umani 4. Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinationale 5. Comitetele de etica a cercetarii . Comportamentul stiintific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiintifica TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r si principiil.r în bi.eticaA 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de eticaA 2 .re 1. Juramîntul lui Hipocratecomentarea formei initiale a juramîntului lui Hipocrate si evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în conditiile medicinii actuale 2. Alternative ale juramîntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etica si deontologie medicala folosite în prezent III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relatiei medicApacient prin cazuri practiceA 2 .re 1. Caloarea si limitele consimtamîntului informat în practica medicala curenta 2. Caloarea si limitele confidentialitatii în practica medicala curenta 3. 1olul comunicarii în relatia medic-pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relatiei medicApacient prin cazuri practiceA 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sanatatediscutare de cazuri 2. Drepturile pacientilorreglementare legislativa 3. 1olul comitetelor de etica din spitale V. Exemplificarea n.tiunil.r de greseala si er.are în medicina prin cazuri c.ncreteA 2 .re 1. Delimitarea cadrului notiunii de malpraxis 2. Greseala medicala din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologica asupra greselilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începul vietii pe baza un.r cazuri c.ncreteA 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vietii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de tesuturi si .rgane pe baza un.r cazuri c.ncreteA 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetica si gen.mica pe baza un.r cazuri c.ncreteA 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecti umani prin prisma un.r cazuri c.ncreteA 2 .re ANUL IVE Intr.ducere in psih.terapia c.pilului si ad.lescentului - 6 luni (120 .re)  pregătire teoretică: - cursuri abordFnd bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitivcomportamentale și familiale sistemice, terapii specifice pentru pacientii cu tulburari de spectru autist  pregătire practică: - familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare - prezentări de caz - jocuri de rol - autoanaliză sub supervizare - integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală - participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeutice Psihiatria c.pilului si ad.lescentului - 6 luni (120 .re) ANUL VE Psihiatria c.pilului si ad.lescentului - 12 luni (240.re) Tematica pregatirii te.retice 1. Intarzierile mintale - Intarzierea mintala usoara - Intarzierea mintala medie - Intarzierea mintala severa - Intarzierea mintala profunda 2. Tulburari specifice de dezvoltare a limbajului si vorbirii - Tulburarea specifica de dezvoltare a pronuntiei cuvintelor - Tulburarea specifica de dezvoltare a limbajului expresiv - Tulburarea specifica de dezvoltare a limbajului receptiv - Afazia dobandita cu epilepsie (sindromul Landau-Vlefner) 3. Tulburari specifice de dezvoltare a deprinderilor scolare - Tulburari specifice de invatare a scrisului - Tulburari specifice de invatare a cititului - Tulburari specifice de invatare a calculului matematic - Tulburari mixte de invatare a abilitatilor scolare 4. Tulburari specifice de dezvoltare a functiilor motorii 5. Tulburari mixte de dezvoltare (scolare si motorii) . Tulburari pervazive de dezvoltare - Autism infantil - Autism atipic - Sindrom 1ett - Alte tulburari dezintegrative ale copilariei - Tulburari de reactivitate exagerata asociate cu intarziere mintale si miscari stereotipe - Sindrom Asperger 7. Tulburari emotionale si de conduita cu debut specific in copilarie 8. Tulburarea hiperPinetica - Tulburarea hiperPinetica cu deficit de atentie - Tulburarea hiperPinetica cu tulburari de conduita .. Tulburarea de conduita - Tulburarea de conduita datorata unui anume context familial - Tulburarea de conduita nesocializata - Tulburarea de conduita socializata - Tulburarea de conduita provocatoare A sfidatoare 1/.Tulburari mixte (de conduita si reactivitate emotionala) - Tulburarea de conduita cu depresie 11. Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie - Tulburarea cu anxietate de separare - Tulburarea fobic-anxioasa a copilului - Tulburarea cu anxietate sociala a copilului - Tulburarea cu gelozie in fratrie 12. Tulburarile functionarii sociale cu debut specific in copilarie si adolescenta - ,utismul electiv - Tulburarea reactiva de atasament a copilului - Tulburarea exagerata de atasament a copilului 13. Tulburarea ticurilor - Ticuri tranzitorii - Ticuri cronice motorii sau vocale - Ticuri combinate - vocale si multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette) 14. Alte tulburari emotionale si de conduita cu debut in copilarie sau adolescenta - Enurezis non-organic - Encoprezis non-organic - Tulburari de alimentatie ale sugarului si copilului mic - Pica sugarului si copilului mic - Anorexia si bulimia nervosa - Tulburari stereotipe de miscare - Balbismul - Corbirea precipitata A rapida 15. Schizofrenia si tulburarea schizotipala la copil si adolescent 1 .Boala afectiva monosi bipolara la copil si adolescent 17. Psihozele schizoafective la copil si adolescent 18. Tulburarea deliranta la copil si adolescent 1..Depresia si tulburarile depresive la copil si adolescent 2/.Tulburarile fobice la copil si adolescent 21. Tulburarile obsesive si compulsive la copil si adolescent 22. Tulburari de somatizare la copil si adolescent 23. Tulburarea de conversie la copil si adolescent 24. Tulburarea disociativa la copil si adolescent 25. Tulburarea datorata stresului post-traumatic 2 .Somnul si tulburarile de somn la copil si adolescent 27.Tulburarile dezvoltarii sexualitatii 28.Tulburari de personalitate 2..Comportamentul autoagresiv la copil si adolescent 3/.Abuzul si neglijarea copilului 31. Tulburari psihice intalnite la copil si adolescent, consecinta a uzului si abuzului de substante psihoactive 32. Tulburari psihice de natura infectioasa la copil si adolescent inclusiv sifilis si SIDA 33. Tulburari psihice induse de substante de natura toxica la copil si adolescent 34. Tulburari psihice asociate bolilor somatice acute si cronice ale copilului si adolescentului 35. Tulburari psihice asociate bolilor neurologice ale copilului si adolescentului 3 .Tulburari psihice in epilepsia copilului si adolescentului 37. Tulburari psihice in tumorile cerebrale la copil si adolescent 38. Tulburari psihice in traumatismele craniocerebrale la copil si adolescent 3..Tulburari psihice in endocrinopatii la copil si adolescent 4/.Deprinderi si impulsuri patologice la copil si adolescent 41.,anifestari paroxistice cerebrale neepileptice 42. ,etode de tratament psihofarmacologic 43. Principii de psihoterapii individuale si de grup 44. Expertiza si orientarea scolara si profesionala a copilului si adolescentului cu tulburari psihice 45. Principii de expertiza medico-legala si evaluare a starii de sanatate a copilului si adolescentului cu tulburari psihice 4 .Urgente psihiatrice la copil si adolescent. Interventia in criza 47.Sanatate minatala, psihoigiena si profilaxie 48.Principii ale organizarii asistentei copilului si adolescentului cu tulburari psihice 4..Principii de etica si deontologie medicala psihiatrica 5/.Notiuni de epidemiologie si biostatistica psihiatrica 51.Principii ale cercetarii stiintifice psihiatrice Tematica activitatil.r practice 1. Interviuri psihiatrice 2. Evaluari ale nivelului dezvoltarii psihice si motorii 3. Intocmirea foii de observatie 4. Evaluarea familiei 5. Urmarirea si redactarea evolutiei pacientilor . Conducerea tratamentului cazurilor sub supravegherea medicului indrumator 7. 1edactarea de epicrize si documente de externare 8. Consilierea familiei .. Prezentari de cazuri clinice 1/. Interpretari ale datelor examenelor psihologice si ale testelor psihometrice 11. Interpretari ale investigatiilor paraclinice 12. Aplicarea si interpretarea testelor specifice de screening si diagnostic in tulburarile psihice ale copiilor si adolescentilor 13. Alcatuirea de programe de terapie 14. Prezentari de referate stiintifice 15. Particiarea la elaborarea si redactarea de comunicari stiintifice Pentru fiecare m.dul / subm.dul, c..rd.nat.rul de stagiu va ac.rda . n.ta/punctaT in urma unei examinari scrise si practice si pe baza activitatii desfasurate de rezident in cursul stagiului respectiv. Anul I Psihiatria copilului si adolescentului 12 luni Anul II Pediatrie 3 luni Neurologie pediatrica si EEG 3 luni Psihiatrie adulti luni Anul III Psihiatrie comunitara 4luni Pshihiatria adictiilor 2 luni Psihiatrie de urgenta 2 luni Psihiatrie de legatura saptamani Psihiatrie forensica 1 luna ,anagement sanitar 1 luna Bioetica 2 saptamani Anul IC Introducere in psihoterapia copilului si adolescentului luni Psihiatria copilului si adolescentului luni Anul C Psihiatria copilului si adolescentului 12 luni N.B. Ordinea efectuarii stagiil.r nu este .bligat.rie, cu exceptia primului si ultimului stagiu Stagiul de VIntr.ducere in psih.terapia c.pilului si ad.lescentului" se face in c.lab.rare cu Catedra de Psihiatrie Adulti PROPUNERE CIȘĂ POST REZI,ENȚI PSIHIATRIE PE,IATRICĂ Elab.rat în c.nf.rmitate cu Art. 14 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. b. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul si aparținătorii acestuia. c. Asistă și contribuie la completarea foii de observație a pacientului. d. Învață aplicarea și interpretarea scalelor de evaluare folosite pentru instrumentarea diagnosticelor. e. Asistă și participă la stabilirea investigațiilor de laborator si imagistice precum și la interpretarea rezultatelor acestora. f. Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului. g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. h. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de caz, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). i. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. j. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. P. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. În cadrul stagiilor de pregătire își completează cunoștințele referitoare la patologia pediatrica sau afecțiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcțiilor psihice. d. Asistă și participă la stabilirea investigațiilor paraclinice precum și la interpretarea rezultatelor acestora. e. Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului. f. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. g. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). h. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. i. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. j. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Asistă la activitatea comisiei medico-legale și a serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală. d. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical). e. Înt.cmeMte f.aia de .bservaLie a pacientului sub supervizarea resp.nsabilului de f.rmare. f. StabileMte planul de investigaLii necesare, sub supervizarea resp.nsabilului de f.rmare. g. Participă la f.rmularea diagn.stică Mi la stabilirea planului de interventie psih.terapică Mi psih.farmac.l.gică. h. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. i. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. și 4 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 și a c.mpetențel.r pr.fesi.nale definite mai sus. Art. 13 (3) M incepand cu anul III de pregatire in specialitate, rezidentii pot fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda care detine calitatea de indrumator sau responsabil de formare, dupa cazN. Art 13 (4) M rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitate de catre unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legaleN. j. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). P. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. l. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. m. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. b. Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare. c. Întocmește foaia de observație a pacientului. d. StabileMte planul de investigaLii necesare, sub supervizarea resp.nsabilului de f.rmare. e. StabileMte planul de intervenLie psih.terapică Mi psih.farmac.l.gică sub îndrumarea resp.nsabilului de f.rmare. f. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde îMi desfăM.ară activitatea (psihiatru, psih.l.g, asistent s.cial, asistent medical, c.nsulturi interclinice). g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. h. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. și 4 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 și a c.mpetențel.r pr.fesi.nale definite mai sus. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). j. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. P. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. l. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. b. Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare. c. Întocmește foaia de observație a pacientului. d. StabileMte independent investigaLiile paraclinice necesare. e. StabileMte independent interventia psih.terapică si psih.farmac.l.gică. f. C.rmuleaza independent c.ncluziile diagn.stice Mi rec.mandările terapeutice. g. În cazurile c.mplexe/particulare/atipice, rezidentul este .bligat sa ceară expertiza diagn.stică a medicului titular (a resp.nsabilului de f.rmare). h. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfașoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice). i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. T. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. și 4 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 și a c.mpetențel.r pr.fesi.nale definite mai sus. P. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). l. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. m. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. n. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. TEMATICA pentru c.ncursul de medic specialist si de .cupare de p.st specialitatea PSIHIATRIE PE,IATRICĂ I. P12BA SC1ISA II -III. D2UA P12BE CLINICE IC. P12BA P1ACTICA I. PROBA SCRISA 1. Clasificarea moderna a tulburarilor psihice ale copilului si adolescentului ICD-1/, DS,- C (13, 14) 2. Notiuni de neuroanatomie si neurofiziologie cerebrala (1, 12) 3. Neuromediatori si neuroreceptori cerebrali (2) 4. Dezvoltarea psihomotorie a copilului si adolescentului (1,5) 5. Suferinta cerebrala pre-, peri-si postnatala si consecintele sale in plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18) . Notiuni de genetica psihiatrica (1, 3) 7. Senzatii, perceptii, reprezentari si tulburarile lor (7) 8. Atentia si tulburarile de atentie (7) .. ,emoria si tulburarile de memorie (7) 1/. GFndirea si tulburarile de gFndire (7) 11. Limbaj si comunicare, tulburarile de vorbire, limbaj si comunicare (7) 12. Imaginatia si tulburarile imaginatiei (7) 13. Procesele afective si tulburarile lor (7) 14. Cointa si tulburarile proceselor volitionale (7) 15. Conduite pulsionale si tulburarile lor (7) 1 . Activitatea si tulburarile activitatii motorii si comportamentului expresiv (7) 17. Constiinta si tulburarile de constiinta (7) 18. Temperament, caracter si personalitate. Tulburarile de conduita sau comportament social (1, 7, 8) 1. . Sindroame psihopatologice (7) 2/. Sindroame neurologice: sindroame corticale, sindroame de neuron motor central si periferic, sindroame extrapiramidale, sindromul talamic si hipotalamic, sindroame de trunchi cerebral, sindromul cerebelos, sindromul medular, sindromul vestibular, sindromul de hipertensiune intracraniana, sindroame senzitive si senzoriale, sindromul miopatic si miastenic, sindromul meningeal (5, 8, 17) 21. ÎntFrzierile mintale (1, 3, 13, 14) 22. Schizofrenia si tulburarile schizotipale (1, 3, 13, 14) 23. Tulburarile schizoafective (3, 13, 14) 24. Tulburarile afective mono-si bipolare (1, 3, 13, 14) 25. Tulburarile de personalitate (1, 3, 13, 14) 2 . Tulburarile pervazive ale dezvoltarii (1, 13, 14) 27. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (1, 13, 14) 28. Tulburari specifice ale dezvoltarii achiziilor scolare (1, 13, 14) 2. . Tulburari specifice ale dezvoltarii motorii (1, 13, 14) 3/. Tulburarile conduitei alimentare la copil si adolescent (1, 13, 14) 31. Enurezisul si encoprezisul (1, 13, 14) 32. Ticurile si tulburarea Gilles de la Tourette (1, 13, 14) 33. Balbismul (1, 13, 14) 34. Tulburarea hiperchinetica (1, 13, 14) 35. Somnul si tulburarile de somn (5, 13, 14, 1 ) 3 . Tulburari ale dezvoltarii si identitatii sexuale (3, 11, 13, 14) 37. Tulburarile de conduita si delincventa infanto-juvenila (1, 13,14) 38. Depresia si tulburarile depresive la copil si adolescent (1, 13, 14) 3. . Tulburarile anxioase la copil si adolescent (1, 13, 14) 4/. Tulburarile fobice la copil si adolescent (1, 13, 14) 41. Tulburarile obsesive si compulsive la copil si adolescent (1, 13, 14) 42. Tulburarile conversive si disociative la copil si adolescent (1, 13, 14) 43. ,anifestari psihopatologice secundare consumului de substante psiho - active (1, 3, 11, 13, 14, 1., 21) 44. ,anifestari psihopatologice secundare consumului de alcool (1, 3, 11, 13, 14, 1., 21) 45. Deprinderi si impulsuri patologice (1, 13, 14) 4 . 1eactii la stres si tulburari de adaptare la copil si adolescent (1, 13, 14) 47. Tulburarile psihice de natura infectioasa la copil si adolescent inclusiv sifilisul si SIDA (3, 5) 48. Tulburarile psihice legate de intoxicatii la copil si adolescent (5, 18) 4. . Embriopatii, fetopatii si tulburari psihice post suferinta obstetricala (1,5, 1 , 17, 18) 5/. Tulburari psihice asociate bolilor somatice acute si cronice (3, 5) 51. Tulburari psihosomatice la copil si adolescent (1,5) 52. Tulburari psihice asociate bolilor neurologice ale copilului si adolescentului (3, 5, 1 ) 53. Tulburari psihice în epilepsia copilului si adolescentului (3, 5, 1 ) 54. Tulburari psihice în tumorile cerebrale (3, 5) 55. Tulburari psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5) 5 . Tulburari psihice în endocrinopatii (3, 5) 57. Comportamentul autoagresiv si suicidul la copil si adolescent (1, 5,11) 58. Cefaleea la copil si adolescent (1 , 17) 5. . ,anifestari paroxistice cerebrale neepileptice (1 , 17) /. Starile comatoase (5, 7) 1. Convulsiile la copil (1 , 17) 2. Principii ale expertizei medico-legale psihiatrice si evaluare a starii de sanatate psihica a copilului si adolescentului (1, 3, 11) 3. Principii ale interventiei preventive in tulburarile psihice ale copilului si adolescentului (1, 5) 4. ,etode biologice de tratament. Psihofarmacologia (1, 2, 3, ., 1/) 5. ,etode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupationale, educationale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1,5, ) . Consilierea si terapia familiei (1,5, ) 7. Urgentele psihiatrice. Principii de interventie în criza (1,3, 4,5, 11) II AIII. ,OUA PROBE CLINICE Cazurile se aleg din tematica clinica a probei scrise astfel încFt sa reprezinte domenii semnificativ diferite ale patologiei. IV. PROBA PRACTICA 1. Interpretarea unei electroencefalograme. 2. Interpretarea unui examen computer tomografic cerebral. 3. Principiile probelor de evaluarea inteligentei si interpretarea lor (OISC, 1aven). 4. Principiile probelor de evaluare a Tulburarii Hiperchinetice cu Deficit de Atentie (VID- SCID, NEPSY) 5. Principiile probelor de evaluare a memoriei si interpretarea unei probe. . Principiile evaluarii discernamFntului unui minor delincvent. 7. Evaluarea nivelului dezvoltarii psihice a unui copil sub vîrsta de ani (Portage, Bint- Simon). 8. Principiile metodelor moderne de imagerie cerebral .. Principiile probelor de evaluare in tulburarile de dezvoltare (ADI-1, AD2S) 1/. Elaborarea unui program de interventie în criza - pentru suicid, stare comatoasa, criza de agitatie cu comportament agresiv, stare depresiva. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Dobrescu I. - ,anual de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 2/1 2. Dobrescu I. - Actualitati in Psihofarmacologia Copilului si Adolescentului, Ed. Almateea, 2//4 3. Prelipceanu D. - Psihiatrie Clinica, Ed ,edicala 2/13 4. Nica-Udangiu L., Prelipceanu D., ,ihailescu 1. - Ghid de urgent in psihiatrie, Ed Scripta 2/// 5. ,ilea S., ,eila P. -Tratat de pediatrie vol. , Ed. ,edicală 1.88 . 2ancea C. -Tehnici de sfătuireAconsiliere, Buc. 2//2 7. Predescu C. -Psihiatrie vol.1, Ed. ,ed., 1.8. 8. Predescu C. -Psihiatrie vol.2, Ed. ,ed., 1..8 .. Stahl S.,. - Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. ,edicala Callisto, 2/12 1/. Vaplan&SadocP -Terapie medicamentoasă în psihiatrie, Ed. ,ed. Callistro, 2//2 11. SadocP B, SadocP C., Vaplan&SadocP -,anual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Oilliams&OilPins Ed. ,ed., 2//1 12. Young P. - Neuroanatomie generală și clinică, Lippicot Oilliams&OilPins, Ed. Callisto 2///, 1..7 13. American PsIchiatric Publishing - DS, C ,anual de Diagnosticare si Clasificare Statistica a Tulburarilor ,intale, Ed. ,edicala Callisto, 2/1 14. 2,S -ICD 1/ -Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Simptomatologie și diagnostic clinic, Ed. All Educational, 1..8 15. Arseni C., 1oman I. - Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1.8 1 . ,ăgureanu S. -Elemente de neurologie pediatrică, Ed. Universitară C. Davila Buc., 1... 17. Popescu C.-Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 2//1 18. Ciofu E. -Tratat de Pediatrie, Ed. ,edicală, Buc,. 2//1 1.. Prelipceanu D. - Ghid de tratament in abuzul de substante psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 2//2 2/. Georgescu S.A., Zaharia C. - 1adiologie si imagistica medicala, Ed. Universitara "Carol DavilaN, Buc., 2//3 21. Felicia I. - Toxicomaniile copiilor si adolescentilor, Ed. ,edicala UniversitaraNIuliu HatieganuN, Cluj, 2//4 BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA NEOBLIGATORIE 1. Vaufman D, - Clinical NeurologI for PsIchiatrists, Elsevier Inc., 2/13 2. Stahl S, - Stahl"s Essential PsIchopharmacologI, Cambrige UniversitI Press, 4 th edition, 2/13 3. Stahl S.,. - Prescriber's Guide, Cambrige UniversitI Press, 2/14 4. 1utter's Child and Adolescent PsIchiatrI, John OileI& Sons, 2/15 5. SadocP B.D. , SadocP C.A.,D - Vaplan and SadocP"s Concise TextbooP of Child and Adolescent PsIchiatrI 1st Edition, Lippincott Oilliams & OilPins, 2//. 6. IACAPAP TextbooP of Child and Adolescent ,ental Health - httpE//iacapap..rg/iacapapAtextb..kA.fAchildAandAad.lescentAmentalAhealth MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății DEFINIUIE: CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE ACTUALIZAT 2016 1eumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli ale sistemului musculo-scheletal si țesutului conjunctiv vascular. Aceste boli includ, alături de boli inflamatorii, boli degenerative, boli metabolice, boli ale părților moi și dureri acute și cronice la nivelul aparatului locomotor și afectarea altor organe și sisteme inclusiv vase si sistem nervos din cadrul bolilor menționate. SC2PUL P1EGĂTI1II: Ca urmare a pregătirii din timpul rezidențiatului si a examenului de specialitate, specialistul reumatolog trebuie să fie apt prin cunoștiințele si abilitățile sale să desfășoare activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical, al unei secții de spital, în cadrul unei echipe interdisciplinare. Specialistul reumatolog trebuie să fie în plus apt pentru activități de informare si prevenție, trebuie să demonstreze capacitate de comunicare cu pacienții si colegii, capacitate de lucru în echipă. Ca urmare a pregătirii din timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să aibă cunoștiințe teoretice ample privind afecțiunile reumatologice incluzFnd (dar fără a se rezuma la) aspectele de cercetare fundamentală (genetică, imunologie, biochimie etc), aspectele epidemiologice, etiopatogenie, aspectele histopatologie, aspectele imagistice (radiografie clasică, ecografie musculoscheletală, CT, I1,, DLA, scintigrafie, PET CT, etc), aspecte terapeutice complexe (stil de viață, regim alimentar, tratament de recuperare, tratament medicamentos, tratament chirugical, tratament local, tratament paleativ etc), aspecte de economie medicală, elemente de management medical modern, aspecte de cercetare clinică, inclusiv capacitatea de a ridica intrebări de cercetare, a identifica modalitățile de răspuns la aceste întrebări si a analiza critic rapoartele științifice si legislația medicală. 1ezidentul trebuie să aibă și cunoștiinte practice ample privind anamneza, examinarea clinică (inclusiv manevre si teste clinice), evaluarea pacienților (inclusiv efectuare de scoruri si indici), urmărirea evoluției bolii, indicații si contraindicații pentru diferite metode de diagnostic si tratament, modalități de efectuare ale diferitelor manevre terapeutice si diagnostice etc. DU1ATA S2LICITATĂ: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri clinice) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite CFU. 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. Pregătirea prin rezidențiat include si activitatea desfașurată în cadrul gărzilor de specialitate - minim 3Alună pe toata durata celor 5 ani incluzFnd si cazuistica de urgență. La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul și îndrumătorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute alături de cazurile speciale și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă (E,C). P21T2F2LIUL DE ACTICITĂȚI: Următoarele activități practice vor fi arhivate electronic in extenso in cadrul portofoliului de activități pentru fiecare rezident: - ecografia musculoscheletală (1// de imagini sau clipuri video achiziționate conform tematicii), - prezentările publice de cazuri clinice (minim 1Aan cu dovada semnată de conducatorul de stagiu si copie a lucrării atașată), - lucrările științifice publicate sau prezentate în sesiuni științifice naționale si internaționale (minim 1 poster național pentru fiecare an de rezidențiatE un articol publicat intr-o revistă recunoscută național se echivalează cu un poster prezentat intr-un congres internațional sau două postere prezentate intr-un congres național) în toate cazurile rezidentul trebuie sa fie primul autor E se atașează copiile după certificatele de participare. Conținutul portofoliului se ajustează cu numărul de ani petrecuți în pregătirea prin rezidențiat de la data publicării prezentului document. Evaluarea portofoliului fiecărui rezident face parte din examenul de specialitate. ELA,ENE: Fiecare modul se finalizează cu un examen. Nota minima de promovare a modulului este 7. 1epetarea testului se face in condițiile legii si respectFnd prevederile stabilite de disciplina unde s-a facut modulul. În absența notei de promovare la un modul, rezidentul nu are dreptul de a se inscrie la examenul final de specialitate. In cazul modulelor de ,edicină Internă si 1eumatologie rezidentul va fi examinat de doua ori - la jumatatea stagiului si la finalE nota aferentă modulului respectiv se obține prin media aritmetica a celor două note parțiale. Participarea la examenul de specialitate este permisă, în condițiile legii, candidaților ce fac dovada încheierii tuturor stagiilor din curriculum si a îndeplinirii complete a baremului din portofoliul de activități. Examenul de specialitate constă într-o probă scrisă, doua probe clinice (1eumatologie si ,edicină Internă) si o proba practică. Pr.ba scrisa va c.ntine 80P subiecte din tematica de Reumat.l.gie, 20P subiecte din tematica de Medicina Internă. Nota la fiecare dintre probe trebuie să fie minim 7. Examenul nepromovat poate fi repetat în condițiile legii. ST1UCTU1A STAGIIL21: 1eumatologie (1) 27 luni ,edicină internă (,I) 24 luni 1eabilitare medicală, medicină fizică și balneologie ( 1,FB) 2 luni Ecografie musculoscheletală si densitometrie osoasă (E) 4 luni Bioetică (BE) /,5 luni Epidemiologie clinică si economie medicală (EE,) /.5 luni 1adiologie (1L) 1 lună Explorari imagistice: I1, si CT (I) 1 lună 1epartizarea stagiilor pe ani de pregătire LUNA AN 1 2 3 4 5 7 8 . 1/ 11 12 I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I II ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I III 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 IC 1,FB 1,FB 1L I BE+EE, E E E E 1 1 1 C 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 C2NUINUTUL STAGIIL21: 1. STAGIUL DE ,EDICINĂ INTE1NĂ 1.A Tematica lecțiilor conferință Pneumoniile bacteriene și nebacteriene Astmul bronșic Bronhopneumopatia cronică obstructivă Tuberculoza pulmonară Neoplasmul bronhopulmonar Pleureziile Hipertensiunea arterială pulmonară Endocarditele ,iocarditele și miocardiopatiile Cardiopatia ischemică Tulburările de ritm și de conducere Pericarditele Insuficiența cardiacă acuta si cronica Hipertensiunea arterială sistemică Pneumopatiile interstițiale difuze Arteriopatiile periferice Boala tromboembolică si suferințele venoase periferice acute Glomerulonefritele acute și cronice Sindroamul nefrotic Infecțiile urinare si suferințele tubulointerstițiale Litiaza renală Insuficiența renală acută și cronică Gastritele Ulcerul gastric și duodenal Neoplasmul gastric Hepatitele acute si croniceE cirozele Litiaza biliară Pancreatitele acute si cronice Bolile inflamatorii intestinale Abdomenul acut Anemiile Leucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) ,ielomul multiplu si gammopatiile monoclonale Sarcoidoza Sindroame hemoragipare si trombofiliile Diabetul zaharat si alte suferințe metabolice si endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, suferințele tiroidiene 1.B. Baremul activităților practice Examen clinic, întocmirea foilor de observație Interpretarea examenelor de laborator pentru bolile de barem Interpretarea EVG normal si patologic Interpretarea datelor de ecocardiogramă (demonstrații) Interpretarea datelor de ecografie abdominală (demonstrații) Toracocenteza Paracenteza Interpretarea testului de hiperglicemie provocată Examenul Doppler arterial si venos Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) Interpretarea rezultatului fundului de ochi Interpretarea datelor de explorare funcționale renală, hepatică, pancreatică, pulmonară Screeningul tuberculozei pulmonare Interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produse patologice: spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LC1, sFnge 2. STAGIUL DE 1EABILITA1E ,EDICALĂ, ,EDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNE2L2GIE 2.A Tematica lecțiilor conferință 1eabilitarea medicală și Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (2,S) Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală Principalele intervenții pentru sănătate în reabilitarea medicală Evaluarea rezultatelor inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală Bazele fiziologice ale Pinetoterapiei 2biectivele Pinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, indicații ,asajul terapeutic Bazele fiziologice ale termoterapiei Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Factori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații Plan de recuperare pentru bolile reumatologice 2.B Baremul activităților practice Bilanțul articular și muscular 1eabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale 1eabilitarea medicală la persoanele cu artroză și alte afecțiuni degenerative musculo-scheletale 1eabilitarea medicală la persoanele cu osteoporoză 1eabilitarea medicală la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor 1eabilitarea medicală la persoanele cu sindrom complex regional 1eabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni inflamatoare și autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, miopatii inflamatoare etc) Tehnici de Pinetoterapie activă și pasivă Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări) Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență) Tehnici de fototerapie Tehnici de sonoterapie și sonoforeză Tehnici de balneoși crenoterapie (demonstrații) 3. STAGIUL DE EC2G1AFIE ,USCUL2SCHELETALĂ și DENSIT2,ET1IE 2S2ASA 3.A Tematica lecțiilor conferință Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde si aplicații Anatomia ecografică a aparatului locomotor Indicații ale examinării ecografice în 1eumatologie Hidartroze și colecții lichidiene tenosinoviale Examenul ecografic în sindroamele canelare (carpian, tarsian etc.) Examenul ecografic al mFinii, piciorului, umărului, genunchiului, șoldului, cotului Leziunile și rupturile tendinoase Leziunile ecografice ale părților moi la bolnavi reumatologici Ecografia tumorilor aparatului locomotor ,onitorizarea ecografică a pacientului reumatologic Noțiuni de ecografie intervențională Densitometria osoasa (indicații, artefacte, interpretare) 3. B. Baremul activităților practice In cadrul modulului de ecografie musculoscheletală fiecare rezident va trebui să își realizeze un portofoliu de 1// de examinari ecografice care vor fi certificate de către instructorE acest portofoliu trebuie sa contina minim 4/ de examinări ale membrului superior si minim 4/ ale membrului inferiorE cel putin 5/% din examinări trebuie sa reflecte o patologie reumatismală. Tehnica de examinare ecografică a membrului superior Tehnica de examinare ecografică a membrului inferior Tehnica de examinare ecografică a toracelui și trunchiului Evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din poliartrita reumatoidă Examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice Ecografia intervențională (demonstrații) Interpretarea unui buletin de densitometrie osoasa 4. STAGIUL DE 1ADI2L2GIE ,USCUL2SCHELETALĂ 4.A . Tematica lecțiilor conferință 1adiografia convențională în diagnosticul bolilor reumatologice (articulații periferice, coloana vertebrală) Cuantificarea și stadializarea semnelor radiografice în monitorizarea bolilor reumatologice (scoring) 4.B Baremul activităților practice Interpretarea unei radiografii osteoarticulare (osoase, articulare, vertebrale etc.) Cuantificarea semnelor radiografice (scorul Sharp, stadializarea sacroiliitei și spondilitei, evaluarea fracturilor vertebrale etc.) 5. STAGIUL DE I,AGISTICĂ ,USCUL2SCHELETALĂ: TEHNICI DE I,AGISTICĂ P1IN 1EZ2NANȚĂ ,AGNETICĂ (I1,) SI C2,PUTE1 T2,2G1AFIE (CT) 5.A. Tematica lecțiilor conferință Aportul I1, în 1eumatologie Aportul CT în 1eumatologie 5.B. Baremul activităților practice Interpretarea rezultatelor de tomografie computerizată și rezonanță magnetică . STAGIUL DE 1EU,AT2L2GIE . A. Tematica lecțiilor conferință Anatomia funcțională a aparatului locomotor : schelet, articulații, inervația, vascularizația, biomecanica și semiologia aparatului locomotor Structura și funcțiile țesutului conjunctiv Structura și metabolismul osului Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular Structura si funcțiile sistemului imun Complexul major de histocompatibilitate în bolile reumatologice Imunitatea celulară Imunitatea umorală Inflamația în bolile reumatologice ,edicamente modificatoare de boală (D,A1Ds) nonbiologice folosite în 1eumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida, micofenolatul mofetil Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice Terapia biologică în tratamentul bolilor reumatologice 1eumatismul articular acut Poliartrita reumatoidă si sindromul FeltI Sindromul Sjogren Artrita idiopatică juvenilă Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala nonradiografica) Spondilartritele periferice ( inclusiv cele din bolile inflamatorii intestinale) Artrita psoriazică Lupusul eritematos sistemic Sindromul antifosfolipidic Sclerodermia Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie - eozinofilie Dermato-polimiozita Boala mixtă a țesutului conjunctiv Casculitele sistemice de vas mic, mediu si mare Boala Behcet Boala artrozică vertebro-periferică Sindroame dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatica și cruralgia de origine discovertebrală, lombalgia de cauză tumorală) Fibromialgia Periartrita scapulo-humerală Epicondilita, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul DupuItren, entezite, tenositovite, bursite, capsulite Sindromul complex de durere regionala (distrofia simpatică reflexă) Fenomenul 1aInaud Guta și alte artrite induse de microcristale Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusiv boala LIme, afectările TBC și sifilis ,anifestări reumatice în infecția HIC si SIDA ,anifestări reumatice în amiloidoză, sacroidoză, hemocromatoză, ocronoză ,anifestări reumatice în boli hematologice ,anifestări reumatice în boli endocrine 2steoartropatia hipertrofică Boli congenitale ale țesutului conjunctiv Tumori articulare si osoase ( primare si secundare) Necroze aseptice de os și osteocondrite Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice Boala Paget a osului Sarcina și bolile reumatice 2steoporoza, osteomalacia si rahitismul .B Baremul activităților practice Examenul clinic complet și întocmirea foii de observație Tehnica examinării articulațiilor membrelor și coloanei vertebrale Prezentare cazuri (în clinică și în cadrul sesiunilor științifice naționale si internaționale - poster) Examenul lichidului sinovial (efectuarea recoltării, interpretare) Artroscopia si biopsia sinovială (interpretare) și importanța lor în diagnosticul bolilor reumatologice Testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator (tehnică, interpretare) Complementul seric (tehnică, semnificație, demonstrație) Autoanticorpii în bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație) Imunograma (tehnică, interpretare, demonstrație) Capilaroscopie - tehnică, interpretare Injecțiile intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații, articulația scapulohumerală, cot, mFini, degete, șold, genunchi, glezne, picior, paravertebrala: cervicale, toracale, lombare) ,etode de explorare a metabolismului fosfo-calcic (enumerare, principii, interpretare) ScoruriAIndici de evaluare și monitorizare în bolile reumatologice (activitatea bolii, leziuni structurale, afectare funcțională, patient related outcomes AP12-uri) 7. STAGIUL DE BI2ETICA 7. A Tematica lecțiilor conferință Introducere în bioetică Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1elația medic - pacient Greșeli și erori în practica medicală Probleme etice la începutul vieții Probleme etice la finalul vieții Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane Problemele etice în genetică și genomică Etica cercetării pe subiecți umani 7.B. Baremul activităților practice Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - medic Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete 8. STAGIUL DE EPIDE,I2L2GIE CLINICĂ SI EC2N2,IE ,EDICALĂ 8.A. Tematica lecțiilor conferință Evaluarea calității informației științifice Evaluarea calității unui studiu clinic Studiile observaționale Studiile intervenționale ,edicina Bazata pe Dovezi (,BD) - principii si aplicabilitate Determinanții socioeconomici ai stării de sănătate ,ăsurarea si valorizarea sănătății Tipuri principale de analize economice în medicină Sisteme de asigurări de sănătate si stimulentele în sistemul medical 8.B. Baremul activităților practice Analiza critică a surselor de informație Evaluarea calității unui studiu clinic - scale de evaluare (AG1EE si G1ADE) Studiile observaționale - dezvoltarea protocolului si analiza critică a elementelor de protocol Studiile intervenționale - dezvoltarea protocolului si analiza critică a elementelor de protocol ,edicina Bazata pe Dovezi (,BD) - elaborarea deciziilor Determinanții socio-economici ai stării de sănătate ,ăsurarea si valorizarea sănătății Tipuri principale de analize economice în medicină Sisteme de asigurări de sănătate si stimulentele în sistemul medical TE,ATICA ELA,ENULUI DE D2BÂNDI1E A TITLULUI DE ,EDIC SPECIALIST 1EU,AT2L2GIE I. PROBA SCRISA II A III. ,OUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA I. PROBA SCRISĂ Tematica de Reumat.l.gie 1. Anatomia, fiziologia si biomecanica articulațiilor. 2. Structura si funcțiile osului si țesutului conjunctiv 3. Structura si funcția aparatului imun. 4. 1ăspunsul imun (umoral si celular). 5. Inflamația acută si cronică (celularitate, mediatori chimici). . Antiinflamatoarele steroidiene si nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatologice 7. ,edicamente modificatoare de boala (D,A1Ds) non-biologice folosite în 1eumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina , ciclofosfamida, micofenolatul mofetil 8. Terapia biologică în tratamentul bolilor reumatologice .. Caloarea ecografiei musculo-scheletale în diagnosticul si monitorizarea bolilor inflamatoare reumatologice 1/. Poliartrita reumatoidă. 11. Sindromul Sjogren. 12. Artrita idiopatică juvenilă 13. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axiala nonradiografică) 14. Spondilartritele periferice (inclusiv cele din bolile inflamatorii intestinale) 15. Artrita psoriazică 1 . Lupusul eritematos sistemic 17. Sindromul antifosfolipidic 18. Boala mixtă de țesut conjunctiv 1. . ,iopatiile inflamatorii. 2/. Sclerodermia si sindroamele scleroderma-liPe 21. Casculitele sistemice de vas mic, mediu si mareE boala Behcet. 22. Artroza. 23. Sindroamele dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatica și cruralgia de origine disco-vertebrală, lombalgia de cauză tumorală, periartrita scapulo-humerală) 24. Sarcina și bolile reumatice 25. Necrozele aseptice de os 2 . Fibromialgia 27. Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatica reflexa) 28. Policondrita recidivantă 2. . Guta și alte artrite induse de microcristale 3/. 2steoporoza, osteomalacia, osteopetroza. 31. Boala Paget a osului. 32. Tumorile primitive (benigne si maligne) ale osului, tumorile sinovialei și ale părților moi ale aparatului locomotorE metastazele osoase. 33. Sindroamele paraneoplazice musculo-scheletale. 34. Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv si distrofii osoase 35. Artritele infecțioase (bacteriene, virale, fungice, cu spirochete). 3 . ,anifestări articulare în infecția cu HIC si SIDA. 37. ,anifestări reumatice ale unor boli infiltrative (amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza, ocronoza). 38. ,anifestări reumatice în dislipidemii, boli hematologice si boli endocrine 3. . Artropatiile neuropatice (Charcot). 4/. ,anifestări reumatice ale unor boli renale si la bolnavii dializați. Tematica de Medicină Internă 1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 2. Pneumopatiile interstițiale difuze 3. Pleureziile. 4. Neoplasmul pulmonar 5. Hipertensiunea arterială sistemică . Hipertensiunea arteriala pulmonară 7. Boala cardiacă ischemică 8. Tulburările de ritm si conducere .. Insuficiența cardiacă acută si cronică 1/. Boala tromboembolică si trombozele venoase periferice 11. Pericarditele 12. Endocarditele 13. Ulcerul gastroduodenal. 14. Ciroza hepatica. 15. Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica) 1 . Insuficienta renala acută si cronică. 17. Anemiile 18. Gammopatiile monoclonale (mielomul multiplu, boala Oaldenstrom). 1. . Glomerulonefritele acute si cronice 2/. Sindromul nefrotic II - III. ,OUA PROBE CLINICE Probele clinice vor consta din examinarea unui bolnav cu o afecțiune cuprinsă în tematica probei scrise (una din tematica de ,edicină Internă si cea de a doua din tematica de 1eumatologie). II. PROBA CLINICĂ de Medicină Internă Cazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise. III. PROBA CLINICĂ de Reumat.l.gie Cazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise. IV. PROBA PRACTICĂ A. Evaluarea portofoliului - admis A respins B. Tematica examenului practic 1. ,etode clinice de bilanț articular si muscular. 2. Examenul lichidului sinovial (interpretare). 3. Artroscopia si biopsia sinovială (indicații, interpretare) 4. Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator 5. ,etode de detectare și apreciere calitativă si cantitativă a factorilor reumatoizi (F1), anticorpilor antinucleari (AAN), anticorpilor anti-proteine citrulinate (ACPA), corelații cu aspecte clinice . Titrul complementului seric (total si fracțiuni): tehnică și semnificație 7. Complexele imune circulante (tehnică, interpretare) 8. ,etode de explorare a metabolismului fosfocalcic .. Interpretarea unei radiografii osteo-articulare 1/. Alte metode imagistice folosite în diagnosticul bolilor reumatologice (ecografia musculoscheletală, scintigrama osteroarticulară, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică) 11. Densitometria osoasa (tehnici, interpretare). 12. Interpretarea unei radiografii pulmonare, renale, digestive. 13. Interpretarea unei electrocardiograme. 14. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 15. Infiltrațiile intraarticulare si periarticulare (efectuare, tehnică, indicații, contraindicații). 1 . Infiltrații paravertebrale și peridurale (tehnică, indicații, contraindicații). 8-/7-2/1 Conf. Dr. Denisa Predețeanu PROPUNERE ,E ACTIVITĂȚI TEORETICE ȘI PRACTICE PENTRU REZI,ENȚII ÎN REUMATOLOGIE Ape ani de studiiA ( 5 ani ) Rezident an I : - cunoașterea noțiunilor teoretice referitoare la principalele boli reumatologice inflamatoare si degenerative si la principalele bolile interne incluse în curriculum de pregatire în specialitate - cunoașterea efectuării unui examen clinic reumatologic corect si complet - indicația corecta a examenelor de laborator pentru bolile reumatologice și bolile interne precum și interpretarea acestora - interpretarea corecta a unei radiografii simple, ecografii abdominale, a rezultatelor endoscopice - interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produsele patologice (ex.: lichid sinovial) - calcularea scorurilor de activitate si funcționalitate in bolile reumatologice (ex.: DAS28, BASDAI, ASDAS, BASFI, SLEDAI, PsA1C etc.) - orientarea diagnosticului pozitiv si diferențial sub supravegherea medicului îndrumator in funcție de datele clinice si paraclinice - completarea fisei de observatie a pacientului (internare de ziA continua) - intocmirea scrisorilor medicale, scrierea rețetelor simple - efectuarea unei puncții venoase si montarea de perfuzii - susținerea unor prezentari de cazuri clinice si materiale știintifice (articole) - participarea în gărzi ca linia a 3-a (intocmirea raportului de garda, gestionarea urgențelor minore de pe secții) Rezident an II : toate cele de mai sus + - interpretarea unui EVG pentru suferințele cardiace frecvente - interpretarea unui buletin de densitometrie osoasa (DLA) - cunoasterea documentației necesare întocmirii de dosare pentru terapiile biologice Rezident an III : cele de mai sus + - efectuarea si interpretarea unei ecografii musculoscheletale necesare stabilirii diagnosticului pozitiv - interpretarea unui I1, necesar stabilirii diagnosticului pozitiv - cunoașterea protocoalelor efectuate pe plan local si specifice pentru bolile reumatologice - efectuarea de gărzi ca linia a 2-a si cunoașterea principalelor măsuri terapeutice pentru urgențele cele mai uzuale - acordarea primului ajutor in cazul unui stop C1 - intocmirea de dosare pentru terapiile biologice in principalele boli reumatologico (P1, SA, AP) Rezident an IV : cele de mai sus + - efectuarea și interpretarea unei ecografii musculo-scheletale cu scop diagnostic si terapeutic - efectuarea de manevre intervenționale reumatologice simple (puncție evacuatorie a unei articulații usor abordabile - ex. genunchi +A- injectarea de corticoid local) - efectuarea de injecții paravertebrale -posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare multicentric național în 1eumatologie Rezident an V : cele de mai sus + - efectuarea de gărzi ca linia 1 - posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare internațional in 1eumatologie - posibilitatea de a activa cu contract de munca cu durata limitată (2 ore) in cadrul unui cabinet privat de 1eumatologie sub supravegherea unui medic specialist /8-/7-2/1 Conf Dr Denisa Predețeanu MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 1.1. ,ECINIȚIE Chirurgia toracică este ramura chirurgicala ce se ocupa cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracica și abdominala. 1.2. ,URATA ani Curriculumul prevede un numar de 2// de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-booP), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua. 1. . STRUCTURA STAGIILOR A. Etapa de angaTare , luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 saptamani) B. Stagiul de chirurgie generalăE 2 ani În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente. C. Stagiul de chirurgie t.racicăE 4 ani În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de: 1. Chirurgie cord și vase mari: 3 luni 2. Bronhologie: 3 luni 3. Imagistica toracica (1x., CT, ,1I): 2 luni 4. Explorări funcționale respiratorii: 1 lună 5. Bioetică - 2 săptămFni La sfFrșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 1// intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1 Stagiul de Chirurgie T.racică 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferința (650 ore) 1. Anatomia chirurgicala a peretelui toracic. 2. Anatomia chirurgicala a cavitații pleurale. 3. Anatomia chirurgicala a mediastinului. 4. Anatomia chirurgicala a traheii. 5. Anatomia chirurgicala a plămFnului stFng. . Anatomia chirurgicala a plămFnului drept. 7. Anatomia chirurgicala a cavitații pericardice. 8. Anatomia chirurgicala a diafragmului. .. Fiziologia respirației 1/. Hemoptizia 11. ,etode de investigație în patologia toraco - pulmonara și mediastinala. 12. Pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical toracic 13. Probleme de anestiologie în chirurgia toracica. 14. ,alformațiile congenitale ale peretelui toracic. 15. Infecțiile peretelui toracic. 1 . Tumorile peretelui toracic. 17. Pneumotoraxul spontan. 18. Pleureziile purulente nespecifice(netuberculoase) 1. . Pleureziile specifice (tuberculoase) 2/. Tumorile pleurale benigne 21. Tumorile pleurale maligne primitive și secundare 22. Chilotoraxul. 23. ,alformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare. 24. Supurațiile pulmonare parenchimatoase. 25. Bronsiectaziile 2 . ,icozele pulmonare 27. Tuberculoza pulmonara chirurgicala (forme anatomo-clinice, diagnostic, moment operator, indicații, tehnici chirurgicale) 28. Chistul hidatic pulmonar. 2. . Tumorile traheobronhopulmonare benigne. 3/. Neoplasmul pulmonar fara celule mici (non small cell) 31. Tumorile pulmonare neuroendocrine 32. Alte tumori maligne traheo-bronho-pulmonare 33. ,ediastinitele. 34. Tumorile mediastinale . 35. ,iastenia: indicație chirurgicala,moment operator. 3 . Pericarditele 37. Stenozele esofagiene benigne (tumorale,funtionale, alte stenoze benigne) 38. Adenocarcinomul de jonctiune esogastrica 3. . Carcinomul scuamos esofagian 4/. Diverticulii esofagieni 41. Fistulele eso-traheale și eso-bronșice. 42. Herniile diafragmatice congenitale și dobandite. 43. Herniile hiatale. 44. Chisturile și tumorile diafragmului. 45. Traumatismele toracelui. 4 . Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coasta cervicala, costoclavicular, hiperabducție). 47. Aspecte ale chirurgiei de granița toraco-abdominala - chistul hidatic hepatic cu evoluție toracica - fistula bilio-bronsica 48. Aspecte ale chirurgiei de granița toraco-abdominala - abcesul subfrenic. 4. . Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracica. 5/. Transplantul pulmonar. Lecțiile conferință se vor desfășura sub forma de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încFt să cuprindă 200 .re/an. 1.4.1.2. Baremul activităților practice (efectuate, asistate) La sfFrșitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca primA.perat.r, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. Intervențiile chirurgicale atFt ca prim operator cFt și cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică: 1. Pleurotomia minima 2. Pleurotomia cu rezecție de coasta 3. Tehnici de chirurgie minim invaziva in patologia pleurala 4. Tehnici de chirurgie minim invaziva in patologia pulmonara 5. Tehnici de chirurgie minim invaziva in patologia mediastinala . ,ediastinoscopia 7. Traheostomia 8. Toracotomia .. Toraco-freno-laparotomia 1/. Sternotomia 11. Tehnici de toracoplastie 12. Decorticarea pleuropulmonara 13. Pneumonectomia dreapta (variante tehnice) 14. Pneumonectomia stanga (variante tehnice) 15. Pleuropneumonectomia dreapta 1 . Pleuropneumonectomia stFnga 17. Lobectomia superioara dreapta (variante tehnice) 18. Lobectomia medie 1. . Lobectomia inferioara dreapta (variante tehnice) 2/. Lobectomia superioara stFnga (variante tehnice) 21. Lobectomia inferioara stFnga (variante tehnice) 22. Bilobectomia inferioara 23. Bilobectomia superioara 24. Segmentectomiile 25. 1ezectii pulmonare largite 2 . Tehnici de sutura a bontului bronsic 27. Procedee chirurgicale de rezecție traheala și traheo-bronsica 28. Procedee chirurgicale de rezectii bronhoplastice 2. . Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar 3/. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic 31. 1ezecția costala 32. Parietectomia toracica pentru leziuni maligne și procedee plastice 33. 1ezecția parțiala și totala de stern, procedee plastice 34. Procedee chirurgicale în voletele toracice 35. Timectomia 3 . Simpatectomia toracică 37. Diverticulectomia esofagiana 38. Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne și maligne 3. . Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă 4/. 1ezectia si reconstructia pericardica 41. Fereastra pericardo-pleurala si pericardo-peritoneala 42. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii diafragmatice 43. Procedee de rezectie si reconstructie ale diafragmului 44. Procedee chirurgicale în herniile hiatale 45. Procedee de drenaj în chirurgia toracica 4 . Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, 1ezecția coastei cervicale, 1ezecția coastei I) Bibliografie: Tratat de chirurgie. Col IC - chirurgie toracica. Sub redactia: Irinel Popescu, Teodor Horvat, editura Academiei 1omane, Bucuresti, 2//8 ESTS TextbooP of thoracic surgerI. Sub redactia: Jaroslav Vuzdzal, vol I, II. 2/14 Pearson's thoracic and esophageal surgerI. Sub redactia: A Patterson, J Cooper, J Deslauriers, A Lerut, A LuPetich, T 1ice, Col I, II. 2//8 General thoracic surgerI. Sub redactia: T Shields, J LoCicero, CE 1eed, 1H Feins, vol I, II. 2//. De asemeni rezidentul va trebui să facă dovada participării atFt ca primA.perat.r cFt și ca prim aTut.r la un număr minim de intervenții chirurgicale toracice care să cuprindă: - Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul plămFnului, pleurei și peretelui toracic - 100 - pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii - 50 - altele - 50. - Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecții) - 3/ . - Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul esofagului - 10. - Intervenții chirurgicale toracoscopice - 0. 1.4.2. STAGIUL ,E CHIRURGIE GENERALĂ A 2 ani 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferința (400 ore) 1. Traumatismele toraco-abdominale 2. Traumatismele abdominale a. Traumatismele abdominale închise b. Traumatismele abdominale deschise 3. Chirurgia de granița toraco-abdominala. a. Chistul hidatic cu evoluție toracica. b. Fistulele biliobronsice. c. Herniile diafragmatice d. Congenitale e. DobFndite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, BochdaleP. f. Herniile hiatale g. Abcesul subfrenic h. Sindromul Chilaiditi i. Tulburările de motilitate esofagiană j. Boala de reflux gastroesofagian P. Cancerul polului superior gastric 4. Chirurgia esofagului a. Stenozele esofagului (benigne, maligne). b. Ulcerul esofagian . c. Diverticulul esofagian d. Fistule esobronsice, esotraheale. e. Traumatismele esofagului. 5. Urgentele chirurgicale abdominale. a. Peritonitele generalizate și localizate (abcese). b. 2cluziile intestinale: dinamice și mecanice. c. Hemoragia digestiva superioara . d. Infarctul enteromezenteric. e. Pancreatita acuta. f. Colecistita acuta. g. Apendicita acuta. h. Hernia inghinala și femurala strangulata. i. Torsiunea de organ. j. Hemoperitoneul acut. 1.4.2.1. Baremul activităților practice Numărul minim de intervenții chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă: 1. Gastrostomia - 5 2. Splenectomia - 2 3. Sutura hepatica - 5 4. Sutura gastrica - 5. Enterorafia - 10 . Enterectomia segmentară - 5 7. Colorafia - 5 8. Colostomia temporara - 5 1.4. . STAGIUL ,E CHIRURGIE CAR,IOAVASCULARA A luni 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferința (50 ore) I. Anat.mie 1. Anatomia cordului și pericardului. 2. ,ediastinul 3. Aorta 4. Cenele cave 5. Sistemul venos azIgos . Canalul limfatic 7. Arterele carotide 8. Artera subclavie, axilara, brahiala, arterele antebrațului, arterele mFinii .. Arterele iliace, femurale, poplitee, arterele gambei, arterele piciorului 1/. Cenele safene 11. Hemostaza, coagularea, fibrinoliza 12. Fiziologia circulației arteriale, venoase, limfatice 13. Explorarea funcționala a sistemului arterial: metode neinvazive și metode invazive (arteriografia) 14. Flebografia 15. Limfografia II. Pat.l.gie cardiaca 1. Pericarditele 2. Plăgile cardio-pericardice 3. Embolia pulmonara 4. Stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie 5. Insuficienta cardiaca III. Chirurgia cardiaca 1. Traumatismele aortei 2. Traumatismele arterelor periferice 3. Anevrismele aortei 4. Anevrismele arterelor periferice 5. Arteriopatiile obliterante ale membrelor-Ischemia cronica . Sindromul de obstrucție aortoiliaca 7. Ischemia acuta a membrelor 8. Embolia arteriala .. Sindromul de revascularizatie 1/. Sindromul de apertura toracica superioara 11. Tumorile vasculare 12. Fistulele arteriovenoase 13. Chirurgia indirecta arteriala 14. Chirurgia directa arteriala(restabilirea fluxului arterial) 15. Amputația 1 . Caricele membrelor pelvine 17. Sindromul posttrombotic 18. Boala tromboembolica 1.. Patologia chirurgicala a sistemului limfatic 2/. Tratamentul medical al arteriopatiilor 1.4.3.2. Baremul activităților practice 1ezidentul va trebui sa facă dovada efectuării a unui număr minim de intervenții care să cuprindă: 1. Descoperiri arteriale (carotida, subclavia brahiala, mediala, ulnara, aorta iliaca, femurala, popliteea, tibiala) - 10 2. Descoperiri venoase (safena interna, safena externa, cefalica, basilica) - 20 3. Pericardocenteza - 5 4. Pericardotomia - 2 5. 1esuscitarea cardiorespiratorie - 5 . Sutura arteriala și venoasa - 5 7. Tehnica embolectomiei - 2 8. Tehnica trombarterectomiei - 2 .. Simpatectomia toracica - 1/. Chirurgia varicelor hidrostatice - 1.4.4. STAGIUL ,E BRONHOLOGIE - luni 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferința (50 ore) I. Semiologia normala traheobronsica : anatomia și topografia arborelui bronsic 1. Arborele bronsic drept 2. Arborele bronsic stFng 3. Semiologia endoscopica normala a traheii 4. Semiologia endoscopica normala a arborelui bronsic drept 5. Semiologia endoscopica normala a arborelui bronsic stFng . Anomalii de diviziune II. Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: tehnica endoscopiei rigide și flexibile, anestezia în bronhoscopie. 1. Indicațiile bronhoscopiei 2. Contraindicațiile bronhoscopiei 3. Tehnica bronhoscopiei-etape, puncte de reper 4. Complicațiile posibile în bronhoscopie 5. Anestezia locala în bronhologie-tehnica . Accidentele, complicațiile anesteziei locale III. Tehnici bronhologice de prelevare, lavajul bronhioloalveolar 1. Tehnici bronhologice de prelevare 2. Tehnica lavajului bronhoalveolar 3. Indicațiile lavajului bronhoalveolar 4. Complicațiile lavajului bronhoalveolar 5. Biopsia bronsica - tehnica, asistarea hemoptiziei care urmează unei biopsii IC. Patologia traheii 1. Semnele endoscopice în traheite, traheobronsite. 2. Stenozele traheale iatrogene 3. Tumori trahealeclasificare 4. Tumori trahealetratament endoscopic 5. Traheopatia osteocondroplastica - aspecte endoscopice C. Cancerul bronhopulmonar 1. Semiologia endobronsica în cancerul bronhopulmonar 2. Semiologia endobronsica în carcinoidul bronsic 3. Indicațiile terapiei endobronsice în tumorile pulmonare CI. Tuberculoza pulmonara Semiologia endobronsica în tuberculoza pulmonara (primara,secundara) CII. Aspecte endoscopice în alte afecțiuni pulmonare 1. Semiologia endoscopica în sarcoidoza 2. Corpul străin endobronsicaspecte endobronsice 3. Diagnostic și terapie endobronsica în bronsiectazii 1.4.4.2. Baremul activităților practice 1) participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor - 10 2) anestezii locale - 50 3) intubații,bronhoscopii diagnostice - 5 4) bronhoscopii terapeutice(bronhoaspiratii) - 2 1.4.5. STAGIUL ,E IMAGISTICA ME,ICALA A TORACELUI A 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferința (40 ore) 1. ,etode de investigație radioimagistica a patologiei toraco-pleuro-mediastinopulmonara (1x, CT, 1,, scintigrafie) 2. Anatomia radiologica și secționala (axiala,coronala,sagitala) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonara - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. ,ediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari:aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagita,varice esofagiene, hernia hiatala) 3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinaleE pneumomediastinul. 3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene) 4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cailor respiratorii 4.1.Sindrom de condensare pulmonara 4.2.Atelectaziile 5. Tumori bronho-pulmonare 5.1. Tumori maligne primare 5.2.,etastazele pulmonare 5.3.Tumori pulmonare benigne . Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare 7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic,pleurei și diafragmului 8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat 1.4.5.2. Baremul activităților practice 1. Interpretarea unei radiografii toracice (fata și profil normala) - 10 2. Interpretarea unei radiografii toracice(fata și profil patologica) - din tematica lecțiilor conferința - 10 3. Interpretarea unui film CT normal 10 4. Interpretarea unui film CT patologic 10 5. Interpretarea unui film ,1I normal 10 . Interpretarea unui film ,1I patologic 10 1.4.6. STAGIUL ,E EXPLORARI CUNCTIONALE RESPIRATORII 1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferința (30 ore) 1. Prezentarea testelor de investigație funcționala respiratorie - determinarea volumelor pulmonareE - determinarea debitelor ventilatorii forțateE - determinarea proprietatilor mecanice ale aparatului toraco pulmonarE - determinarea rezistentei la fluxE - determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilaraE - determinarea schimburilor gazoaseE - testarea la efortE - evaluarea hiperreactivitatii bronsice. 2. Sindroame funcționale pulmonare - disfuncția ventilatorie restrictivaE - disfuncția ventilatorie obstructivaE - disfuncția ventilatorie mixtaE 3. Tablouri clinico-funcționale pulmonareE integrarea explorării funcționale în clinica: - astmul bronsicE - bronșita obstructiva cronica, BP2C, emfizemul pulmonarE - patologia interstițiala pulmonaraE - explorarea funcționala pulmonara în vederea evaluării capacitații funcționale (expertiza capacitații de munca)E - evaluarea preoperatorie a riscului funcționalE - evaluarea funcționala pulmonara în terapia intensiva. 1.4.6.2. Baremul activităților practice - Spirometrie - 20 - Curbe FAC - 20 - Pletismografia corporala - 10 - Factor de transfer gazos - 10 - Indici de elasticitate pulmonara - 2 - Probe de bronhomotricitate - 20 - Probe de efort - - Analiza gazelor sanguine - 20 MO,ULUL ,E BIOETICĂ A 2 săptămFni TEMATICĂ CURS (20 .re) I. Intr.ducere în Bi.etică A 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. C.nceptele de sănătate, b.ală, suferință prin prisma bi.eticii A 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Relația medicApacient IA 2 .re 1. Calori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medicApacient IIA 2 .re 1. ConsimțămFntul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. 1elația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. Greșeli și er.ri în practica medicală A 2 .re 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Pr.bleme etice la începutul vieții A 2 .re 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Pr.bleme etice la finalul viețiiA 2 .re 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de țesuturi și .rgane umane A 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetică și gen.micăA 2 .re 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani A 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r și principiil.r în bi.etică A 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etică A 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relației medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relației medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. 1olul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea n.țiunil.r de greșeală și er.are în medicină prin cazuri c.ncrete A 2 .re 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vieții pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vieții pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de țesuturi și .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetică și gen.mică pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete A 2 .re CHIRURGIE TORACICA 6 ANI  CHIRURGIE GENERALAA 2 ANI  BIOETICĂ 2 Săpt.  CHIRURGIE CAR,IOAVASCULARAA LUNI  BRONHOLOGIEA LUNI  IMAGISTICA TORACICAA (RX, CT, MRI) 2 LUNI  EXPLORARI CUNCTIONALE RESPIRATORIIA 1 LUNA  STAGIU SI CURS CHIRURGIE TORACICAA ANI 2 ½ LUNI C.misia C.nsultativa de Chirurgie T.racica a Ministerului Sanatatii Presedinte, Pr.f. ,r. I.an C.rd.s MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA ORTOPE,IE PE,IATRICĂ T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICA

Definiția specialității:

Ortopedia pediatrica este specialitatea care se ocupă cu depistarea„ diagnosticarea si tratarea bolnavilor care suferă de afectiuni ale aparatului locomotor la pacientii cu varsta cuprinsa intre 0 si 18 ani

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

-CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICA 2017-

Structura stagiilor: 2erioa0a 0e re1i0entiat in ortope0ie pe0iatrica 0urea1a 7 ani si cuprin0e stagiul 0e ortope0ie pe0iatrica ani, chirurgie pe0iatrica luni, ortope0ie si traumatologie 1 an si 9 luni, bioetica 2 saptamani, ecografia 0e sol0 a nou nascutului si a sugarului pentru screeningul

0ispla1iei 0e 0e1voltare 2 saptamani, artroscopie luni,chirurgie plastica luni, chirurgie vasculara 2 luni, neurochirurgie

luni.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 7 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 12 Anul 1 Mo0ul 1 Ortope0ie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 2 Mo0ul 2 Chirurgie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Mo0ul Ortope0ie si traumatologie NUMARUL DE LUNI 9 luni ORE DE CURS 50 ore Anul Mo0ul 4 Ortope0ie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 4 Mo0ul 5 Ortope0ie si traumatologie NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 5 Mo0ul 7 Bioetica NUMARUL DE LUNI ½ luna ORE DE CURS 20 ore Mo0ul 7 Ecografie 0e sol0 NUMARUL DE LUNI ½ luna ORE DE CURS 10 ore Mo0ul 8 Artroscopie NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Mo0ul 9 Chirurgie plastica NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Mo0ul 10 Chirurgie vasculara NUMARUL DE LUNI 2 luni ORE DE CURS 10 ore Mo0ul 11 Neurochirurgie NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Anul 7 Mo0ul 12 Ortope0ie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Notă: Pentru rezidentii de ortopedie pediatrica este suficient modulul de ecografie de sold la nou nascut si sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Notiunile necesare sunt incluse in stagiu de Ortopedie pediatrica si permit efectuarea de ecografie de sold in cadrul diagnosticarii displaziei/luxatiei congenitale de sold si a sinovitei de sold. 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 6 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs„ seminar„ prezentări de cazuri} pe anul de studiu universitar„ pentru tematica prezentată„ în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării„ se face prin credite (CFU}. 1 credit ; 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii„ activitatea didactică acoperă 20-30%„ restul de 70- 80%„ fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an}„ are loc o evaluare de etapă„ făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu„ în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite„ activitatea în programele de cercetare„ participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.2.1 Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreuna cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor„ stagiile opționale și locul dedesfășurare a stagiilor. 1.2.2 Coordonator de stagiu : medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență . Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. 1.3. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR Programul de învățământ se va desfășura conform : • Curriculum-ului general de ortopedie pediatrica (mai jos detaliat} și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate}„ inclusiv baremul de manevre„ tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu . • Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de ortopedie pediatrica precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de ortopedie pediatrica. • Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an} și programe I/ manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu • Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat} în colaborare cu conducătorul de rezidențiat. 1.4. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face: • La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrica„ Ortopedie si traumatologie„etc.}„ precum și pentru modulele de bioetică și medicina bazată pe dovezi: o examen scris șiI/sau oral„ nota minimă: 7 o certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice„ care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului • Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat. Rezidentii aflati deja in pregatire vor sustine examenul de specialitate conform tabelului: An incepere rezidentiat An sustinere examen 2013 2017(5 ani) 2014 2018(5 ani) 2015 2019(5 ani) 2016 2020(5 ani) 2021 NU se sustine examen de specialitate 2017 2022(6 ani) 2018 2023(6 ani) Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică: 1. Tematica lectiilor conferinta  TRAUMATOLOGIE  Particularități morfo-funcționale ale aparatului locomotor la copil  Contuzii – generalități  Entorse – generalități  Entorsa de gleznă  Entorsa de genunchi  Entorsa de umăr  Entorsa interfalangiană  Luxații – generalități  Luxația traumatică scapulo-humerală  Luxația traumatică de cot  Luxația traumatică de șold  Fracturi – generalități  Dezlipiri epifizare  Fracturi deschise  Fractura de claviculă  Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare)  Fracturile cotului  Supracondiliene  Epicondil medial  Condil lateral  Olecran  Col și cap radial  Fracturi complexe  Fracturile antebrațului (diafizare + 1/3 distală)  Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor  Fractura Monteggia-Stănciulescu  Sindromul Volkmann  Fracturile bazinului  Fracturile femurului  Fracturile genunchiului  Fracturile gambei  Fracturile gleznei  Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor  Traumatismele coloanei vertebrale  Politraumatisme  OSTEOCONDROPATII LOCALIZATE  Osteocondrita capului femural (maladia Legg-Calvé-Perthes)  Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter)  Osteocondrita disecantă  Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever)  Scafoidita tarsiană (maladia Köhler)  Maladia Freiberg  Epicondilita medială  Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann)  DISPLAZII SCHELETALE  Displazia spondilo-epifizară  Displazia epifizară multiplă  Achondroplazia  SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE  Sindromul Marfan  Sindromul Apert  Sindromul Down  Neurofibromatoza  Artrogripoza  Maladia amniotică  AFECNIUNI OSOASE METABOLICE OI ENDOCRINE  Rahitismul carențial  Osteogeneza imperfectă  INFECNII OSOASE  Osteomielita  Artritele septice  Tuberculoza osteoarticulară  ARTRITA RETMATOIDĂ zTVENILĂ  ARTRITA IDIOPATICĂ zTVENILĂ  AFECNIUNI NEURO-MUSCULARE  Paralizia cerebrală  Mielomenigocelul  Atrofia musculară spinală  Distrofii musculare  Poliomielita  Retracția iatrogenă de cvadriceps  TUMORI  Generalități  Tumori osoase benigne  Chistul osos esențial  Chistul osos anevrismal  Displazia fibroasă  Defectul osos cortical și fibromul nonosifiant  Granulomul eozinofil  Tumora cu mieloplaxe  Exostoze osteogenice și maladia exostozantă  Tumori osoase maligne  Osteosarcomul  Sarcomul Ewing  Tumori osoase metastatice  Amputații și Protezare  PATOLOGIE PE REGIUNI ANATOMICE  GÂT  Torticolisul muscular  Sindromul Klippel-Feil  COLOANĂ VERTEERALĂ  Scolioza  Scolioza idiopatică  Scolioza congenitală  Sindromul de insuficiență toracică  Cifoza  Spondilolistezisul și spondiloliza  TORACE  Pectus excavatum  Pectus carinatum  Sindromul Poland  MALFORMANIILE MEMBRELOR – claDiAicări  MEMBRUL TORACIC  Paralizia obstericală de plex brahial  Maladia Sprengel (omoplatul supraridicat)  T2ăr  Pseudratroza congenitală de claviculă  Agenezia congenitala de clavicula  Cot  Luxația congenitală de cap radial  Deficiența /displazia radială  Deficiența /displazia ulnară  Sinostoza radio-ulnară  Maladia Madelung  Clinodactilia  Camptodactilia  Megalodactilia  Antebraț  M0nă  Ectrodactilia completă transversală  Amputațiile congenitale din maladia amniotică  Polidactilia  Sindactilia  Malformațiile policelui  MEMBRE PELVINE  Mersul șchiopătat la copil  Inegalități de lungime  Niformități angulare  Genu varum  Tibia vara (maladia Blount)  Genu valgum  Vicii de rotație ale membrelor pelvine  Anteversia /antetorsiunea de femur  Torsiunea de tibie  Retracția iatrogenă de cvadriceps  Oold  Luxația teratologică de șold  Displazia de dezvoltare a șoldului  Ecografia de șold la nou-născut și sugar (metoda Graf)  Epifizioliza  Coxa vara congenitală  Ooldul în resort  Sinovita acută tranzitorie de șold  Genunchi  Hiperextensia congenitală de genunchi  Contractura congenitală în flexie a genunchiului  Luxația congenitală de genunchi  Luxația congenitală de patelă  Instabilitatea patelo-femurală  Meniscul discoid  Osteocondrita disecantă a genunchiului  Chistul popliteu  Tibia Tncurbată  Pseudartroza congenitală de tibie  Displazia tibială  Metatarsus adductus  Piciorul tal valg  Piciorul plat  Piciorul în serpentină  Piciorul varus equin  Talusul vertical  Coalescența tarsiană  Piciorul cav  Hallux valgus  Polidactilia  Sindactilia  Macrodactilia  Mersul pe vârfuri  Alte diformități picior  1a26ă  Picior  Ecodiagnostic mio-osteo-articular pediatric  Ecografia de șold (metodăz tehnicăz interpretare, indicații terapeutice)  Ecografia articulațiilor membrelor în infecțiile osteoarticulare (osteomielita acutăz artritele acute primitive, sinovitele acute, sinvitele cronice, etc.) 2. Baremul activitatilor practice 1. Imobilizarea in aparat gipsat – 100 2. Extensia continua – 3 3. Osteosinteza oaselor diafizare – 40 oase 4. Alungirea tendonului achilian percutan – 10 5. Alungirea tendonului achilian deschis - 5 6. Transplatari tendinoase – 5 7. Cura sindactiliei – 1 8. Artrodeza mediotarsiana si subastragaliana – 5 9. Chirurgia piciorului diform – 5 10. Cura chistului sinovial - 5 11. Repunerea deschisa in luxatia congenitala de sold – 3 12. Osteotomiile de bazin – 2 13. Osteotomiile subtrohanteriene – 2 14. Epifiziodeze și hemiepifiziodeze tranzitorii – 10 15. Osteotomiile de reaxare ale oaselor lungi– 10 16. Police in resort 3 17. Osteosinteza periarticulara 10 2.Tematica stagiului de chirurgie pediatrica

URGENTE ABDOMINALE

Sindroame ocluzive – ocluzia intestinala acuta Invaginatia intestinala

Volvulus intestinal segmentar sau total (malrotatia intestinala) Sindrom aderential postoperator

Hernii parietale strangulate inghinale, femurale, ombilicale, Spiegel etc. Hernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice) Megacolon congenital

Stenoza hipertrofica de pilor Duplicatia intestinala

Malformatii intestinale , atrezii si stenoze intestinale Atrezia esofagiana

Ileus meconial Sindroame peritoneale

Peritonita primitiva/secundara Apendicita acuta

Meckelita acuta Pancreatita acuta Piosalpinx Torsiunea anexa

Sarcina extrauterina rupta (hemoperitoneu in absenta unui traumatism)

Perforatii tub digestiv: ulcer duodenal/gastic perforat, perforatia intestinala-boli inflamatorii intestinale, perforatii diastatice,perforatii post-ingestie corpi straini,perforatii gastro-intestinale posttraumatice

Traumatisme abdominale Hemoperitoneu

Traumatisme splenice-rupturi si contuzii splenice Traumatisme hepaticerupturi si contuzii hepatice Rupturi si avulsii mezenterice

Pancreatita acuta post-traumatica Hemoragia digestiva superioara Ulcer gastic/duodenal

Varice esofagienehipertensiunea portala Hemoragia digestiva inferioara:

Diverticul Meckel Duplicatia intestinala

Boili inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH)-urgente medico-chirurgicale Defecte de perete abdominal-nou nascut

Gastrosckizis Omfalocel

Extrofia de vezica/cloaca Supuratii perete abdominal Celulita parietala -nou nascut Abces perianal

Flegmoane si abcese cu diferite localizari

URGENTE UROLOGICE

Traumatisme si plagi ale organelor genitale externe Traumatisme renale si ale cailor renale:

Hematuria macroscopica Hematomul retroperitoneal

Sindromul de scrot acut: Torsiunea de testicul, torsiunea hidatida testiculara, orhiepididimita acuta Obstructia cailor urinare:

Litiaza ureterala obstructiva Supuratii renale/ perirenale Retentia acuta de urina

URGENTE TORACICE

Traumatisme Toracice: Pneumotorace, Hemotorace, Hemopneumotorace Supuratii Pleuro-pulmonare

Pneumotorax spontan

Perforatia esofagiana postingestie de corp strain Ruptura spontana de esofag

Retentia intraesofagiana corp strain

TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

I. Biomecanica aparatului locomotor II. Fiziologia si fiziopatologia osteo-articulo-musculara  Morfologia, fiziologia si fiziopatologia osului(osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor)  Fiziologia si fiziopatologia articularaembriologie, clasificare functionala articulara, fiziopatologie  Fiziologia si fiziopatologia musculo-tendinoasa III.Imagistica

IV. Traumatologie adulti

 Generalitati asupra fracturilor (definitie, clasificari, mecanism de producere, tratament, complicatii generale si locale)  Fracturile extremitatilor proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale  Luxatia scapulo-humerala recenta si recidivata  Fracturile claviculei si omoplatului, luxatia sternosi acromio – claviculara  Fracturile diafizare ale oaselor antebratului: sindromul de retractie, ischemie Volkman  Luxatiile cotului  Fracturile cotului  Fracturile extremitatilor distale ale oaselor antebratului  Fracturile oaselor mainii si degetelor: entorsele si luxatiile mainii si degetelor  Fracturile bazinului  Luxatiile soldului  Fracturile colului femural  Fracturile masivului trohanterian  Fracturile diafizei femurale  Fracturile extremitatii distale ale femurului  Fracturile epifizei proximale ale tibiei  Luxatiile genunchiului, luxatia recenta si recidivanta a rotulei, fracturile rotulei  Leziunile meniscale si ligamentare recente si vechi ale genunchiului  Fracturile maleolare si ale pilonului tibial  Fracturile diafizare inchise ale gambei  Fracturile calcaneului  Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile si luxatiile metatarsienelor si falangelor  Fracturile coloanei vertebrale  Politraumatisme  Fracturi deschise

IV. Amputatii si protezare

 Principii generale de amputatie  Amputatiile membrului toracic si pelvin  Generalitati asupra protezelor si ortezelor  Protezele si ortezele membrului toracic si pelvin  Bioinginerie mecanica V. Ortopedie: diformitati castigate si congenitale ale aparatului locomotor  Diformitati congenitale segmentare ale membrului toracic  Diformitati congenitale segmentare ale membrului pelvin  Osteopatii genotipice  Condrodistrofii genotipice  Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene in bolile metabolice  Osteopatii de carenta  Osteomielita-fiziopatologie clinica si tratament  Osteonecrozele aseptice  Reumatismul cronic inflamator-poliartrite reumatoide si spondilite anchilopoietice  Poliomielitasechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic si pelvin  Infirmitatea motorie cerebrala  Tumorile osului generalitati  Tumorile benigne  Tumorile maligne primitive si secundare ale scheletului  Cifoza congenitala si castigata  Scoliozele: etiopatogenie, clinica si tratament  Boala degenerativa discala, patologia lombo sacrata  Umarul durerosperiartroza scapulo-humerala  Paralizia de plex brahial  Diformitatile soldului: coxa vara, valga -etiopatogenie tratatament  Luxatia congenitala a soldului  Piciorul plat  Diformitati statice ale piciorului  Gonartroza  Coxartroza  Rupturile tendonului achilian si bicipital  Fracturile, luxatiile si instabilitatile oaselor carpului  Evolutia genului varum, valgum, a anteversiuni colului femural si a rotatiei tibiale in cursul cresteriiaspecte normale si patologice  Micozele aparatului locomotor  Rupturile tendonului cvadricipital si a ligamentului rotulian

IV. Tuberculoza osteo-articulara

 TBC osteoarticulara generalitati, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliaca, osteoartrita TBC coxofemurala, genunchi, glezna, picior, scapulo-humerala, cot , mana TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARA

 Boala anevrismala a aortei si a arterelor periferice  Disectia aortei  Boala ocluziva vasculara periferica: aortoiliaca, femuro-poplitee , a membrului superior, a piciorului  Ischemia viscerala : acuta , cronica diagnostic si tratament  Bolile arterelor carotide si fluxul cerebral: diagnostic si tratament  Sindromul de crosa aortica  Insuficienta circulatorie vertebrobazilara  Sindromul de furt arterial sangvin  Sindromul de apertura toracica superioara: complicatii arteriale, venoase, neurologice, diagnostic si tratament  Ischemia acuta periferica: embolia tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie  Ischemia critica  Complicatiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infectii protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatari, ischemia spinala asociata cu clamparea aortica inalta  Traumatisme vasculare : aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament.  Boala trombembolica, embolia pulmonara, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament  Diagnosticul si tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degeraturi  Accesul vascular  Descoperiri ale arterelor, venelor si limfaticelor  Caile de acces asupra vaselor intra-abdominale si simpaticului lombar (celiotomiile).  Caile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile si mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilara, toracotomia anterioara, toracotomia anterolaterala, cai de abord neobisnuite, sternotomia mediana, sternotomia partiala.  Procedee operatorii in chirurgia arteriala indirecta (operatii): simpatectomia toracica, simpatectomia lombara, simpatectomia cervicotoracica, suprarenalectomia, splahnicectomia, interventii operatorii asociate: simpatectomia lombara+ splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.  Chirurgia canalului toracic.  Ingrijirea postoperatorie si supravecherea bolnavului vascular operat  Tumorile vasculare. TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICA

 Biologia injuriei si repararii  Cicatrizarea normala si patologica  Reconstructia nervilor perifericiprincipiile reconstructiei  Indicatiile reconstructiei nervilor periferici  Tehnicile de reconstructie a nervilor perficerici  Anastomozele vasculare microchirurgicale  Arsurile(fiziopatologie, clinica, tratament)  Chirurgia arsului  Sechele cicatriceale postocombustionale(geneza, prevenire, tratament chirurgicale  Arsuri asociate cu traumatisme  Degeraturi (fiziopatologie, clinica, tratament)  Principii si tehnici de chirurgie plastica  Grefele de piele  Lambouri dermograsoase pe circulatiei intamplatoare: plate, cilindrice,lambouri triunghiulare incrucisaate  Lambouri dermograsoase pe axiale  Lambouri fasciocutanate  Lambouri musculare si musculocutane TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE SOLD A NOU NASCUTULUI SI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE

 Conceptul de displazie de dezvoltare a solduli  Embriologia si anatomia soldului  Notiuni de genetica si date statistice  Luxatia de dezvoltare a solduluicomplicatie evolutiva a displaziei de dezvoltare a soldului  Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului  Principiul metodei examinarii ultrasonografice  Anatomia si semiologia in examinarea ultrasonografica a soldului  Metoda Graf de examinare ecografica a soldului la nou nascut  Modificari patologice ale examenului ultrasonografic al soldului  Urmarirea pacientului cu sold patologic Baremul activitatilor practice  Examinarea ultrasonografica a soldului la nou nascut si sugar pentru displazia de dezvoltare  Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold  Masurarea parametrilor (unghiurile alfa si beta) pe imagini ecografice de sold

MODULUL DE

EIOETICĂ - 2 Dăptă20ni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Eioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de DănătateS 6oalăS DuAerință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătatez boalăz suferință 2. Conceptele de sănătatez boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătatez boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasăz etnie, etc.) III. Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacient Paternalism versus autonomie Modele ale relației medic-pacient Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. EonsimțămDntul informat 2. Eonfidențialitatea în relația medic-pacient 3. Aelația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. 1reșeli și erori în practica 2edicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țeDuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și geno2ică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. 2tică și testarea genetică prenatalăz neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea Tmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe Du6iecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în 6ioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. 1urămDntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămDntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămDntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțămDntului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în 2edicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țeDuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică și geno2ică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe Du6iecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Programa cursurilor si a activitatilor practice se va stabili la clinicile respective.

Ortopedie Pediatrica - 6 ANI

Anul I Ortopedie pediatrica 12 luni Anul II Chirurgie pediatrica 3 luni Ortopedie si traumatologie 9 luni Anul III Ortopedie pediatrica 12 luni Anul IV Ortopedie si traumatologie 12 luni Anul V Bioetica ½ luna Ecografia de sold a nou nascutului si a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare ½ luna Artroscopie 3 luni Chirurgie plastica 3 luni Chirurgie vasculara 2 luni Neurochirurgie 3 luni Anul VI Ortopedie pediatrica 12 luni

Pre)edinte Comisia de Ortopedie pediatrica

Dr. Alexandru Ulici

Fisa postului si limitele competentelor medicului rezident de 01topedie Pediat1ica (activitati medicale pentru care raspund medicii rezidenti)

Anul I:

-întocmirea foii de observatie, a biletului de externare si a scrisorii medicale

-efectuarea examenului local

-examenul clinic general al pacientilor cu afectiuni traumatice si 01topedice

-indicarea radiografiilor si evaluarea acestora

-prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din garda cu un grad de dificultate peste nivelul de pregatire

-sutura plagilor cu vindecare per primam

-efectuarea de pansamente

-cunoasterea fannacologiei medicamentelor utilizate in 01topedia pediatrica: antibiotice, analgezice , anticoagulante , etc.

-prezentarea de cazuri si recenzii din literatura

-evaluarea datelor din arhiva, din banca de date a spitalului pentru comunicari, publicatii

-imobilizarea in aparat gipsat

-paiticiparea la operatii sub supravegherea medicului i ndrumator

-efectuarea de garzi sub îndrumarea medicului coordonator

Anul II

-sutrni per secundam , per te1ta

-reduceri 01topedice si imobilizare in aparat gipsat

-prezentarea de lucrari la congrese si conferinte nationale

-ajutorpe pozitia 3 si 4 la interventiile chirurgicale

-prescriptia de retete la sfatul medicului indrnmator

-evaluarea si reevaluare pacientilor care se prezinta la camera de garda

-efectuarea de garzi sub îndrumarea medicului coordonator

Anul III

-efectuarea de garzi sub indrumarea medicului coordonator

-interventii operatorii ca prim operator sub coordonarea medicilor titulari pentru: fracturi diafizare ale oaselor lungi, extragere de materiale de osteosinteza

Anul IV

-evaluarea radiografiilor si imagisticii bolnavilor pentrn aplicarea lor în practica cu acordul medicului indrumator

-interventii chirurgicale pentrn fracturile metafizodiafizare

-relaxare mediala si alungire tendon Achile la pacient.ii cu infirmitate motorie cerebrala

-aplicarea metodei Ponseti

Anul V

-stabilirea diagnosticului Ia pacientii cu malfonnatii congenitale

-interventii operatorii in garda cu avizul medicului sef de garda

-toate interventiile trecute in baremul de activitati practice

Anul VI

-toate interventiile trecute in curicula de pregatire sub supravegherea medicului sef de garda sau a medicului coordonator si avizul sefului de clinica.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ANATOMIE PATOLOGICĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

Definiția specialității:

Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin, etc), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural .

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 20 MODULUL 1 Patologie generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1/ luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă MODULUL 2 Tehnici de citogenetică și tehnici de ,icroscopie Electronică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună și 2 săptămFni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 3 Bioetică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 săptămFni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2/ ore cursAsăptămFnă Modulul 4 Patologie cardiovasculară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 5 Patologie respiratorie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 4 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 6 Patologie hepato-digestivă NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 5 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 7 Citopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2/ ore cursAsăptămFnă Modulul 8 Hematoși imunopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 9 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 10 Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 5 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 11 Patologia ap. endocrin NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 12 Necropsii pediatrice A Patologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 4 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 13 Dermatopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 4 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 14 2ftalmopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 15 Patologie a țesuturilor moi NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 16 Patologie osteo-articulară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună ORE DE CURSI/LUNAI/SAPTAMANA 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 17 ,edicină Legală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 18 Patologie oncologică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 19 Patologie 21L NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 20 Neuropatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Total ore pregătire teoretică 2400 Total ore pregătire practică 4800 FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂ a} Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii„ specifice Anatomiei Patologice. b} Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces. c} Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie. d} Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic. e} Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu}. Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară. f} Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional. g} Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferințe etc}. h} Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe. i} Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat. j} Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă„ indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională; k} Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor șiI/sau universităților. De asemenea se vor respecta stadardele declarației de la Helsinki din 1975„ revizuite în anul 2000. l} Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire. m} Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program„ astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului}. După fiecare modul de pregătire„ rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. n} La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități. o} Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului„ utilizând abilitățile dobândite„ în conformitate cu nivelul lor de pregătire. p} Rezidenții au dreptul să utilizeze„ pentru informarea în specialitate„ bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat„ bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate. q} Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri„ stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității„ organizate pe plan național sau internațional„ după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 I/2003 - Codul Muncii. r} Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook} următoarele aspecte: 1} Lista cazurilor examinate conform baremului curricular„ specificarea diagnosticului și„ după caz„ a manoperelor I/procedurilor I/tehnicilor efectuate„ acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat; 2} Detașările„ perioada aceastora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program; 3} Modulele de pregătire„ perioada în care au fost efectuate„ evaluările și rezultatele obținute„ cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; 4} Manifestările de educație medicală continuă la care au participat„ cu numărul diplomei de participare; 5} Lucrările științifice comunicate I/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program; 6} Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat. Structura programului Modulul 1, anul I: Patologie generală Nr. ore curs: 400 Nr. ore practică: 800 1. Tematică PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară„ morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia„ hipertrofia„ hiperplazia„ metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide„ proteine„ glicogen„ pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică . INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator. Inflamația acută : modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă„ fibrinoasă„ supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul„ septicemiile și septico-pioemiile. Inflamația cronică : modificări celulare„ modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică. Inflamația granulomatoasă . Generalități și clasificare. Tuberculoza„ sifilisul„ lepra„ boala zgârieturii de pisică„ toxoplasmoza„ reacția granulomatoasă de corp străin„ sarcoidoza. PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea}. Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza„ fibroza}. Vindecarea plăgilor . IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES„ sindrom Sjzgren„ scleroza sistemică„ artrita reumatoidă„ sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan„ sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher„ boala Niemann-Pick tip A și B„ boala Tay-Sachs„ mucopolizaharidoze„ glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția„ translocația„ inversia„ duplicația}. Triploidia„ Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner„ Sindromul Klinefelter„ autozomală - Trisomia 21I/Sdr. Down} MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia : trombembolia pulmonară și sistemică„ embolia lipidică„ embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza . Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze„ infecții fungice. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică Nr. ore curs: 60 Nr. ore practică: 120 1. Tematică. Caractere generale ale celulelor . Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei . Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul . Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale . Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii . Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 3, anul II: Bioetică Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 40 1. Tematică. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala„ etica„ etica medicală - definire„ delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate„ boală„ suferință 2. Conceptele de sănătate„ boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate„ boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă„ etnie„ etc} III. Relația medic - pacient (I) - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea„ echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic - pacient (II) - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire„ forme„ implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice„ redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală„ neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare„ a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice„ multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat„ conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă}. Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor : Ateroscleroza . Modificările morfologice vasculare în hipertensiune . Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita TaCa(asu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul )awasaCi, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza 3egener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă . Patologia venelor : tromboflebite„ flebotromboze. Varice. Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare. PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale„ prolapsul de valvă mitrală}. Stenoza aortică calcificată„ calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă„ hipertrofică„ restrictivă} și secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice . Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Sindromul de distresă respiratorie la adult și copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă . Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară}. Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară„ tuberculoza pulmonară secundară„ tuberculoza pulmonară progresivă. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune„ silicoza„ berilioza}„ sarcoidoza„ fibroza pulmonară idiopatică. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic„ sindroame paraneoplazice„ carcinom bronhioloalveolar„ tumori neuroendocrine„ metastaze pulmonare. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivă Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 400 1. Tematică. PATOLOGIA APARAT DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale„ esofagite și tumori. Patologia stomacului: anomalii congenitale„ gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne. Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn„ rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori. PATOLOGIA FICATULUI„ CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene„ parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza„ boala Wilson„ deficiența de alfa-1-antitripsină„ hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza}. Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială„ keratinizare„ radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hematoși imunopatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor„ policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și N), limfomul HodgCin. Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor. Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul. IMUNOPATOLOGIA Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B„ limfocit T„ macrofage„ celule dendritice etc.}. Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES„ sindrom Sjzgren„ scleroza sistemică„ artrita reumatoidă„ sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculină Nr. ore curs: 120 Nr. ore practică: 240 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare : sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și in situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute„ cronice„ nefropatia de reflux„ nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale. Boli vasculare cu afectare renală. Boli chistice renale. Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă}„ urolitiaza. Tumorile renale. Patologia tractului urinar inferior (ureter„ vezică urinară„ uretră}: anomalii congenitale„ inflamații„ leziuni obstructive„ tumori benigne și maligne. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Patologia penisului: anomalii congenitale„ inflamații„ tumori benigne și maligne Patologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale„ transformări regresive„ inflamații„ tumori ale cordoanelor spermatice„ tumori paratesticulare„ tumori testiculare. Patologia prostatei: inflamații„ hiperplazia nodulară„ tumori. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 400 1. Tematică. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare„ tipuri histologice„ factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul„ tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei. Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. 3aterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice I/ Patologie pediatrică Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică Defecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică. DERMATOPATOLOGIA Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare . Tumori benigne și maligne ale melanocitare : nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ Malformații oculare Patologie tumorală și netumorală conjuctivală Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOI Tumori fibrohistiocitare„ tumori ale țesutului adipos„ ale țesutului muscular neted și striat„ tumori vasculare„ tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial„ sarcomul alveolar„ sarcomul epitelioid„ sarcom cu celule clare„ PEC-oame etc.} PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne„ boala Becker„ distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii„ miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis . 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetricăginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică Nr. ore curs: 240 Nr. ore practică: 480 1. Tematică. Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza . Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne}; tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne}. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică Patologia cavității bucale: anomalii congenitale„ inflamații și tumori (ale mucoasei„ maxilarelor și glandelor salivare}. Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. Polineuropatii infecționase: lepra„ difteria„ Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformații. Leziuni vasculare traumatice : hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral„ hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral„ empiemul subdural„ abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza„ neurosifilisul. Tumori primare și secundare. 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice„ sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar}„ în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice}„ respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari}„ sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice}. Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei„ precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice„ o singură dată„ dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module„ locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective„ dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată„ teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura}„ Laborator de cito-histopatologie „ Laborator de Imunohistochimie „ eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară . Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii„ vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități: ■ Necropsii: executare„ diagnostic anatomo-patologic: 200 ■ Diagnostice pe piese de biopsie I/ excizie chirurgicală x interpretare„ imunohistochimie. 8000 ■ Diagnostice citopatologice 8000 ■ Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee}. 200 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană„ apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an„ iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual„ astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală. A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie I/ biologie moleculară„ genetică„ patologie moleculară„ precum și cunoștințe de statistică medicală. Sectoare: Histologie I/ Biologie moleculară Genetică medicală Patologie moleculară Statistică medicală Bioetică B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate„ începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice„ tehnici histopatologice (orientare„ prelucrare la parafină sau la gheață„ colorații uzuale și speciale etc}„ citopatologice„ imunohistochimice„ în fluorescență„ microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histoși citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală„ care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme. Sectoare: Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic Tehnici speciale: colorații speciale„ tehnica de imunohistochimie„ imunofluorescența„ microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat Patologie specială: prin rotație„ în următorii patru ani C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie„ de Medicină Legală„ Oncologie„ ca specialități conexe. Sectoare: Patologie clinică și corelații anatomo-clinice Medicină Legală Oncologie Neuropatologie Stagiile din anul I – se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral / practic. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitaea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite„ în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate„ cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisa cu 10 de întrebări (3 ore}„ dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen}„ o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare„ redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne} și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală}. Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie„ al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei}; va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu}; va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare„ specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Nu - probă de abilitățiI/manualități Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertație Nu TEMATICA DE EXAMEN 1. PROBA SCRISĂ 1. Leziuni hemodinamice„ (edem„ hiperemie si congestie„ hemoragie„ hemostaza si tromboza„ embolism„ infarct„ șoc} 2. Inflamația - generalități 3. Inflamația acută

4. Inflamația cronică granulomatoasă 5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă 6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos„ poliartrita reumatoida„ sclerodermie„ sindrom Sjogren„ sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza. 7. Patologia de transplant și SIDA 8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie„ hipertrofie„ hiperplazie și metaplzie} 9. Acumulări intracelulare ale tulburarilor de metabolism ( protidic„ glucidic„ lipidic„ pigmenți„ substanțe minerale} 10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. 11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan„ sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher„ boala Niemann-Pick tip A și B„ boala Tay-Sachs„ mucopolizaharidoze„ glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. 12. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză„ evenimente genetice„ clasificări„ gradare„ stadializare„ markeri tumorali„ macroscopie„ microscopie„ extindere„ efecte locale și sistemice}. 13. Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare„ tumori ale țesutului adipos„ ale țesutului muscular neted și striat„ tumori vasculare} tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial„ sarcomul alveolar„ sarcomul epitelioid„ sarcom cu celule clare„ PEC-oame etc.} 14. Patologie netumorală osoasă. 15. Patologie tumorală osoasă. 16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular„ carcinom spinocelular„ nevi nevocelulari„ melanom} 17. Malformații congenitale cardiace 18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. 19. Valvulopatii 20. Reumatismul cardiac acut și cronic. 21. Endocardite. 22. Cardiomiopatii primare (dilatativă„ hipertrofică„ restrictivă} și secundare. Miocardite. 23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice 24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. 25. Vasculite. 26. Patologia venelor 27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite„ laringite„ traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană. 28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 29. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară}. Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare. 30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară„ tuberculoza pulmonară secundară„ tuberculoza pulmonară progresivă. 31. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși. 32. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune„ silicoza„ berilioza}„ sarcoidoza„ fibroza pulmonară idiopatică. 33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic„ sindroame paraneoplazice„ carcinom lepidic„ tumori neuroendocrine„ metastaze pulmonare. 34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare 35. Patologia tumorală și netumorală a cavitătii bucale„ glandelor salivare și faringelui 36. Patologia esofagului: anomalii congenitale„ esofagite și tumori. 37. Gastrite acute și cronice. 38. Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică.

40. Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului. 41. Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn„ rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. 42. Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului. 43. Hepatite acute și cronice 44. Ciroze hepatice 45. Patologie tumorală hepatică. 46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice. 47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică„ pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne. 48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar 49. Nefropatii glomerulare 50. Nefropatii tubulo-interstițiale 51. Patologia tumorală renală. 52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare. 53. Leucemii acute și cronice 54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. 55. Limfoame și leucemii ale limfocitului B 56. Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK 57. Limfomul Hodgkin. 58. Patologia mediastinului. 59. Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice. 60. Patologia tumorală a testiculului. 61. Patologia tumorală a prostatei. 62. Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin 63. Malformațiile aparatului genital feminin 64. Patologia vulvei și vaginului 65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin 66. Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică„ infecții puerperale„ tuberculoza 67. Hiperplaziile endometrului 68. Tumorile corpului uterin 69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg 70.Tumorile ovarului

71. Boala trofoblastică gestațională 72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale 73. Anomalii placentare„ inflamații și tumori 74. Citologia cervico-vaginală 75. Patologia netumorală a glandei mamare 76. Tumori mamare benigne și maligne 77. Patologie tiroidiană netumorală 78. Patologie tiroidiană tumorală 79. Patologia glandei CSR. 80. Patologia glandei MSR. 81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom„ gastrinom 82. Malformațiile SNC 83. Bolile vasculare ale SNC 84. Inflamațiile SNC și meningelui 85. Tumorile SNC și meningelui 86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic 87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic 88. Legislația română privind Anatomia Patologică 89. Principii de tehnică histopatologică: fixare„ includere„ colorații

2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ

Efectuarea unei necropsii - executare„ redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo

- patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne. 3. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale}.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

A. Efectuarea necropsiei: 200 B. Diagnostic histopatologic: 8000 1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000 2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină}: 100 3. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom}: 80 4. Prelucrare tehnică (colorații uzuale}: 100 5. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie}: 300 6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450 11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100 12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800 13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150 14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100 15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000 16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800 17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100 18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500 19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100 20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100 21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200 22. Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900 C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000 1. Frotiuri cervico-vaginale: 6000 2. Frotiuri epanșamente: pleural„ peritoneal„ pericardic„ articular etc.: 1000 3. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă„ glandă mamară„ ganglioni etc.}: 1000

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional} 1. Activitatea din laboratorul de histopatologie: 1.1. În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale„ medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsiiI/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime ( date de identitate ale bolnavului : nume„ prenume„ vârsta„ număr foaie de observațieI/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere : diagnostic„ suspiciunile de diagnostic„ antecedente patologice„ etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la

laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul;

1.2. Orientează piesele chirurgicaleI/piese de la necropsii„ descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsiaI/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă„ tardiv sau în condiții improprii de conservare}„ prelevează secțiuniI/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină„ le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare}„ verifică ce sa scris la descrierea macroscopica„ precizează în scris data orientării și semnează pașaportul„ răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog; 1.3. Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină„ pentru o mai mare precizie a diagnosticului; 1.4. Primeste cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni}„ semnează pentru primirea lor„ precizând și data. 1.5. Efectuează citirea lamelor în maxim două zile„ apoi dacă este cazul„ se adreseaza șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic; 1.6. Scrie I/ dictează I/ controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică„ descriere microscopică„ diagnostic (inclusiv grading si stadializări„ când este cazul} fiind direct răspunzător; 1.7. După diagnosticare„ lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează„ minim 10 ani. 2. Activitatea din prosectură : 2.1. Anunță șeful de serviciu I/ direcția„ când decedatul„ deși a primit scutire de necropsie„ are suspiciuni de caz medico-legal. In cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social„ registraturile Laboratorului de Anatomie Patologica și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare. 2.2. Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil} împreună cu asistentul de prosectură„ recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo - patologic„ răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului. 2.3. Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic} al decedaților„ stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo - patolog;

- 2.4. PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEASI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO - PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.

2.2. Obligații Etice„ deontologice Legea 46I/2003 privind drepturile pacientului. Respecta normele de supraveghere„ prevenire si control al infectiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr.916I/2006. Legea nr.95I/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite- Codul Muncii O.G. nr. 13I/30.01.2003 in care se interzice cpmplet fumatul in unitatile sanitare. Respecta Regulamentul de Ordine Interioara precum si normele de etica si deontologie profesionala; Respecta normele tehnice privind curatarea„ dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961I/2016. Respecta Ordinul nr.1226I/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Participa la instruirile periodice effectuate in cadrul unitatii privind protectia civila„ situatii de urgent. Aplica prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele si activitatile desfasurate„ aferente postului ocupat. Cunoaste prevederile HG nr 857I/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice

-

Profesionale

1 Medicul Specialist Anatomo - patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic„ citologic si histopatologic. 2 Elaboreaza diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologica de care dispune„ in maxim 10 de zile lucratoare din momentul primirii pieselor„ cel putin ca diagnostic de etapa. 3 Consemneaza in buletinul histopatologic pe care il elibereaza„ tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv„ pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului. 4 Efectueaza examene extemporanee la cererea clinicianului„ fiind recomandabil sa fie anuntat cu 24 de ore inaintea interventiei chirurgicale. 5 Refuza examenul extemporaneu in oricare dintre urmatoarele situatii: - tesutul trimis este impropriu„ din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheata; - piesa trimisa sau leziunea este foarte mica„ existand riscul prejudicierii diagnosticului la parafina; - in circumstante speciale care se apreciaza dupa sectionarea la gheata (de exemplu: noduli tiroidieni„ ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida} 6 Elaboreaza buletinul histopatologic cuprinzand diagnosticul histopatologic„ descrierea macroscopica a piesei„ descrierea microscopica a piesei„ concluzia I/ diagnostic„ semneaza si parafeaza. 7 Elaboreaza diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune„ obligatoriu coloratia Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale si facultativ dupa caz„ coloratii speciale. 8 Consemneaza numarul„ dimensiunile„ aspectul pe suprafata„ aspectul pe sectiune al pieselor operatorii„ date care vor fi incluse in buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; repereaza zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului„ recolteaza si prelucreaza corespunzator; piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologica se vor pastra minimum 3 luni dupa elaborarea diagnosticului anatomopatologic. 9 Daca medicul anatomo - patolog considera ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv va consemna acest lucru in buletinul histopatologic pe care il semneaza„ parafeaza si elibereaza. 10 Orienteaza piesele chirurgicaleI/piese de la necropsii„ descrie aspectul macroscopic (are obligatia sa descrie si sa anunte asistentul daca biopsiaI/piesa chirurgicala a fost adusa in cantitate insuficienta„ tardiv sau in conditii improprii de conservare}„ preleveaza sectiuniI/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafina„ le aseaza in casete sau in recipiente impreuna cu numarul de identificare„ verifica ce s-a scris la descrierea macroscopica„ precizeaza in scris data orientarii si semneaza fisa de insotire a materialului bioptic„ raspunzand de corectitudinea datelor; 11 Primeste lamele histologice (la terminarea procesarii de catre tehnicieni}. 12 ScrieI/dicteazaI/controleaza corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopica; descriere microscopica„ diagnostic (inclusiv grading„ stadializari„ limite operatorii„ cand este cazul} fiind direct raspunzator; 13 Dupa diagnosticare„ lamele sunt returnate asistentilor de laborator. 14 Elibereaza blocurile de parafina siI/sau lamele histopatologice in vederea unui consult„ cu conditia asumarii responsabilitatii returnarii lor de catre persoana care le solicita in scris si cu mentionarea datelor de identitate ale acestuia. 15 Efectueaza teste de Imunohistochimie folosite la identificarea si demonstrarea rolului prognostic si predictiv al unor markeri precum si la raportarea semicantitativa a rezultatelor. 16 Efectueaza autopsii dupa studierea foii de observatie a decedatului. 17 Anunta seful de serviciuI/directia„ cand decedatul„ desi a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal. 18 Participa la efectuarea necrospiei decedatului (adult sau copil}„ recolteaza piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic. 19 Stabileste diagnosticul macroscopic (necroptic} al decedatilor pe care il semneaza. 20 Redacteaza protocolul de necropsie in maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor in vigoare ale specialitatii„ si il trece in registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologica. 21 Completeaza Certificatul Medical Constatator de Deces in cazul in care se efectueaza autopsia.

22 Explica apartinatorilor leziunile gasite„ mecanismul mortii cu precizarea ca rezultatul definitiv va fi stabilit numai dupa examenul microscopic. -

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume, prenume:

Sajin ,aria

Semnatura:

Observatii:

- nu trebuie uitat log-book-ul deja in uz„ care fie nu se foloseste„ fie se foloseste inadecvat. Trebuie repus pe rol si apreciat la justa valoare. - in cazul specialitatilor chirurgicale sau mixte este esential„ acolo fiind vorba de proceduri sau manopere in calitate de observator„ ajutor sau prim operator - numarul procedurilor trebuie sa fie fezabil„ nu fantastic - ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic} pentru monitorizarea pregătirii rezidenților„ pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregatire}„ centru universitar„ MS ca supervizor. - o tematica de examen atasata unui curriculum nou nu poate intra pe rol decat abia atunci cand vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum in acelasi an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobarii, in nici un caz in 2016.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

RA,IOLOGIEAIMAGISTICĂ ME,ICALĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

Programa de pregătire în rezidențiat

Specialitatea: Radiologie - Imagistică Medicală

Cunoștințe teoretice

NOTĂ

Diagnosticul radioimagistic implică și include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie convențională sau digitală, angiografie, ecografie - inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite și indicate pentru diagnosticul unei anumite afecțiuni.

Diagnostic radioimagistic ; medicul radiolog trebuie să cunoască noțiunile clinice de bază„ să cunoască în detaliu„ să înțeleagă și să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convențională„ ecografie„ CT„ IRM} care sunt potrivite și indicate pentru patologia specifică„ să cunoască principiile de caracterizare și stadializare a afecțiunii„ să stabilească diagnosticul pozitiv și să formuleze diagnostice diferențiale.

Capitolul I. Principii ale tehnologiilor imagistice

Partea 1. Radiologia convențională

1. Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convențională; radiația X: proprietăți; factorii care influențează calitatea imaginii și doza de iradiere în radiodiagnostic. 2. Interacțiunea dintre radiația X și materie„ rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura„ rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor. 3. Principiile achiziției imaginilor radiografice; rolul filmului„ al ecranelor (în radiografia analogică}„ al grilelor antidifuzoare și influența acestora în calitatea imaginii obținute și în timpul de expunere; principiile achiziției imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convențională și digitală. 4. Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie. 5. Principiile și particularitățile radiografiilor de țesuturi moi (exemplu: mamografia}; principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice. 6. Dozimetrie; Kerma„ doza de energie absorbită (Gray}„ doza efectivă (Sievert} - definire și explicare; biologia radiațiilor - iradiere„ efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective. 7. Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice. Partea a 2-a. Tomografia computerizată (CT) 8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral„ CT-multidetector și CT sursa - duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT - surse„ recunoaștere. 9. Scara unităților Hounsfield„ principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice. 10. Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile și protocoalele de angioCT„ inclusiv modalitatea de utilizare a substanțelor de contrast și a tehnicilor de reconstrucție. 11. Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor si kernel-urilor (filtrelor} de reconstrucție; dozimetria CT. 12. Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme. Partea a 3-a. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) 13. Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvențe de puls (spin-eco și ecou de gradient} și a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM. 14. Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2„ T1„ STIR„ FLAIR„ alte secvențe de inversiune-recuperare„ T2 star (T2 * } și susceptibilitate}; aspectul țesuturilor„ organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe. 15. Tehnologia secvențelor de angio-RM (TOF și angio-RM cu contrast}; deosebirile dintre TOF„ contrast de fază și contrast intravenos în angiografia RM; avantajele și dezavantajele mediilor de contrast folosite în angiografia RM; avantajele și dezavantajele angiografiei RM„ comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic. 16. Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala. 17. Principiile rezonanței magnetice funcționale (fMRI} prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin}. 18. Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H„ 31P„ 13C. 19. Artefactele în examinarea IRM: descriere„ cauze. 20. Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical. 21. Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme. Partea a 4-a. Ecografia (ultrasonografia) 22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive„ velocitate„ intensitate}; impedanța acustică și proprietățile tisulare care o determină; frecvența de transmisie și calitatea imaginii; principiile fenomenului piezoelectric„ frecvența de rezonanță a elementului piezoelectric. 23. Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A„ B„ TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice„ implicații în formarea imaginilor. 24. Efectul Doppler; definirea direcției de curgere și angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată și continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color și power. 25. Transductoare: descriere„ recunoaștere„ utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic. 26. Obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere„ modalități de realizare; aspectul ecografic al organelor normale și al principalelor entități patologice. 27. Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze„ descriere„ modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație. 28. Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici„ tridimensional„ elastografie. Partea a 5-a. Substanțele de contrast 29. Noțiuni despre structura moleculară și farmacologia substanțelor de contrast; clasificarea substanțelor de contrast radiologice„ de RM și ecografie; concentrațiile și dozele substanțelor de contrast intravenoase; alegerea celui mai bun mediu de contrast și folosirea optimală a acestuia în relație cu tehnica imagistică aleasă și problemele clinice ale pacientului. 30. Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos. 31. Principiile fiziologice„ proprietățile fizice„ efectele adverse (biologice„ toxice„ anafilactoide} ale substanțelor de contrast radioimagistice ionice și non-ionice„ ultrasonografice și a celor folosite în IRM. 32. Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție„ aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc. Partea a 6-a. Informatica imagistică 33. Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS„ RIS și datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM„ HL7 și IHE}; metode e-learning (învățământ electronic}; aspecte relevante ale teleradiologiei și telemedicinei; noțiunea de raportare structurată. 34. Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție„ transformări Fourier„ Nyquist„ restaurare de imagine și deconvoluție}; 35. Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D„ fuziune de imagine„ realitate virtuală„ realitate augmentată„ analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator}; principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot„ contrast„ rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării}; principiile cuantificării (imagistica cantitativă - ROI„ curbe de activitate în timp și analiza factorială}; principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor„ detectori„ netezire„ segmentare„ reconstrucție„ fuziune„ înregistrare și afișare}. Partea a 7-a. Noțiuni de imagistică moleculară 36. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare: activitatea ADN și ARN„ metabolism„ apoptoză și hipoxie; elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (PET„ microPET„ microSPECT} și de imagistică optică (fluorescența„ bioluminiscența}. 37. Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară. 38. Principiul„ analiza și procesarea imaginilor PET. Capitolul 2. Radioprotecție 39. Conceptul de unde electromagnetice; radiații ionizante: surse„ proprietăți; elemente privind radioprotecția luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalități de măsurare a dozei de iradiere a pacientului și a personalului medical expus profesional; metode și instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie„ radioscopie„ CT„ mamografie și radiopediatrie; principiul nivelelor de referință în radiodiagnostic; doze de referință și doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic. 40. Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale - definire și descriere; efectele stocastice„ deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante. 41. Principiile de bază ale radioprotecției„ conform ICRP; Conceptul --As low as reasonably achievable (ALARA}--- definire și aplicație în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecție„ de măsurare și management al dozei în radiologia diagnostică„ radiopediatrie„ radiodiagnosticul pacientelor gravide și radiodiagnosticul în proceduri medicolegale. 42. Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor X în scop medical. Capitolul III. Neuroradiologie Partea 1. Anatomie 43. Anatomia descriptivă și topografică a extremității cefalice și a coloanei (craniu„ baza craniului„ parenchim cerebral„ coloana vertebrală„ cordon medular și rădăcini nervoase}. 44. Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral. 45. Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex„ substanță albă„ ganglioni bazali„ ventriculi„ cisterne și nervi cranieni}. 46. Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale„ canalul spinal„ discurile intervertebrale„ sacul dural„ cordonul medular„ cauda equina„ rădăcinile nervilor spinali}. 47. Anatomia radioimagistică a vascularizației craniene și spinale. 48. Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie. Partea a 2-a. Anomalii congenitale și de dezvoltare 49. Diagnosticul radioimagistic al: malformațiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală„ polimicrogiria„ heterotopii (subependimală„ subcorticală focală„ laminară}„ lisencefalia„ pahigiria„ (hemi}megalencefalia„ microlisencefalia„ schizencefalia}; ageneziei și disgeneziei de corp calos și ale holoprozencefaliei (lobarăI/alobară și semilobară}; malformațiilor mezencefalului (malformația Chiari„ spectrumul Dandy Walker și semnul ,,molarului" (sindromul Joubert}}. 50. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită. 51. Diagnosticul radioimagistic„ inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I„ neurofibromatozei tip II„ sclerozei tuberoase„ bolii Sturge-Weber„ bolii von Hippel- Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare. Partea a 3-a. Neurovascular 52. Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC}: principalele tipuri de AVC; relevanța afirmației "time is brain" în evaluarea imagistică la pacienții cu accident vascular; parametrii de evaluare CT și IRM la pacienții cu accident vascular„ inclusiv difuzie„ perfuzie„ angio-CT și angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC„ importanța și limitele lor; principalele intervenții neuroradioimagistice la pacienții cu accident vascular ischemic (enumerare}; abordarea diagnostică și terapeutică la pacienții cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizație posterioarăI/ocluzie de arteră bazilară. 53. Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă I/ tromboza venoasă intracraniană. 54. Diagnosticul radioimagistic și clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA}; diagnosticul radiologic al principalelor complicații ale HSA. 55. Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm. 56. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferențierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice și atipice; algoritmul diagnostic imagistic la pacienții cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice. 57. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri„ caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase„ fistule durale arteriovenoase„ hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos. 58. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă. 59. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene. Partea a 4-a. Neurotrauma 60. Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienții cu leziuni traumatice craniene acute. 61. Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural„ hematomului subdural„ hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral. 62. Diagnosticul radioimagistic și semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene 63. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu„ inclusiv ale osului temporal. Partea a 5-a. Tumori intracraniene 64. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare. 65. Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelorI/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene„ astrocitomului pilocitic„ astrocitoamelor cu celule gigante. 66. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral„ glioamelor optice„ ependimoamelor intracraniene și medulobalstoamelor intracraniene. 67. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT}„ papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide„ limfoamelor primare și secundare cerebrale. 68. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare„ microși macroadenoamelor glandei pituitare„ al altor tumori ale regiunii selare și al tumorilor de glandă pineală. 69. Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice„ meningioamelor atipice I/ meningiosarcoamelorI/ hemangiopericitoamelor. 70. Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum„ al sindromului Lhermitte-Duclos și asocierea acestuia cu sindromul Cowden„ al oligodendroglioamelor„ ganglioglioamelor„ gangliocitoamelor și tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET}. 71. Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni„ incluzând schwanomul de nerv vestibularI/"neurinomul de acustic"I/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial. 72. Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus„ tumorilor de orbită„ tumorilor de craniu și bază de craniu. Partea a 6-a. Boli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative 73. Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcție de vârstă. 74. Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple„ diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe„ corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală. 75. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demența de tip Alzheimer„ precum și din alte tipuri de demență; din boala Parkinson și din sindromul Parkinsonian atipic„ inclusiv atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă. 76. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică. 77. Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice și atipice ale infecțiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV}; caracterul de urgență și conceptele terapeutice în infecțiile SNC cu HSV. 78. Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei. 79. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale. 80. Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale„ inclusiv cu toxoplasma„ rubeola„ citomegalovirus și herpes simplex. 81. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză și din lupusul eritematos sistemic (LES}. 82. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora. 83. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-I/ chimioterapie}. Partea a 7-a. Hidrocefalie 84. Hidrocefalia: cauze„ tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală„ al hidrocefaliei non-comunicante și al malabsorbției de LCR. 85. Producerea„ fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR. 86. Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III. Partea a 8-a. Coloana vertebrală 87. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vertebrale (spina bifida deschisă„ spina bifida ocultă„ meningomielocelul„ sinusul dermal„ diastematomielia}. 88. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile. 89. Cauzele și diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificărilor ischemice ale măduvei spinării; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse și al manifestărilor spinale din scleroza multiplă. 90. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară. 91. Tumori spinale: clasificare„ diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale„ al meningioamelor spinale și al chordoamelor spinale. 92. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringoI/hidromieliei. 93. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare. Capitolul IV. Radioimagistica capului și gâtului Partea 1. Anatomia capului și a gâtului 94. Anatomia descriptivă„ radioimagistică și variantele anatomice ale sinusurilor paranazale„ ale cavității bucale„ faringelui și laringelui„ ale glandelor salivare„ ale glandei tiroide și paratiroidelor„ ale apexului toracic„ plexului brahial„ orbitei și căilor vizuale„ ale dinților și articulației temporomandibulare. 95. Anatomia descriptivă„ radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial„ bazei craniului„ nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial. 96. Anatomia descriptivă„ radioimagistică și delimitările anatomice ale spațiilor cervicale profunde. 97. Anatomia descriptivă„ radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului. Partea a 2-a. Anomalii congenitale 98. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei„ sinusurilor paranazale„ malformațiilor vasculare și al altor malformații ale capului și gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate. 99. Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos„ chisturilor branhiale și al chisturilor timusului„ al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli. 100. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid„ limfangiomul și glanda tiroidă linguală}. Partea a 3-a. Osul temporal 101. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză„ boala Meniere„ boala inflamatorie a osului temporal„ tumori ale unghiului cerebelopontin}. 102. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos. 103. Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie„ leziuni tumorale} și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular. Partea a 4-a. Baza craniului, scheletul facial și nervii cranieni 104. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom„ macroadenom„ craniofaringiom și chordom. 105. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomicăI/paragangliom„ pseudoleziunile de bulb jugular„ diverticulul de bulb jugular„ bulbul jugular dehiscent„ schwannomul și meningiomul}; patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine. 106. Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroasă„ plasmocitom„ histiocitoza Langerhans„ condosarcom și metastaze„ neurofibromatoze I si II}. 107. Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice. 108. Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei și maxilarului; aspecte radioimagistice ale chisturilor dentigere și keratochistelor odontogene. 109. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei„ osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare. 110. Diagnosticul radioimagistic al patologiei nervilor cranieni. Partea a 5-a. Orbita 111. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I și al tulburărilor infecțioase și inflamatorii ale orbitei. 112. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom„ gliom optic I/ chiasmal„ hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale}; tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular„ limfom orbital„ carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale}. Partea a 6-a. Glandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral 113. Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; gușa multinodulară; tumorile benigne și maligne ale glandei tiroide și glandelor paratiroide (adenoame„ cancer tiroidian„ limfom tiroidian}. 114. Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide. 115. Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker. Partea a 7-a. Nas, nazofaringe și sinusuri paranazale 116. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor și inflamațiilor nasului și sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută și cronică„ sinuzite fungice„ patologie nazosinusală: polipoza„ mucocelul și granulomatoza Wegener} și a complicațiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervențiile chirurgicale la nivelul nasului și sinusurilor paranazale. 117. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale - papilom inversat„ angiofibrom juvenil„ hemangiom„ osteom„ displazie fibroasă„ carcinom cu celule scuamoase„ adenocarcinom„ melanom„ esthesioneuroblastom și limfom}. 118. Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt„ inflamații„ infecții„ neoplasme}. Partea a 8-a. Spațiul masticator, spațiul parotidian și spatiul carotidian 119. Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spațiul masticator (atrofia de denervare„ hipertrofia musculară benignă și asimetrii ale plexului venos pterigoidian}; abceselor din spațiul masticator; tumorilor benigne și maligne ale spațiului masticator. 120. Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită„ oreion„ abcese„ sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV}; litiazei parotidiene; tumorilor benigne și maligne ale spațiului parotidian. 121. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide„ anevrismulI/pseudoanevrismul arterei carotide„ disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară}; diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom„ glomus vagal„ schwannom„ neurofibrom}. Partea a 9-a. Cavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian 122. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenție„ sialocel„ sialadenită și ranula; inflamațiilor cavității bucale și orofaringelui; abceselor retrofaringiene. 123. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore. 124. Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar„ OPT„ cone-beam CT}. Partea a 10-a. Hipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali 125. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe și laringe (carcinomul cu celule scuamoase al hipofaringelui„ carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotică„ glotei și spațiului subglotic și condrosarcomul laringelui}; modificări radioimagistice post-operatorii și post-radioterapie ale hipofaringelui și laringelui. 126. Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale„ laringocelului și traumatismelor laringiene. 127. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive„ supurații„ boala Kimura„ boala Castleman}; patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame„ metastaze}. Capitolul V. Radiologia toracelui 128. Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator„ mediastin„ perete toracic„ diafragmă}. 129. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator„ mediastinului„ pereților toracici și diafragmei. 130. Tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode și instrumente folosite în managementul calității imaginilor analogeI/digitale în radiologia toracelui. 131. Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal„ pleural„ alveolar„ interstițial„ bronșic„ vascular}. 132. Cunoașterea aspectului radioimagistic„ poziția corectă de plasare și posibilele complicații asociate plasamentului greșit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică. 133. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare„ interstițiale„ bronșice. 134.Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor pleurale.

135. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic„ diafragmei și patologia toracelui operat. 136. Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară. 137. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși. 138. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială„ venoasă}. 139. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală. 140. Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare. 141. Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari. 142. Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale. 143. Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii. Capitolul VI. Radiologia cordului și vaselor sanguine 144. Noțiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă și vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului și arterelor coronare. 145. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CTI/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG - gating și bolus-tracking. 146. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari„ a trunchiurilor supraaortice și vaselor periferice: ecografie„ angio-CT și angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin„ trunchiuri supraaortice și membre}. 147. Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații„ contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare. 148. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă. 149. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară. 150. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. 151. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM} pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale. 152. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM} în masele cardiace. 153. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului. 154. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT„ caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute„ post-infarct miocardic„ anevrismele ventriculare„ miocard hibernantI/siderat}. 155. Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei. 156. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare. 157. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare. 158. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare. 159. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice. 160. Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială și venoasă; caracteristicile normale și anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional și Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza„ sindromul posttrombotic„ insuficiența valvulară venoasă„ sindromul varicos și alte afecțiuni. 161. Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA}: parametrii de achiziție relevanți pentru CTA„ inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă. 162. Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA}; principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast utilizate în MRA; avantajele și dezavantajele MRA„ comparativ cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei; diagnosticul MRA în patologia venoasă. 163. Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass„ al protezelor valvulare„ aortice„ postintervenții chirurgicale ventriculare„ după pericardectomie. Capitolul VII. Radiologia gastrointestinală și abdominală 164. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului. 165. Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat„ căi biliare„ pancreas„ splină„ cavitate peritoneală„ mezenter„ vase - sistem port„ artere digestive}; tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală. 166. Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal. 167. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului„ mezenterului și peretelui abdominal. 168. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului. 169. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie gastroduodenală. 170. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire. 171. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului. 172. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic. 173. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare. 174. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului. 175. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei. 176. Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală. Capitolul VIII. Radiologia aparatului urinar și genital masculin 177. Anatomia radioimagistică a rinichiului„ căilor urinare„ vezicii urinare și uretrei masculine; anatomia descriptivă și radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast și cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micțiunii. 178. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal„ hipertrofia de coloană Bertin„ lobulația fetală„ lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie. 179. Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională și Doppler a structurilor intrascrotale. 180. Urografia intravenoasă: indicații„ selecția metodei„ selecția agentului de contrast„ doza„ momentul expunerii„ indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc„ măsuri și metode de a reduce riscul„ precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție„ noțiuni clinice„ factori de risc. 181. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor renale„ a căilor urinare și ureterelor. 182. Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare. 183. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale și ale căilor urinare. 184. Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice. 185. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor renale„ perirenale și ale tractului urinar. 186. Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare. 187. Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. 188. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale„ ureterale„ ale vezicii urinare și uretrei. 189. Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare și uretrei masculine: anomalii congenitale„ inflamații„ tumori„ derivații vezicale. 190. Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază}„ incontinența vezicală„ refluxul vezico-ureteral. 191. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicații„ tehnică„ agenți de contrast„ doză„ timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi„ diverticul. 192. Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații„ hiperplazia benignă„ tumori maligne. 193. Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului și scrotului (adulți și copii}: malformații„ inflamații„ tumori„ traumatisme„ patologie vasculară. 194. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie„ traumatisme„ tumori„ impotența„ priapismul. 195. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne și maligne; managementul și diagnosticul diferențial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental. 196. Diagnosticul radioimagistic al chistelor„ traumatismelor și insuficienței suprarenaliene. Capitolul IX. Radiologia în obstetrică și ginecologie 197. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variațiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieții și aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii și aspectul lor imagistic; mușchii ridicători anali - anatomia radioimagistică și rolul lor în fiziologia planșeului pelvin. 198. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat„ uter bicorn și uter didelf. 199. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne și maligne; adenomiomatozei uterine. 200. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei. 201. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor și afecțiunilor funcționale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin. 202. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat. 203. Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina„ nașterea și în perioada postpartum. 204. Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide. 205. Pelvimetria IRM - principii și măsurători. 206. IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. 207. Histerosalpingografia - indicații„ contraindicații„ etape ale procedurii„ complicații. 208. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil}. 209. Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii și tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar. 210. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității. 211. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina„ în perioada postpartum„ după chirurgia ginecologică și post proceduri intervenționale ghidate imagistic. 212. Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin. Capitolul X. Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală) Partea 1. Noțiuni generale 213. Noțiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecțiuni. 214. Indicațiile„ contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații} ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal. Partea a 2-a. Traumatisme acute și cronice 215. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile și clasificările generale ale fracturilor și dislocărilor; fracturile și dislocările scheletului adult; fracturile și dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale} la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți; fracturile articulare și dislocările„ incluzând leziuni condrale și osteocondrale„ precum și osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress„ incluzând fractura de suprasolicitare și cea pe os insuficient; diferențierea fracturilor față de alte afecțiuni patologice și leziuni non-accidentale. 216. Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor„ inclusiv pseudartroza„ vindecarea întârziată„ necroza avasculară„ distrofia simpatică reflexăI/sindromul complexului dureros regional„ miozita osifiantă. 217. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu și masiv facial. 218. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale„ inclusiv spondiloliza. 219. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor centurii scapulare„ inclusiv dislocările acromioclaviculare și sterno-claviculare„ fracturile claviculare„ fracturile scapulare„ instabilitatea și dislocarea umărului. 220. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior„ incluzând fracturile humerale„ fracturile și dislocările de cot„ de braț proximal și distal„ de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii. 221. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor oaselor bazinului„ incluzând leziunile asociate ale părților moi. 222. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior„ inclusiv de la nivelul șoldului„ femurului„ tibiei și fibulei„ articulației gleznei și piciorului distal. 223. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părți moi ale umărului„ inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor„ labrumului glenoidal și tendonului bicepsului. 224. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii„ inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular. 225. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale genunchiului„ inclusiv leziunile meniscale„ ale ligamentelor încrucișate și colaterale. 226. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei„ inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente. Partea a 3-a. Infecții 227. Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute„ subacute și cronice ale scheletului apendicular și coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice și postoperatorii. 228. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal. 229. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor coloanei vertebrale și scheletului apendicular. 230. Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra„ brucelloza} și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus}. 231. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV. Partea a 4-a. Tumori și leziuni pseudotumorale 232. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os„ inclusiv osteomul și insulele osoase„ osteomul osteoid„ osteoblastomul și osteosarcomul (și variante tipice}. 233. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj„ incluzând ostecondromul„ encondromul„ condroblastomul„ fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic}. 234. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă„ incluzând defectul fibros cortical și fibromul ne-osifiant„ displazia fibroasă„ fibrosarcomul și histiocitomul fibros malign. 235. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale„ incluzând tumora cu celule gigante„ histiocitoza cu celule Langerhans„ tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing„ limfomul și leucemia}„ mielomul I/ plasmocitomul. 236. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu și chistele osoase anevrismale}. 237. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi. 238. Recunoașterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don-t touch lesions}: posttraumatice„ variante normale și leziuni evident benigne. 239. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă„ incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală„ incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară„ incluzând hemangiomul. 240. Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul„ adamantinomul„ sarcoamele de țesuturi moi. Partea a 5-a. Afecțiuni hematologice 241. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor„ incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei. Partea a 6-a. Afecțiuni metabolice, endocrine și toxice 242. Diagnosticul radioimagistic al osteomalaciei. 243. Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică}. 244. Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase} și fluorozei. Partea a 7-a. Afecțiuni articulare. 245. Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulațiilor periferice. 246. Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare„ inclusiv artrita reumatoidă„ artrita reumatoidă juvenilă„ spondilita anchilozantă„ artrita psoriazică„ artropatiile enteropatice„ artritele infecțioase (piocianică și tuberculoasă}. 247. Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide„ incluzând artropatia cu pirofosfat„ depozitele de hidroxiapatită„ guta. 248. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii„ condromatoza sinovială„ sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor„ incluzând piciorul diabetic„ articulațiile Charcot„ pseudo-Charcot (induse de steroizi}. 249. Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi. Partea a 8-a. Afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și cap.XII, partea a 7-a -) 250. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului„ incluzând osteopetroza„ melorheostoza și osteopoikiloza. 251. Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric„ incluzând aclazia diafizară și boala Ollier. 252. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei. Partea a 9-a. Afecțiuni diverse 253. Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice„ incluzând boala Legg-Calv/-Perthes și boala Scheuermann. 254. Diagnosticul radioimagistic al calcificărilorI/osificărilor de țesut moale. Capitolul XI. Radioimagistica senologică 255. Embriologia„ anatomia și fiziologia mamară„ a regiunii axilare și a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice și controlul calității; principiile achiziției digitale și ale prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziționări și incidențe în mamografie. 256. Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie„ ecografie„ RM„ medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD„ tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale„ elastografiei„ difuziei și spectroscopiei RM„ substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast} - avantaje„ indicații potențiale și limite. 257. Diagnosticul radioimagistic al sânului normal„ al variantelor anatomice mamare„ al modificărilor datorate vârstei„ lactației„ statusului hormonal„ terapiei hormonale substitutive. 258. Semiologie mamografică„ ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului. 259. Lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar„ cu referire la sân„ leziune și pacient (ACR BI-RADS® sau alte sisteme standardizate de clasificare}. 260. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne. 261. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniță și ale celor cu risc crescut. 262. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagisticopatologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar„ clasificarea biomoleculară a cancerului de sân„ subtipuri genetice„ factori histologici de prognostic. 263. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat. 264. Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă„ mastodinie„ traumatism mamar„ fenomene inflamatorii mamare„ mamelon secretantI/sângerând„ retracție cutanată sau mamelonară„ adenopatie axilară. 265. Managementul clinic și radioimagistic al patologiei mamare la bărbat„ copil și adolescent și la femeia însărcinată sau în perioada de lactație. 266. Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale„ precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homosau contralaterale}. Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator. 267. Indicațiile și contraindicațiile manoperelor intervenționale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin„ biopsia tru-cut„ biopsia asistată cu vacuum„ localizarea preoperatorie}. 268. Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducțieI/augmentare mamară și reconstructie}. 269. Indicațiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant și adjuvant} cu evaluarea clinică și imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire}; indicațiile tratamentului radioterapic și modificările radioimagistice secundare acestuia. 270. Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență„ crioablație„ electroporeză etc} în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare. 271. Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice„ factori de risc„ stratificarea riscului„ indicațiile pentru consiliere genetică„ riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului„ inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening„ perioadă de screening„ definiția cancerului de interval„ rate de supraviețuire și de mortalitate„ prevalență versus incidență„ supradiagnostic și supratratament. Capitolul XII. Radiologie pediatrică Partea 1. Generalități 272. Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferențierea variantelor normalului de aspectele patologice; cunoștințe teoretice embriologice de bază cu aplicații în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară și fetală„ precum și aspectul lor ultrasonografic și la examinarea prin IRM. 273. Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"}„ a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere„ precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante. 274. Valoarea și indicațiile la copil ale ecografiei„ CT și IRM; algoritmi și protocoale imagistice specifice pediatriei. 275. Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast„ precum și stabilirea dozajului acestora„ la copii și nou-născuți. Partea a 2-a. Creier și măduva spinării 276. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari„ copii și adolescenți. 277. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară. 278. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii intracraniane la sugari„ copii și adolescenți. 279. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari„ copii și adolescenți. 280. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari„ copii și adolescenți. 281. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari„ copii și adolescenți. 282. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor intracraniene (incluzând infecțiile antenatale} la sugari„ copii și adolescenți. 283. Diagnosticul radioimagistic în ischemieI/accidente vasculare la sugari„ copii și adolescenți. 284. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari„ copii și adolecenți. 285. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă„ spina bifida ocultă„ meningomielocel„ sinus dermal„ malformațiile măduvei spinării. Partea a 3-a. Cap și gât 286. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale ale regiunii capului și gâtului„ incluzând orbita„ regiunea nazală„ faringele„ osul temporal la sugari„ copii și adolescenți. 287. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatoriiI/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari„ copii și adolescenți. 288. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului și gâtului la sugari„ copii și adolescenți. 289. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari„ copii și adolescenți. 290. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor tiroidiene la sugari„ copii și adolescenți. 291. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii. Partea a 4-a. Torace 292. Diagnosticul radioimagistic al timusului normal și variantele acestuia la sugari„ copii și adolescenți. 293. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară„ displazia chistică adenomatoidă„ emfizemul lobar„ atrezia bronșică} la sugari„ copii și adolescenți. 294. Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului„ la nou-născuți și sugari. 295. Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari„ copii și adolescenți. 296. Diagnosticul radioimagistic al bronșiolitei la sugari„ copii și adolescenți. 297. Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari„ copii și adolescenți. 298. Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare„ pneumonii și complicațiile pneumoniilor la sugari„ copii și adolescenți. 299. Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari„ copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari„ copii și adolescenți. 300. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative pulmonare la sugari„ copii și adolescenți. 301. Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari„ copii și adolescenți. 302. Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare„ masele mediastinale chistice„ limfadenopatii„ limfom„ tumori neurogene} la sugari„ copii și adolescenți. 303. Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală„ paraliziaI/pareza diafragmatică și eventrația (,,relaxarea"} diafragmatică„ la sugari„ copii și adolescenți. Partea a 5-a. Cardiovascular 304. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale cardiovasculare„ inclusiv anomaliile de arc aortic la sugari„ copii și adolescenți. 305. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari„ copii și adolescenți. 306. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile inflamatoriiI/infecțioase ale aparatului cardiovascular la sugari„ copii și adolescenți. 307. Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari„ copii și adolescenți. 308. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari„ copii și adolescenți. Partea a 6-a. Abdomen 309. Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut. 310. Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nounăscut. 311. Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuți și sugari. 312. Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nounăscuți„ sugari„ copii și adolescenți. 313. Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari„ copii și adolescenți. 314. Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari„ copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic}„ obstrucția intestinală acută„ invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți. 315. Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari„ copii și adolescenți. 316. Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari„ copii și adolescenți. 317. Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari„ copii și adolescenți; bolile inflamatorii intestinale„ precum și în complicațiile acestora la sugari„ copii și adolescenți; contuziile abdominale ale sugarilor„ copiilor și adolescenților; corpii străini ai tractului digestiv la sugari„ copii și adolescenți. 318. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului„ atrezia biliară„ chistul de coledoc„ tumorile hepatice benigne} și ale circulației portale la sugari„ copii și adolescenți. 319. Evaluarea afecțiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP} la sugari„ copii și adolescenți. 320. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari„ copii și adolescenți. 321. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile splenice la sugari„ copii și adolescenți. 322. Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale„ cum sunt rinichiul in potcoavă„ duplicațiile„ ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra} la sugari„ copii și adolescenți. 323. Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari„ copii și adolescenți; bolile chistice renale la sugari„ copii și adolescenți; litiaza urinară și nefrocalcinoza la sugari„ copii și adolescenți. 324. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională. 325. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile oncologice abdominale la sugari„ copii și adolescenți incluzând neuroblastomul„ nefroblastomul„ hepatoblastomul„ limfomul Burkitt„ precum și diagnosticele diferențiale. 326. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari„ copii și adolescenți. 327. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile glandelor suprarenale la sugari„ copii și adolescenți. 328. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice. Partea a 7-a. Aparat locomotor (musculoscheletal) 329. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile congenitale ale coloanei vertebrale„ incluzând scolioza congenitală și idiopatică și disrafismul la sugari„ copii și adolescenți 330. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului„ incluzând deformitatea Sprengel. 331. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii și încheieturii pumnului„ incluzând deformarea Madelung (idiopatică și din alte cauze}. 332. Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a șoldului la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți. 333. Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza I/ alunecarea capului femural la copii; șoldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural. 334. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale. 335. Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale„ acondroplazia„ osteogeneza imperfectă„ afecțiuni congenitale metabolice} la copii și adolescenți. 336. Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale} la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari„ copii și adolescenți. 337. Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase. 338. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari„ copii și adolescenți. 339. Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă„ la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți. Partea a 8-a. Diverse 340. Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă} la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans. Capitolul XIII. Radiologie intervențională Partea 1. Angiografia / flebografia diagnostică 341. Anatomia descriptivă și radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziția ligamentului inghinal„ a nervului femural„ arterei și venei femurale}; anatomia arterială și venoasă„ precum și variațiile anatomice ale arterelor periferice. 342. Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului„ tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție„ inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile„ tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala„ cum ar fi cea brahială„ axilară sau radială. 343. Tehnicile de angiografie cu substracție digitală„ tehnicile de urmărire în bolus„ de poziționare și recunoașterea locației și tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătățirea calității imaginii. 344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioareI/inferioare„ carotide„ vertebrale și subclavie. 345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice„ celiace (hepatice„ splenice„ gastro-duodenala} și renale. 346. Principiile aortografiei globale toracice„ abdominale. 347. Principiile flebografiei membrului superiorI/inferior. 348. Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei. 349. TipurileI/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale„ precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat. Partea a 2-a. Intervenții vasculare 350. Indicațiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării preprocedurale și modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA} și mecanismul de acțiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA} și mecanismul de acțiune al acesteia; abordarea intervențională a stenozelor arteriale intracraniene. 351. Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamenteleI/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioareI/inferioare„ carotidiene„ subclavie„ renale„ trunchi celiac„ mezenterica superioară I/ inferioară}. 352. Tehnica implantării stentului și materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicațiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicațiile stentării per-primam și ale stentării după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicațiile uzuale și rezultatele stentării arteriale periferice. 353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC}„ cateterele Hickman„ cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile„ posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare. 354. Indicațiile și tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare I/ permanente de venă cavă; procentele de succes și complicațiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile postprocedurale după introducerea filtrului de venă cavă. 355. Indicațiile pentru embolizarea (supra-}selectivă: hemoragiile acute„ tratamentul tumoral local„ tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională I/ cu microparticule„ chemoinfuzia locală„ implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice}; tehnica de angiografie și embolizare (supra-}selectivă; materialele pentru embolizare (temporareI/definitive} și tehnica (catetere„ microcatetere„ ghiduri}; riscurile„ posibilele complicațiiI/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură. 356. Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS}; tehnica și complicațiile TIPS. Partea a 3-a. Biopsie și termoablație 357. Diferențele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei„ inclusiv CT și ecografie; acele folosite pentru procedurile de biopsie„ inclusiv acele fine I/acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicațiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicațiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol ("core biopsy"}; îngrijirile post-procedurale după puncțiile-bioptice toraciceI/abdominale; etapele pentru tratamentul complicațiilor mai frecvente„ cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia. 358. Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe. Partea a 4-a. Aspirație de fluide și drenaĂul abceselor pe cale percutană 359. Tuburi de dren toracice și cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicațiile pentru drenajul toracic„ aspirația lichidiana și drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspirația lichidiană și drenajul abceselor. 360. Metodele de plasare ale drenuluiI/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală. 361. Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale„ inclusiv toaleta cateterului„ momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului. Partea a 5-a. Intervenții hepato-biliare 362. Coroborarea ecografiei cu CT și MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac "one-stick" precum și ghidul pentru drenajul biliar percutan. 363. Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană„ precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane„ inclusiv cele cu privire la complicații„ toaleta cateterului și urmărirea pacientului. Partea a 7-a. Intervenții genito-urinare 364. Indicațiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT și studiile urografice„ pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală„ inclusiv evaluarea coagulării și tratamentele antibiotice. 365. Procedurile de ghidaj ecograficI/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale„ inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia. Partea a 8-a. Intervenții diverse 366. Biopsia de aspirație cu ac fin„ ghidată ecografic sau CT„ a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni. Bibliografie : 1. Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania - (sub red} Dudea Sorin M. -

Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator de studiu pentru pregatirea in specialitate -Vol I

„ Vol II„ Ed. Medicala Bucuresti„ 2015„ 1271 pag„ ISBN: 978-973-39-0797-8

- Revizie 2 iulie 2016 -

PROIECT

Indrumator de abilitati practice, competente si aptitudini

urmand a fi dezvoltate in cursul pregatirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicala„ in conformitate cu programa analitica Europeana de pregatire in specialitate.

I.(rincipii ale te1nologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie {6 luni)

I.2. (rincipii ale te1nologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare,

1. Abilitati practice A Alegerea substantei de contrast optime pentru indicatiile clinice uzuale in toate tipurile de imagistica A Efectuarea tratamentului de urgenta pentru reactiile adverse la substantele de contrast A Identificarea pacientilor cu risc de nefrotoxicitate A Luarea de masuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast A Cunoasterea precautiunilor la diabeticii tratati cu Metformin ce necesita administrarea de contrast iv A Cunoasterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate A Identificarea pacientilor cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene A Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologica A Alegerea parametrilor optimali pentru aplicatiile comune CT A Alegerea secventelor optimale RM pentru indicatiile comune de RM A Alegerea traductorului corespunzator pentru organul examinat A Alegerea parametrilor optimali in ecografie si evaluare Doppler A Obtinerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului 2. Competente si aptitudini

A Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice

A Oferirea de decizii informate la achizitionarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie„ respectand tehnologia imagistica„ protectia radiatiei„ respectiv restrictiile bugetare

A Oferirea de strategii de reducerea artefactelor in radiologia conventionala„ radioscopie„ CT„ RM„ ecografie

A Aprecierea efectelor proprietatilor aparatelor asupra calitatii imaginii si optimizarea calitatii imaginii pentru aparatura„ in toate indicatiile obisnuite de examinare

A Aprecierea efectului proprietatilor inregistrarii si afisarii imaginii si optimizare calitatii imaginii pentru toate indicatiile obisnuite de imagistica

A Aprecierea impactului calitatii imaginii asupra performantei clinice si imbunatatirea calitatii imaginii la nivelul maxim posibil

A Conducere si consiliere pentru alcatuirea de programe de asigurarea calitatii

I.B. adioprotectie

1. Abilitati practice A Sa aleaga metoda imagistica optima„ cu cea mai mare cantitate de informatie posibil a fi obtinuta conform principiilor fizicii radiatiilor. A Sa aplice principiile fizicii radiatiilor pentru optimizarea protocoalelor siI/sau sa aleaga protocolul optim de examinare pentru a obtine o imagine de calitate cu o doza de expunere minima A Sa cunoasca si sa foloseasca metode de optimizare a contrastului si de reducere a radiatiilor imprastiate. A Sa utilizeze termenii corecti de caracterizare a expunerii in fluoroscopie si CT„ sa defineasca riscul de organ„ riscul genetic si riscul de cancer. A Sa foloseasca optiunile disponibile ale echipamentelor pentru imbunatatirea calitatii imaginii si minimizarea expunerii la radiatii a pacientului„ dar sa cunoasca si limitele echipamentelor. A Sa explice riscul de iradiere pacientului„ la un nivel pe care acesta sa il inteleaga„ de fiecare data cand exista un risc sau cand pacientul are intrebari. A Sa comunice cu medicul care a facut indicatia privitor la justificarea examenului radioimagistic si daca este necesar sa sugereze o alta investigatie. A Sa optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare si prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului„ daca este cazul. A Sa foloseasca protocoale specifice in radiopediatrie„ tinand cont de varsta mica„ riscul ridicat„ vulnerabilitatea si patologia specifica. A Sa aleaga cel mai bun compromis intre raportul risc-beneficiu„ calitatea imaginii si expunerea individuala la radiatii. A Sa supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotectie de catre personal. A Sa ajute la monitorizarea locului de munca si a personalului. A Sa ajute la evaluarea„ investigarea si urmarirea expunerilor la radiatii„ a studiilor privind supravegherea sanatatii si la realizarea inregistrarilor. A Sa recomande si sa foloseasca metodele de radioprotectie in radiodiagnostic (radiografie„ fluoroscopie„ radiologie interventionala„ CT„ mamografie„ radiopediatrie}. A Sa se incadreze in nivelele de referinta in practica zilnica. A Sa aplice standardele de calitate acceptabila a imaginii. A Sa efectueze analize ale investigatiilor care au necesitat repetarea acestora 2. Competente si aptitudini

A Sa verifice permanent calitatea imaginii„ pentru a recunoaste si corecta defectele tehnice

A Sa evite expunerea nenecesara la pacientele gravide.

A Sa comunice pacientului riscurile si beneficiile iradierii in cazul investigatiilor programate.

A Sa-si asume responsabilitatea pentru alegerea si efectuarea investigatiei care sa iradieze cel mai putin pacientul pentru obtinerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicatia.

A Sa-si asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici si protocolul de investigare in functie de caracteristicile individuale ale pacientului.

A Sa-si asume responsabilitatea adoptarii unui protocol individualizat optim in procedurile inalt iradiante (CT„ radiologie interventionala}.

A Sa supervizeze procedurile de control al calitatii echipamentelor.

A Sa aplice regulamentele organizationale„ locale„ nationale si internationale privind radioprotectia.

PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului I„ rezidentul asista la efectuarea si interpretarea a cel putin:

- 350 examinari de radiologie conventionala diverse - 200 examinari ecografice diverse - 150 examinari CT diverse - 100 examinari IRM diverse

II. adiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine {9 luni) II.2. adiologia toracelui 1. Abilitati practice A Sa aleaga si sa efectueze subsupraveghere tehnica de examinare cea mai potrivita in functie de problematica clinica si indicatia clinicianului. A Sa realizeze examinarea ecografica a pacientilor cu pleurezii. A Sa efectueze sub supraveghere toate postprocesarile imaginilor din examinarile CTI/RM din patologia toracica (indicatii particulare}. A Sa optimizeze si sa adapteze protocolul CT in patologia toracica in vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului. A Sa recunoasca si sa indice modificarile de plasament in cazul dispozitivelor medicale utilizate in patologia toracica. 2. Competente si atitudini A Sa aiba responsabilitatea justificarii examenelor radioimagistice. A Sa aleaga cea mai buna metoda pentru a evalua o anumita patologie toracica. A Sa comunice cu pacientul cu scopul de a obtine acordul informat al acestuia in vederea efectuarii examenului radioimagistic. A Sa aleaga protocolul imagistic optim pentru radiografii„ ecografii„ CT și sa cunoasca indicatiile RM in evaluarea patologiei toracelui. A Sa aleaga protocoalele si procedurile standard de operare pentru a reduce doza incasata pentru examinarea radiologica a toracelui si pentru a asigura obtinerea imaginilor de calitate optima. A Sa conceapa un diagnostic specific de boala pulmonara. A Sa interpreteze si redacteze un rezultat in examinarile radiologice conventionale„ CT si RM ale toracelui. A Identificarea cazurilor cand este necesara interventia urgenta in cazul descoperirii unor elemente patologice toracice si comunicarea acestora la timp si corespunzator. II.B. adiologia cordului și vaselor sanguine 1. Abilitati practice A Să poziționeze corect pacienții în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardiovascular A Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari de cardio-CT si accesul venos„ in conditiile premedicatiei realizate de cardiolog A Sa aleaga parametrii optimi de achiziție in cardio-CTI/coronarografie-CT A Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in cardio-CTI/coronarografie-CT A Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari cardio- RM „ incluzand accesul venos; bradicardizareaI/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog A Sa aleaga parametrii optimi de achiziție in IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizarii bolusului de contrast cu achizitia propriu-zisa}; A Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in IRM-ul cardiac A Sa cunoasca modalitatea de calculare a ,,scorului"de calciu in calcificarile coronariene A Sa efectueza post-procesarea in imagistica cardio-vasculara: reformatare multiplanara (MPR}„ MIP„ MinIP„ VRT in evaluarea cardio-vasculara si utilizarea instrumentelor de analiza a vaselor A Sa realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari 2. Competente si atitudini A Sa justifice examinarile imagistice diagnostice in evaluarea cardio-vasculara A Sa alega metoda optima in evaluarea bolilor cardio-vasculare A Sa comunice cu pacientul„ în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice A Sa aleaga protocoalelor imagistice optime in evaluarea cardio-vasculara: radiografica standard„ ecografica„ CT si IRM A Sa aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere in examenele radioimagistice cardio-vasculare A Sa supravegheze personalul tehnic in vederea obtinerii unor imagini adecvate diagnosticului in toate metodele radio-imagistice utilizate in evaluarea cardiovasculara A Sa formuleze rezultatele evaluarilor radiografice in patologia cardiovasculara in corelatie cu indicatile clinice comune si rare A Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-CT si angio-CT in corelatie cu indicatiile clinice curente A Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele ,,sub supraveghere" ale examinarilor de cardio- CT si ACT in cazurile clinice rare A Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-RM si angio-RM in corelatie cu indicatiile clinice curente A Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele ,,sub supraveghere" a examinarilor de cardio-RM ai ARM in cazurile clinice rare A Sa-si cunoasca limitele personale și sa obțina atunci când este necesara a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog} în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculara A Sa identifice rezultatele urgente și I/ sau a unor ,,descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate in timp util și în mod corect A Sa comunice cu pacientii si rudele lor„ în scopul de a explica concluziile examinarilor imagistice cardiace și vasculare A Sa comunice cu medicii clinicieni ,,trimitatori" pentru a discuta rezultatele evaluarilor radio-imagistice cardiace si vasculare A Sa participe la conferințe multi-disciplinare„ inclusiv oncologice in patologia cardiaca si vasculara PRACTIC - in cele 9 luni aferente modulului II„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin: - 400 examinari radiografice pentru patologie toracica„ mediastinala„ evaluarea circulatiei pulmonare - 120 examinari CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plaman„ pleura„ mediastin} - 50 examinari angio-CT de vase mari (protocoale pentru disectieI/anevrism aortica„ embolie pulmonara„ sdr de VCS„ angioCT periferic} - 20 examinari cardio-CTI/coronaro-CT - 40 examinari ecografice pentru patologie pleurala I/ detectarea lichidului in pericard I/ evaluarea dimensiunilor cavitatilor cardiace - 40 examinari ecografice vasculare periferice (artere I/ vene} - 20 examinari IRMpentru afectiuni cardio-RM - 10 examinari IRM pentru afectiuni toraco-pleuro-mediastinale III. adiologie gastrointestinala, abdominala, a aparatului urinar si genital masculin, În obstetrica si ginecologie{12 luni) III.2. adiologia gastrointestinala si abdominala 1. Abilitati practice A Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat A Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic A Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior „ cu substanță de contrast (pozitiva„ dublu contrast} A Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza„ inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire A Capacitatea de a efectua o clismă baritată„ cu contrast simplu„ în dublu contrast A Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului„ și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal A Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominala și de a adapta in functie de caz„ tipul de contrast injectat i.v. „ doza si rata de injectare a acestuia„ fazele de achizitie„ eventuala utilizare a contrastului oral„ cu o doză cât mai mica posibil A Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominala și de a adapta in functie de caz (protocol specific pentru ficat„ cai biliare„ pancreas„ splina„ retroperitoneu median„ etc} eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v.„ a dozei si ratei de injectare a acestuia„ fazele de achizitie„ eventuala utilizare a contrastului oral„ coloangiopancreatografia-RM„ și cuantificarea incarcarii cu grasime I/ fier a ficatului A Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subtire „ rectului și canalului anal și de a o adapta la individI/context clinic „ inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal A Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac„ duoden„ intestin subțire„ apendice și colon} A Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală A Capacitatea de a efectua sub supraveghere„ examinări ecografice cu contrast ale ficatului A Să asiste si sa efectueze colonografie-CT si enterografie-CT A Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale„ reconstructii MIP„ MinIP„ VRT„ 3D instrumente de analiză a vaselor„ reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune A Sa asiste siI/sau sa efectueze sub supraveghere„ biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic A Să asiste siI/sau sadreneze„ sub supraveghere„ abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic A Să asiste șiI/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată A Să asiste șiI/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate A Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar A Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic șiI/sau CT A Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice si mezenterice superioare A Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială in tumorile hepatice A Sa asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale A Să asiste si I/sau sa efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic 2. Competente si atitudini

A Sa justifice„ examinările imagistice de diagnostic șiI/sau proceduri intervenționale ale abdomenului șiI/sau sistemului gastrointestinal

A Sa aleaga cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale șiI/sau ale sistemului gastrointestinal

A Sa comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și I/sau sistemului gastrointestinal

A Sa aleaga parametrii optimi pentru examinări radiografice„ ultrasonografice„ CT și IRM ale abdomenului șiI/sau sistemului gastrointestinal

A Sa aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice și CT ale abdomenului

A Sa supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor adecvate

A Sa evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală in scopul îmbunătățirii calității imaginilor

A Sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut

A Sa interpreteze și sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale„ examinărilor ecografice„ si sub supraveghere a studiilor CT abdominale și examinărilor IRM ale abdomenului superior„ intestinului subțire„ rectului și canalului anal

A Sa formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaționale (RECIST„ WHO}„ aplicabile situației specifice

A Sa-si aprecieze propriile limite și sa identifice situatiile in care are nevoie de asistență în interpretarea și formularea rezultatului in imagistica abdomenului și sistemului gastrointestinal

A Sa identifice aspectele imagistice de tip urgente șiI/sau ,,descoperiri" imagistice neașteptate în evaluarile imagistice abdominale și gastrointestinale și sa le comunice la timp și corect

A Sa comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultateleI/aspectele imagistice ale evaluarii abdominale sau ale tractului gastrointestinal

A Sa participe la conferințe multidisciplinare și ședințe oncologice in patologia abdomenului și tractului gastrointestinal

III.B. adiologia aparatului urinar si genital masculin

1. Abilitati practice A Sa aleaga metoda de examinare cea mai potrivita in functie de problema clinica in imagistica urogenitala A Sa aleaga mediul de contrast cel mai potrivit si utilizarea optima in functie de tehnica imagistica„ problema clinica si varsta pacientului A Sa identifice pacientii cu risc de nefrotoxicitate si I/ sau reactii adverse la contrast A Sa ia masuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate si I/ sau reactii adverse la contrast; Sa aplice profilaxie la diabeticii cu metformin si contrast i.v. A Sa identifice pacientii cu risc pentru fibroza sistemica nefrogena A Sa realizeze examinarea ecografica a rinichiului„ cailor urinare si pelvisului masculin„ inclusiv scrot A Sa obtina analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta si pe intregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei A Sa realizeze UIV A Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde„ uretrografii ascendente„ cisto-uretrografii A Să stabilească planul unei examinări CTsi uro-CTla pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substantei de contrast iodate și să adapteze protocolul examinării pentru a obține imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere A Să stabilească planul unei examinări IRMsi uro-RMla pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast paramagnetice„ sa o adapteze situatiei individuale in ceea ce priveste rezolutia spatiala A Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitala incluzand: MPR„ MIP„ MinIP„ fuziune 2. Competente si atitudini

A Sa justifice examinarile imagistice urogenitale

A Sa aleaga cea mai buna metoda pentru evaluarea patologiei in imagistica urogenitala

A Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat

A Sa aleaga parametrii optimi pentru radiografie„ UIV„ US inclusiv Doppler„ CT si RM

A Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor

A Sa elaboreze I/ sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologica„ inclusiv aplicarea contrastului„ pozitionare„ rezolutie spatiala si temporala„ cu atentie sporita pentru reducerea dozei

A Sa elaboreze I/ sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologica„ incluzand aplicarea contrastului i.v.„ rezolutiei spatiale si temporale

A Sa supervizeze si sa consilieze personalul tehnic astfel incat sa fie obtinute imagini optime ale sistemului urogenital

A Sa analizeze calitatea examinarilor uroradiologice si sa elaboreze strategii pentru ameliorarea calitatii imaginilor

A Sa interpreteze si sa formuleze rezultate pentru radiografii„ UIV„ US inclusiv Doppler„ si sub supravegherepentru CT si RM in patologia urogenitala

A Sa formuleze sub supraveghererezultate a unor studii oncologice in radiologia urogenitala„ in acord cu standarde internationale aplicabile la situatia specifica (RECIST„ WHO}

A Sa isi recunoasca propriile limitari si sa identifice situatia cand este potrivit sa solicite asistenta in interpretare si formularea rezultatelor in uroradiologie

A Sa identifice modificari neasteptate sau care indica urgenta in imagistica urogenitala si sa comunice acestea in mod adecvat si la timp

A Sa comunice cu pacientii si cu familiile acestora in mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale

A Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital

III.C. adiologia În obstetrica si ginecologie

1. Abilitati practice A Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale A Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică„ elementele de semiologie clinică și vîrsta pacientei A Efectuarea ecografiei transabdominale șiI/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică si la gravide A Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei A Planificarea examinarii CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cît mai mică A Planificarea examinarii IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală„ să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast si sa efectueze pelvimetrie la pacienta gravida A Să observe șiI/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital 2. Competente si atitudini

A Justificarea examinărilor imagistice șiI/sau procedurilor intervenționale ale organelor de reproducere feminine

A Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină„ cu cei mai mici parametri de iradiere

A Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțămîntul informat

A Alegerea metodei de elecție pentru explorarea radiologica a pacientei gravide

A Interpretarea si raportarea radiografiilor„ si sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere

A Intocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologica în concordanță cu standardele internaționale (FIGO„ RECIST„ WHO}

A Identificarea urgențelor urogenitale și comunicarea lor in timp optim

PRACTIC - in cele 12 luni aferente modulului III„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 40 examinari baritate ale tubului digestiv (esofag„ TEGD„ entero„ irigo} - 50 radiografii abdominale pt. abdomen acut - 20 UIV - 5 HSG - 250 examinari ecografice abdominale - 100 examinari ecografice dedicate aparatului uro-genital (cai urinare„ Doppler renal„ scrot„ endocavitar„ patologie ginecologica„ sarcina} - 300 examinari CT pentru patologie abdominala„ retroperitoneala„ pelviana - 100 examinari RM pentru patologie abdomino-pelviana

Il.teuroradiologie, radioimagistica capului si gatului {9 luni) Il.2. teuroradiologie

1. Abilitati practice A Alegerea celei mai potrivite examinari imagistice in concordanta cu datele clinice„ in neuroradiologie A Alegerea celei mai potrivite substante de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu metoda tehnica imagistica si datele clinice„ in neuroradiologie A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ ecografii cerebrale la copii A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ ecografii Doppler ale vaselor intracraniene A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ diagnosticul neuroangiografic A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ tromboliza intraarteriala la pacientii cu AVC ischemic A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ recanalizarea mecanica la pacientii cu AVC ischemic A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ terapia interventionala la pacientii cu ocluzie acuta de artera bazilara A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ angiografie spinala A Alegerea si adaptarea protocolului de CT cerebral I/ spinal corespunzator fiecarei situatii clinice cu o doza de iradiere cat mai mica posibil A Planificarea unor studii de perfuzie CT si IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast I/ numarul de achizitii efectuate} A Planificarea unui examen IRM cerebral si spinal (tinand cont de situatia clinica I/ necesitatea folosirii substantei de contrast i.v. I/rezolutia spatiala} A Planificarea si efectuarea unor examene amanuntite CT si IRM (utilizand inclusiv perfuzia CT si IRM„ DTI„ imaginile IRM functionale si spectroscopia IRM} A Realizarea adecvata a achizitiilor post-procesare in studiile neuroradiologice„ inclusiv reformatarile multiplanare (MPR}„ MIP„ MinIP„DTI„ IRM functional si imagini de fuziune 2. Competente si atitudini

A Justificarea examenelor de diagnostic imagistic siI/sau proceduri interventionale cerebrale si spinale

A Alegerea celei mai potrivite metode in evaluarea anomaliilor cerebrale si spinale

A Comunicarea cu pacientul in vederea obtinerii consimtamantului prealabil informat pentrul diagnosticul imagistic si al procedurilor interventionale cerebrale si spinale

A Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinarile radiologice„ ecografice„ CT si IRM cerebrale si spinale

A Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiatii pentru examinarile radiologice si CT cerebrale si spinale

A Schitarea unui algoritm imagistic rapid (in scop de ,,time saving"} si definirea procedurilor imagistice standard la pacientii cu AVC

A Schitarea protocoalelor imagistice si procedurilor standard de operare pentru examinarile CT cerebrale si spinale„ inclusiv administrarea optima a contrastului i.v.„ pozitionarea„ rezolutia spatiala si temporala

A Supravegherea si instruirea personalului tehnic pentru a asigura obtinerea imaginilor optime cerebrale si spinale

A Aprecierea calitatii examenelor imagistice in neuroradiologie si elaborarea strategiilor pentru a imbunatati calitatea imaginii

A Interpretarea radiografiilor„ examenelor ecografice„ CT si IRM cerebrale si spinale

A Descrierea examenelor cerebrale oncologice in concordanta cu standardele internationale (ex. Criteriile RANO} aplicabile fiecarei situatii in parte

A Aprecierea limitelor proprii si solicitarea unei asistente in interpretarea si elaborarea rezultatului imagistic cerebral si spinal

A Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgenta in examinarile cerebrale si spinale si comunicarea acestora in timp util

A Comunicarea cu pacientii si rudele acestora in vederea explicarii descoperirilor imagistice cerebrale si spinale

A Participarea siI/sau managerierea unor conferinte multidisciplinare I/comisii oncologice I/conferinte neurovasculare pentru boli ale SNC si maduvei spinarii

Il.B. adioimagistica capului si gatului

1. Abilitati practice A Sa aleaga examinarea imagistica optima în funcție de situatia clinică în imagistica capului și gâtului A Sa aleaga mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistica si situatia clinica A Sa efectueze studiile functionale dinamice„ inclusiv video fluoroscopie si a mecanismului de deglutitie A Poziționarea corectă in investigarea imagistica ale craniului„ ale sinusurilor„ baza craniului„ și oasele faciale„ inclusiv secvente speciale A Sa efectueze explorarea ecografica inclusiv ecografie Doppler a gâtului„ limbii„ tiroidei„ paratiroidelor„ ganglionilor limfatici și glandelor salivare A Planificarea unei examinari CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos „ rata de injectare„ doza și întârzierea a mediului de contrast „ cu o doză de iradiere cât mai scăzuta posibil A Planificarea unei examinari CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinica individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială A Planificarea unei examinari IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinica în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasa de contrast„ rata de injectare„ doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială A Planificarea unei examinari IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinica în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială A Sa aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului si gatului„ folosind ecografia„ CT și IRM„ in conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei A Sa realizeze post-procesari adecvate a imaginilor in explorarea capului și gâtului ( MPR„MIP„ MinIP„ 3D„ analiza vasculara„ endoscopie virtuala și de fuziune} A Sa efectueze radiografii dentare intra si extra-orale 2. Competente si atitudini

A Recomandarea justificata a examinarilor imagistice de diagnostic și I/ sau a procedurilor interventionale din regiunea capului si gatului;

A Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului si gatului

A Abilitatea de comunicare cu pacientul„ pentru obtinerea consimțământului informat înainte de explorarea imagistica sau inainte de procedurile interventionale din regiunea capului si gatului

A Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie„ explorare ecografica„ CT si IRM din regiunea capului si gatului

A Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice și CT din regiunea capului si gatului

A Sa elaborezeI/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile CT din regiunea capului si gatului„ inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous„ rezoluție spațială și temporală

A Sa elaborezeI/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile IRM din regiunea capului si gatului „ inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasa de contrast „ rezoluție spațială și temporal

A Supravegherea si educarea personalului tehnic pentru asigurarea calitatii imaginilor radiologice in examinarile regiunii capului si a gatului;

A Evaluarea calitatii imaginilor radiologice si stabilirea de strategii pentru imbunatatirea acestora

A Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra si extra-orale} si formularea rezultatelor pentru a examinarile ecografice si sub supraveghere a rezultatelor CT si IRM din patologia regiunii capului si gatului

A Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului si gatului in conformitate cu standardele internaționale (TNM}

A Sa isi aprecieze propriile limite si sa identifice situatiile in care este necesara obtinerea unei asistențe în interpretarea și descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului si gatului.

A Identificarea unor situatii de urgenta sau a unor leziuni neașteptate care apar la examinarile imagistice din regiunea capului și gâtului și abilitatea de a le comunica în timp util și în mod corespunzător

A Abilitati de comunicare cu pacientii pentru a le explica modificarile gasite in cursul explorarilor imagistice la nivelul capului și gâtului.

A Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului si gatului

PRACTIC - in cele 9 luni aferente modulului IV„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 100 examinari radiologice ale coloanei vertebrale - 100 examinari ecografice (ale circulatiei cerebrale - Doppler„ ale glandelor salivare„ tiroida„ ganglioni} - 400 examinari CT ale extremitatii cranio-cerebrale si coloanei - 400 examinari IRM ale extremitatii cranio-cerebrale„ gatului si coloanei

l. adiologie interventionala {3 luni)

1. Abilitati practice A Sa efectueze„ sub supraveghere„ tehnici de cateterizare de baza A Sa efectueze„ sub supraveghere„ arteriografii ale arterelor periferice A Sa efectueze„ sub supraveghere„ drenaje ghidate imagistic ale abceselor A Sa efectueze sub supraveghere„nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate A Sa efectueze„sub supraveghere„ biopsii eco-ghidate (cel putin ale structurilor superficiale} A Sa fie sigur in justificarea indicatiilor si sa detina cunostinte aprofundate ale contraindicatiilor pentru procedurile de radiologie interventionala uzuale A Sa poata trata reactiile alergice„ atat minore cat si majore la substantele de contrast iodate A Sa efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotectiei in sala de radiologie interventionala A Sa cunoasca tehnicile de hemostaza in zona inghinala A Sa trateze posibilele complicatii post -angiografie din zona inghinala A Sa efectueze ingrijirile presi post-procedurale corecte A Sa interpreteze rezultatele de ecografie Doppler„ incluzand atatat examenele arteriale cat si venoase-uzuale„ inclusiv Doppler carotidian„ Doppler hepatic„renal si al vaselor membrelor inferioare A Sa execute tehnica Seldinger de punctie arteriala si venoasa prin abord retrograd I/ anterograd„introducerea ghidului„ a tecii si cateterului in zona inghinala A Sa faca hemostaza la locul de punctie„ inclusiv compresia manuala si prin folosirea dispozitivelor uzuale de inchidere A Sa efectueze punctii arteriale cu abord alternativ brahial I/ axilar A Sa poata folosi ghidurile„ tecile si cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostica A Sa execute tehnicile de angiografie cu substractie digitala„ tehnicile de urmarire in bolus„ road-mapping si tehnici de pixel shift A Sa efectueze angiografii periferice ale membrelor superioareI/inferioare A Sa efectueze angiografii viscerale: mezenterice„ hepatice„ splenice„ gastrice„ renale A Sa efectueze aortografii globale toracice A Sa efectueze aortografii globale abdominale A Sa efectueze„ sub supraveghere„ angiografii ale arterelor carotide„vertebrale si subclavii A Sa efectueze flebografii membre superioareI/inferioare si vena cava inferioara A Sa efectueze tratamentul de ingrijire post-procedural„ pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular A Sa interpreteze testele de coagulare pre-procedurale si sa corecteze anomaliile A Sa faca„ sub supraveghere„ procedurile uzuale de angioplastie percutana„ cum ar fi angioplastia renala„ angioplastii iliace si femuro-poplitee„prin abord anterograd siI/sau retrograd A Sa aleaga corect medicatia si dozele in timpul angioplastiei A Sa efectueze„ sub supraveghere„ stentari arteriale „prin abord anterograd siI/sau retrograd A Sa faca ingrijirea post-procedurala dupa stentarea arteriala A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„flebografii si stentari venoase A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„ implantarea filtrului de vena cava permanent I/ temporar A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„ embolizari selective„ pentru indicatii cum ar fi hemoragii acute„ tratament tumoral local„ tratamentul MAV A Sa trateze in mod eficient sindromul post-embolizare A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„ shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS} A Sa execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane„ inclusiv biopsii cu ac fin A Sa identifice cai de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmeaza sa fie biopsiate„drenajul abceselor A Sa trateze complicatiile uzuale ale biopsiilor„ cum ar fi pneumotoraxul si hemoragia A Sa observe si I/ sau sa execute sub supraveghere drenaj toracic„ aspirarea de lichid si drenajul abceselor A Sa prescrie tratamentul antibiotic inainte de drenajul abceselor A Sa execute tehnicile cu trocar si Seldinger de introducere a cateterelor A Sa execute„ sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine A Sa execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane A Sa execute„ sub supraveghere„ drenaje I/decompresii biliare percutane 2. Competente si atitudini

A Sa poata sa justifice indicatiile pentru procedurile de radiologie interventionala

A Sa aleaga abordul ideal pentru o procedura interventionala

A Sa comunice cu pacientul„ in scopul de a obtine consimtamantul informat inaintea unei proceduri interventionale

A Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic

A Sa cunoasca tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale„atat pentru pacient cat si pentru radiolog si restul personalului(notiuni de baza de radioprotectie}

A Sa supravegheze si sa instruiasca personalul din subordine„pentru a se asigura ca ii este acordat suportul adecvat in timpul procedurilor interventionale

A Sa stie sa foloseasca in conditii de siguranta anestezicele locale pentru managementul durerii la pacientii supusi unei proceduri de radiologie interventionala

A Sa-si cunoasca propriile limite si sa identifice momentul cand este nevoie sa fie asistat in procedurile interventionale (sa solicite supervizare–}

A Sa gestioneze si coordoneze cu calm situatiile de urgenta in timpul procedurilor de radiologie interventionala

A Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor„ in scopul de a le explica indicatiile„riscurile„reactiile adverse„posibilele complicatii„dar si beneficiile procedurii interventionale

A Sa participe si fie activ„ sub supraveghere„ in cadrul conferintelor multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri interventionale

A Sa selectioneze adecvat pacientii pentru o procedura interventionala solicitata„ prin analiza istoricului„a imagisticii„ valorilor de laborator„ precum si a rezultatele propuse sau asteptate in urma procedurii

A Sa identifice pacientii care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate„ cum ar fi cardiologia„ anestezia„ chirurgia sau medicina interna

A Sa identifice factorii de risc din istoricul pacientului„ examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potentiale sangerari„ nefrotoxicitate„ probleme cardiovasculare„ tulburari de respiratie„ sau reactii adverse la medicamente in timpul sau dupa procedura

A Sa obtina consimtamantul„ dupa prezentarea procedurii catre pacient„ inclusiv o discutie legata de riscuri„ beneficii si optiuni terapeutice alternative

A Sa aleaga metoda cea mai potrivita pentru o procedura interventionala

A Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic

A Sa foloseasca tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale „ atat pentru pacient cat si pentru radiolog si restul personalului

A Sa supravegheze si sa invete personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat in timpul procedurilor interventionale

A Sa prescrie I/indice in conditii de siguranta medicatia pentru managementul durerii la pacientii supusi unei proceduri de radiologie interventionala (in colaborare cu medicul ATI}

A Sa gestioneze corect pregatirea pre-procedurala„ inclusiv tratamentul antibiotic„ evaluarea coagularii si rehidraterea intravenoasa pentru diferitele interventii radiologice

A Sa gestioneze corect monitorizarea pacientului in timpul interventiei radiologice si sa recunoasca anomaliile si semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atentieI/tratament imediat in timpul procedurii

A Sa gestioneze corect ingrijirile ulterioare„ dupa diferitele tipuri de interventii radiologice vasculareI/nonvasculare„ inclusiv sa cunoasca complicatiile„ toaleta cateterului si urmarirea pacietului

A Sa gestioneze sedarea si analgezia in timpul procedurilor interventionale complexe

A Sa reduca expunerea accidentala la sange si derivate in sala de radiologie interventionala

A Sa fie constient de propriile limite si sa indice momentul cand este necesar sa fie asistat in procedurile interventionale

A Sa gestioneze eficient coordonarea situatiilor de urgenta generate de si I/ sau in timpul procedurilor de radiologie interventionala

A Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor„ cu scopul de a explica rezultatul procedurii interventionale

A Sa fie activ la conferintele multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri de radiologie interventionala

PRACTIC - in cele 3 luni aferente modulului V„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 100 proceduri interventionale ghidate radioimagistic

lI. adiologia musculosc1eletala {a aparatului locomotor){6 luni)

1. Abilitati practice A Sa realizeze examinari ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afectiuni comune A Sa planifice examinarea CT a pacientilor cu afectiuni musculo-scheletale si sa adapteze protocolul conform situatiei individuale„ cu cea mai mica doza de iradiere rezonabila„ conform principiului ALARA A Sa planifice examinarea IRM a pacientilor cu afectiuni musculoscheletale si sa adapateze protocolul situatiei individuale A Sa realizeze postprocesarea imaginilor achizitionate„ incluzand reformatari multiplanare (MPR} si maximum intensity projections (MIP} A Sa realizeze„ sub supravegherea unui superior„ injectarea intraarticulara sub ghidaj imagistic a contrastului IRMI/CT pentru realizarea artrografiilor A Sa aleaga cea mai utila metoda imagistica de examinare in concordanta cu situatia clinca data A Sa aleaga cel mai potrivit mediu de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu tehnica imagistica utilizata si cu problema musculoscheletala investigata A Sa realizeze studii functionale„ dinamice ale articulatiilor si coloanei vertebrale A Sa realizeze o pozitionare corecta la radiografii pentru coloana verterbala si extremitati„ inclusiv incidente speciale A Sa realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal A Sa realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal„ in cazuri usoare. A Sa observe siI/sau sa realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal in cazuri mai complexe A Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale„ conform principiului ALARA A Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale„ in privinta rezolutiei spatiale si a utilizarii potentiale a contrastului intravenos A Sa realizeze injectarea intraarticulara de substanta de contrast„ inclusiv in sold„ umar sau articulatia pumnului„ in vederea realizarii artro-RM sau artro-CT A Sa observe si I/ sau sa realizeze sub supraveghere discografii„ injectii interfatetare articulare si vertebroplastii A Sa realizeze cu incredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale„ incluzand reformatari multiplanare (MPR}„ maximum intensity projection (MIP}„ minimum intensity projections minIP} si imagini de fuziune 2. Competente si atitudini

A Sa poata judecaI/justifica examinarile imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal.

A Sa aleaga cea mai potrivita metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal

A Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamanul informat al acestuia inaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal

A Sa aleaga parametrii optimi de examinare pentru radiografii„ ecografii„ CT si IRM ale sistemului musculoscheletal

A Sa aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii si CT in cazul examinarilor musculoscheletale

A Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal

A Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile IRM ale sistemului musculoscheletal

A Sa supervizeze si sa invete presonalul tehnic pentru a obtine imagini potrivite sistemului musculoscheletal

A Sa interpreteze si sa raporteze radiografii„ ecografii si sub supraveghere rezultatele examinarilor CT si IRM ale sistemului musculoscheletal

A Sa isi cunoasca propriile limite si sa identifice situatiile in care are nevoie de ajutor in interpretarea si raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal.

A Sa indentifice caracterele urgente I/ neobisnuite in examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp

A Sa comunice cu pacientii si rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice

A Sa participe si sa realizeze sub supraveghere sedinte multidisciplinare ce implica si afectiunile sistemului musculoscheletal

A sa justifice cu incredere studiile imagistice si I/ sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal

A sa aleaga cu incredere cea mai buna metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal

A sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat inaintea examinarilor imagistice sau procedurilor interventionale ale sistemului musculoscheletal.

A sa aleaga cu incredere parametrii optimi pentru radiografii„ ecografii„ CT si IRM ale sistemului musculoscheletal

A sa aplice cu incredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii si CT

A sa creeze protocoale si proceduri operative pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal„ incluzand administrarea corespunzatoare a contrastului intravenos„ pozitionarea„ rezolutia temporala si spatiala

A sa supervizeze si sa invete personalul tehnic pentru asigurarea obtinerii unor imagini corespunzatoare ale sistemului musculoscheletal

A sa judece cu incredere calitatea examinarilor imagistice ale sistemului musculoscheletal si sa propuna strategii pentru imbunatatirea calitatii imaginii

A sa interpreteze cu incredere radiografii„ ecografii„ studii osteotomodensitometrice„ examinari CT si IRM ale sistemului musculoscheletal

A sa interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular in concordanta cu standardele internationale (RECIST„ WHO} aplicabile situatiei particulare

A sa realizeze propriile limitari si sa identifice cand este potrivit sa ceara asistenta in intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale

A sa identifice situatiile urgente siI/sau descoperirile neasteptate din examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp si intr-o maniera potrivita

A sa comunice cu pacientii si rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate

A sa participe la conferintele multidisciplinare si sedintele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal

PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului VI„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 200 examinari radiologice ale aparatului locomotor - 50 examinari CT ale aparatului locomotor - 120 examinari ecografice ale aparatului locomotor - 120 examinari IRM pentru aparatul locomotor

lII. adioimagistica senologică {3 luni)

1. Abilitati practice A Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți A Să facă un examen clinic corespunzător al sânului„ axilei și structurilor asociate A Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică A Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare A Să observe șiI/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare A Să observe șiI/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic} și biopsie percutană (tru-cut} sub ghidaj ecografic A Să observe șiI/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic„ ecografic sau RM A Să observe șiI/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic A Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație} în cazul abceselor mamare A Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare A Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta A Să participe la interpretarea mamografiilor de screening„ cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora pină la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening 2. Competente si atitudini

A Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecțiunilor mamare pentru diferite indicații clinice

A Să justifice și să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic șiI/sau procedurile intervenționale în patologia mamară„ inclusiv minimizarea iradierii în mamografie și alegerea parametrilor optimi pentru mamografie„ ecografie și RM mamară

A Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzand curbe de incarcare cu contrast„ imagini de substractie la RM

A Să comunice și să explice pacientului indicațiile„ modul de efectuare și riscurile manoperelor intervenționale„ în vederea obținerii consimțământului informat

A Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obținerea unor imagini de calitate optimă

A Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare și să aplice procedurile de control al calității

A Să interpreteze și să formuleze rezultate de mamografie„ ecografie mamară și RM mamară„ conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR„ BI-RADS®}; această competență va fi obținută în urma efectuării și elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani}„ a cel puțin 800 mamografii„ 500 ecografii mamare„ 50 de examinări prin RM și a 50 de manopere intervenționale

A Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretarea și formularea rezultatelor

A Să comunice cu pacienții și cu rudele în drept ale acestora„ să le comunice și să le explice rezultatele radioimagistice în caz de patologie mamară

A Să recunoască leziunile urgente sau neașteptate în toate tipurile de examinări mamare și să le comunice la timp și corespunzător

A Să participe activ și să prezinte lucrări științifice„ sub supervizare„ la conferințe multidisciplinare și în comisii de specialitate pentru afecțiuni ale sânului

A Să recunoască și să respecte rolul și reponsabilitățile celorlalți membri ai echipei de imagistică a sânului și ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare„ să fie membru integrat al echipei în planificarea investigațiilor„ tratamentului și evaluării rezultatelor acestuia

PRACTIC - in cele 3 luni aferente modulului VII„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

-300 mamografii

- 300 ecografii mamare - 15 examinari IRM mamare - 15 proceduri interventionale

lIII. adiologie pediatrica {6 luni)

1. Abilitati practice A Organizarea si supervizarea realizării corecte a radiografiilor„ explorărilor CT si IRM pentru nou-născuti„ sugari si copii. A Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți„ sugari si copii. A Efectuarea de examinări ecografice la nou-nascuti„sugari„ copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix A Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică„ în funcție de tehnica imagistică utilizată„ de problema clinică și de vârstă A Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare} la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie„ hemoragie subependimară și intraventriculară„ leucomalacie periventriculară și tumori. A Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți„ sugari si copii„ inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural„ condensării pulmonare și timusului normal. A Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți„ sugari„ copii si adolescenți„ incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor„ invaginație intestinală acută„ apendicita acută„ ocluzie intestinală și volvulus„ hernie inghinală. A Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți„ sugari„copii si adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine„ ureterohidronefroză„ litiază urinară și nefrocalcinoză„ boli chistice renale. A Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari„ copii si adolescenți pentru durere pelvină acută. A Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari„ copii si adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale. A Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți„ sugari și copii„ în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. A Urmărirea șiI/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari„ copii și adolescenți A Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv„ la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți A Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale A Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar„ inclusiv uretrocistografia micțională„ la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți A Organizarea si stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți și adaptarea examinării in funcție de situația individuală și de vârstă„ utilizând adecvat dozele de iradiere„ respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA} A Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți„ cu adaptarea examinării in funcție de situațiile individuale si de vârsta pacientului„ și luând de asemenea in considerare rezoluția spațială„ eventualitatea necesitătii sedării si potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase A Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice„ incluzând: reformatări multiplanare (MPR}„ proiecție de intensitate maximă (MIP}„ proiecție de intensitate minimă (MinIP}„ fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară 2. Competente si atitudini

A Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Comunicarea cu pacientul și cu părințiiI/tutorii acestuia în vederea obținerii consimțământului informat„ înainte de procedurile diagnostice și intervenționale la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii„ ecografii și Doppler„ examinări CT și IRM„ la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și examinări CT la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți„ incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării„ rezoluției spațiale și temporale„ cu o atenție specială asupra reducerii dozei de iradiere

A Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale și vertebrale„ la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți„ incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos si optimizarea poziționării„ rezoluției spațiale și temporale„ precum și a necesității sedării.

A Supervizarea si instruirea personalului pentru a asigura obținerea unor imagini corespunzătoare„ la nounăscuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Aprecierea corectă a calității examinărilor imagistice la sugari„ copii și adolescenți și elaborarea de strategii pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor

A Interpretarea corecta si elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii„ ecografii„ examinări CT si IRM„ la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Interpretarea investigațiilor oncologice la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți în acord cu standardele internaționale (RECIST„ SIOPEN„ OMS} aplicabile situațiilor specifice

A Aprecierea propriilor limite și conștientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigațiilor imagistice la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți

A Recunoașterea corectă a unei situații de urgență șiI/sau a apariției unor aspecte neașteptate in cursul investigațiilor imagistice la nou-născuți„ sugari„ copii și adolescenți și comunicarea acestui fapt intr-un mod adecvat și în timp util

A Comunicarea cu părințiiI/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor.

A Comunicarea empatică cu copiii si adolescenții într-un mod adecvat vârstei„ în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale„ precum și a rezultatelor examinărilor.

A Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice și de oncologie pediatrică„ precum și realizarea de prezentări la aceste întâlniri.

PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului VIII„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

100 de zile de activitate in serviciul de radiologie al unui spital I/ unor spitale cu servicii pediatrice (cel putin : pediatrie„ chirurgie pediatrica„ ortopedie pediatrica„ ATI„ TINN„ UPU ; recomandabil si servicii pediatrice de ORL„ oncologie siI/sau hematologie„ neurologieI/neurochirurgie„ cardiologieI/chirurgie cardio-vasculara}.

Participarea la 20 de sedinte de discutari de cazuri cu prezentarea a cel putin 10 cazuri.

Efectuarea nemijlocita a 25 de radiografii si observareI/participare la inca 75 de radiografii (incluzand radiografii de pulmon„ cord„ torace„ abdomen„ coloana vertebrala„ craniu standard si in incidente speciale„ bazin„ articulatii coxo-femurale si sacro-iliace„ segmente de membre si articulatii„ radiografii la pat in ATI„ TINN si UPU}.

Interpretarea a 300 de radiografii.

Efectuarea nemijlocita a 10 examene radioscopice ai observareaI/participarea la inca 40 de examinari radioscopice (incluzand examinari pentru deglutitie„ esofag„ stomac„ reflux gastro-esofagian„ pilor„ duoden„ anomalii de rotatie intestinala si volvulus„ ocluzie gastro-intestinala„ invaginatie-inclusiv dezinvaginare}.

Efectuarea nemijlocita a 50 de ecografii si observareaI/participarea la inca 200 (incluzand examinari abdominale„ toracale„ transfontanelare„ scrotale„ de parti moi„ articulare„ vasculare„ in particular in caz de

invaginatie„ volvulus„ stenoza hipertrofica de pilor„ stenoze duodenale„ apendicita„ displazie de sold„ sinovita„ patologie scrotala si testiculara„ adenopatii„ traumatisme„ patologie neonatala cerebrala}.

Efectuarea nemijlocita a 25 de examinari CT si observareaI/participarea la inca 75 (incluzand examinari abdominale„ toracale„ cranio-cerebrale„ vertebrale„ de membre„ cardio-vasculare„ in particular in caz de traumatisme„ malformatii si displazii„ patologie tumorala}.

Efectuarea nemijlocita a 10 de examinari IRM si observareaI/participarea la inca 40 (incluzand examinari cranio-cerebrale„ vertebrale„ pelvine„ abdominale„ de membre si articulatii„ cardio-vasculare„ in particular in caz de patologie tumorala„ patologie neurologica si neurochirurgicala„ traumatisme articulare„ osteonecroza aseptica}.

Id. Imagistica 1ibrida{2 luni)

1. Cunostinte De a descrie principiile fizice de baza incluzind structura atomica„ radioactivitatea si dezintegrari radioactive. De a fi familiar cu notiuni de baza privind producerea radionuclizilor„ si caracteristicile dorite precum si mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor si a trasorilor PET De a explica principiile timpului de injumatire biologic si efectiv. De a intelege principiile cuantificarii studiilor PET inclusiv valoarea standardizata a captarii (SUV} De a descrie principiile fizice de baza ale aparaturii utilizate in medicina nucleara „ inclusiv gamma camera„ camera SPECT ( single photon emission computed tomography} si PET ( positron emission tomography } De a intelege principiile fizice de baza ale dispozitivelor hibride PET-CT„ SPECT-CT„ PET-IRM De a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor „ inclusiv uniformitatea imaginii„ sensibilitatea sistemului„ rezolutia spatiala„ linearitate„ rata de numarare si calitatea imaginii. De a intelege aspectele legate de radioprotectia in medicina nucleara si imagistica hibrida„ inclusiv dozimetria pacientului„ dozimetria personalului„ contaminare radioactiva„ monitorizare„ variante de echipamente„ controlul calitatii si managementul securitatii I/riscurilor. 2. Abilitati De a efectua „ sub supraveghere „ administrarea radiofarmaceuticelor pentru urmatoarele tipuri de examinari scintigrafice : osoase„ renale„ pulmonare de ventilatie si perfuzie ( VI/Q}„ tiroidiene„ paratiroidiene„ cu leucocite marcate„ cardiace. De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera„ studii SPECT„ studii PET„ preferabil cu tehnici imagistice hibride. De a aplica criteriile adecvate si indicatiile pentru procedurile de medicina nucleara si imagistica hibrida „ sub supravegherea unui specialist de medicina nucleara De a asista medicii trimitatori in solicitarea examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida pentru cele mai comune indicatii. De a comunica cu pacientii in vederea informarii acestora despre procedura care li se va efectua si de a obtine acordul informal inainteaefectuarii procedurilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida De a alege„ sub supraveghere„ protocolul imagistic optim in vederea realizarii unei examinari de medicina nucleara sau imagistica hibrida. De a aplica „ sub supraveghere „ metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicina nucleara sau imagistica hibrida. De a interpreta imaginile si a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida „ sub supraveghere. De a-si aprecia limitele si a identifica momentul adecvat cind este necesar de a cere asistenta in interpretarea si elaborarea rezultatelor examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida. De a identifica rapid descoperiri neasteptate in timpul examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida si de a le comunica cit mai repede si corect. De a comunica cu pacienții si aparținătorii acestora in vederea explicarii rezultatelor examinarilor scintigrafice „ sub supraveghere. De a participa la intruniri clinice multidisciplinare si " tumour boards" „ sub supraveghere Nota . Modulul IX e Imagistica 1ibridac : 1. Are caracter informativ si NU confera competente sau atestari. 2. Modulul se poate efectua numai in Centrele Universitare care fac dovada ca detin sau ca pe raza teritoriala exista sisteme imagistice hibride (in sistemul public sau privat} 3. Coordonatorii acestui modul trebuie sa faca dovada ca lucreaza pe sisteme hibride SPECTI/CT sau PETI/CT (in sistemul public sau privat}

d. oodulul optional {4 luni)

- la alegere„ oricare din modulele II - IX - se urmareste consolidarea competentelor si abilitatilor practice aferente modulului care este repetat - activitatea practica aferenta acestui modul reprezinta proportia pentru 4 luni a activitatii practice aferente modulului care este repetat.

Pr.gram

465

,e desfasurare a stagiil.r practice in cadrul pregatirii pentru specialitatea radi.l.gie - imagistica medicala In ac.rd cu pr.grama de pregatire in specialitate - revizie 2 iulie 2016

M.dul nr. ,enumire m.dul Stagiu nr. C.ntinut ,urata m.dul (luni) ,urata stagiu (luni) Observatii I (rincipii ale te1nologiilor radioimagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie 1 Tema A. 1adiologie conventionala si CT - radiologie conventionala 1,5 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat 2 Tema A. 1adiologie conventionala si CT - CT 1,5 * - modulul va contine cursuri de radioprotectie, management, comunicare 3 Tema B. Ecografie si I1, - ecografie 1,5 4 Tema B. Ecografie si I1, - I1, 1,5 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 1 si 2 , respectiv subiectele 1- 42. II adiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine 5 1adiologie conventionala si CT . 5 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat Ecografie si I1, 4 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 5 si , respectiv subiectele 128 - 1 3. III adiologie gastrointestinala, abdominala, a aparatului urinar si genital masculin, În obstetrica si 7 1adiologie conventionala 12 1 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat * ponderea in modul: abdomen /%, retroperitoneu, genital 4/% 8 Ecografie 4 ginecologie . CT 4 1/ I1, 3 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 7, 8 si ., respectiv subiectele 1 4 - 212.

IC teuroradiologie, radioimagistica capului si gatului 11 CT . 3 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat 12 I1, 5 13 radiologie conventionala si ecografie 1 Examen evaluarea cunostintelor - tematica capitol 3 si 4, respectiv subiectele 43-127 C adiologie interventionala 14 radiologie interventionala 3 3 Examen evaluarea cunostintelor - tematica capitol 13, respectiv subiectele 341 - 3 . CI adiologie musculosc1eletala 15 1adiologie conventionala si CT 3 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat 1 Ecografie si I1, 3 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 1/, respectiv subiectele 213 - 254. CII adioimagistica senologica 17 ,amografie, ecografie si I1, mamar 3 3 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271. CIII. adiologie pediatrica 18 1adioimagistica pediatrica Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-34/. IL. Imagistica 1ibrida 1. Imagistica hibrida 2 2 L. Optional 2/ La alegere, oricare dintre modulele II - CIII 4 4 Defalcarea pe stagii si succesiunea acestora se face in functie de modulul ales, proportional fata de modului initial. T2TAL / luni R 5 ani

466

* - Avand in vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat in practica clinica de rutina, NU trebuie inteles ca, in cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifica acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atentie particulara patologiei specifice modulului si se va organiza pregatirea teoretica specifica (cursuri, referate, prezentari de cazuri).

** - Cu exceptia primului modul, succesiunea modulelor este stabilita de catre responsabilul cu pregatirea in rezidentiat.

PROIECT

CIȘĂ POST REZI,ENȚI RA,IOLOGIE IMAGISTICĂ ME,ICALĂ

Elab.rat în c.nf.rmitate cu Art. 14 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009

1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Învață modul de operare al aparatelor de radiologie imagistică medicală. e. Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS. f. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. g. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. h. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). j. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală și al spitalului în care activează. P. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. l. are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS. d. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. f. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. 467 g. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). 468 h. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală și al spitalului în care activează. i. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. j. are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. C.rmulează independent rezultate de radi.l.gie c.nvenți.nală. Are dreptul de a f.rmula rezultate de radi.l.gie c.nvenți.nală privind examinări aleE scheletului, t.racelui și abd.menului fără administrare de substanță de c.ntrast. Rezultatele f.rmulate în acest m.d v.r fi supervizate de resp.nsabilul de f.rmare. f. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. h. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. și 4 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 și a c.mpetențel.r pr.fesi.nale definite mai sus. Art. 13 (3) M incepand cu anul III de pregatire in specialitate, rezidentii pot fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda care detine calitatea de indrumator sau responsabil de formare, dupa cazN. Art 13 (4) M rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitatede catre unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legaleN. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). j. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală și al spitalului în care activează. P. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. l. are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. C.rmulează independent rezultate de radi.l.gie c.nvenți.nală. Are dreptul de a f.rmula rezultate de radi.l.gie c.nvenți.nală privind examinări aleE scheletului, t.racelui și abd.menului fără administrare de substanță de c.ntrast. f. C.rmulează independent rezultate de ec.grafie. Are dreptul de a f.rmula rezultate de ec.grafie abd.minală. Rezultatele f.rmulate în acest m.d v.r fi supervizate de resp.nsabilul de f.rmare. g. In cazurile complexeAparticulareAatipice, rezidentul este obligat sa ceara expertiza diagnostica a medicului titular (a responsabilului de formare). h. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. T. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. și 4 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 și a c.mpetențel.r pr.fesi.nale definite mai sus. P. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc). l. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală și al spitalului în care activează. m. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. n. are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare. 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. C.rmulează independent rezultate de radi.l.gie c.nvenți.nală. Are dreptul de a f.rmula rezultate de radi.l.gie c.nvenți.nală privind examinări aleE scheletului, t.racelui și abd.menului fără administrare de substanță de c.ntrast. f. C.rmulează independent rezultate de ec.grafie. Are dreptul de a f.rmula rezultate de ec.grafie abd.minală. 469 g. C.rmulează rezultate de c.mputer t.m.grafie si rez.nanta magnetica. Are dreptul de a f.rmula rezultate de CT/RM cranian, t.racic, abd.minal, pelvis, al c.l.anei vertebrale și extremitățil.r. Rezultatele CT/RM f.rmulate în acest m.d v.r fi supervizate de medicul titular / resp.nsabilul de f.rmare. 470 h. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.

T. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. și 4 din Ord.nanța Guvernului nr. 18/2009 și a c.mpetențel.r pr.fesi.nale definite mai sus.

P. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc).

l. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare și Funcționare și 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală și al spitalului în care activează. m. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. n. are drepturile și obligațiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătății nr. 1141A2//7 cu modificările și completările ulterioare.

PROIECT

Tematica examenului de specialitate A radi.l.gie A imagistica medicala A in c.relatie cu pr.grama de pregatire 2016A

1. Principii fizice si tehnice ale radiologiei conventionale (subiectele 1 - 5) 2. Dozimetrie, radiobiologie, indicatiile tehnicilor radiologie (subiectele - 7) 3. Principiile fizice si tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8 - 12) 4. Principiile fizice si tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetica (subiectele 13 - 18) 5. Artefactele in I1,E substantele de contrast in I1,E valoarea si indicatiile I1, (subiectele 1. - 21)

. Principiile fizice si tehnice ale ecografiei (subiectele 22 - 28)

7. Substantele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de actiune, reactii adverse, profilaxie (subiectele 2. - 32) 8. Notiuni de informatica imagistica (subiectele 33 - 35)

.. Notiuni de imagistica moleculara (subiectele 3 - 38).

1/. 1adioprotectie: principii, metode si management (subiectele 3. - 42)

11. Anatomie radioimagistica neuroradiologica (subiectele 43 - 48) 12. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale si de dezvoltare a sistemului nervos central si manifestari extracraniene ale unor sindroame cu determinism congenital (subiectele 4. - 51) 13. Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 - 5.) 14. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele / - 3) 15. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 4 - 72)

1 . Diagnosticul radioimagistic al b olilor neurinflamatorii„ neuroinfecțioase și neurodegenerative (subiectele 73 - 83)

17. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 - 8 ) 18. Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 - .3)

1. . Anatomia radioimagistica a capului si gatuluiE diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului si gatului (subiectele .4 - 1//) 2/. Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, b aza craniului„ scheletului facial„ nervilor cranieni si orbitei (subiectele 101 - 112} 21. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă„ paratiroide și spațiului visceral„ n asului„ nazofaringelui„ sinusurilor paranazale„ hipofaringelui„ laringelui si ganglionilor limfatici cervicali. (subiectele 113 - 118„ 125 - 127} 22. Diagnosticul radioimagistic al patologiei spațiilor masticator„ parotidian și carotidian„ a cavitatii orale„ orofaringelui si spațiului retrofaringian (subiectele 119 - 124} 23. Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; d iagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 - 130} 24. Semiologia radioimagistică în patologia toracică; aspectului radioimagistic normal si complicațiile asociate dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică (subiectele 131„ 132} 25. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare„ interstițiale„ bronșice; afectiunilor pleurale; afecțiunilor peretelui toracic„ diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 - 135} 2 . Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși (subiectele 136„ 137} 27. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138„ 143} 28. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor cu localizare mediastinală; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139„ 142} 2. . Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 14/, 141) 3/. Anatomie radioimagistica si embriologie cardiovascularaE variante anatomiceE t ehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă si a vaselor; tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații„ contraindicații și pericole potențiale (subiectele 144 - 147} 31. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat si bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. (subiectele 148 - 151} 32. Diagnosticul radioimagistic in: masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154} 33. Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare si inferioare (subiectele 155 - 158} 34. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler„ angiografie CT„ angiografie RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor si protezelor vasculare si al cordului operat (subiectele 159 - 163}. 471 35. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv si glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice si de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv si a glandelor sale anexe; indicatii si contraidicatii ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv. (subiectele 164 - 166}. 472 3 . Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului si duodenului (subiectele 1 8, 1 .) 37. Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subtire si gros (subiectele 17/, 171) 38. Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului si cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic E c riteriile RECIST (subiectele 172, 173, 17 ). 3. . Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului„ mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167„ 174„ 175}. 4/. Anatomia radioimagistică a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excretiei renale a substantelor de contrast; fiziologia mictiunii. Urografia intravenoasa: indicatii„ tehnica„ riscuri„ precautii. Utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc; precautii. (subiectele 177„ 179„ 180}. 41. Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale„ a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178„ 181„ 182}. 42. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale și ale căilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183„ 184}. 43. Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale„ perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal si diagnosticul radioimagistic al complicatiilor. (subiectele 185 - 187} 44. Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretorE patologiei vezicii urinare și uretrei masculine. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine (subiectele 188 - 191}. 45. Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 - 194} 4 . Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 1.5, 1. ) 47. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin si a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine (subiectele 197„ 198} 48. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale si endometrialeE afectiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat (subiectele 199 - 202} 4. . Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina„ nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM - principii și măsurători. IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 - 206} 5/. Histerosalpingografia: indicatii, tehnica, complicatiiE diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene,inclusiv modificari asociate cu sarcina, postpartum, postchirurgicalE patologiei trompelor uterineE prolapsului genital. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității (subiectele 207 - 212}. 51. Anatomia radioimagistica, variante anatomice si tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicatii,contraindicatii, pericole)E diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute si cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 - 22 ). 52. Diagnosticul radioimagistic al infectiilor aparatului locomotor (subiectele 227 - 231) 53. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor si leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 - 24/). 54. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor hematologice, metabolice, endocrine si toxice ale aparatului locomotorE afectiuni de dezvoltare si afectiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 - 244, 25/ - 252). 55. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor articulare si al altor afectiuni a aparatului locomotor ( al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice„ incluzând boala Legg-Calv/-Perthes și boala Scheuermann; calcificărilorI/osificărilor de țesut moale} (subiectele 245 - 249„ 253„ 254}. 5 . Notiuni de embriologie, anatomie si fiziologie mamara si a structurilor asociateE tehnicile radio-imagistice în patologia mamară: principii„ achizitia imaginilor„ pozitionari„ avantaje„ indicatii„ limite„ utiulizarea substantelor de contrast (subiectele 255„ 256} 57. Diagnosticul radioimagistic al sanului normal, variantelor anatomice si induse fiziologic ale sanuluiE semiologie elementara imagistica senologicaE l exiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme} (subiectele 257 - 259} 58. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granita si maligneE al leziunilor mamare la bărbat (subiectele 2 /-2 3) 5. . ,anagementul clinic si radioimagistic al pacientelor simptomaticeE al patologiei mamare la grupe particulare de pacienti (barbati, copii, adolescente, sarcina, lactatie)E evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale și a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 - 266}. /. Indicațiile și contraindicațiile: manoperelor intervenționale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului chimioterapic si radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sanului tratat. Noțiuni de bază privind tehnicile terapeutice senologice ghidate imagistic. Notiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 - 271} 1. Principii privind explorarea radioimagistica in patologia pediatrica: notiuni de dezvoltare anatomica in copilarieE principiul ALA1A, cerinte de radioprotectie si aplicarea lor practicaE valoare, indicatiile si algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la varsta pediatricaE particularitati ale administrarii substantelor de contrast la copii (subiectele 272 - 275) 2. Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, maduvei spinarii, capului si gatului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 27 - 2.1) 3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui si a aparatului cardiovascular la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 2.2 - 3/8) 4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 3/. - 328) 5. Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor si a sindroamelor neurocutanate la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 32. - 34/) . Principii si tehnici de a ngiografie I/ flebografie diagnostică (subiectele 341 - 349} 7. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala vasculara (subiectele 35/ - 35 ) 8. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara : biopsie, termoablatie, a spirație de fluide și drenaj al abceselor pe cale percutană (subiectele 357 - 361} 473 .. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara: i ntervenții hepato-biliare„ intervenții genito-urinare„ biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 - 366}. 474 Bibliografie : 1. S.cietatea de Radi.l.gie si Imagistica Medicala din R.mania A (sub red) Dudea Sorin ,. - Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator de studiu pentru pregatirea in specialitate -Col I , Col II, Ed. ,edicala Bucuresti, 2/15, 1271 pag, ISBN: .78-.73-3.-/7.7-8

ANEXA 2

LISTA

curriculumurilor de pregătire în rezidențiat revizuite pentru specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală a căror durată de pregătire a rămas nemodificată

Nr. Crt . ,enumirea specialității ,urata de pregătire c.nf.rm Ordinului MS nr. 1109/2016 ,OMENIUL ME,ICINĂ Specialități clinice - Grupa specialităților medicale 1 Genetică medicală 4 ani 2 ,edicină fizică și de reabilitare 4 ani 3 ,edicină internă 5 ani Specialități clinice - Grupa specialităților chirurgicale 4 Chirurgie pediatrică 5 ani 5 Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă 5 ani Chirurgie vasculară 5 ani Specialități paraclinice 7 ,edicină de laborator 4 ani 8 ,edicină legală 4 ani . ,edicină nucleară 4 ani 1/ Sănătate publică și management 4 ani ,OMENIUL ME,ICINA ,ENTARĂ 11 Chirurgie dento-alveolară 3 ani 12 Chirurgie orală și maxilo-facială 5 ani 13 2rtodonție și ortopedie dento-facială 3 ani

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

GENETICĂ ME,ICALĂ

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

GENETICĂ MEDICALĂ

4 ani

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

GENETICĂ MEDICALĂ

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU) - 1 credit = 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program și responsabilul de rezidențiat (îndrumător de stagiu).

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

******

1. CONCEPȚIA CURRICULARĂ 1.1. Definiție Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale; b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent. Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități. 1.2. Durata : 4 ani. 1.3. Locul de efectuare a stagiilor - Stagiile clinice în specialități complementare (Pediatrie, Medicină internă etc) se desfășoară în unități de profil din instituțiile de învățământ medical superior. - Stagiile de genetică fundamentală se desfășoară în Centrele Regionale de Genetică Medicală (CRGM) sau în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ medical superior. - Stagiile de genetică medicală și genetică clinică se desfășoară în CRGM sau instituții de învățământ medical superior în care se derulează activități de genetică medicală sau clinică sub îndrumarea unui medic primar de specialitate genetică medicală. 1.4. Structura stagiilor 1.4.0. -Etapa de angajare , luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învățământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni ) 1.4.1. Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an -Substagii de laborator de genetică -a) Citogenetică – 4 luni; -b) Genetică moleculară – 4 luni; -c) Genetică biochimică – 2 luni; -d) Informatică și biostatistică – 1 lună 1.4.2. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni 1.4.3. Stagiul de Genetică medicală – 1 an -Substagii clinice: -a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni; -c) Pediatrie – 3 luni -d) Chirurgie și ortopedie pediatrică – 1 lună -b) Medicină internă – 2 luni; 1.4.3. Stagiul de Genetică clinică, aferent altor specialități) – 1 an -Substagii de genetică clinică -a) Pediatrie – 4 luni; -b) Neonatologie – 2 luni; -c) Neurologie adulți – 1 lună; -d) Neurologie pediatrică – 1 lună; -e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună; -f) Endocrinologie – 1 lună și 2 săpt. -g) Dermatologie – 1 lună și 2 săpt. 1.4.4. Stagiul de Genetică clinică – 1 an Genetică clinică – 12 luni. 2. CONȚINUTUL STAGIILOR 2.1. Stagiul de Genetică fundamentală 2.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) - Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală. - Genomul uman : date generale, genotip și fenotip. - Structura și organizarea celulară a ADN. - Cromozomii umani. - Structura și funcția genelor - Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația,sinteza proteinelor; reglarea expresiei genelor. - Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/ multifactorială), individualitatea genetică și biologică. - Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea - Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile). - Clasificarea genetică a bolilor , caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice. - Anomaliile cromozomiale și patología asociată - Mutațiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare : bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii) - Ereditatea poligenică și multifactorială în patología umană. - Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale - Dezvoltarea normală și patologică. Clasificarea anomaliilor congenitale; sexualizarea normală și patologică; retardul mental. - Imunogenetica și imunopatologia - Oncogenetica : gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. - Medicina genomică : medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica - Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente. 2.1.2. Baremul activităților practice - Evidențierea aspectului interfazic al ADN – 20 teste FISH interfazic; 20 teste cromatină sexuală (test Barr). - Culturi celulare – 40 culturi de sânge periferic; 20 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă - Analiza cromozomilor umani – 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G sau R; 5 cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic. - Diagnosticul citogenetic – 40 cariotipuri cu marcaj cromozomial de tip G sau R; 5 cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic.. - Analiza acizilor nucleici – 20 extracții de ADN; 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice. - Diagnosticul genetic molecular – interpretare rezultate: 20 extracții de ADN; 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice. - Ereditatea mendeleană și analiza segregațională – întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere – 100 cazuri. - Caractere ereditare normale și patologice – identificare persoane – 20 cazuri; filiație – 20 cazuri; paternitate – 20 cazuri. - Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice. - Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare. 2.1.3. Evaluare teoretică și practică 2.2. Stagiul de Genetică medicală 2.2.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) a. Substagiul de Genetică medicală - Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. - Abordarea genetică în medicină , serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice. - Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate , - Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic) - Epidemiologia genetică. - Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice). - Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem). - Bioetica și genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic. - Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). - Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate. Evaluare teoretică b. Substagiul de Medicină internă - Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale. - Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; - Afecțiuni ale aparatului respirator : astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie. - Afecțuni ale rinichilor și tractului urinar : glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renala acută și cronică; tumorile tractului urinar. - Afecțiuni ale aparatului digestiv : ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza.; maldigestia și malnutriția - Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă. - Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice. - Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat. - Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică. Evaluare teoretica c. Substagiul de Pediatrie - Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; disabilitatea intelectuală; - Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea - Febra la copil - Nou născutul normal și patologic: examenul clinic al nou-născutului la naștere; nou născutul cu risc; greutatea mică la naștere: prematuritatea și dismaturitatea; postmaturitatea; apneea la naștere; sindromul postasfixic; insuficiența respiratorie a nou născutului; fibroza pulmonară interstițială a prematurului; traumatismul obstetrical; infecțiile pielii, tulburări digestive: vărsături, constipația; icterul fiziologic și icterul patologic; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică; boala hemoragică primară și diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficiența renală acută, tulburări metabolice și endocrine; sepsisul neonatal. - Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile - Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială - Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. - Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare; Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X. Boli nutriționale, metabolice și endocrine : rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice. Boli neurologice, musculare și ale organelor de simț: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, copilul hiperactiv și spectrul autist; cefaleea; enurezisul; copilul hipoacuzic; Evaluare teoretică 2.2.2. Baremul activităților practice a. Substagiul de Genetică medicală 1. Fișa de consult genetic – 100 fișe. 2. Examenul fizic al pacientului – 100 examene. 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice – 30 planuri. 4. Sfatul genetic – 50 cazuri. 5. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale – 25 cazuri. 6. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri. 7. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice – 25 cazuri. 8. Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri. 9. Predispoziția genetică în cancer – 15 cazuri. 10. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri. 11. Sceeningul și diagnosticul prenatal – 15 cazuri. 12. Screeningul neonatal – 10 cazuri. 13. Screeningul familial – 5 cazuri. 14. Dileme și conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme. 15. Registre de boli genetice. 16. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice – 10 planuri. Evaluare practică. b. Substagiul de Medicină internă 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60; 2. Prezentare de cazuri - 4; 3. Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25; 4. Interpretarea EKG - 20; 5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5; 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5; 7. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - cate 5 buletine pentru fiecare tehnică; 8. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică - 10; 9. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –5. Evaluare practică. c. Substagiul de Pediatrie 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40; 2. Prezentare de cazuri - 4; 3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60; 4. Interpretarea EKG - 20; 5. Interpretarea ecocardiogramei - 20; 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20; 7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20; 8. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –10; 9. Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării: 40 Evaluare practică 2.3. Stagiul de genetică clinică 2.3.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore) 1. Introducere în patologia genetică . Definiții, frecvența și importanța bolilor genetice. Clasificarea bolilor genetice 2. Consultul genetic : anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice) 3. Diagnosticul clinic al bolilor genetice . Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare. 4. Semiologie genetică : creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate); 5. Somatometria 6. Semne evocatoare de boli genetice 7. Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore) 8. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenicemultifactoriale) 9. Dismorfismul craniofacial 10. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului și membrelor 11. Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare) 12. Boli genetice endocrine : bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice. 13. Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) 14. Bolile genetice musculare și neuromusculare : miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile. 15. Bolile genetice ale sistemului nervos central : tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil, copilul cu deficit de atenție (ADHD) și autismul, boala Alzheimer, schizofrenia); afecțiuni neurologice (malformații ale sistemului nervos central, epilepsia, afecțiuni ale ganglionilor bazali, ataxiile ereditare, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatozele) 16. Boli genetice oftalmologice : malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană. 17. Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator : surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină. 18. Bolile genetice ale sistemului cardiovascular : malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială. 19. Bolile genetice ale sistemului digestiv : malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică 20. Bolile genetice ale sistemului renourinar ; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară 21. Bolile genetice ale aparatului reproductiv : malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane. 22. Bolile genetice osteoarticulare : condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice. 23. Bolile genetice ale țesutului conjunctiv 24. Genodermatoze 25. Anomalii ale creșterii și dezvoltării 26. Bolile cromozomiale 27. Bolile mitrocondriale 28. Tumorile congenitale. Cancere ereditare și familiale . Evaluare teoretică și practică 3. PREGATIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE Învățământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular și va fi inițiat din primul an de rezidențiat, desfășurându-se în paralel cu stagiile de pregătire generală. Lecțiile conferință ale primului modul vor fi expuse – săptămânal – pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulți și pediatrie. Prezentarea lecțiilor conferință ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate. 3.1. Modulul 1 – Principii de Genetică fundamentală Obiective 1. Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane: - se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practica geneticii medicale; - problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice 2. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului: - înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală; - dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor; - recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor. 3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală Obiective 1. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică. 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului: *Realizarea unei anamneze materno-fetale și familiale și constituirea unui arbore genealogic. *Realizarea unui bilanț corect și complet al anomaliilor structurale (majore și minore) și funcționale ale bolnavului (cu accent pe “anatomia de suprafață”, semiologia malformativă și obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere, etc). *Formularea unui plan logistic de investigații (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului. *Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie. *Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural. **Conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de câte ori este necesar. **Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită. **Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri. -Evaluare teoretică 3.3. Modulul 3 – Genetică clinică Obiective 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare. 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini(**) specifice modulului: *Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică; *Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul “divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor”). *Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor. *Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste. **Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu disabilitate fizică sau intelectuală **Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști. 4. BAREM DE TEHNICI și ACTIVITĂȚI PRACTICE 4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală Activitățile practice și tehnicile prevăzute în barem se vor realiza în laboratoarele de genetică umană din centrele regionale de genetică medicală, în cadrul spitalelor universitare și în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior medical, 1. Evidențierea aspectului interfazic al ADN-ului – testul cromatinei sexuale – 40 teste. 2. Metode de analiză a cromozomilor umani: tehnici de evidențiere a cromozomilor, heteromorfismul cromozomilor – 10 analize cromozomiale. 3. Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromozomiale, indicațiile analizei cromozomiale, cariotipul – valoare diagnostică, prognostică și profilactică – 40 interpretări de cazuri. 4. Metode de analiză a acizilor nucleici: extracția și amplificarea ADN; reacția polimerizării în lanț (PCR), hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție; separarea și identificarea fragmentelor de restricție (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, MLPA (Multiplex ligand probe amplification) hibridarea genomică comparată - CGH (comparative genomic hybridization) hibridarea genomică comparată în rețea – array-CGH (array - comparative genomic hybridization). Secvențierea ADN – observare a minimum 20 proceduri diferite. 5. Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutațiilor genice, definiția și obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică și prognostică a testelor genetice moleculare – 20 interpretări de cazuri. 6. Ereditatea mendeliană și analiza segregațională: arborele genealogic (simboluri, construcție, interpretare); ereditatea monogenică autozomaldominantă, autozomal-recesivă, X-dominantă, X-recesivă, holandrică); analiza segregațională (principii, indicații, interpretare, aplicabilitate medicală) – realizarea a 50 de arbori genealogici și identificarea tipului de transmitere monogenică la câte 20 de cazuri pentru fiecare tip de transmitere. 7. Caractere ereditare normale și patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacțiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale) – interpretarea rezultatelor în teste de paternitate și filiație – 40 de cazuri. 8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice – observarea a 20 determinări diferite și interpretarea buletinului de analiză – 20 cazuri. 9. Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare. Aplicații ale informaticii în biologie și medicină. Utilizarea bazelor de date. Evaluare practică 4.2. Modulul 2 - Principii de genetică medicală Activitățile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în centrele regionale de genetică medicală, și în laboratoare/unități de ecografie și screening prenatal, sub îndrumarea unor medici de specialitate clinică și de laborator. 1. Fișa de consult genetic : structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic – 20 cazuri. 2. Examenul fizic al pacientului : examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului – 20 cazuri. 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice– 20 cazuri. 4. Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale – câte 10 cazuri din fiecare categorie. 5. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 20 cazuri. 6. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice – 20 cazuri 7. Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple , (sindroame plurimalformative); 8. Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal – 20 cazuri. 9. Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului : boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul – 10 cazuri. 10. Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului - 10 cazuri. 11. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate. 12. Screeningul și diagnosticul prenatal . Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului în 20 cazuri. 13. Screeningul neonatal . Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice; - evaluarea riscului în 20 cazuri. 14. Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă - evaluarea riscului în 20 cazuri. 15. Dileme și conflicte etice în genetica medicală : probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic – monitorizarea a 5 cazuri. 16. Registre genetice . Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul “de registru”. Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.) 17. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice . Evaluare practică 4.3. Modulul 3 - Genetică clinică - Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului 3. - Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului 3. Evaluare practică (prin prezentări de cazuri clinice) 5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni 5.1. Tematica de curs 1. Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică. 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.). 3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient. 4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. 5. Probleme etice la începutul vieții : libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă. 6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practica medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative. 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant. 8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. 9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. 5.2. Tematica seminariilor

1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică. 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale; alternative ale jurământului lui Hipocrate; alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă; valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă; rolul comunicării în relația medic-pacient. 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale. 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete. 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. 10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.

FI,A POSTULUI de MEDIC REZIDENT SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ

Pe toată perioada de pregătire, medicul rezident participă activ la toate activitățile care se desfășoară în secția clinică, cabinetul ambulatoriu, laboratorul sau orice altă formă de asistență medicală în care își desfășoară stagiul conform repartizării, cu respectarea normelor generale de organizare și funcționare prevăzute în Regulamentul fiecărei unități sanitare.

Medicul rezident anul I

- Își însușește modul de organizare și funcționare a laboratorului - Recoltează, sub îndrumarea medicului specialist, probe biologice pentru analize genetice sau biochimice (sânge, salivă, urină, țesuturi, ș.a.) - Asigură transportul și depozitarea probelor biologice - Pregătește, sub îndrumarea medicului sau biologului specialist, probele biologice pentru analize - Efectuează punerea în lucru a probelor pentru analize genetice - Execută, alături de medicul sau biologul specialist, toate etapele unor analize genetice (culturi de celule, colorații celulare, introducerea probelor în aparate de analiză genetică, etalarea pe lame de microscopie, etc.) - Participă la citirea probelor (microscopie optică sau de epifluorescență, cariotipare, electroforeză, ș.a.) - Participă la redactarea și interpretarea rezultatelor de laborator - Participă la dezbaterile pe marginea unor cazuri de bioetică Medicul rezident anul II (stagiul de genetică medicală) - Participă la consultațiile din ambulatoriul de genetică medicală - Întocmește, împreună cu medicul specialist, fișa de consult genetic - Formulează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de investigații clinice și paraclinice pentru pacientul cu boală genetică - Verifică sub îndrumarea medicului specialist rezultatele investigațiilor paraclinice și le coroborează cu datele clinice - Participă sub îndrumarea medicului specialist la stabilirea diagnosticului final - Redactează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de tratament, recuperare și dispensarizare a pacientului cu boală genetică - Participă la redactarea și acordarea sfatului genetic Medicul rezident anul II și III (în cadrul stagiilor aferente altor specialități) - Participă la vizita zilnică a bolnavului - Întocmește foaia de observație a bolnavilor nou internați - Înscrie în foaia de observație evoluția zilnică a pacientului și, după caz, efectuează epicrize de etapă - Formulează, împreună cu medicul specialist, planul de investigații clinice și paraclinice - Interpretează rezultatele investigațiilor paraclinice - Prescrie zilnic tratamentul stabilit conform planului terapeutic - Întocmește epicriza la externare - Prezintă în cadrul colectivului secției cazuri clinice sau participă la prezentarea de cazuri clinice Medicul rezident anul IV Se adaugă la competențele stabilite pentru medicul rezident de anul II și III: - Întocmește ” Fișa tip de malformații congenitale și boli genetice ” - Stabilește planul de investigații clinice și paraclinice pentru pacientul cu boală genetică - Stabilește, împreună cu medicul specialist, planul de testări genetice - Consemnează în ”Fișa de consult genetic” rezultatele testelor genetice și le interpretează în context clinic - Redactează, planul de tratament, recuperare și dispensarizare a pacientului cu boală genetică - Întocmește și înregistrează ” Fișa tip de declarare a bolilor genetice ” în vederea raportării pentru Registru național de boli genetice - Calculează riscul de recurență al bolilor genetice și redactează sfatul genetic

I. P12BA SC1ISA TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea GENETICA ME,ICALA II - III. D2UA P12BE P1ACTICE IC. P12BA CLINICA I. PROBA SCRISĂ 1. Determinismul caracterelor; genotip și fenotip 2. Genomul uman 3. Structura și organizarea celulară a ADN 4. Cromozomii umani 5. Structura și funcția genelor 6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor 7. Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea 8. Ereditatea monogenică 9. Ereditatea poligenică și multifactorială 10. Ereditatea mitocondrială 11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile 12. Mutațiile genetice 13. Polimorfismele genetice 14. Clasificarea bolilor genetice 15. Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza 16. Anomalii ale creșterii și dezvoltării 17. Sexualizarea normală și patologică 18. Dizabilitatea intelectuală 19. Imunogenetica și imunopatologia 20. Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale 21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă 22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica 23. Genetica populațiilor 24. Epidemiologie genetică 25. Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță 26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice 27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici 28. Somatometria 29. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale 30. Dismorfismul cranio-facial 31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor 32. Boli hematologice ereditare 33. Boli genetice endocrine 34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) 35. Boli genetice musculare și neuromusculare 36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.) 37. Boli genetice oftalmologice 38. Surditatea 39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator 40. Fibroza chistică (mucoviscidoza) 41. Boli genetice ale aparatului cardio-vascular 42. Boli genetice ale sistemului digestiv 43. Boli genetice ale sistemului renourinar 44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale 45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă) 46. Boli genetice osteoarticulare 47. Boli genetice ale țesutului conjunctiv 48. Genodermatoze 49. Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale 50. Bolile mitocondriale 51. Sindroame plurimalformative 52. Bolile comune – cu predispoziție genetica – ale adultului 53. Cancere ereditare și familiale 54. Farmacogenetica 55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal si presimptomatic; 56. Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice 57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică 58. Probleme etice si medico-legale în abordarea patologiei genetice II. PROBA PRACTICĂ (a) 1. Cariotipul și cariotiparea. Testul Barr 2. Testul FISH 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) 4. Genotiparea. 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (RT-PCR; MLPA) 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) 8. Secventierea ADN 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare 10. Tehnici de analiză a metilării 11. Grupele sanguine; polimorfismul proteic; teste de paternitate III. PROBA PRACTICĂ (b) 1. Fișa de consult genetic 2. Examenul fizic al pacientului 3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic 4. Somatometria 5. Formularea unui plan de examene clinice si paraclinice 6. Sfatul genetic 7. Diagnosticul prenatal 8. Screeningul prenatal 9. Screeningul neonatal 10. Screeningul familial 11. Dispensarizarea si integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale si boli genetice IV. PROBA CLINICĂ Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice. BIBLIOGRAFIE 1. Covic ,., Stefănescu D.T., Sandovici I. și col. - Genetică ,edicală. Ediția IIAIIIE Editura Polirom, 2/11A2/17. 2. Bembea ,. și col. - Genetica în Pediatrie - Compendiu Clinic. Editura 1isoprint, 2/1 . 3. Hinescu ,. și col. - Tehnologii de diagnostic genetic în practica medicală. Editura Ciața ,edicală 1omFnească, 2/13. 4. EmerI"s Elements 2f ,edical Genetics, 14th Edition, Peter TurnpennI, Sîan Ellard , Editura . ELSECIE1, 2/12

TEMATICA

pentru examenul de medic primar specialitatea GENETICA ME,ICALA

I - II. D2UĂ P12BE P1ACTICE

III. P12BA CLINICĂ

II. PROBA PRACTICĂ (a) 1. Cariotipul și cariotiparea. Testul Barr 2. Testul FISH 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) 4. Genotiparea. 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (RT-PCR; MLPA) 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) 8. Secventierea ADN 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare 10. Tehnici de analiză a metilării 11. Grupele sanguine; polimorfismul proteic; teste de paternitate III. PROBA PRACTICĂ (b) 1. Fișa de consult genetic 2. Examenul fizic al pacientului 3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic 4. Somatometria 5. Formularea unui plan de examene clinice si paraclinice 6. Sfatul genetic 7. Diagnosticul prenatal 8. Screeningul prenatal 9. Screeningul neonatal 10. Screeningul familial 11. Dispensarizarea si integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale si boli genetice IV. PROBA CLINICĂ

Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.

BIBLIOGRAFIE NESELECTIVĂ

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ CIZICĂ ȘI ,E REABILITARE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ CIZICĂ ȘI ,E REABILITARE

,efiniția specialitățiiE

Medicina Cizică Mi de Reabilitare (MCR) este . specialitate medicală clinică ce se .cupă cu prevenLia, diagn.sticul, tratamentul Mi managementul reabilitării pers.anel.r de t.ate vFrstele care prezintă c.ndiLii de sănătate dizabilitante Mi c.m.rbidităLile acest.ra, adresFnduAse în special afectăril.r (impairment) Mi limităril.r de activitate ale acest.ra cu sc.pul de a facilita funcLi.narea fizică Mi c.gnitivă (incluzFnd c.mp.rtamentul), participarea (incluzFnd calitatea vieLii) cFt Mi m.dificarea fact.ril.r pers.nali Mi de mediu.

,edicina Fizică și de 1eabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF-2,S) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) -2,S 2//1, sunt prezentate în schema subiacentă.

Cu toate că partea de ",edicină FizicăN a specialității se menține, cele două parți care mai înainte se considerau a fi separate, ",edicina FizicăN și ",edicina de 1eabilitareN evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală .

Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate și restricții de participare:

 Afectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcției șiAsau structurii corpuluiE  Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarciniE  RestricLia de participare reprezintă o problemă resimțită de către individ în timpul implicării acestuia în situații de viață.

Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectFnd interacțiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane și cele ale societății în care el sau ea traiește. Depășirea dificultăților întalnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenții pentru a îndepărta barierele sociale și de mediu.

Definiția dizabilității în CIF-2,S face o distincție clară dintre problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța).

În conformitate cu 1aportul ,ondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă "un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate, să obțina și să mențină o funcționare optimă în cadrul interacțiunii cu mediul lor înconjurătorN (2rganizația ,ondială a Sănătății, 2/11).

Specialitatea de ,edicină Fizică și de 1eabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercFnd să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. CuncLi.narea reprezintă conceptul central al CIF-2,S și cuprinde totalitatea funcțiior și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe.

Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenți într-o stațiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, și este parte componentă a specialității de ,edicină Fizică și de 1eabilitare.

Asistența de 1eabilitare ,edicală reprezintă un tip particular de asistență medicalăAstrategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă și paliativă.

Medicul specialist de MCR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzFnd secții de acuți si cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea ,F1. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic si evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și nonfarmacologice, și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multiprofesionale.

Echipa multiApr.fesi.nală de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de ,F1, asistent medical, fizioterapeut și asimilați, psiholog, logoped, terapeut ocupațional, asistent social, bioinginer, precum și alți profesioniști abilitați să desfășoare activități de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală.

Servicii de Reabilitare Medicală - sunt efectuate de medicul specialist de ,F1 și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea șiAsau aplicarea de proceduri specifice de 1eabilitare ,edicală .

Pr.ceduri specifice de Reabilitare Medicală : fizioterapie, Pinetoterapie, balneoterapie, biofeedbacP, tracțiuni, masaj, precum și alte proceduri necesare Reabilitării Medicale . Acestea se aplică numai la indicația sau de catre medicul specialist de ,F1.

Serie de pr.ceduri specifice de Reabilitare Medicală - aplicarea de proceduri specifice de 1eabilitare

,edicală ca tip, parametrii, ritmicitate, numar de zile de aplicare.

Baza de Reabilitare Medicală - spațiu destinat aplicării procedurilor specifice de 1eabilitare ,edicală, amenajat și dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de catre medicul specialist de ,F1.

Cact.ri Naturali Terapeutici - ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice,. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de ,inisterul Sănătății conform Legislației în vigoare. Aceștia sunt folositi în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de 1eabilitare ,edicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare.

Stațiune Balneară (SB) - localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici și bază de 1eabilitare

,edicală, avizate de ,inisterul Sănătății în condițiile legii. 1eferințe

1. Oorld Health 2rganization Geneva, International Clasification of Functioning, DisabilitI and Healthtradus în limba romFnă 2. Cartea Alba a Specialității de ,edicină Fizică și de 1eabilitare în Europa. Traducerea în limba romFnă a Ohite BooP in PhIsical and 1ehabilitation ,edicine in EU12PE. Europa ,edicophIsica, vol42, No. 4, 2// . 3. Oorld 1eport on DisabilitI- tradus în limba romFnă, OH2 2/11 4. ,eIer T, Gutenbrunner C, BicPenbach J, Ciesa A, ,elvin J, StucPi G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategI. J 1ehabil ,ed 2/11 SepE43(.):7 5-.. (P,ID: 2182 38.) 5. StucPi G, Zampolini ,, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the sIstem-wide implementation of the ICF in PhIsical and 1ehabilitation ,edicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J PhIs 1ehabil ,ed 2/1 . (Accepted for publication[ABO1]) . Gutenbrunner C, ,eIer T, ,elvin J, StucPi G. Towards a conceptual description of PhIsical and 1ehabilitation ,edicine. J 1ehabil ,ed 2/11 SepE43(.):7 /-4. (P,ID: 21874211)

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. ,urata pr.gramului

NUMARUL TOTAL ,E ANI 4 NU,A1UL T2TAL DE ,2DULE 12 ,2DULUL 1 ,edicina Fizica si de 1eabilitare NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 b luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 2 ,edicina Fizica si de 1eabilitare Pediatrica NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 3 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 3 Ecodiagnostic neuro-musculoscheletal NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 4 Electromiografie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 5 Neurologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 5 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL Cardiologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 7 1eumatologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 8 2rtopedie-Traumatologie

NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL . Pneumologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 1/ Geriatrie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 11 Neurochirurgie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 12 Bioetica NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 saptamani 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana T.tal .re pregătire te.retică 900 T.tal .re pregătire practică 920

Structura pr.gramului

M.dulul 1, anul I, III, IVE Medicina Cizică Mi de Reabilitare

Nr. ore curs. 52/

Nr. ore practică. 25//

I. Tematică . Curriculum de studii și cun.ștințe te.retice pentru adulți și c.pii. Adaptat după UE,S-P1, - www.euro-prm.org Precizare: ,odulul 1 de ,edicină Fizică și de 1eabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămFni în anul III sau IC în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează. A. Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MCR) A.1. Domeniul de competență în ,F1 A.2.1eabilitarea medicală și 2,S-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalității, Dizabilității și Sănătății-2,S), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale. A.3. Evaluarea în ,F1 A.4. Diagnosticul în ,F1 A.5. Principalele intervenții pentru sănătate în ,F1 (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de ,F1) A. .Principalele intervenții pentru sănătate în ,F1 (2) proceduri specifice de ,F1 - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice. A.7. Evaluarea rezultatelor în ,F1 A.8. Evaluarea calității vieții QoL în ,F1 A... ,F1 și Electrodiagnosticul A. 1/. Stimularea Electrică Functională Neuromusculară (FES)E BiofeedbacP A.11. VinetologiaE Analiza mersuluiE Analiza mișcăriiE Posturografia, Podologia, etc A.12. 2rteze și proteze. A.13. Scaune rulante si tehnologia de asistare. A.14. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități. A.15. Tehnologii avansate de asistare in ,F1. A. 1 . Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități. A.17. ,F1 și sportulE ,F1 și sporturile la persoanele cu dizabilități A.18.1olul ,edicinei AlternativeAComplementare în ,F1 (medicina manuala, managementul durerii, etc.) A.1. . Cercetarea în ,F1. A. 2/. Considerente etice în ,F1. A.21. Altele in Biostiinte in 1eabilitare, Științele 1eabilitării Biomedicale și Ingineria, Științele Funcțiorării Umane. A.22. Balneologia în ,F1 (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară). B. MCR în afecțiunile sistemului nerv.s B.1. ,F1 la persoanele cu stroPe (Accident Cascular Cerebral) B.2. ,F1 la persoanele cu leziuni cerebrale dobFndite B.3. ,F1 la persoanele cu alte afecțiuni cerebrale B.4. ,F1 la persoanele cu afecțiuni și traumatisme ale coloanei vertebrale (TC,) B.5. ,F1 la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă) B. . ,F1 la persoanele cu tulburări de mișcare, inclusiv cu spasticitate și afecțiuni neurodegenerative (ex: boala ParPinson) B.7. ,F1 la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv periferic B.8. ,F1 la persoanele cu tulburări cognitive si comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologica) B... ,F1 la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutiție B. 1/. ,F1 la copiii și adulții cu paralizie cerebrală B.11. ,F1 la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculare B.12. Altele C. MCR în afecțiunile .rt.pedice și muscul.scheletale C.1. ,F1 la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseala cronica, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale C.2. ,F1 la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice) C.3. ,F1 la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale și alte afecțiuni degenerative musculoscheletale C.4. ,F1 la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: P1, LES,SA,SASN, etc.) C.5. ,F1 la persoanele cu osteoporoză C. . ,F1 la persoanele cu leziuni ale mFinii C.7. ,F1 la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor (altele decat la C.) și cu fracturi C.8. ,F1 la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive C... ,F1 la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputație C.1/. ,F1 la persoanele cu sindromul dureros complex regional (C1PS) C.11. ,F1 la persoanele cu afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare C.12. Altele ,. MCR în alte afecțiuni specifice generat.are de dizabilitate D.1. ,F1 la persoanele cu boli cardiace și vasculare D.2. ,F1 la persoanele cu boli respiratorii D.3. ,F1 la persoanele cu cancer D.4. ,F1 la persoanele cu durere cronică D.5. ,F1 la persoanele vFrstnice (inclusiv pacienti imobilizati) D. . ,F1 la copiii cu dizabilități (alții decFt la pct. B11 și B12) D.7. ,F1 la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurente D.8. ,F1 la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilității tisulare, prevenția și tratamentul leziunilor de decubit) D. .. ,F1 la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului D.1/. ,F1, dizabilitatea și sexualitatea D.11. ,F1 la persoanele cu transplant de organ D.12. Altele (ex. 1eabilitarea în arsuri întinse, afecțiuni metabolice, psihiatrice, afecțiuni ale auzului și văz) E. Științele integrative și clinice de Reabilitare Medicală E.1. Cercetarea în domeniul Serviciilor de ,F1 E.2. Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de ,F1. E.3. Administrație și ,anagement în ,F1. E.4. Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzFnd ghidurile, organizarea, coordonarea și educația. E.5. Standarde și ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv ,edicina Bazată pe Dovezi) în ,F1. E. . ,anagementul calității în ,F1 E.7. Educația științifică și formarea profesioniștilor în ,F1 E.8. Dezvoltarea și evaluarea echipei de ,F1 și a bunei practici multidisciplinare. E... 1eabilitarea în comunitate. E.1/. 1ețele și protocoale în ,F1. E.11. Altele. II. 2biective educaționalevezi pag. 14 III. 1ezultate așteptatevezi pag. 15

M.dulul 2, anul IIIE Medicina Cizică Mi de Reabilitare Pediatrică

Nr. ore curs. /

Nr. ore practică. 2//

I. Tematică . 1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare. 2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor. 3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (I,C), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare. 4. ,alformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strFmb, alte malformații ale piciorului). 5. Tulburări de creștere. . Inegalități ale membrelor inferioare. 7. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. 8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copiiE amputații la copii. II. 2biective educaționalevezi pag. 14 III. 1ezultate așteptatevezi pag. 15

M.dulul , anul IIIE Ec.diagn.stic Neur.AMuscul.AScheletal

Nr. ore curs. 4/ Nr. ore practică. 8/

I. Tematică . 1. Generalități despre ecografie și sonde 2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor 3. Indicații ale examinării ecografice în ,edicina Fizica și de 1eabilitare 4. 1evărsate articulare, tenosinovite 5. Examinarea canalului carpian, tarsian . Examinarea ecografică a piciorului în încarcare 7. Examinarea ecografică a țesuturilor moimuschi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze 8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor .. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale 1/. 1upturile tendoanelorachileean, rotulian, cvadricipital, bicipital 11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare 12. Examinarea ecografica a tumorilor de țesut moalelocalizare, masuratori, puncție ghidată ecografic, monitorizare. II. 2biective educaționalevezi pag. 14 III. 1ezultate așteptatevezi pag. 15

M.dulul 4, anul IIIE Electr.mi.grafie

Nr. ore curs. 4/ Nr. ore practică. 8/

I. Tematică. 1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară. 2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase. 3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală 4. Leziuni de nervi periferici 5. Tehnici clasice de electrodiagnostic. . Aparatura de electromiografie 7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, E,G de fibră unică. 8. Electro-mio-neurografia - principii generale a) Studii de conducere nervoasă motorie b) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica c) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire. d) Stimularea repetativă .. Biofeed-bacP electromiografic 1/. ,etode cantitative în electromiografie- E,G Pineziologică a) Stimularea magneto-electrică b) Patologia E,G  Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.  ,iopatii  Tulburări ale transmiterii neuro-musculare II. 2biective educaționalevezi pag. 14 III. 1ezultate așteptatevezi pag. 15

M.dulul 5, anul IIE Neur.l.gie

Nr. ore curs. 1// Nr. ore practică. 4//

I. Tematică . 1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică 2. Patologia pericarionului neuronal 3. Patologia fibrei nervoase periferice 4. Sindromul de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central . Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificarilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos .. Sindroame diencefalice 1/. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanței reticulare 15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncțilonale , ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală ,insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral 1 . Hemiplegia si paraplegia 17. Scleroza multiplă (în plăci) 18. Boala ParPinson și sindroamele parPinsoniene 1. . Epilepsia 2/. Cefaleea și sindroamele migrenoase 21. Patologia neuro-musculară : distrofii musculare progresive ,polimiozite, sindromul miastenic, disPaliemii 22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică 23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial 24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern 25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici 2 . Neuropatii senzitive 27. Tumori cerebrale și medulare 28. Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulare II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 6, anul IIE Cardi.l.gie

Nr. ore curs. 4/

Nr. ore practică. 1 /

I. Tematică . 1. Aritmiile cardiace 2. Calvulopatiile 3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasăAdureroasă) 4. Hipertensiunea arterială 5. Hipertensiunea pulmonară . Cordul pulmonar cronic 7. Insuficiența cardiacă 8. Arteriopatiile periferice .. Ateroscleroza 1/. Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor 11. Patologia cardiovasculară a vFrstnicului 12. Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv 13. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice , endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice 14. Interrelații în patologia cardiovasculară si neurologică 15. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice 1 . Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare 17. 1ecuperarea pacienților cardiovasculari 18. Terapia specifică conservatoare cardiovasculara II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 7, anul I Reumat.l.gie

Nr. ore curs. 4/

Nr. ore practică. 1 /

I. Tematică . 1. Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic) 2. Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie) 3. Inflamația și imunologia bolilor reumatice 4. Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară 5. Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos) . Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala 1eiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos) 7. Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, poimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren 8. Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc. .. Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulareforme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos) 1/. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Oilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos) 11. Boli reumatice ale copilului: 1A, artrita cronică juvenilă. II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 8, anul IIE Ort.pedieATraumat.l.gie

Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/

I. Tematică . 1. Traumatismele umarului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcționala a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale 2. Complicațiile immediate și tardive în traumatismele umarului 3. Traumatismele cotului: luxații, fracturi tablou clinic, semnificația funcționala a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile immediate și tardive 4. Traumatisme la nivelul pumnului implicații terapeutice si funcționale ale tratamentului ortopedicochirurgical 5. Traumatismele mFinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații immediate și tardive . Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicala în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice .. 2steonecroza aseptică de cap femural 1/. Soldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații entorse, leziuni meniscale, fracturisemnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale 12. Genunchiul operat și protezat 13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi-aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale 14. Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară si deviații ale degetelor 15. Scolioze 1 . Cifoze 17. Hernia de disc lombară operată 18. Traumatismele coloanei vertebrale : fără leziuni neurologice Acu leziuni neurologice 1. . Algoneurodistrofia cu diferite topografii 2/. Amputațiile 21. Protezarea II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 9, anul IE Pneum.l.gie

Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/

I. Tematică . 1. Astmul bronșic 2. BP2C 3. Bronșiectazia 4. Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC 5. Alergoze-penumoconioze . Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vFrstnici 7. Bolile peretelui toracic 8. ,anifestarile bronho-pulmonare în cadrul altor patologii .. Terapia respiratorie 1/. Explorări în penumofitiziologie II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 10, anul IIE Geriatrie

Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/

I. Tematică . 1. Procesul de îmbatrFnire: teorii și principii generale, îmbatrFnirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vFrstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice 2. Patologia cardio-vasculară la vFrstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburari de ritm, hipertensiunea arterială, tulburarile valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice 3. Patologia respiratorie la vFrstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vFrstnici 4. Patologia digestivă la vFrstnici 5. Tulburarile de nutriție la vFrstnici . Patologia nefro-urologica și genitală a vFrstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburarile ginecologice sexualitatea la vFrstnici 7. Tulburările endocrine la vFrstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vFrstnicilor 8. 2steoporoza, osteomalacia și boala Paget .. Tulburările sanguine la vFrstnici 1/. Pielea vFrstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele 11. Problemele neurologice ale vFrstnicilor: circulația cerebrală, ACC, hemiplegia, boala ParPinson si parPinsoismul, epilepsia, tulburarile de transmisie neuro-musculara, neuropatii periferice, tulburarile medulare si radiculare 12. Tulburările psihice ale vFrstnicului: vizuale, auditive 13. Afecțiunile tumorale la vFrstnici 14. Aspecte de gerontologie socială II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 11, anul IIE Neur.chirurgie

Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/

I. Tematică . 1. Traumatisme cranio-cerebrale 2. Traumatisme vertebro-medulare 3. Henrii discale 4. Procese expansive intracraniene 5. Procese expansive intrarahidiene . Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară 7. Diganosticul și tratamentul comelor II. 2biective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate așteptate:

 Ca putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate  Ca fi capabil să faca diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate

M.dulul 12, anul IVE Bi.etica

Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 2/

I. Tematică. A. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. ,orala, etica, etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică B. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) C. 1elația medic-pacient I - 2 ore 1. Calori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate D. 1elația medic-pacient II - 2 ore 1. ConsimțămFntul informat 1. Confidențialitatea în relația medic-pacient 2. 1elația medic-pacient minor 3. Acte normative care reglementează relația medicpacient E. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greseală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală F. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă G. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative H. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant I. Probleme etice în genetică si genomică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoasterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunatățirii rasei umane prin intervenții genetice J. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul stiințific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințifica II. 2biective educaționale. Înțelegerea principiilor de Bioetică III. 1ezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)

 Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica  Înțelegerea relației medicpacient  Înțelegerea eticii cercetării  Înțelegerea eticii în transplant  Înțelegerea eticii paliației

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE E,UCAȚIONALE GENERALEE

 Să acumuleze cunoștințele teoretice necesare practicării specialității de ,edicină Fizică și de 1eabilitare (,F1) la pacienții de toate vFrstele  Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi, etc  Să invețe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală  Domeniul de competență în ,F1  1eabilitarea medicală și 2,S-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalității, Dizabilității și Sănătății-2,S), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.  Evaluarea în ,F1  Diagnosticul în ,F1  Principalele intervenții pentru sănătate în ,F1 (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de ,F1)  Principalele intervenții pentru sănătate în ,F1 (2) proceduri specifice de ,F1 - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.  Evaluarea rezultatelor în ,F1  Evaluarea calității vieții QoL în ,F1  VinetologiaE Analiza mersuluiE Analiza mișcăriiE Posturografia.  2rteze și proteze.  Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.  Tehnologii avansate de asistare in ,F1.  Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.  Cercetarea în ,F1.  Considerente etice în ,F1.  Balneologia în ,F1 (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).  ,anagementul calității în ,F1  Educația științifică și formarea profesioniștilor în ,F1  Dezvoltarea și evaluarea echipei de ,F1 și a bunei practici multidisciplinare.  1eabilitarea în comunitate. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE E,UCAȚIONALE SPECICICEE Cunoașterea principiilor și a managementului reabilitării în:  Afecțiunile sistemului nervos  Afecțiunile ortopedice  Afecțiunile musculoscheletale  Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vFrstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe. REZULTATE AȘTEPTATE (STAN,AR, PROCESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiE  Ca practica specialitatea de ,edicină Fizică și de 1eabilitare la nivel european de pregătire avFnd în vedere ca atFt Curriculum cFt și tematica sunt în concordanță cu recomandările UE,S Secțiunea de ,edicină Fizică și de 1eabilitare  Ca înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atFt necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cFt și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.

Examenul de medic specialistE

Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă DA - examen clinic DA - probă de abilitățiAmanualități DA - probă pe casetă video - probă operatorie - dizertație

TEMATICA ,E EXAMEN

Pentru examenul scris de medic specialist de Medicina Cizică Mi de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de .cupare a p.sturil.r de specialitate, atFt la adult, i cFt Mi la c.pii. 1. Istoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în 1eabilitarea ,edicală. 2. Tulbura� ri Neurogene de Comunicare la Adult, i si Copii și Evaluare și Intervent, ie Psihologica� în 1eabilitarea ,edicală 3. Analiza ,ersului: Tehnologie și Aplicat, ii Clinice. 4. Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, DobFndirea Independent, ei Funct, ionale. 5. Imagistica� Neurologica� și ,usculo-Scheletica� . . Electrodiagnosticul în 1eabilitarea ,edicală. 7. 1eabilitarea și Protezarea Post-Amputat, ie a ,embrelor Superioare, și a ,embrelor Inferioare. 8. Dispozitive 2rtotice Pentru ,embrele Superioare și Inferioare și 2rtezele Spinale. .. Fotolii 1ulante și Tehnologii Avansate de 1eabilitare. 1/. Vinesiologie. 11. Exercit, iul Terapeutic. 12. ,anipula� rile, Tract, iunile, ,asajul și ,edicina Alternativă și Complementara în 1eabilitare. 13. Proceduri cu Agent, i Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESN,AFES).

14. Proceduri cu Agenți Fizici inaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, TePar, microunde, etc. 15. Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infrarosii,lumina polarizată, etc.

1 . Proceduri cu diverși alt, i Agenți Fizici precum magnetoterapie: PE,F, 1,SE unde de șoc extracorporeale (ESOT)E vibratii, etc.

17. Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie. 18. Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima.

1. . Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni. 2/. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulat, iilor Periferice și a T, esuturilor ,oi. 21. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Certebrale. 22. 1eabilitarea Pacient, ilor cu Afect, iuni ale Deglutit, iei. 23. ,anagementul Disfunct, iilor Cezicii Urinare. 24. Intestinul Neurogen: Disfunct, ie și 1eabilitare. 25. Controlul Spasticita� ții. 2 . Disfunct, ia și Dizabilitatea Sexuala� . 27. Prevent, ia și ,anagementul Pla� gilor Cronice. 28. 1eabilitarea Cardiaca� . 2. . 1eabilitarea Pulmonara� . 3/. 1eabilitarea 2cupat, ionala� și I r ncadrarea în ,unca� a Persoanelor cu Dizabilita� ți. 31. Bolile 1eumatice Inflamatorii. P1, SA, AP. 32. Boli 1eumatice Degenerative și ,etabolice (Guta, Condrocalcinoza) 33. Afect, iunile Neuro- ,usculo-Scheletice ale 1egiunii Cervicale. 34. Afect, iunile ,usculo-Scheletice ale ,embrului Superior. 35. Afect, iunile ,usculo-Scheletice ale ,embrului Inferior. 3 . Lombosacralgia. 37. 2steoporoza. 38. Durerea Cronica� . 3. . Durerea ,usculara� . 4/. ,edicina Sportiva� . 41. Afect, iunile Neuronului ,otor. 42. 1eabilitarea Pacient, ilor cu Neuropatii. 43. Afect, iunile ,iopatice. 44. Leziunea Cerebrala� Traumatica� I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, ,ăsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați. 45. Leziunea Cerebrala� Traumatic II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, 1ezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție 4 . Accidentele Casculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, ,anagementul accidentului vascular cerebral acut. 47. Accidentele Casculare Cerebrale II.: 1eabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, 1ezultatele reabilitării. 48. Tulbura� rile Degenerative de ,is, care ale Sistemului Nervos Central. 4. . Scleroza ,ultipla� .

5/. Paralizia Cerebrala� (*) Pediatrie.

51. ,ielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie 52. Traumatismele Certebro-,edulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică și sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebro-medulare nontraumatice, Consecințele traumatismelor vertebro-medulare. 53. Traumatismele Certebro-,edulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare. 54. Boala Casculara� Periferica� a ,embrului Inferior. 55. 1eabilitarea Persoanelor cu Cancer. 5 . 1eabilitarea în Arsuri.

57. 1eabilitarea Pacient, ilor Geriatrici. 58. Transplantul de 2rgane: Intervent, ii de 1eabilitare pentru ,aximizarea 1ezultatelor.

* Subiectele 51 si 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică Bibli.grafieE 1. Braddom 1. ,edicină Fizică și de 1eabilitare. Ed IC-a. Elsevier 2/15 2. Cartea Alba a Specialității de ,edicină Fizică și de 1eabilitare în Europa. Traducerea în limba romFnă a Ohite BooP in PhIsical and 1ehabilitation ,edicine in EU12PE. Europa ,edicophIsica, vol42, No. 4, 2// . 3. Field of Competence of PhIsical and 1ehabilitation ,edicine PhIsicians UE,-P1, Ediția 2/14 Partea I 4. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Șănătății. Traducere în limba romFnă a International Classification of Functioning, DisabilitI and Health. OH2 2//1. 5. 1aport ,ondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba romFnă a Oorld 1eport on DisabilitI. OH2 2/11. . Alexander ,, ,atthews D. Pediatric 1ehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2/1/. Demos ,edical. 7. 1ădulescu A, Burtan ,. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura ,edicală. București 2/14 8. TelePi N. et al. Cura Balneoclimatică în 1omania. Ed. Sport Turism. 1.84 .. Sbenghe T. Vinesiologie - Știința ,iscării. Ed. ,edicală, 2//2 1/. Ionescu 1. Esențialul in 1eumatologie. Ed. Amaltea 2//7 Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)  Bilanț articular- 2//  Bilanț muscular- 2//  Interpretare de 1adiografii ale sistemului osteoarticular 2//  Interpretare de Computer tomograf- 15/  Interpretare de 1ezonanță magnetica 1//  Interpretare de Scintigrafie- 1/  Interpretare de 2steodensiometrie- 1//  Infiltrații periarticulare- 5/  Infiltrații intraarticulare- 2/  Analiza lichidului sinovialbuletine 2/  Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică- /  Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale- /  Interpretare de Electromiografii- /  Buletin de analize factori naturali terapeutici- 1/  Prezentare de referate- 1/

 Prezentare de cazuri- 2/  Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului  Evaluarea mersului și a posturii la copil  Interpretare de 1adiografii ale sistemului articular- 4/ la copil  Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale- 1/ la copil  Interpretarea de electromiografii- 1/ la copil

2. ,REPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE ME,ICULUI SPECIALIST ÎN ME,ICINA CIZICĂ ȘI ,E REABILITARE 2.1. C.mpetența pr.fesi.nală intrinsecă specialității - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): o Ca practica specialitatea de ,edicină Fizică și de 1eabilitare la nivel european de pregătire avFnd în vedere ca atFt Curriculum cFt și tematica sunt în concordanță cu recomandările UE,S Secțiunea de ,edicină Fizică și de 1eabilitare o Ca înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atFt necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cFt și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.

2.2. ,repturi  Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din stațiuni balneare, sanatorii balneare, etc  Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare  Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare  Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare  Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc  Să susțină examenul de Board European UE,S-P1,  Să participe la cursuriAspecializări europene și internaționale  Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare  Să fie ales în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea 1omFnă de 1eabilitare ,edicală"

2. . Obligații

- Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate - Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității - Să obțină acordul informat al pacientului

2.4. M.dulele de pregătire, similare un.r atestate de studii c.mplementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul pr.fesi.nal și p.t fi practicate urmare .bținerii titlului de medici specialistE

 Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică  Ecografie musculoscheletală  Electromiografie  Terapia Durerii  Balneoterapie  Podiatrie 2.5. ,.meniile adiLi.nale de dezv.ltare pr.fesi.nală în specialitate, prin f.rmare specializată suplimentară (atestate de pregătire c.mplementară existente în legislația MS), ulteri.r .bținerii titlului de medic specialistE  ,anagementul Serviciilor de Sănătate  ,anagementul ,edical al Dezastrelor  Îngrijiri paliative  Acupunctură  Homeopatie  Apifitoterapie  ,edicină Aerospațială

PRIN ACEASTA SE CERTICICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITU,INEA

,ATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘE,INTELE COMISIEI ,E SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Prof. Dr. ,ihai Berteanu

Președinte al Comisiei de Specialitate ,edicină Fizică și de 1eabilitare Semnatura:

ME,ICINĂ CIZICĂ ȘI ,E REABILITARE

Durata 4 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI

1. ,EDICINĂ FIZICĂ și de 1EABILITA1E- 1/ luni (anul I) + 1 b luni (anul III și IC) 2. ,EDICINĂ FIZICĂ și de 1EABILITA1E PEDIAT1ICĂ- 3 luni 3. EC2DIAGN2STIC NEU12-,USCUL2-SCHELETAL- 2 luni 4. ELECT12,I2G1AFIE- 2 luni 5. NEU12L2GIE- 5 luni

. CA1DI2L2GIE- 2 luni

7. 1EU,AT2L2GIE- 2 luni 8. 21T2PEDIE- T1AU,AT2L2GIE- 2 luni

.. PNEU,2L2GIE- 1 lună 1/. GE1IAT1IE- 1 luna

11. NEU12CHI1U1GIE- 1 luna 12. BI2ETICĂ- 2 săptămFni

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV 1 7 . 5 8 1/ 11 1 3 4 2 1 12

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ INTERNĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA INTERNA

Definiția specialității:

,edicina interna este disciplina medicala de baza responsabila de ingrijirea adultilor cu boli complexe, atit in spital cit si in ambulator. Ea este centrata pe pacient, bazata pe stiinta si supusa principiilor etice si holistice de ingrijire. ,edicina interna este o disciplina clinica si stiintifica care creeaza si promoveaza cunoasterea medicala, metode si abilitati clinice. Ea analizeaza rezultatele altor specialitati medicale si le integreaza in strategii de diagnostic, tratament si ingrijire pentru pacientul individual.

,edicina interna este disciplina medicala de baza responsabila de ingrijirea adultilor cu boli complexe, atit in spital cit si in ambulator. Ea este centrata pe pacient, bazata pe stiinta si supusa principiilor etice si holistice de ingrijire. ,edicina interna este o disciplina clinica si stiintifica care creeaza si promoveaza cunoasterea medicala, metode si abilitati clinice. Ea analizeaza rezultatele altor specialitati medicale si le integreaza in strategii de diagnostic, tratament si ingrijire pentru pacientul individual.

,edicul internist este un medic educat in bazele stiintifice ale medicinii, specializat in evaluarea, diagnosticul si tratamentuln problemelor medicale generale, prezentarilor atipice ale bolilor, problemelor multiple la aceeasi persoana si prin consecinta problemelor medicale complexe si bolilor sistemice. ,edicul internist este capabil sa trateze urgente medicale neselectate si sa trateze pacientii holistic si etic luind in considerare toti factorii psihosociali si medicali pentru a creste calitatea vietii. El valorizeaza ingrijirea continua a pacientilor indiferent de natura suferintelor si este dedicat dezvoltarii sale profesionale continue. ,edicul internist practica medicina bazata pe dovezi a adultului. El poate indeplini mai multe roluri, incluzind sfatul clinic medical, educatia medicala, conducerea si tratamentul.

Conform cerintelor UE,S European Board of Internal ,edicine (octombrie 1..5), medicul internist trebuie sa aiba cunostinte aprofundate privind diagnosticul si tratamentul bolilor medicale acute si sa fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor in varsta.

In atributia medicului specialist in medicina interna intra si diagnosticul si tratamentul urmatoarelor categorii de bolnavi : bolnavi cu afectiuni multiple sau maladii complicate multipluE bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febra de etiologie necunoscuta)E bolnavi cu afectiuni severe si probleme medicale complexeE o parte din bolnavii diagnosticati sau tratati initial de specialistii de organ.

2. ,urata pregatirii in medicina InternaE 5 ANI ORGANIZAREA PROGRAMULUI Durata programului Numar total de ani 5 (cinci) Numar total de module 12 (douasprezece) + 2 module teoretice (cursuri dupaamiaza) Modulul 1 Urgente medicale Numar de luni/modul 6 Ore curs/saptamana 2 timp de 4 luni Modulul 2 Medicina interna Numar de luni/modul 18 Ore curs/saptamana 2 timp de 6 luni Modulul 3 Cardiologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 4 Pneumologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 5 Gastroenterologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 6 Reumatologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 7 Nefrologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 8 Hematologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 9 Diabetologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 10 Neurologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 11 Boli infectioase Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 12 Ecografie si imagistica medicala Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 13 Etica medicala Ore curs/saptamana 2 ore /sapt timp de 5 saptamani Modulul 14 Expertiza capacitatii de munca Ore curs/saptamana 2 ore/sapt timp de 5 saptamani Total ore pregatire teoretica 388 ore Total ore pregatire practica 24000 ore 3. Organizarea stagiil.r Pregatirea rezidentilor trebuie sa se faca in Clinicile Universitare din tara si in Spitalele Judetene si ,unicipale acreditate de catre ,S ( Centrul National de Perfectionare Postuniversitara al ,edicilor si Farmacistilor) si de Universitatile de ,edicina si Farmacie de Stat. Stagiile se vor efectua sub indrumarea medicilor sefi de sectie, medicilor primari recunoscuti pentru gradul inalt de calificare in specialitatea respectiva pentru aptitdinile didactice si pentru calitatile etice si morale. In fiecare stagiu rezidentul va avea un indrumator care trebue sa certifice efectuarea activitatilor practice, inclusiv redactarea foilor de observatie cu evolutia pacientului, a documentelor de externare si a stabilirii relatiei cu pacientii si familiile acestora. Cerintele minimale necesare unui centru de ,edicina Interna de pregatire sunt: - Asigurarea unui raport de paturi Arezident de 5-7 A1 - Seful sectiei trebuie sa fie medic primar de medicina interna sau specialitate medicala - Dotare minima: laborator de explorari biologice, radiologice, ecocardiografie, laborator ECG, teste stress, explorari endoscopice (digestive, bronsice), eventual prelevare de biopsie hepatica si pleurala. - Forma de pregatire continua care constau care constau in : sedinte de referate stiintifice, prezentari de cazuri si confruntari anatomo-clinice, eventual conferinte stiintifice periodice. Stagiile se vor incheia cu o apreciere finala constind intr-o prezentare de caz clinic dupa metodologia examenului de specialitate si daca seful serviciilor unde se efectueaza stagiul considera necesar si o testare a cunostiintelor teoretice. 4. Trunchiul c.mun Trunchiul comun reprezinta pregatirea de baza a oricarui medic specialist in specialitati nechirurgicale. Trunchiul comun este identic pentru specialitatea ,edicina Interna si celelalte specialitati medicale. Pentru specialitatea de medicina interna si specialitatile medicale pregatirea de rezidentiat incepe in primii 2 ani printr-un trunchi comun de medicina interna format din: - 6 luni intr-un serviciu de urgenta sau pacienti gravi (UPU al unui spital de urgenta„ ATI sau alt serviciu de ingrijiri pacienti gravi (USTAC„ Ingrijire pulmonara intensiva„ etc} prin rotatie. - 3 stagii de 4 luni la alegere in cardiologie„ pneumologie„ gastroenterologie„ reumatologie (pentru rezidentii din aceste specialitati stagiul respectiv va fi efectuat dupa terminarea trunchiului comun„ cele 3 stagii ramase fiind obligatorii} - Un stagiu de 6 luni de medicina interna Urmatorii 3 - 4 ani vor fi dedicati pregatirii in specialitatea aleasa. Pentru specialitatea medicina interna se vor completa stagiile neefectuate cuprinse in baremul de pregatire. 5. Tematica si baremul activitatil.r practice. Se recomanda ca expunerile teoretice sa ia forma unei conferinte de sinteza , cu subiecte de activitate privind diagnosticul si terapia bolilor incluse in tematica. Exemple: - Atitudinea in fata unui bolnav cu durere toracica sau dispnee acutaE - Locul si limitele examenului endoscopic in patologia colonuluiE - Tratamentul antiaritmic - Tulburari hidroelectrolitice si acidozele bazice in bolile renale: diagnostic si tratamentE - Nefropatii tubulo-interstitiale medicamentoaseE - Infectii urinare cu germeni multirezistenti : evaluare si tratament, etc.

6. C.ntinutul stagiil.r. Stagiul de medicina interna si cele de specialitati vor cuprinde teoretic si practic urmatoarele entitati patologice: 1. Bronșita cronică.Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia 3. Astmul bronșic 4. Abcesul pulmonar 5. Cancerul bronșic

. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze

7. Insuficiența respiratorie ac si cr

8. Pleureziile

.. Endocardita infectioasă

1/. Calvulopatiile mitrale și aortice

11. Tulburările de ritm ale inimii 12.Tulburările de conducere ale inimii

13. Pericarditele 14. ,iocarditele și cardiomiopatii 15. Cardiopatia ischemică 1 . Cordul pulmonar cronic

17. Insuficiența cardiacă acuta si cronica 18. Tromboembolismul pulmonar

1. . Hipertensiunea arterială esențială și secundară 2/. Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice 21. Sindromul nefrotic 22. Nefropatii interstițiale acute și cronice 23. Insuficiența renală acută 24. Boala cronica de rinichi 25. Ulcerul gastric și duodenal E esofagita de reflux 2 . Cancerul gastric 27. Cancerul colo-rectal 28. Hepatita cronică 2. . Cirozele hepatice 3/. Pancreatite acute și cronice 31. Cancerul de pancreas 32. Hemoragiile digestive superioare 33. Anemiile feriprive 34. Anemiile megaloblastice 35. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 3 . Leucoza limfatică cronică 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esentială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) 38. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 3. . Limfoame maligne 4/. 1eumatismul articular acut 41. Poliartrita reumatoidă 42. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de țesut conjunctiv) 43. Casculite sistemice 44. Spondiloartropatiile 45. Tromboflebitele 4 . Bolile aortei și arterelor periferice 47. Infecțiile urinare 48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică 4. . Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor

7. Baremul activitatil.r practice Activitatile practice (,anevrele) pot fi efectuate pe parcursul intregii pregatiri de rezidentiat. ,anevrele practice care trebue efectuate siAsau interpretate vor fi consemnate in caietul de stagiu (Log-boocP) sub semnatura si parafa celui care a asistat si raspunde de efectuare. Acesta ar putea fi realizat si in format electronic, dar trebue sa aibe obligatoriu confirmarea activitatilor sub semnatura si raspunderea indrumatorului direct. Fiecare rezident primeste acest caiet la intrarea in stagiu si trebue (obligator) sa il predea completat la inscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a facut stagiile (inclusiv in strainatate). 1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 2// 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie 5/ și determinarea gazelor sanguine 5/): 3. Interpretarea electrocardiogramei: 25/ 4. Efectuare electrocardiograme - 3/ 5. Interpretare a ecocardiografiei: 1// ecocardiografii (cu efectuare a 25) . Interpretare a ecografiei abdominale: 1// ecografii (cu efectuare a 25) 7. Toracocenteza: 1/ toracocenteze 8. Paracenteza: 1/ paracenteze .. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 1/ de manevre pe manechin 1/. Defibrilare și cardioversia: 1/ manevre - 11. Interpretarea rezultatelor de sFnge periferic și maduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): / buletine din sFngele periferic, 3/ buletine maduvă osoasă, / buletine probe de coagulare 12. Asistare la esogastroscopie: 2/ manevre - 13. Asistare la colonoscopie:2/ manevre - 14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică și abdominală: 5/ buletine 15. Interpretare scintigrafia osoasă - 1/ 1 . Asistarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor 17. Efectuarea si interpretarea indicelui glezna - brat - 5/ 18. Efectuarea testului de mers minute - 2/ teste 1.. Interpretarea a 3/ CT si 1,N toracice 2/. Interpretarea a 3/ CT si 1,N abdominale 8. Repartitia si durata stagiil.r pe ani de rezidentiat Anii 1 si 2 = 24 luni A Trunchiul c.mun pentru t.ate specialitatile medicale - Urgente medicale - luni in servicii UPU, ATI - Cardiologie - 4 luni - Pneumologie - 4 luni - Gastroenterologie - 4 luni - 1eumatologie - 4 luni - ,edicina interna - luni 2rdinea de efectuare in cei 2 ani este indiferenta. Se vor efectua obligatoriu 3 din cele 4 stagii de 4 luni. Anii si 4 = 24 luni - Nefrologie - 3 luni - Hematologie - 3 luni - Diabet - 3 luni - Neurologie - 3 luni - Boli infectioase - 4 luni - Ecografie si imagistica medicala - 4 luni In acesti 2 ani se va efectua si stagiul neefectuat din cele de 4 luni din trunchiul comun. Stagiul de ecografieAimagistica se va efectua in servicii de radiologie sau medicina interna in care lucreaza minim 1 medic primar cu competenta in ecografie si exista minim 2 ecografe. In cursul acestor 2 ani se vor sustine in afara programului de spital (dupa amiaza) 1/ cursuri de etica medicala si 1/ cursuri de expertiza a capacitatii de munca. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 1/ si mentonat in caietul de rezident. Anul 5 = 12 luni - ,edicina interna Structura programului Modulul 1, anul I: Urgente medicale Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 1. Tematică. Principalele urgente medicale. 2. Obiective educaționale. Examinarea pacientul in urgenta. Cunoasterea si interpretarea diferitelor investigatii necesare in situatii de urgenta. Recomandarea judicioasa a investigatiilor unui pacient in urgenta. Diagnosticul si tratamentul principalelor urgente medicale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile„ dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul trebue sa obtina o anamneza minimala coerenta de la pacientul in urgenta sau de la apartinatori (in cazul pacientului inconstient}; sa poata efectua un examen fizic corect; sa poata prescrie principalele investigatii adecvate fiecarei situatii de urgenta. Rezidentul trebue sa poata intuba un pacient in urgenta„ sa instaleze o linie venoasa preferica sau centrala„ sa faca o punctie arteriala. Modulul 2, anul I sau II si V (6 V 12 luni): Medicina interna Nr. ore curs. 48 Nr. ore practică. 600 1. Tematică. Se vor cunoaste„ diagnostica si trata bolile din lista de mai jos: 1. Bronșita cronică.Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene„ virale„ cu micoplasma„ chlamidia 3. Astmul bronșic 4. Abcesul pulmonar 5. Cancerul bronșic 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze 7. Insuficiența respiratorie ac si cr 8. Pleureziile 9. Endocardita infectioasă 10. Valvulopatiile mitrale și aortice 11. Tulburările de ritm ale inimii 12.Tulburările de conducere ale inimii

13. Pericarditele 14. Miocarditele și cardiomiopatii 15. Cardiopatia ischemică 16. Cordul pulmonar cronic 17. Insuficiența cardiacă acuta si cronica 18. Tromboembolismul pulmonar 19. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 20. Glomerulonefritele acute„ rapid progresive și cronice 21. Sindromul nefrotic 22. Nefropatii interstițiale acute și cronice 23. Insuficiența renală acută 24. Boala cronica de rinichi 25. Ulcerul gastric și duodenal ; esofagita de reflux 26. Cancerul gastric 27. Cancerul colo-rectal 28. Hepatita cronică 29. Cirozele hepatice 30. Pancreatite acute și cronice 31. Cancerul de pancreas 32. Hemoragiile digestive superioare 33. Anemiile feriprive 34. Anemiile megaloblastice 35. Anemiile hemolitice: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 36. Leucoza limfatică cronică 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică„ policitemia vera„ trombocitemia esentială„ metaplazia mieloidă cu mieloscleroză} 38. Sindroame hemoragipare: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 39. Limfoame maligne 40. Reumatismul articular acut 41. Poliartrita reumatoidă 42. Colagenoze (lupus eritematos„ sclerodermia„ dermatomiozite„ boala mixtă de țesut conjunctiv} 43. Vasculite sistemice 44. Spondiloartropatiile 45. Tromboflebitele 46. Bolile aortei și arterelor periferice 47. Infecțiile urinare 48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică 49. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor

1. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient medical„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie si de tratament al bolilor enumerate si sa poata stabili indicatia de tratament de specialitate. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele biologice si imagistice privind patologia mentionata. Modulul 3, anul I sau II: Cardiologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolilor cardiace frecvente. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. HTA„ cardiopatia ischemica„ insuficienta cardiaca„ valvulopatiile„ principalele aritmii„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient cardiac„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in cardiopatiile comune„ sa stabileasca planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte cardiopatii. Rezidentul trebue sa fie capabil sa efectueze si sa interpreteze o electrocardiograma. Sa interpreteze rezultatul unei probe de efort. Rezidentul trebue sa fie capabil sa efectueze si interpreteze corect o proba de mers 6 minute si un indice glezna-brat. Rezidentul trebue sa fie capabil sa interpreteze o ecocardiografie si o ecografie vasculara si sa efectueze o ecocardiografie in care sa obtina datele morfologice si functionale primare (dimensiuni cavitati„ aspect si functie valve„ fractie de ejectie„ contractilitate„ functie diastolica}. Rezidentul trebue sa fie capabil sa interpreteze datele examenului radiologic clasic si prin tomografie computerizata a cordului si aortei. Rezidentul trebue sa fie capabil sa recunoasca necesitatea si sa efectueze defibrilarea. Modulul 4, anul I sau II: Pneumologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile pulmonare frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii„ BPCO„ Astm bronsic„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient pulmonar„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in pneumopatiile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al pneumopatiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte pneumopatii. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul spirografic si al gazelor sanghine. Rezidentul trebue sa poata efectua punctia pleurala si sa interpreteze aspectul macroscopic si rezultatele de laborator privind lichidul pleural. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata pulmonara. Modulul 5, anul I sau II: Gastroenterologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile digestive frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. BRGE„ Ulcer„ Cancer digestiv„ Ciroza hepatica„ Hepatite cronice„ Pancreatite„ Intestin iritabil„ Boli inflamatorii intestinale„ Litiaza biliara„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientdigestiv„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in bolile digestive comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al bolilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalteboli digestive. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul endoscopic digestiv superior si inferior . Rezidentul trebue sa poata efectua punctia abdominala si sa interpreteze aspectul macroscopic si rezultatele de laborator privind lichidul peritoneal. Rezidentul trebue sa poata efectua si interpreta o ecografie abdominala. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata abdominala. Modulul 6, anul I sau II: Reumatologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile articulare frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor articulare frecvente (ex. spondiloza„ artrita reumatoida„ spondiloartropatii„ artroze„ colagenoze„ guta„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientreumatologic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in bolile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al celor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalteboli reumatice. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic si ecografic osteo-articular. Rezidentul trebue sa poata interpreta aspectul investigatiile imunologice din reumatologie. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata osteoarticulara. Modulul 7, anul II, III sau IV: Nefrologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 3. Tematică. Bolile renale frecvent intilnite in practica medicala. 4. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronica de rinichi cu stadializare„ insuficienta renala acuta„ litiaza urinara„ pielonefritele„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 5. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient renal„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in nefropatiile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al nefropatiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlaltenefropatii. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenelebiologice privind functia renala. Rezidentul trebue sa poata interpreta ecografia„ examenul radiologic clasic si tomografia computerizata renala. Modulul 8, anul II, III sau IV:Hematologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 1. Tematică. Bolile de singe frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor de singe frecvente (ex. anemii„ sindroame mieloproloferative„ limfoame„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacienthematologic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie inhemopatiile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al hemopatiilor nemaligna si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte hemopatii.

Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele morfologice ale singelui si maduvei hematogene.

Modulul 9, anul II, III sau IV: Diabetologie si boli de nutritie

Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300

1. Tematică.Diabetul zaharat. Guta. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul diabetului zaharat tip 2 si diagnosticul celorlalte forme de diabet„ diagnosticul bolilor metabolice comune. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientdiabetic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie„ sa stabileasca planul de terapeutic aldiabetului tip 2. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele biologice privind diabetul.

Modulul 10, anul II, III sau IV: Neurologie

Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300

1. Tematică. Bolile neurologice acute si manifestarile neurologice in bolile interne. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor neurologice frecvent intilnite in practica de medicina interna (ex. accidente vasculare cerebrale„ come„ polinevite„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientneurologic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in urgentele neurologice si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte neuropatii.

Rezidentul trebue sa poata interpreta rezultatul examinarii lichidului cefalorahidian (si eventual face punctie lombara}.

Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata craniocerebrala.

Modulul 11, anul II, III sau IV: Boli infectioase

Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400

1. Tematică. Infectiile frecvente. 2. Obiective educaționale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul infectiilor frecvente. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientmedical„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie al unei infectii„ sa stabileasca planul de terapeutic al infectiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a unei infectii. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele biologice privind infectiile.

Modulul 12, anul II, III sau IV: Ecografie

Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400

1. Tematică. Ecografia generala (cardiaca si abdominala} 2. Obiective educaționale. Efectuarea si interpretarea ecografiei cardiace generale si abdominale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va fi capabil sa examineze ecografic cardiac primar si abdominal un pacient si sa interpreteze rezultatele.

.

Modulul 13, anul II, III sau IV: Etica medicala

Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 0

1. Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale 2. Obiective educaționale. Cunoasterea principiilor eticii medicale„ implicatiile lor legale. 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va cunoaste principiile eticii medicale si implicatiile lor

Modulul 14, anul II, III sau IV: Expertiza capacitatii de munca

Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 0

1. Tematică. Cunoasterea principiilor de stabilire a capacitatii de munca 2. Obiective educaționale. Cunoasterea normelor de stabilire a gradului de invaliditate si investigatiile necesare pentru aceasta . 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire}.

Rezidentul va cunoaste conditiile de stabilire a gradului de invaliditate.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

- Capacitatea preluarii unei anamneze informative coerente - Capacitatea de a efectua un examen fizic complet - Capacitatea de a solicita, eventual efectua si interpreta investigatiile necesare - Capacitatea de a stabili un plan de investigatie si tratament - Recunoasterea situatiilor care necesita investigatii si tratament de specialitate - Cunoasterea si recomandarea masurilor profilactice - Capacitatea de a stabili o relatie adecvata cu pacientul si familia SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: - Ierarhizarea prioritatilor diagnostice in patologiile multiple - Diagnosticul in caz de comorbiditati - Tratamentul pacientilor cu comorbiditati REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: - Manevre pe care le va efectua independent: o Punctii venoase o Punctii arteriale o Inserarea unei linii venoase periferice o Toracenteza o Paracenteza o Punctia lombara o InĂectii intradermice, subcutane, intramusculare o Insertia unui tub nasogastric o Cateterizarea vezicala la barbat si femeie o Electrocardiograma (cu interpretare) o Monitorizare Holter (interpretare) o Test de efort o Spirometrie o Masurarea tensiunii arteriale o Indicele brat-glezna o Ecografie generala o Test de mers 6 min. - Manevre care le poate efectua, eventual cu supraveghere o Insertia de linie venoasa centrala o Insertie de cateter arterial o Punctie si aspiratie articulara o Punctie sternala o Intubatie o Ecografie specializata o Ventilatie noninvaziva

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare„ specifice programului:

- probă scrisă Da - examen clinic Doua probe clinice - probă de abilitățiI/manualități Abilitatile se testeaza prin caietul de rezident (log-book} - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Proba de interpretare investigatii - dizertație Nu

TEMATICA DE EXAMEN

1. Bronșita cronică.Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene„ virale„ cu micoplasma„ chlamidia 3. Astmul bronșic 4. Abcesul pulmonar 5. Cancerul bronșic 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze 7. Insuficiența respiratorie ac si cr 8. Pleureziile 9. Endocardita infectioasă 10. Valvulopatiile mitrale și aortice 11. Tulburările de ritm ale inimii 12.Tulburările de conducere ale inimii 13. Pericarditele 14. Miocarditele și cardiomiopatii 15. Cardiopatia ischemică 16. Cordul pulmonar cronic 17. Insuficiența cardiacă acuta si cronica 18. Tromboembolismul pulmonar 19. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 20. Glomerulonefritele acute„ rapid progresive și cronice 21. Sindromul nefrotic 22. Nefropatii interstițiale acute și cronice 23. Insuficiența renală acută

24. Boala cronica de rinichi 25. Ulcerul gastric și duodenal ; esofagita de reflux 26. Cancerul gastric 27. Cancerul colo-rectal 28. Hepatita cronică 29. Cirozele hepatice 30. Pancreatite acute și cronice 31. Cancerul de pancreas 32. Hemoragiile digestive superioare 33. Anemiile feriprive 34. Anemiile megaloblastice 35. Anemiile hemolitice: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 36. Leucoza limfatică cronică 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică„ policitemia vera„ trombocitemia esentială„ metaplazia mieloidă cu mieloscleroză} 38. Sindroame hemoragipare: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 39. Limfoame maligne 40. Reumatismul articular acut 41. Poliartrita reumatoidă 42. Colagenoze (lupus eritematos„ sclerodermia„ dermatomiozite„ boala mixtă de țesut conjunctiv} 43. Vasculite sistemice 44. Spondiloartropatiile 45. Tromboflebitele 46. Bolile aortei și arterelor periferice 47. Infecțiile urinare 48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică 49. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

o Punctii venoase o Punctii arteriale o Inserarea unei linii venoase periferice o Toracenteza o Paracenteza o Punctia lombara o InĂectii intradermice, subcutane, intramusculare o Insertia unui tub nasogastric o Cateterizarea vezicala la barbat si femeie o Electrocardiograma (cu interpretare) o Monitorizare Holter (interpretare) o Test de efort o Spirometrie o Masurarea tensiunii arteriale o Indicele brat-glezna

o Ecografie generala o Test de mers 6 min.

1. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA INTERNA 1.1. Competența profesională intrinsecă specialității - EXAMINEAZA„ DIAGNOSTICHEAZA„ PRESCRIE SI INTERPRETEAZA INVESTIGATIILE SI TRATEAZA AFECTIUNILE CUPRINSE IN TEMATICA IN AMBULATOR SI IN STATIONAR - COORDONEAZA INVESTIGATIA SI TRATAMENTUL PACIENTILOR CU COMORBIDITATI SAU CAZURI COMPLEXE - COLABOREAZA CU MEDICII SPECIALISTI IN ALTE SPECIALITATI - PRESCRIE ORICE MEDICAMENT CU EXCEPTIA CITOSTATICELOR„ MEDICAMENTELOR BIOLOGICE„ PSIHOTROPELOR MAJORE - ELIBEREAZA DOCUMENTE MEDICALE SI CERTIFICATE PENTRU PACIENTII PE CARE II ARE IN INGRIJIRE - ACORDA CIND ESTE CAZUL SUPORT VITAL AVANSAT - FACE RECOMANDARI PROFILACTICE (INCLUSIV DE VACCINARE} PACIENTILOR PE CARE II ARE IN INGRIJIRE - RECOMNDA CIND ESTE CAZUL TRATAMENTE NEMEDICAMENTOASE - STABILESTE CONTACTUL CU PACIENTUL SI APARTINATORII SI II INFORMEAZA ASUPRA BOLII„ RISCURILOR„ TRATAMENTULUI (POSIBILITATI SI RISCURI} SI STABILESTE DE COMUN ACORD CU ACESTIA STRATEGIA DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT - ARE COMPETENTA DE ECOGRAFIE GENERALA

1.2. Obligații

- INFORMEAZA PACIENTUL SI APARTINATORII ASUPRA BOLII„ RISCURILOR„ TRATAMENTULUI (POSIBILITATI SI RISCURI} SI STABILESTE DE COMUN ACORD CU ACESTIA STRATEGIA DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT OBTININD CONSIMTAMINT INFORMAT - EXAMINEAZA SI TRATEAZA ORICE URGENTA PENTRU CARE ESTE COMPETENT - RESPECTA INDICATIILE SCRISE ALE SUPERIORILOR SI APLICA IN MASURA POSIBILULUI RECOMANDARILE CONSULTURILOR MEDICALE

2.3 - ME3DICUL SPECIALIST MEDICINA INTERNA OBTINE PRIN REZIDENTIAT COMPETENTA IN ECOGRAFIE GENERALA 2.4 - Medicul specialist medicina interna poate obtine in conditiile legii si regulamentelor in vigoare orice specialitate medicala.

- Medicul specialist medicina interna poate capata prin formare specializata suplimentara competenta in endoscopie digestiva, ecocardiografie.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM

PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,

Nume„ prenume: Ion I. Bruckner Semnatura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PE,IATRICĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2016

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE

PEDIATRICĂ

Definiția specialității:

Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic și tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creștere și dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani. Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică, etc. Chirurgia pediatrică trebuie să facă față urgențelor chirurgicale ale copilului și să rezolve afecțiunile congenitale și câștigate.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului

NUMARUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 – anul I Bioetică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL ½ lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3/3/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 3 MODULUL 2 - anul I Trunchi comun pentru specialitățile chirurgicale-urgențele chirurgicale ale copilului NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 11½ luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 69/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 69 MODULUL 3 – anul II Ortopedie pediatrică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 72/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 72 MODULUL 4 – anul III Urologie Adulți NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 5 – anul III Chirurgie Generală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 6 – anul III Chirurgie Toracică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 7 – anul III Pediatrie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 8 – anul III ATI NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 9 – anul III Neonatologie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 10– anul III Chirurgie Vasculară NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 11 – anul III Vezi structura detaliată a programului NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 12 – anul IV Chirurgie Pediatrică Generală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 54/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 54 MODULUL 13 – anul IV Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18/6/1,5

TOTAL ORE ACTIVITATE 18 MODULUL 14 – anul V Chirurgie Pediatrică specială NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 72/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 72

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE

La fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuși cunoștințe teoretice din tematica modului de pregătire precum și abilități practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului. Evaluarea fiecărui modul va analiza:  puterea de autoevaluare;  relația de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală;  spiritul de echipă, capacitatea de integrare;  disponibilitate, responsabilitate, eficiență (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare);  cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;  cunoștințe practice, siguranță în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicația chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator;  aptitudinile pentru predare, instruire.

Structura detaliată a programului de pregătire.

OBIECTIVE TEORETICE

SISTEMUL DE SĂNĂTATE

Modulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE.

Durata: 2 săptămâni

Nr. ore curs/săptămână: 1,5

Nr. total ore curs: 3

Obiective teoretice:

Bioetică:

 reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);  valoarea și limitele consimțământului;  genomul uman-probleme de etică;  relația medic-pacient, familie;  greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;  probleme de etică la începutul vieții (avort, reproducere umană, asistată);  etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);  etica cercetării pe subiectul uman. Legislația sanitară:  drepturile copilului la asistența medicală;  organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;  discutarea problemelor de etică și legislație sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete. Evaluare teoretică a cunoștințelor. Modulul 2 - TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE- URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUI Durata: 11,5 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 69 Obiective teoretice:  Asepsia și antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții;  Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;  Precauțiile pentru evitarea infecțiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală);  Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bonavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar.

NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUI

1. Alimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie. 2. Abordul venos, cunoașterea diferitelor căi de abord venos și indicațiile principale (puncția venoasă, cateterismul venos, cateterismul central). 3. Reanimarea  recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;  cunoașterea principalelor tulburări hidro-electrolitice și tratamentul perioperator. 4. Combaterea durerii  Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap;  Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare. 5. Imobilizarea gipsată  principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior;  supravegherea imobilizării și tratamentul eventualelor complicații (sindrom de compartiment,

deplasarea secundară a unei fracturi).

VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREA

1. Noțiuni de genetică-definiția termenilor uzuali în genetică.  recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc). 2. Diagnosticul antenatal  Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică, etc);  Rolul chirurgului pediatru în consultația prenatală;  Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere.

COPILUL CU HANDICAP

1. Obiective generale  principalele etiologii implicate;  definirea gradului de handicap și posibilitățile de tratament. 2. Probleme digestive și urinare  probleme de alimentație (tipuri de gastrostomă și îngrijirea lor);  probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice.

URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ

1. Durerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).  dignostic clinic și paraclinic;  diagnosticul diferențial al urgențelor chirurgicale adevărate și al urgențelor medicale;  modalitățile terapeutice pentru diferite patologii. 2. Urgențe inghino-scrotale  cunoașterea diferitelor patologii implicate;  indicația terapeutică în urgență;  tratamentul în funcție de patologie. 3. Sindromul copilului bătut 4. Plăgile înțepate ale piciorului  riscurile de celulită, osteită;  tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului. 5. Arsurile  elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;  tratamentul în faza initială;  sechelele arsurilor și posibilitătile de tratament. 6. Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară) 7. Mușcăturile și înțepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar). 8. Infecțiile mâinii și degetelor (panaritii, flegmoane).

URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIE

1. Traumatismele si plăgile toracice  fiziopatologia urgențelor traumatice;  gesturi de urgență în traumatismele toracice;  principiile de tratament în funcție de diferitele patologii. 2. Traumatismele și plăgile abdominale  fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;  gesturi de urgență în trumatismele abdominale;  principii de tratament în diferitele patologii. 3. Copilul politraumatizat și polifracturat  strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;  indicațiile de fixare chirurgicala în fracturile copilului politraumatizat;  metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;  tratamentul în fractura deschisă;  complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;  complicații la distantă;  traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar. 4. Traumatologie osteoarticulară  particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în trumatologia copilului;  fiziopatologia și biomecanica fracturilor și a decolărilor epifizare la copil;  complicațiile acute și tardive, principii de tratament;  tehnicile ortopedice si chirurgicale, indicația lor. 5. Decolarile epifizare  clasificarea SALTER HARRIS;  riscurile de epifiziodeza;  principii de tratament în epifiziodeza postraumatică. 6. Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil.  tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil;  patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică.

MEMBRUL SUPERIOR

1. Paralizia obstetricală de plex brachial. 2. Luxația sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă. 3. Fracturile extremitătii superioare de humerus. 4. Fracturile diafizei humerale. 5. Fracturile supracondiliene de humerus. 6. Fracturile de condil lateral ale humerusului. 7. Fractura de condil medial ale humerusului. 8. Luxația de cot. 9. Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU. 10. Fractura de col și cap radial. 11. Fractura extremității inferioare a radiusului.  frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;  fractura GALEAZZI. 12. Fractura ambelor oase de antebraț. 13. Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor. 14. Plăgile nervilor colaterali. 15. Plăgile și traumatismele extremității degetelor.

MEMBRUL INFERIOR

1. Fracturile de bazin. 2. Luxația traumatică de șold. 3. Fractura de col femural. 4. Fracturile diafizei femurale. 5. Fracturile extremității distale a femurului. 6. Fracturile și avulsiile tuberozității anterioare de tibie.  mecanismul fracturii, tratament. 7. Luxația posttraumatică de rotulă. 8. Fracturile metafizare proximale ale tibiei. 9. Fracturile gambei. 10. Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei. 11. Entorsele piciorului. 12. Fracturile de calcaneu. 13. Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului. Barem activitate practică  puncții venoase, montarea de perfuzii - 10  puncție pleurală - 5  pleurotomii - 2  pansamente arsuri - 5  tenorafie - 2  grefă piele liberă, pediculată - 2  descoperirea venei periferice - 3  cateterism venă centrală -2  anastomoză vasculară - 1  puncție articulară - 2  incizie, drenaj osteomielită acută - 1  reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată - 5  osteosinteză percutană fractură - 2  osteosinteză focar deschis - 2  puncție și spălătură peritoneală - 2  reducerea luxației - 2  montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1  atitudinea terapeutică în voletul costal - 1  aspirație și spălatura gastrică - 5  drenaj vezical - 3  puncție vezicală suprapubiană - 1  incizie, drenaj panarițiu flegmonos - 3

La sfârșitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului și să poată efectua manevrele de urgență pentru stabilizarea copilului și eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru ,unde poate fi tratată afecțiunea.

Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂ

Durata: 12 luni

Nr. ore curs/săptămână: 1,5

Nr. total ore curs: 72

În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.

Obiective teoretice:

1. Osteocondropatii generalizate  osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);  apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter);  osteonecroza de calcaneu;  scafoidita tarsiană (Kohler);  cifoza juvenilă (Scheuermann). 2. Displazii scheletice  displazia spondilo-epifizară;  displazia epifizară multiplă;  acondroplazia;  disostoza cleido-mastoidiană. 3. Afecțiuni ortopedice metastatice și endocrine  rahitismul carențial;  osteoporoza idiopatică juvenilă;  osteogeneza imperfectă. 4. Infecții osoase  osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular. 5. Artrita reumatoidă juvenilă. 6. Artrita idiopatică juvenilă. 7. Afecțiuni neuromusculare.  paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural. 8. Tumori osoase benigne  chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă. 9. Tumori osoase maligne  osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase. 10. Cap și gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil 11. Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora. 12. Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland. 13. Paralizia obstetricală de plex brahial. 14. Maladia Sprengel (omoplat supraridicat) 15. Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia. 16. Mers șchiopătat . 17. Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare. 18. Deformațiile genunchiului: genu valgum, genu varum. 19. Dispalzia luxantă de șold. 20. Epifizioliza șoldului. 21. Sinovita tranzitorie a șoldului. 22. Luxația congenitală de rotulă. 23. Chistul sinovial popliteu. 24. Încurbațiile tibiei. 25. Piciorul strâmb congenital. Barem activitate practică:  Imobilizări gipsate - 30  Extensie - 3  Osteosinteza oaselor diafizare - 5  Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis - 3  Cura sindactiliei - 5  Cura chistului sinovial popliteu - 3  Imobilizări Ponseti - 3  Osteosinteza pecutană - 3  Puncții articulare - 2  Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1. Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚI Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice:  Radiologie-Imagistica în urologie;  Tehnici moderne de urologie;  Tehnici de litotriție;  Uretroscopia. Barem activitate practică  sondaj vezical – 5  puncție vezicală suprapubiană – 2  cistostomie – 2  uretrocistoscopie – 5 Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂ Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice:  Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.  Sisteme de electrochirurgie: izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă. Barem activitate practică:  Participarea ca ajutor la intervențiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii. Modulul 6 - CHIRURGIE TORACICĂ Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice:  Traumatismele toracice;  Plăgile toracice;  Politraumatisme;  Pleureziile purulente;  Infecțiile pulmonare chirurgicale;  Tumori pulmonare;  Chirurgie toracoscopică. Barem activitate practică:  puncție pleurală – 3  drenaj pleural – 2  prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare – 2  toracotomie - 1  toracoscopie - 1 Modulul 7 - PEDIATRIE Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice:  Particularitățile copilului în perioada de creștere;  Curbele de creștere în patologia copilului;  Noțiuni de farmacologie pediatrică;  Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;  Examinarea copilului. Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Modulul 8 - ATI Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice:  Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;  Reechilibrarea hidroelectrolitică;  Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.  Posibilitățile de analgezie în chirurgia pediatrică.  Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.  Hemoragia, hemostaza, transfuzia.  Resuscitare cardio-respiratorie. Barem activitate practică:  anestezie locală - 6  anestezie loco-regională – 3  resuscitare cardio-respiratorie – 2  puncție venoasă și cateterism periferic și central - 3 Modulul 9 - NEONATOLOGIE Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice:  Nou-născutul - bilanțul la naștere, scorul Apgar;  Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;  Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică;  Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;  Reanimarea și transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală. Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂ Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice:  Politraumatisme cu componentă vasculară;  Ischemia acută arterială;  Boala tromboembolică;  Limfedemul;  Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;  Suturi vasculare - tehnici;  Plastii vasculare. Barem activitate practică Suturi vasculare - 3 Modulul 11 – STAGIU OPȚIONAL (la alegere) Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12  Endoscopie;  Radioterapie;  Oncologie;  Neurochirurgie;  Radiologie-Imagistică. Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Necesită formare suplimentară specializată după susțienerea examenului de medic specialist. Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂ Durata: 9 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 54 CAP ȘI GÂT  Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.  Chiste și fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament.  Patologia tiroidiană. TORACE  Malformații pulmonare.  Sechestrații, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluția bolii, tratament.  Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.  Pneumotoraxul: etiologie, indicații și modalități terapeutice.  Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.  Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluției, investigații pentru diagnosic și tratament.  Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament preși postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic. PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL  Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.  Herniile ombilicale și patologia ombilicului și a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale.  Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.  Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament. PATOLOGIA ABDOMINALĂ  HDS și HDI: etiologie, examene complementare și tratament.  Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.  Constipația: etiologie, diagnostic și terapie.

1. Esofag:  Malformațiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformații associate.  Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale – tratament.  Patologia esofagiană câștigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc).  Tratamentul în urgentă, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică. 2. Stomac și duoden  Malformații.  Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice.  Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii.  Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere. 3. Intestinul subtire  Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistența partială sau completă, tratament.  Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL, etc). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.  Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical.  Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.  Invaginatia intestinală acută: tipuri de invaginație, etiologie, posibilități de diagnostic și tratament.  Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.  Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale.  Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.  Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament și complicații. 4. Colon  Maladia Hirschprung și pseudoobstrucțiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicații imediate și la distanță.  Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.  Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalități terapeutice.

4. Rect  Malformații anorectale: clasificare, malformații asociate, tratament neonatal, sechele și tratamentul lor.  Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect. 5. Ficat și căi biliare  Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.  Tumori primitive și metastaze: diagnostic, indicații terapeutice tumori benigne și maligne.  Transplant: indicații și rezultate.  Malformații: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicații chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilatația de CBP.  HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice. 6. Splina  Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.  Splenectomiile: indicații terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală și parțială. 7. Pancreas  Traumatisme: diagnostic, tratament în urgență, complicații și tratament.  Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale. Barem activitate practică conform curriculei europene:  intervenții chirurgicale de urgență – 30 (operator), 60 (ajutor);  chirurgia capului și gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor);  chirurgia toracelui – 15;  chirurgia tubului digestiv și a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor);  chirurgie de zi - 100 (operator), 200 (ajutor);  endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor);

Modulul 13 - TEHNICI DE BAZA ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ

Durata: 3 luni

Nr. ore curs/săptămână: 1,5

Nr. total ore curs: 18

Obiective teoretice:

1. Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie. 2. Pregatirea sălii de operație: instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situații speciale. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). 3. Principii de bază ale chirururgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii. 4. Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator și plasarea trocarelor, utilizarea lanțului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigație și aspirație. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura și sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic. Barem activitate practică:  asistarea la operații laparoscopice în direct – 10  activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5  mânuirea telescopului – 5  ajutor în echipa operatorie – 5  intervenții chirurgicale ca prim ajutor – 1

Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susțienerea examenului de medic specialist.

Modulul 14 – CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)

Durata: 12 luni

Nr. ore curs/săptămână: 1,5

Nr. total ore curs: 72

1. ONCOLOGIE VISCERALĂ  Neuroblastoame.  Tumori renale.  Rabdomiosarcoame.  Tumori germinale maligne. Obiective : factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic. Bazele chirurgiei oncologice și diferitele indicații chirurgicale în funcție de tumoră. 2. ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂ Obiective: mecanismul diferențierii, diagnosticul la nou-nascut, elemente ce orientează sexul, posibilități chirurgicale, supraveghere pe termen lung. 3. PATOLOGIA SÂNULUI ȘI ORGANELOR GENITALE FEMININE  Sanul: evolutia glandei mamare din copilarie până la pubertate, tipuri de patologie și tratament.  Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.  Malformații ale organelor genitale interne și externe feminine: embriologia organelor genitale interne și externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanță.  Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apartiție, modalități și indicații terapeutice.  Patologia câștigată a organelor genitale interne și externe (viol, altele): recunoasterea unei tentative de viol și examene complementare, elemente medico-legale și tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor. 4. PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE  Malformațiile penisului: anatomie, tehnici și indicații operatorii, supraveghere.  Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.  Anomalii de migrare testiculară: etapele și factorii migrarii testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului.  Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie. 5. SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ  Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.  Tulburări micționale și anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micționale, legatura dintre constipație și infecțiile urinare, indicația examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilități terapeutice.  Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.  Retenția acută de urină: posibilități de diagnostic și tratament.  Colica nefretica: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice. 6. PATOLOGIA RENALA  Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.  Malformații (forma, poziție, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformații și indicațiile operatorii.  Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal. 7. ANOMALII DE EVACUARE A URINEI  Dilatațiile bazinetului - conceptul de anomalie antenatala, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități si indicații terapeutice.  Megaureterul: tipuri, circumstante de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare și modalități de indicație terapeutică.  Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.  Sistemul urinar dublu sau duplicația: particularitati anatomice ale duplicațiilor, diagnostic și tratament.  Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.  Vezica urinară și uretră: ✓ malformații: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecințele malformațiilor și principii de tratament. ✓ vezica neurogenă: etiologie și consecințele acesteia, modalități de diagnostic, supraveghere și posibilități terapeutice. Barem activitate practică conform curriculei europene:  chirurgie neonatală – 10 (operator), 20 (ajutor);  chirurgie oncologică - 25;  chirurgie urogenitală – 20 (operator), 40 (ajutor). DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ Medicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialității atât în situații de urgență cât și în regim de cronici, conform pregătirii profesionale. Medicul specialist are obligația să î è i continue pregătirea, să ob ì ină atestate de competen ì ă profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depă è esc din punct de vedere profesional precum è i al competen ì ei, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate.

TEMATICA DE EXAMEN

1. Despicaturi labiovelopalatine 2. Adenopatii acute și cronice 3. Fistule și chiste congenitale ale gâtului 4. Limfangioamele feței, gâtului și alte localizări 5. Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări 6. Torticolis muscular congenital 7. Malformații bronhopulmonare 8. Chistul hidatic pulmonar 9. Supurațiile pleuro-pulmonare 10. Pericarditele chirurgicale 11. Infecțiile mediastinale 12. Arsurile și stenozele cicatriciale ale esofagului 13. Herniile diafragmatice congenitale 14. Tumorile mediastinale și pleuropulmonare 15. Malformațiile esofagului 16. Cardiospasmul 17. Stenoza hipertrofică de pilor 18. Malformațiile duodenului,intestinului subțire și ale colonului 19. Anomalii de rotație și acolare ale intestinului 20. Patologia diverticului Meckel 21. Invaginația intestinală 22. Apendicita acută 23. Peritonitele acute 24. Peritonita și ileusul meconial 25. Corpii străini ai tubului digestiv 26. Megacolonul congenital 27. Malformațiile anorectale 28. Duplicațiile digestive 29. Constipația și encomprezisul 30. Hemoragii digestive inferioare 31. Hemoagii digestive superioare. Hipertensiunea portală 32. Chistul hidatic hepatic 33. Icterele neonatale de cauză chirurgicală 34. Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale 35. Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 36. Tumori abdominale intra si retroperitoneale 37. Omfalocel si gastroschizis

38. Patologia regiunii ombilicale 39. Patologia canalului peritoneovaginal 40. Prolapsul anorectal 41. Polipul rectal si polipoza rectocolică 42. Malformațiile aparatului urinar superior 43. Megaureterul și refluxul vezicoureteral 44. Extrofia de vezică 45. Valvele congenitale ale uretrei posterioare 46. Litiaza urinară 47. Tumorile renale 48. Rupturile de rinichi 49. Rupturile de uretră 50. Epispadias 51. Hipospadias 52. Intersexualitatea 53. Testicul necoborât 54. Sindromul de scrot acut 55. Fimoza și parafimoza 56. Imperforațiile de himen și atrezia de vagin 57. Tumorile organelor genitale 58. Varicocelul 59. Enurezis și incontinența urinară 60. Celulita necrozantă a nou-născutului 61. Teratomul sacrococcigian 62. Traumatismele toracelui 63. Traumatismele craniene

Barem practic pentru examenul de medic specialist

1. Traheostomia 2. Excizia hemangioamelor 3. Cura chistului de canal tireoglos 4. Excizia fistulelor și a chistelor laterocervicale 5. Corectarea torticolisului congenital 6. Pleurotomia 7. Gastrostomia 8. Pilorotomia extramucoasă 9. Rezecția intestinală și anastomozele intestinale 10. Ileostomia 11. Colostomia 12. Apendicectomia 13. Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase 14. Corectarea prolapsului anal 15. Hepatorafia 16. Splenectomia 17. Cura herniei ombilicale 18. Cura herniei inghinale 19. Cura varicocelului 20. Nefrostomia 21. Ureterostomia 22. Cistostomia

23. Reconstrucția uretrei în hipospadias 24. Corectarea fimozei, parafimozei 25. Orhidopexia 26. Neurorafia 27. Arteriorafia 28. Cateterismul venos 29. Extirparea teratomului sacrococcigian 30. Esofagostomia cervicală 31. Drenajul toracic 32. Artrotomia de drenaj 33. Instalarea tracțiunii ortopedice 34. Reducerea deschisă și osteosinteza fracturii diafizare 35. Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare 36. Reducerea și îmbroșarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus 37. Tenorafiile 38. Grefele de piele 39. Hematocolpos

Barem practic medic primar

1. Corecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine 2. Rezecțiile pulmonare 3. Decorticarea pleurală 4. Cura chistului hidatic pulmonar 5. Rezecțiile gastrice 6. Hepatectomiile 7. Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice 8. Fundoplicatura gastrică 9. Nefrectomia polară 10. Chirurgia atreziei de esofag 11. Pieloplastia 12. Chirurgia megaureterului 13. Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon 14. Chirurgia oncologică 15. Chirurgia malformațiilor anorectale înalte 16. Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală) 17. Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară 18. Chirurgia hipertensiunii portale 19. Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc 20. Chirurgia oncologică 21. Cura chistului hidatic hepatic 22. Chirurgia megacolonului congenital 23. Chirurgia transplantului

BIBLIOGRAFIE

1. Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J.P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010. 2. O'Neill J. ș.a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM ,E PREG Ă TIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

Acest document a fost întocmit în conformitate cu Requirements for the Speciality of Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery Chapter 6, Charter on Training of Medical Specialists in the EU

,ECINI U IEE

Chirurgia Plastica, 1econstructiva si Estetica este specialitatea care se ocupa cu îngrijarea pacienților cu defecte sau diformități congenitale sau dobFndite. Defectele dobFndite pot fi datorate bolilor, traumatismelor, tumorilor, degenerării sau îmbătrFnirii. Scopul specialității este acela de a restaura sau îmbunătății funcția si forma prin proceduri corective si Asau reconstructive.

Este definiția UE,SAEB2P1AAS

C.mp.nentele curriculei

Curricula ar trebui sa conțină 4 componente principale

1. Silabusul (conținutul programului de pregătire} - ceea ce rezidenții se așteaptă sa cunoască si sa fie capabili sa facă in diferite etape ale perioadei de rezidențiat 2. Predare si învățare - cum este transmis conținutul curriculei„ incluzând si metodele cu care rezidenții sunt supervizați 3. Evaluare si feedback - cum sunt măsurateI/evaluate atingerea obiectivelor x folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea 4. Sistemul de pregătirea si resursele - cum este organizat programul educațional„ cum este înregistrata si asigurata calitatea pregătirii

SC2PUL CU11ICULU,ULUI

1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastica din 1omFnia cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic SurgerI - EB2P1AS si Uniunea Europeană a Specialităților ,edicale - UE,S 2. De a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia plastica. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia plastica urmFnd acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitateE capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastica (ambalatorAunite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privatE capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastica studenților, rezidenților sau pacienților. 3. De a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi plasticieni și de centre de chirurgie plastica pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților. 4. De a crește contribuția 1omFniei la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei plastica în Europa și în lume

1.2 ,URATAE 5 ani 1.3 STRUCTURA STAGIILOR Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire si cel puțin o dată pe an in timpul modulului de chirurgie plastica, are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative , prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămFni) 1.3.1 Chirurgie Generală 6 luni 1.3.2 2rtopedie și traumatologie 2 luni

1.3.3 2.1.L. 1 lun ă

1.3.4 Chirurgie 2,F 1 lun ă 1.3.5 Chirurgie vasculară periferică 1 lun ă

1.3. Anestezie și terapie intensivă 1 lun ă

1.3.7 2ftalmologie 1 lun ă 1.3.8 Bioetică ½ lun ă

1.3. . Chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă 46 luni si Tumătate ( ani, 10 luni si Tumătate) Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic, radioterapie, urologie, ginecologie, dermatologie, medicina legala relevante pentru capitolul corespunzător de patologie. CON U INUTUL STAGIILOR (Silabusul) 1.4.1 STAGIUL ,E CHIRURGIE GENERAL Ă A 6 luni 1.4.1.1 Tematica te.retica (1 0 .re) 1. ,icroorganisme implicate în infecțiile chirurgicale 2. 1ăspunsul organismului la infecție. Șocul septic 3. Principii de asepsie și antisepsie 4. Principii de sterilizare 5. Principii de antibioprofilaxie . Principii de tratament medicamentos în infecții 7. Principii de electrochirurgie 8. Principii generale de incizie și sutură .. ,ateriale de sutură și ligatură 1/. Fiziopatologia vindecării plăgilor 11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor 12. Cicatricea retractilă 13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator 14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale 15. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament 1 . Traumatismele toraco-abdominale 17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritoniteleE ocluziile intestinaleE hemoragiile digestive superioarăAinferioarăE infarctul entoeromezentericE hemoperitoneul. 18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal 1. . Defecte parietale abdominale 2/. Traumatismele cranio-cerebrale 21. Politraumatismele 1.4.1.2 Baremul activit ăț il.r practice Num ă r de pr.ceduri 1. Incizie tegumentară 1/ 2. Debridări, sutura plăgilor: 2/ 3. Laparotomie 5 4. Sutura plăgii operatorii 1/ 5. ,ontarea drenajelor prin contraincizie 1/ . Drenajul abceselor superficiale 5 7. Tușeu vaginal, tușeu rectal: 1/ 8. Cateterism venos ( humerală, subclaviculară, jugulară, safian): 5 .. ,ontarea unei perfuzii: 2/ 1/. Procedee de drenaj toracic 3 1.4.2 STAGIUL ,E ORTOPE,IE Ș I TRAUMATOLOGIE - 2 luni Tematica te.retică ( 0 .re) /25 .re 1. Politraumatismele - șocul traumatic 2. Traumatismele părților moi ale membrelor 3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare 4. Fracturile deschise ale membrelor 5. Amputațiile coapsei . Amputațiile gambei 7. Tratamentul întFrzietor de consolidare și al pseudartrozelor 8. ,alformațiile congenitale ale membrelor Baremul activităților practice: 1. Tratamentul ortopedic al fracturilor - 1/ 2. Tratamentul ortopedic al luxațiilor - 1/ 3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 3 4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 3 5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3 . Principii de imobilizare si realizarea de atele termoplastice sau de ghips 1.4.3 STAGIUL ,E ORL A 1 lun ă - 2/ Tematica te.retica (20 .re) 1. Traumatismele nasului 2. Traumatismele pavilionului auricular 3. Fracturile oaselor nazale 4. Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului Baremul activităLil.r practice 1. Tratamentul epistaxisului: 5 2. Anestezii pentru intervenții chirurgicale pe nas: 5 3. 1educerea fracturilor oaselor nasului: 3 4. Traheostomii: 2 5. Tratamentul deviatiilor de sept 5 . Tratamentul hipertrofiei cornetelor inferioare si a rinitei 5 1.4.4 STAGIUL ,E CHIRURGIE OROAMAXILO CACIAL Ă A 1 lun ă Tematica te.retica (20 .re) 1. Traumatismele scheletului facial 2. Tumorile de mandibula si maxilar 3. Tumorile de parotida 1.4.4.2 Baremul activităLil.r practice : 1. 1educerea și imobilizarea fracturilor de mandibulă: 2 2. 1educerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigomă: 2 3. Cateterizarea canalului Stenon: 1 4. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 5 5. Parotidectomiile superficiale 3 1.4.5 STAGIUL ,E CHIRURGIE VASCULAR Ă PERICERIC Ă - 1 lun ă (20 .re) Tematica teoretică (20 ore) 1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:  Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilara, brahială, radială, ulnară  Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare  Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie  Expunerea venelor membrului inferior: safian internă, safian externă, poplitee, femurale  Expunerea vaselor limfatice. 2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară. 3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală. 4. Grefe vasculare biologice și sintetice. 5. Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment . Fiziologia si fiziopatologia circulației venoaseE  hemodinamica circulației venoase  incompetența valvulară si boala venoasă cronică secundară  tromboza venoasă profundă  insuficiența venoasă cronică  tromboflebita. 7. Fiziologia sistemului limfatic:  anatomia funcțională a sistemului limfatic  fiziologia  fiziopatologie. 8. Coagularea și dereglările hemostazei:  coagularea normală  terapia anticoagulantă  agenți trombolitici  coagulopatiile si hemoragia  stări hipercoagulante. .. Sindromul 1aInaud. 1/. Anomaliile arterio-venoase:  ,alformațiile vasculare congenitale  Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic  Fistulele arterio-venoase dobFndite. 11. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular):  Tromboza venoasă profundă  Sindromul posttrombotic  Tromboza venoasă superficială  Insuficiența venoasă cronică 13. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 14. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. Baremul de activităț i practice 1. Expunerea arterelor: - poplitee - 1 - tibială anterioară - 1 - tibială posterioară - 1 - peronieră - 1 - axilară - 1 - brahială - 1 - radialăAulnară - 3 2. Expunerea venelor: - recoltarea venei safene interne - 1 - vena femurală comună - 1 - vena femurală superficială - 1 - vena cefalică - 1 - vena bazilică - 1 3. Anastomoză termino-laterală - 1 4. Anastomoză termino-terminală - 1 5. Fasciotomii pentru sindromul de compartiment - 1 1.4. STAGIUL ,E ANESTEZIE Ș I TERAPIE INTENSIV Ă - 1 lun ă (20 .re) Tematica teoretică (20 ore): 1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă 2. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării) 3. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații. 4. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sFnge, substituenți, complicațiile transfuziei) 5. Suportul nutrițional (energetic - caloric) Baremul activităților practice: 1. ,ontare perfuzie 1/ 2. ,ontare cateter venos 5 3. Sondaj vezical 5 4. Sonda de aspirație nazogastrică 2 5. Anestezie axilara 5 . 1ahianestezia: 5 7. 1esuscitarea cardiorespiratorie: 2 8. Defibrilare externă 1 1.4.7 STAGIUL ,E OCTALMOLOGIE - 1 lun ă Tematica lec ț iil.r c.nferin ță (20 .re) 1. Arsurile corneo-conjunctivale 2. Arsurile palpebrale 3. Traumatismele pleoapelor 4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale 5. Identificarea si tratamentul leziunilor corneene . Principii de reconstrucție după excizie tumori la pleoape 1. Tarsorafii: 2 2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 2 3. Enuclearea globului ocular: 1 4. 1econstrucția cavității orbitale în vederea protezării: 1 Baremul activit ăț il.r practice 1.4.8 MO,ULUL ,E BIOETIC Ă - ½ lun ă TEMATIC Ă CURS (20 .re) I. Intr.ducere în Bi.etic ă A 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. C.nceptele de s ă n ă tate, b.al ă , suferin ță prin prisma bi.eticii A 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Rela ț ia medic A pacient I A 2 .re 1. Calori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Rela ț ia medic A pacient II A 2 .re 1. ConsimțămFntul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. 1elația medic - pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient V. Gre ș eli ș i er.ri în practica medical ă A 2 .re 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Pr.bleme etice la începutul vie ț ii A 2 .re 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Pr.bleme etice la finalul vie ț ii A 2 .re 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de ț esuturi ș i .rgane umane A 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetic ă ș i ge.n.mi că A 2 .re 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercet ă rii pe subiec ț i umani A 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r ș i principiil.r în bi.etic ă A 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etic ă A 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate . Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent 4. Pr.prietatea intelectuala III. Ilustrarea val.ril.r etice ale rela ț iei medic A pacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă . 1olul comunicării în relația medic - pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale rela ț iei medic A pacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă . 1olul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea n. ț iunil.r de gre ș eal ă ș i er.are în medicin ă prin cazuri c.ncrete A 2 .re 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis . Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vie ț ii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vie ț ii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de ț esuturi ș i .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetic ă ș i ge.n.mi că pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiec ț i umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete A 2 .re 1.4. . STAGIUL ,E CHIRURGIE PLASTIC Ă - ani, 9 luni si Tumătate Tematica de curs I. PRINCIPII SI TEHNICI GENERALE a. Istoria chirurgiei plastice b. Științe fundamentale in chirurgia plastic (inclusive anatomii si fiziologia pielii, osului, articulaților si tendoanelor) c. Principii de baza i. Socul si 1esuscitarea cardiorespiratorie ii. Arsuri iii. ,anagementul in traumatologie iv. ,anagementul oncologic v. ,alformații congenitale vi. Plăgi d. Cicatrizarea plăgilor i. Sutura plăgilor ii. Debridare plăgilor(hematom, sero, infecție) iii. ,anagementul fasciatei necrozate iv. Plăgi cornice (incluzFnd escare, ulcere cronice) e. Transplantul de țesuturi f. Expandarea tisulara g. Lambouri h. ,icrochirurgie i. Transferul liber microchirurgical ii. 1eplantări si 1evascularizări iii. Nervi periferici i. Lasere in chirurgia plastica j. Biomateriale - implante P. ,anagementul arsurilor a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere b. 1esuscitarea arsului c. Chirurgia arsurilor l. ,anagementul degerăturilor Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice II. CAP SI GAT a. ,alformații congenitale i. Despicături labiale si palatine ii. Urechi decolate iii. ,icrotia iv. Sindroame craniofaciale v. Altele b. Accidente traumatice i. Leziuni ale țesuturi moi 1. Amputații (ureche, pleoapă, nas, buza, scalp) 2. Leziuni si defecte ale nervilor periferici 3. Defecte compozite (ureche, pleoapă, nas, buza, scalp) 4. Defecte ale scalpului ii. Leziuni osoase c. Afecțiuni neoplazice i. Tumori ale țesuturilor moi ii. Tumori osoase iii. Tumori ale buzei si tactului digestiv si respirator superior iv. Evadarea ganglionare laterocervicala si submentoniera d. Paralizia faciala e. Hemiatrofia faciala III. PERETE TORACIC SI SAN a. ,alformații congenitale  Asimetria mamara (inclusiv sindromul Poland)  SFni tuberoși  Pectus ExcavatumACarinatum b. Accidente traumatice c. Diagnosticul si tratamentul tumorilor benigne de sFn d. Afecțiuni neoplazice  Tratament chirurgical al cancerului de sFn  1econstrucția mamara  LimfodisectiaAnodulul santinela  Tumori ale țesuturilor moi  1econstrucția de perete toracic e. Altele  Hipertrofia mamara  Ginecomastia IV. TRUNCHI, AB,OMEN SI ORGANE GENITALE a. ,alformații congenitale  Hipospadias si epispadias  ,alformații ale organelor genitale feminine  Spina bifida  Altele b. Accidente traumatice  Perete abdominal  2rgane genitale externe c. Afecțiuni neoplazice  Tumori vaginale si vulvare  Tumori ale penisului  Tumori ale țesutului subcutanat d. Altele  Transsexualismul  Boala PeIronie  Corecția diastazei drepților abdominali, a eventrațiilor anterioare  Acoperirea defectelor abdominale cu lambouri V. MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MANA a. ,alformații congenitalesindactilie, polidactilie b. Accidente traumatice  Tendoane  2soase  Articulații si ligament  Țesut subcutanat  Nervi periferici incluzFnd plexul brahial si sindroamele de compresie  Transfer funcțional tendinos si muscular  Amputații si replantări  1econstrucția de police  Sindromul de compartiment, incluzFnd si boala ColPmann  Artroze si artrite, incluzFnd mana reumatismala  Instabilitatea articulara  Fasciotomii la membrul superior  Leziuni vasculare la nivelul antebrațului si mFinii c. Afecțiuni neoplazice  2soase  Țesut subcutanat d. Altele  Boala DupuItren  Limfedem  ,ana spastica VI. MEMBRU INCERIOR a. ,alformații congenitale  Sindactilie, polidactilie  Bride congenital b. Accidente traumatice  Țesut subcutanat  1econstrucție osoasa  Nervi  Fasciotomii la membrul inferior  Leziuni vasculare la nivelul gambei c. Afecțiuni neoplazice  2soase  Țesut subcutanat d. Altele  Limfedem VII. PIELEA SI ANEXELE EI a. Anatomie si fiziologie b. ,alformații congenitale  Anomalii vasculare  ,alformații vasculare  Hemangioame  Limfangioame  Bride congenital c. Accidente traumatice  Plăgi acute si cronice  Chirurgia cicatricilor d. Afecțiuni neoplazie  Tumori piele  Carcinom bazocelular  ,elanom  Carcinom scuamos  Alte tumori ale pielii  Limfodisectia si ganglionul santinela VIII. CHIRURGIE ESTETICA a. Cap si gat  1ejuvenare faciala non-chirurgicala-peelinguri chimice, toxina botulinica, acid hialuronic, etc  Tratamente laser  Blefaroplastia  Lifting facial  Lifting de sprFncene  1inoplastia  Septoplastia si corecția hipertrofiei cornetelor inferioare  2toplastia  Tratamentul alopeciei-transplantul de par  1econturare faciala  Cu implant  Lipoplastie, inclusive transferul de grăsime  Genioplastie b. ,embrul superior  Liposuctia  Brahioplastia c. San  ,amoplastia de augmentare  Ptoza mamara  ,ameloane invaginate d. Abdomen  Liposuctia  Abdominoplastia  BodI Lifting e. ,embru inferior

 Liposuctia  Lifting de coapse  Lifting de fese  Implante

Baremul activit ăț il.r practice

1. T.C.P în arsuri: 1/ 2. 1eanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 1/ 3. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate: 1/ 4. Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare: 1/ 5. Grefarea plăgilor granulare: 1/

. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 5

7. T.C.P a plăgilor la mFnă: 5/ 8. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 25

.. Acoperirea bonturilor de amputație digitale cu lambouri: 1/ 1/. Plastii pediculate: 1/

11. 2steosinteza oaselor fracturate la mFnă: 25 12. Tenorafii (tendoane extensoare, tendoane flexoare): 25 13. Suturi de magistrale vasculare: 1/ 14. Neurorafii: 1/ 15. Anestezii regionale 1/

1 . 1ezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor: 2

17. Transferuri tendinoase: 2 18. Tenoplastii 5

1. . Tenoliza: 5 2/. Neuroliza: 5 21. Intervenții paliative în paralizia de nerv ulnar: 2 22. Intervenții paliative în paralizia de nerv radial: 3 23. Cura chirurgicală a maladiei DupuItren: 3 24. Cura chirurgicală a maladiei ColPmann: 1 25. Cura chirurgicală a sindactiliei: 2 2 . Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate: 1/ 27. Lambouri cutanogrăsoase de la distanță: 1/ 28. Lambouri libere: 3 2. . Lambouri musculare și miocutane: 2 3/. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 2 31. Cel puțin cate una din celelalte proceduri prezente in LogbooP (vezi LogbooP-ul atașat). Note:  Toate procedurile efectuate trebuie introduse în caietul de operații (LogbooP)E  2perația poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încFt să indice o singură operațieE  2peratorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii  ,edicul rezident si îndrumătorii lui trebuie sa acopere o proporție cat mai mare din baremul de activități si din lista procedurilor prezente in LogbooP. In acest sens este obligatorie realizarea de rotații intre diverse centre de instruire in chirurgia plastica. CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ 5 ani STAGII PRACTICE Ș I CURSURI CONFERIN UĂ • CHI1U1GIE GENE1ALĂ (I.1) LUNI • 21T2PEDIE ȘI T1AU,AT2L2GIE (I.2) 2 LUNI • 2.1.L. (I.3) 1 LUNĂ • CHI1U1GIE 2,F (I.4) 1 LUNĂ • CHI1U1GIE CASCULA1Ă PE1IFE1ICĂ (I.5) 1 LUNĂ • ANESTEZIE ȘI TE1APIE INTENSICĂ (I. ) 1 LUNĂ • 2FTAL,2L2GIE (I.7) 1 LUNĂ • BI2ETICĂ (I.8) b LUNĂ • CHI1U1GIE PLASTICĂ ( II.1) 3 ani, 1/ luni si jumătate (4 luni si jumătate) Cisa p.stului 1ezidentului in Specialitatea Chirurgie Plastica (limitele competentelor profesionale) - Medicul rezident de Chirurgie Plastica are obligația ca pe durata perioadei de rezidențiat sa observe si sa efectueze sub supraveghere toate procedurile prezente in Curricula de pregatire si in Logbook. In operatiile la care medicul rezident asista sau le efectueaza sub supravegherea indrumatorului„ responsabilitatea este asumata de catre medicul indrumator prin parafarea protocolului operator. - Dupa ce medicul rezident a realizat si are deja trecut in Logbook (parafat si semnat de medicul indrumator} cel putin un tip de procedura efectuata sub supraveghere„ poate sa efectueze acea procedura singur„ nesupravegheat„ asumandu-si responsabilitatea prin parafarea protocolului operator. Unterior„ aceasta operatie trebuie inclusă in Logbook„ parafata si semnata de indrumator. - Efectuarea unor proceduri chirurgicale de catre medicul rezident nu este conditionata de anul de studiu„ ci de efectuarea in prealabil (sustinuta de Logbookul completat„ parafat si semnat} a acelui tip de procedura. Medicul rezident nu poate efectua singur o procedura chirurgicala fara sa o fi executat-o sub supraveghere si fara sa fie documentata in Logbook. - Medicul rezident are obligativitatea de a chema medicul in cazuri pe care le-a mai efectuat„ dar prezinta dificultati speciale chirurgicale sau complicatii.intraoperatorii. - Pe perioada rezidentiatului„ medicul rezident nu poate efectua singur proceduri complexe„ de genul: transferuri libere„ replantari de segmente amputate care pun viata pacientului in pericol„ proceduri de chirurgie estetica. Alte pr.puneri ACPRE  Durata de pregătire in rezidențiatul in specialitatea Chirurgie Plastica sa fie de ani si nu de 5 ani.  2bligativitatea realizării de rotații intre diverse centre de pregătire pentru acoperirea cat mai corecta a întregii patologii (se cunoaște ca in anumite centre nu se acoperă toata patologia).  Trebuie găsită si o soluție pentru asigurarea stagiului si completarea baremului de activități practice de chirurgie estetica, ținFnd cont de realitatea actuala - nu se mai fac operații estetice in spitalele de statAcentre de pregătire in rezidențiat, iar pe de alta parte nu exista o forma legala de a face stagii in clinicile particulare unde se efectuează aceste operații.  Parcurgerea stagiilor trebuie sa fie efectiva si nu o formalitate cum este acum. In acest sens propunem ca activitatea îndrumătorilor si coordonatorilor sa fie evaluata de către rezidenți. Trebuie sa existe formulare de apreciere pe baza cărora sa se mențină sau înlocuiască îndrumătorii de rezidențiat in funcție de activitatea acestora.  Introducerea obligativității verificării LogbooPului si a efectuării stagiilor la intrarea in examenul de specialitate.  ,ulte dintre aceste propuneri țin de regulamentul de pregătirea al rezidenților care este întocmit de fiecare U,F din tara. Din păcate, multe dintre prevederile principale ale acestor regulamente nu se respecta si astfel nivelul pregătirii rezidenților este suboptimal. Ar trebui totuși ca ,inisterul Sănătății sa aibă pFrghii prin care sa influențeze respectarea prevederilor regulamentelor de pregătire pentru ca are tot interesul ca după ce finanțează pregătirea rezidentului pe perioada a 5 ani, la final rezidentul sa fie bine pregătit pentru a oferii servicii de calitate pacienților.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE VASCULARĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

,INISTE1UL SĂNĂTĂUII

2/17

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHI1U1GIE CASCULA1Ă

Definiția specialității:

Chirurgia vasculară este disciplina clinică și științifică referitoare la diagnosticul, tratamentul și prevenția patologiei care afectează arterele, venele și limfaticele. Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Casculară al UE,S (European Union of ,edical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din ,area Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia ( http:AAwww.gmcuP.orgACascular_SurgerI_Curriculum_Approved_2ctober_2/12.pdf_5/8.2/38.pdf ). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară.

1. 21GANIZA1EA P12G1A,ULUI 1.1. Durata programului Numărul total de ani 5 ani Numarul total de module 1/ M.dulul 1 Stagiul de chirurgie generală Numarul de saptmaniAluniAmodul 1/ luni 2re de cursAmodul 17/ ore M.dulul 2 Stagiul de chirurgie toracică Numarul de saptmaniAluniAmodul 1 luna 2re de cursAmodul 2/ ore M.dulul Stagiul de ortopedie traumatologie Numarul de saptmaniAluniAmodul 2 luni 2re de cursAmodul 25 ore M.dulul 4 Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă Numarul de saptmaniAluniAmodul 2 luni 2re de cursAmodul 25 ore ,odulul 5 Stagiul de recuperare vasculară Numarul de saptmaniAluniAmodul 1 lună 2re de cursAmodul 2/ ore ,odulul Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară Numarul de saptmaniAluniAmodul 4 luni 2re de cursAmodul 7/ ore ,odulul 7 Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară Numarul de saptmaniAluniAmodul luni 2re de cursAmodul 1// ore ,odulul 8 ,odulul de bioetică Numarul de saptmaniAluniAmodul 2 săptămFni 2re de cursAmodul 2/ ore ,odulul . Stagiul de chirurgie vasculară deschisă Numarul de saptmaniAluniAmodul 23 luni 2re de cursAmodul 38/ ore ,odul 1/ Stagiul de chirurgie endovasculară* Numarul de saptmaniAluniAmodul 1/ luni b luni 2re de cursAmodul 17/ ore Total ore pregătire teoretică 1/// ore Total ore pregătire practică Programul legal de lucru ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC ANUL C STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.3 I.4 I. I.7 I.7 I.8 I.. I.. I.5 I.. I.1/ *Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular și pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecție în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depășit ca pondere intervențiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("National trends in lower extremitI bIpass surgerI, endovascular interventions and major amputationsN - http:AAwww.jvascsurg.orgAarticleAS/741-5214(/8)/2374-4Aabstract J Casc Surg, 5/, 1, pp 54- /, 2//.E The Swedish National 1egistrI for Cascular SurgerI, Swedvasc - April 2/11). ,ai mult, în SIllabusul European Board of Cascular SurgerI din cadrul UE,S chirurgia vasculară este menționată ca Cascular and Endovascular SurgerI, iar specialistul ca Cascular and Endovascular Surgeon. 1.2. Structura programului

1. STAGIUL DE CHI1U1GIE GENE1ALĂ Tematica teoretică (170 ore) 1. ,icroorganisme implicate în infecțiile chirurgicale 2. 1ăspunsul organismului la infecție. Șocul septic 3. Principii de asepsie și antisepsie 4. Principii de sterilizare 5. Principii de antibioprofilaxie . Principii de tratament medicamentos în infecții 7. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului 8. Pregătirea locală a cFmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație .. Poziționarea și izolarea pacientului 1/. Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete 11. Instrumente chirurgicale în chirurgia generală 12. Principii generale de incizie și sutură 13. ,ateriale de sutură și ligatură 14. Fiziopatologia vindecării plăgilor 15. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor 1 . Cicatricea retractilă 17. Plăgile dehiscente 18. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și tesutului adipos subcutanat 1. . Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator 2/. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale 21. Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv 22. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament 23. Defecte parietale abdominale postoperatorii 24. Traumatismele toraco-abdominale 25. Traumatismele abdominale 2 . Tumorile retroperitoneale 27. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritoniteleE ocluziile intestinaleE hemoragiile digestive superioarăAinferioarăE infarctul entoeromezentericE hemoperitoneul. Baremul activităților practice 1. Incizie tegumentară - 1/ 2. Laparotomie - 5 3. Sutura plăgii operatorii - 1/ 4. Laparorafie - 5 5. ,ontarea drenajelor prin contraincizie - 1/ . Debridare - 1/ 7. Drenajul abceselor superficiale - 5 8. Enterorafie - 5 2. STAGIUL DE CHI1U1GIE T21ACICĂ Tematica teoretică: (20 ore) 1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei. 2. Anatomia chirurgicală a mediastinului. 3. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămFn. 4. ,etode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară. 5. Factori de risc ai complicatiilor pulmonare postoperatorii.

. Legătura dintre tipul anestezieiAoperației și complicațiile pulmonare intraApostoperatorii.

7. Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistente Baremul activităților practice 1. Pleurotomie minimă - 5 2. Traheostomia - 3 3. Toracofrenolaparotomia* - 2 4. Procedee de drenaj toracic - 5 În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor) 3. STAGIUL DE 21T2PEDIE - T1AU,AT2L2GIE Tematica teoretică (25 ore): 1. Politraumatismele - șocul traumatic 2. Traumatismele părților moi ale membrelor 3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare 4. Fracturile deschise ale membrelor Baremul activităților practice: 1. Tratamentul ortopedic al fracturilor - 1/ 2. Tratamentul ortopedic al luxațiilor - 1/ 3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 3 4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 3 5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3 Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor) 4. STAGIUL DE CHI1U1GIE PLASTICĂ ȘI ,IC12CHI1U1GIE 1EC2NST1UCTICĂ Tematica teoretică (25 ore): 1. Principii și tehnici de chirurgie plastică 2. Cicatrizarea normală și patologică 3. Grefele de piele 4. Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc. 5. Lambouri axialeE lambouri pe perforante . Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase Baremul activităților practice: 1. Grefarea plăgilor - 5 2. Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucișate - 3 3. Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 3 4. Lambouri musculare* - 3 5. Intervenții microchirurgicale vasculare* - 3 În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor) 5. STAGIUL DE 1ECUPE1A1E Tematica teoretică (20 ore): 1. 1eabilitarea vasculară la pacienții claudicativi 2. 1eabilitarea pacienților după intervenția chirurgicală de revascualrizare 3. 1eabilitarea pacienților amputați de membru inferior 4. Exercițiul fizic la pacienții cu insuficiență venoasă cronică 5. Exercițiul fizic la pacienții diabetici . Terapia compresivă și masajul pacienților cu limfedem Baremul activității practice 1. ,obilizarea post-operatorie precoce - 5 2. Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 5 3. Testul de mers pe bandă - 3 4. Bandajarea pacientului cu limfedem -3 . ANESTEZIE ȘI TE1APIE INTENSICĂ ÎN CHI1U1GIA CASCULA1Ă Tematica teoretică (70 ore): 1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă 2. ,onitorizarea bolnavului vascular (EVG, presiune arterială sFngerandăAnesFngerFndă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc. 3. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată) 4. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații. 5. Hemodinamica postoperatorie - evaluarea statusului hemodinamic - monitorizarea hemodinamică de bază - debitul cardiac - sindromul de debit cardiac scăzut - tratament - insuficiența ventriculară dreaptă - tratament - ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament - hipertensiunea postoperatorie - tratament - hipotensiunea postoperatorie - cauză, tratament . Hemoragia postoperatorie: - tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sFnge, substituienți - complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei 8. Suportul nutrițional (energetic - caloric) în chirurgia vasculară - indicații - mod de administrare - evaluare - complicații potențiale - necesitățile nutriționale - considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară) - nutriția enterală - indicații, formele de admnistrare, complicații - nutriția parenterală - indicații, mod de administrare, complicații - monitorizarea metabolică și terapeutică .. Suferința multiorganică și sistemică - disfuncții neurologice - disfuncții gastrointestinale - disfuncții renale - disfuncții hepatice

Baremul activităților practice:

1. Sondaj vezical - 25 2. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural - 25 3. Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă -1/ 5. Defibrilare externă - 5 . 1esuscitare cardiorespiratorie - 5 7. Sonda de aspirație nazogastrică - 1/

7. STAGIUL DE LAB21AT21 CASCULA1 ȘI I,AGISTICĂ CASCULA1Ă Tematica teoretică (1// ore) 1. Ultrasunete - proprietăți. 2. Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină. 3. Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă. 4. Circulația arterială. a) Formarea undei de puls. b) Aspecte Doppler normale c) 1olul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler. d) Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale. 5. Circulația venoasă. a) Carecteristicile circulației venoase. b) Aspecte Doppler normale. . Noțiuni despre aparatura folosită. a) Tipuri de sonde b) Parametrii folosiți în examinarea vaselor. c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase. 7. Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor. a) Ecografia bidimensională b) Examinarea Doppler color c) Angiografia Doppler 8. Placa de aterom - aspecte ecografice. .. Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene. a) Tehnica examinării b) 1ezultate normale c) 1ezultate patologice 1/. Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior. a) Tehnica examinării b) 1ezultate normale c) 1ezultate patologice 11. Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare. a) Tehnica examinării b) 1ezultate normale c) Patologia stenozantă d) Anevrismele arteriale 12. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale a) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiac b) Arterele renale 13. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă 14. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie 1 . Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare 17. Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare: a) Tehnica de examinare b) Aspecte normale c) Diagnosticul trombozelor acute d) Sindroamele posttrombotice 18. Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă: a) Noțiuni anatomice b) Aspecte normale c) Calculul debitelor d) Principalele aspecte patologice 1. . Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice 2/. Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic. 21. Aportul investigației hemodinamice și angiografice în tratamentul chirurgical. 22. Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical. 23. Noțiuni teoretice de chirurgie endovascular: a) structura unei săli de cateterism și angiografie b) principiul cinematografiei, imagistică digitală și substracție, stocarea imaginii radiologice c) sondele de cateterism d) tehnica Seldinger e) tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară 24. Principii de hemodinamică: a) presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice b) debite sangvine pulmonare, aortice și de șunt c) rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice 25. Principii de angiografie periferică: a) aortografia toraco - abdominală b) arteriografia membrelor inferioare și superioare c) arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stFngă și a trunchiului celiac d) arteriografia mezenterică superioară și inferioară. e) arteriografia vertebro - carotidiană 2 . Investigația angiografică în sindromul de ischemie periferică. 27. Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă. 28. Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare: a) angioplastia b) embolizarea arterială c) extragerea de corpi străini din circulația sangvină d) filtru cav e) stentarea 2. . Angiografia prin computer tomografie a) Perspectiva istorică b) Principiile angiografiei prin computer tomografie c) Achiziția imaginilor d) Prelucrarea imaginilor e) Strategii pentru administrarea substanței de contrast f) Indicații și contraindicații de examinare g) Incidente și accidente în timpul și după examinare h) Aplicații clinice: I. Angiografia carotidiană II. Angiografia pulmonară III. Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizată IC. Angiografia abdominală C. Angiografia periferică CI. Angiografia membrelor superioare CII. Angiografia cu evidențierea timpului venos CIII. Angiografia cerebrală IL. Angiografia coronariană. 3/. Angiografia prin rezonanță magnetică a) Principiile angiografiei prin rezonanță magnetică b) Angiografia fără substanța de contrast c) Angiografia cu substanța de contrast d) Indicații și contraindicații e) Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselor f) Aplicații clinice: I. Angiografia carotidiană II. Angiografia aorto-pulmonară III. Angiografia abdominală IC. Angiografia periferică C. Angiografia membrelor superioare CI. Angiografia venoasă 1. Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene - 1/ 2. Explorarea ecografică a arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. - 1/ 3. Explorarea aortei abdominale - 1/ 4. Explorarea arterelor renale - 1/ 5. Explorarea arterelor membrului inferior - 1/ . Explorarea sistemului venos jugular, cav superior și inferior - 1/ 7. Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare - 1/ CII. Angiografia cerebrală Baremul de activităț i practice 8. Investigarea fistulelor de dializă - 1/ .. Întocmirea unui buletin - 1/ 1/. Calcularea debitului arterial - 1/ 11. Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor - 1/ 12. Puncția Seldinger arterială și venoasă femurale - 2/ 13. Puncția Seldinger arterială și venoasă axilare - 5 14. Punctia Seldinger arterială și venoasă brahiala - 5 15. Arteriografia membrelor inferioare - 2 1 . Arteriografie celiaco-mezenterice - 2 17. Arteriografie carotidiană - 2 18. Flebografie - 5 1.. Cavografie - 2 2/. Limfografie 21. Interpretarea imaginilor computer tomografice: a) Aspecte normale si variante anatomice b) Aspectul placilor de aterom si clasificarea acestora c) Evaluarea gradului de stenoza d) Tromboza acuta si tromboza cronica e) Anevrismele simple si complicate f) Disectia acuta sau cronica g) ,alformatii arterio-venoase h) Evaluarea grafturilor post-interventii de bI-pass i) Fistulele arterio-venoase j) 1uptura vasculară. 22. Interpretarea imaginilor de rezonanță magnetică a) Aspecte normale și variante patologice b) Aspectul peretelui vascular c) Evaluarea fluxului intravascular d) Evaluarea gradului de stenoza e) Anevrismele simple si complicate f) Evidentierea și caracterizarea trombozelor vasculare g) Disectiile acute și cronice h) ,alformațiile arterio-venoase i) Fistulele arterio-venoase j) Evaluarea permeabilității grafturilor venoase sau sintetice. 8. ,2DULUL DE BI2ETICĂ

Tematica teoretică (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apari iei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. 1elația medic-pacient I- 2 ore 1. Calori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IC. 1elația medic-pacient II- 2 ore

1. ConsimțămFntul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. 1elația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

C. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală CI. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative

CII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant

CIII. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea no iunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică

. Posibilitatea îmbunătă irii rasei umane prin interven ii genetice IL. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării

. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TE,ATICA SE,INA1IIL21

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore II. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relația medic-pacient

IC. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. 1olul comitetelor de etică din spitale

C. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

CI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

CII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

CIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ț esuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IL. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

L. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete

- 2 ore

.. STAGIUL DE CHI1U1GIE CASCULA1Ă DESCHISĂ

Tematica teoretică (380 ore)

1. Istoricul chirurgiei vasculare. 2. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc. 3. Noțiuni de anatomie: a) Sistemul osos al membrului superior și inferior b) Aparatul muscular al membrului superior și inferior, cervical, toraco-abdominal c) Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic d) Nervii membrului superior și inferior, sistemul nervos simpatic lombar. 4. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor: a) Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilara, brahială, radială, ulnară b) Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare c) Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie d) Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale e) Expunerea vaselor limfatice. 5. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.

. Căile de acces asupra vaselor intraabdominale și simpaticului lombar.

7. Căile de acces asupra vaselor intratoracice. 8. Instrumente chirurgicale vasculare.

.. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.

1/. Grefe vasculare biologice și sintetice.

11. Notiuni fundamentale: a) Epidemiologie b) Embriologie c) Ateroscleroza d) Hiperplazia intimala e) Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment f) Angiogeneza. 12. Fiziologia si fiziopatologia circulației arteriale: a) hemodinamica arterială b) modele de curgere în circulația arterială c) aspecte fiziologice în intervențiile arteriale d) sindromul de furt arterial. 13. Fiziologia si fiziopatologia circulației venoaseE a) hemodinamica circulației venoase b) incompetența valvulară si boala venoasă cronică secundară c) tromboza venoasă profundă d) insuficiența venoasă cronică e) tromboflebita. 14. Fiziologia sistemului limfatic: a) anatomia funcțională a sistemului limfatic b) fiziologia c) fiziopatologie. 15. Factori de risc ateroscerotici a) Fumatul b) Diabetul c) Hiperlipidemia d) Hipertensiunea.

1 . Coagularea și dereglările hemostazei:

a) coagularea normală b) terapia anticoagulantă c) agenți trombolitici d) coagulopatiile si hemoragia e) stări hipercoagulante.

17. Programe de screening vascular 18. Boala arterială periferică cu localizare carotidiană - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular.

1. . Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecția, tumorile glomice. 2/. Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 21. Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 22. Boala arterială periferică a membrului superior - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 23. Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 24. Boala arterială periferică cu localizare mezenterică - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 25. Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 2 . Disecția aortei - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 27. Sindromul 1aInaud. 28. Sindromul de apertură toracică - neurogen, arterial, venos. 2. . Anomaliile arterio-venoase: a) ,alformațiile vasculare congenitale b) Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic c) Fistulele arterio-venoase dobFndite. 3/. Trombangeita obliterantă. 31. Boala TaPaIasu. 32. Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala VawasaPi, granulomatoza Oegener, poliangeita microscopica, sindromul Churg-Strauss. 33. Tumorile arteriale. 34. Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 35. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 3 . Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităților. 37. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular): a) Tromboza venoasă profundă b) Sindromul posttrombotic c) Tromboza venoasă superficială d) Insuficiența venoasă cronică e) 2cluzia ilio-cavă f) 2cluzia venei cave superioare g) Tumorile venoase. 38. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. 3. . Chirurgia canalului toracic.

4/. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular.

41. Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă. 42. Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice - cardiace, respiratorii, renale. 43. Complicațiile chirurgiei vasculare locale - infecțiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase. 44. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat. 45. 1econstrucțiile tisulare în chirurgia vasculară. 4 . Amputațiile.

Baremul de activităț i practice

Pentru a armoniza baremul de operații cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Cascular SurgerI (FEBSCS), în așa fel încFt rezidenții sau specialiștii din 1omFnia să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:

Definiții

A. Termenul de procedura de chirurgie vasculară deschisă definește procedura care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru: 1. tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor 2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase 3. tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucția arterială sau venoasă Note: - toate procedurile vasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (LogbooP)E - o operație vasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încFt să indice o singură operațieE - operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcFnd parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (LogbooP), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de Mchirurgie vasculară deschisăN. B. Etapele esențiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt: 1. expunerea 2. controlul 3. diagnosticul final 4. intervenția vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc) 5. confirmarea rezultatului planificat . închiderea C. 2peratorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii 1. Expunerea arterelor:

- aortă abdominală infrarenală - 1/ - aortă supraceliacă - 3 - iliacă comună - 1/ - iliacă externă - 1/ - renală - 1 - trunchi celiac - 1 - mezenterică superioară - 1 - trepied femural - 3/ - poplitee proximală - 3/ - poplitee medie - 5 - poplitee distală - 2/ - tibială anterioară - 5 - tibială posterioară - 5 - peronieră - 5 - trepied carotidian - 1/ - subclavie - 3 - axilară - 3 - brahială - 1/ - radialăAulnară - 3 2. Expunerea venelor: - recoltarea venei safene interne - 5/ - recoltarea venei safene externe - 5 - vena femurală comună - 1/ - vena femurală superficială - 5 - vena cefalică - 5 - vena bazilică - 5

3. Embolectomia - 25 4. Endaterectomie - 2/ 5. Arteriorafie directă - 25 . Angioplastia de lărgire cu petec - 1/ 7. Anastomoză termino-laterală - 5/ 8. Anastomoză termino-terminală - 2/ .. Anastomoză latero-laterală - 2 1/. 1estabiliri de flux arterial : - aorto-iliace - 1/ - aorto-femural - 1/ - femuro-femural - 3 - femuro-popliteu - 2/ - extra - anatomice - 3 11. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 1/ 12. Cura chirurgicală a varicelor - 3/ 13. Amputații: - deget - 3/ - transmetatarsianăAtarsometatarsiană - 15 - gambă - 15 - coapsă - 2/ - dezarticulație de coapsă - 2 14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 25

1/. STAGIUL DE CHI1U1GIE END2CASCULA1Ă

Tematica teoretică (170 ore)

1. Istoricul procedurilor endovasculare. 2. 1egistrul electronic endovascular. 3. Protocoale de management al radiațiilor - medicul și pacientul. 4. Structura sălii de intervenții endovasculare. 5. Echipamentul de bază în intervențiile endovasculare: ace de puncție, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast.

. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală.

7. Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut. 8. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.

.. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior. 1/. Tratamentul endovascular al arcului aortic.

11. Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele și disecția aortică. 12. Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală. 13. Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta și pararenale - stentgrafturile fenestrate. 14. Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale - stentgrafturile ramificate. 15. EndoleaP - tipuri și management.

15. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.

1 . Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică.

17. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.

18. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală

1.. Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.

2/. Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace și cavă inferioară. 2/. Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.

21. Ablația endovenoasă în insuficiența venoasă cronică. 22. Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă - stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală. 23. Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale și fibromului uterin. 24. Tehnici de trombectomie endovasculară.

Baremul de activităț i practice

Pentru a armoniza baremul de intervenții cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Cascular SurgerI (FEBSCS), în așa fel încFt rezidenții sau specialiștii din 1omFnia să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:

Definiții

A. Termenul de procedura de chirurgie endovasculară definește procedura care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul aterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru: 1. tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor 2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase 3. tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilorAcateterelor în artere sau vene Note: - toate procedurile endovasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (LogbooP)E - o operație endovasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încFt să indice o singură intervenție endovascularăE - operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcFnd parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (LogbooP), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de Mchirurgie vasculară deschisăN. B. Etapele esențiale ale unei proceduri endovasculare sunt: 1. obținerea accesului 2. controlulAmenținerea accesului 3. diagnosticul final 4. intervenția endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc) 5. confirmarea rezultatului planificat . închiderea C. 2peratorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii 1. Angioplastie cu balonAstentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare: - aortică - 2 - iliacă - 1/ - femurală - 1/ - poplitee - 5 - pedală - 1/ - carotidiană - 2 2. ,ontare de stent-grafturi: - ECA1 - 1 - arteră iliacă - 1 - arteră femurală superficială - 1 . Embolizare - 1 7. Ablația endovenoasă a venei safene interne - 1/ 8. Trombectomie endovascularăAtromboliză pe cateter - 5 SC2PUL ȘI 2BIECTICELE EDUCAUI2NALE GENE1ALE: 1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din 1omFnia cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Cascular SurgerI (Uniunea Europeană a Specialităților ,edicale - UE,S) 2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmFnd acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitateE capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulatorAunite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privatE capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților. 3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare. 4. de a crește contribuția 1omFniei la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lume Acest document a fost întocmit și aprobat în septembrie 2/14 de către Societatea 1omFnă de Chirurgie Casculară în conformitate cu sIllabusul European Board and Section of Cascular SurgerI (Uniunea Europeană a Specialităților ,edicale - UE,S), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of ,edical Specialists in the EU - cerințele pentru specialitatea de Chirurgie Casculară (UE,S, Brusels, 1..4). SC2PUL ȘI 2BIECTICELE EDUCAUI2NALE SPECIFICE: Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități: □ cabinet ambulator de chirurgie vasculară □ chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată □ educație vasculară la studenți, rezidenți și pacienți. 1EZULTATE AȘTEPTATE (STANDA1D P12FESI2NAL CU1ENT) la finalizarea pregătirii: Chirurgul vascular și endovascular trebuie să aibă cunoștințe și să înțeleagă: 1. ȘtiinLele fundamentale Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întFlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculareE Anatomie petru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicalăE Fiziologie Mi biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzFnd principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculariE Patologie incluzFnd principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculareE Farmacologie incluzFnd acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților vasculari criticiE Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit. 2. Aptitudini si atitudine pr.fesi.nală 2.1. C.municare Mi c.mp.rtament Contactul clinic cu pacientul Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular. Aptitudini de consiliere și comunicare Abilitate de consilia paceinții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund. Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculare Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului vascular este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer. 2.2 Management Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovasculară Abilități de bază manageriale, incluzFnd strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-econimice și legale ale pacienților vasculari Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari. 2. ÎnvăLămFntul Mi cercetarea Însușirea experienței didactice Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participFnd la cursuri specifice. Dezvoltarea experienței în cercetare Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review. 2.4 C.ntr.lul calităLii Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității 1ecunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia vasculară. ELA,ENUL DE ,EDIC SPECIALIST: Probe de evaluare, specifice programului: Probă DaANu Examen teoretic scris Da Examen clinic 1 Da Examen clinic 2 Da Probă operatorie Da TE,ATICA DE ELA,EN 1. Calentine J1, Oind GG - Anatomic Exposures in Cascular SurgerI 2 nd Edition, LOO, 2//3. 2. 1utherford's Cascular SurgerI, 8 th Edition, Elsevier Saunders, 2/1/. 3. Inter-SocietI Consensus for the ,anagement of Peripheral ArterI Disease (TASC II). Eur J Casc Endovasc Surg 2//7E33 Suppl 1:S1-S75 4. Haimovici's Cascular SurgerI, th Edition, OileI, 2/12 5. ,anagement of patients with peripheral arterI disease (Lower ExtremitI, 1enal, ,esenteric and Abdominal Aortic). ACCFAAHA Guidelines November 2/11. . ESCS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis: indication, technique. Eur J Casc Endovasc Surg 2//. 7. NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2/12. 8. Atlas of Cascular SurgerI: 2perative procedures. 2uriel V., 1utherford 1.B. (Eds.) O.B. Saunders, 1..8 .. Atlas of Cascular AnatomI: An angiographic approach. UflacPer 1. (Ed.) Lippincott Oilliams & OilPins, 2// 1/. Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Casile Candea, Ed. Tehnică, București, 2//1 11. Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Casile Candea, Ed. Tehnică, București, 2//2 12. Tratat de patologie chirurgie cardiovasculara, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. ,edicala, 2//7 Baremul de manevre, tehnici și activități practice (vezi la capitolul de Structură a programului) Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU - credite formative

universitare, 1 credit CFU R 1 credit ECTS - European Credit Transfer SIstem)E 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

,odulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul

P1ESEDINTELE C2,ISIEI DE SPECIALITATE A ,INISTE1ULUI SĂNĂTĂUII,

Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc Semnatura:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ ,E LABORATOR

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA ME,ICINĂ ,E LABORATOR

(BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)

Specializarea în specialitatea ,edicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Hematologie, Genetică, Biologie moleculară, Imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, notiuni elementare de microbiologie si epidemiologie etc.).

Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de biochimieAhematologie si de imunologieAdiagnostic molecular, altele decFt cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase

2. ,URATA STAGIILOR - 4 ANI ( 48 LUNI )

Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 4/ - 5/ de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit R 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

M.dulul ,urata 2rganizarea si ,anagementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1 - 3 luni Biochimie I.2 - . luni Biologie moleculară si Genetica I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - luni Hematologie I.5 - 12 luni Bacteriologie I. .1 - 2 luni Parazitologie I. .2 - /,5 luni Cirusologie I. .3 - /,5 luni Epidemiologie I.7 - 1,5 luni Biostatistica ,edicală I.8 - 1 lună Bioetică ,edicală I.. - /,5 luni Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.1/ - . luni

I.1 - ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI ,E ANALIZE ME,ICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - LUNI Tematica lecțiil.r c.nferință - 120 .re 1. 2rganizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe) a. planificarea activitățilorE b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamenteE c. managementul personalului, evaluarea personaluluiE d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc), gestiunea stocurilor, etcE e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratoruluiE 2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință). 3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință). 4. Sistemul de management al calității: a. Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință) b. Cerințe de management (2 conferințe) c. Cerințe tehnice (1 conferință) d. Auditul intern (1 conferință) e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe) f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință) g. Trasabilitatea măsurării. ,ateriale de referință. (1 conferință) h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferință) 5. ,anagementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință) Baremul activitățil.r practice Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentației sistemului de management. ,anualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lp Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control LeveI Jennings. 1egulile Oestgard. 1 lp Calidarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp 1aportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp I.2 STAGIUL ,E BIOCHIMIE - 9 LUNI

Tematica lecțiil.r c.nferință A 60 .re

(1). ,ETAB2LIS,UL P12TEIC - Peptide biologic active. - Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor). - Biosinteza proteică - Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon. - Biosinteza ureei. (2). ENZI,E - Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. - Izoenzime. - Noțiuni de cinetică enzimatică. (3). ,ETAB2LIS,UL GLUCIDIC - Glicoliza. - Gluconeogeneza. - Ciclul acizilor carboxilici. (4). ,ETAB2LIS,UL LIPIDIC - Biosinteza acizilor grași. - Degradarea acizilor grași. - Formarea corpilor cetoniciE acetoacetatul ca sursă de energie. - Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leuPotriene. - Biosinteza colesterolului. - Acizii biliari. - Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare). (5). CITA,INE și H21,2NI ( ). APA și ELECT12LIUI

(7). ,2DIFICĂ1I BI2CHI,ICE ÎN: - Patologia renală. - Patologia hepatică. - Patologia cardiacă și vasculară. - ,aladii metabolice și endocrine. (8). ,A1VE1I TU,21ALI

(.) BI2CHI,IE 2NC2L2GICĂ (1/) BI2CHI,IA INFLA,AUIEI

(11) BI2CHI,IE GE1IAT1ICĂ (12) BI2CHI,IE PEDIAT1ICĂ (13) TESTE BI2CHI,ICE în T1ANSPLANT (14) 21GANIZA1EA și ,ANAGE,ENTUL LAB21AT21ULUI DE BI2CHI,IE, C2NT12LUL CALITĂUII ANALIZEL21 (15) ,ET2D2L2GIA CE1CETĂ1II CLINICE Stagiul practic În cadrul acestui stagiul se v.r desfășura 2 tipuri principale de activitățiE - prezentarea bazei te.retice a testel.r efectuate; - efectuarea practică a testului respectiv.

1 Cun.așterea principalel.r tehnici, met.de și aparate cu aplicații în Lab.rat.rul Clinic de Bi.chimie.

- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc) - tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) - tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare - sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice - tehnici de bază în Biologia ,oleculară : extracție de acizi nucleici, PC1, ,icroarraI

2 Principalele teste de lab.rat.r. Principii, met.de și tehnici de determinare și interpretarea rezultatel.r; baremul activitățil.r practice

ELA,ENUL DE U1INĂ

1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. - barem 1// determinări 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. - barem 5/ determinări 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar -barem 1// determinări 4. Examenul chimic al calculilor urinari -barem 25 determinări

B. ELA,ENUL BI2CHI,IC AL SÂNGELUI

1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 1// determinări 2. Electroforeza proteinelor - metode E variații fiziopatologice - barem 1// determinări 3. Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubinaE metode de dozareE variații fiziopatologice - barem 1// determinări 4. Glucoza: metode de dozareE variații fiziopatologice - barem 1// determinări 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilatăE metode de dozare și interpretarea rezultatelorE dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabeticE parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 5/ determinări. . Corpii cetonici: metode de dozareE variații fiziopatologiceE explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 1// determinări.

7. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozareE variații fiziopatologice - barem 1// determinări. 8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozareE variații fiziopatologice - 5/ determinări. .. Enzimele serice: metode de dozareE variații fiziopatologice - barem 1// determinări - transaminazele (TGP, TG2), - creatinPinaza (CV), izoenzimeE - lactat dehidrogenza (LDH), izoenzimeE - fosfataza acidă și alcalinăE - gamma glutamil transpeptidaza (GGT) - amilazaE - lipaza.

C. ELA,ENUL BI2CHI,IC L.C.1. metode de dozareE variații fiziopatologice - barem 25 determinări.

D. ELA,ENUL BI2CHI,IC AL SUCULUI GAST1IC metode de dozareE variații fiziopatologice - barem 5/ determinări.

I. MO,ULUL ,E BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - luni Tematica lecțiil.r c.nferința A 120 .re OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI ,E BIOLOGIE MOLECULARĂ  Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.  ,edicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevareApregătire a probelor biologice garantFnd securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestoraE cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului.  Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.  În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)E să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.  De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare. A. PARTEA TEORETICĂ I. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. ,aterialul genetic și esența replicării ADN-ului. Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului. Esența transcrierii și aplicații medicale. Esența traducerii și aplicații medicale. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracția ADN-ului. Extracția A1N-ului. Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului. 1eacția de amplificare a ADN-ului (PC1 , "polImerase chain reactionN). Cariante ale PC1, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Cariante de hibridizare: tehnicile "dot-blotN, "Southern-blotN, "Northern-blotN, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarraIN ("DNA chipsN). Aplicații clinice ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc)E b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hIbridizationN) - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Oilli, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplaziiE c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale, etc. Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (1FLPE "restriction fragment length polImorphismN) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului 1FLP ca marPeri în analiza înlănțuirii geneticeE importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul L (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ș.a.). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă. Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, "single strand conformation polImorphIsmN), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE , "denaturing gradient gel electrophoresisN) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ș.a.). Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Cirusologie, 2ncologie. Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a A1N mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analIsis of gene expression"), tehnologia "microarraIN ("DNA chipsN) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice. B. PARTEA PRACTICĂ 1. Extractia ADN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LC1, etc.) 2. Tehnica PC1 aplicată pentru detectarea mutațiilor in diferite patologii medicale. 3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. 4. Tehnica hibridizarii 5. Tehnica real time PC1 . Tehnica de secventiere 1. Test scris din tematica teoretică. EXAMEN 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). MO,ULUL ,E GENETICĂ ME,ICALĂ A. PARTEA TEORETICĂ 1. 1olul factorilor genetici în producerea bolilor. a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor. b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica. c. ,utațiile: cauza majoră de boală. d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe). e. Abordarea genetică în relația medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. 3. Bolile monogenice. 4. Bolile multifactoriale. a. Anomaliile congenitaleE tulburările de sexualizare. b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea. 5. 1etardul mental. . Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. .. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 1/. Probleme și dileme etice în genetica medicală. B. PARTEA PRACTICĂ 1. Consultul genetic. 2. Explorarile genetice.  Cromozomiale.  ,oleculare. 3. Sfatul genetic. 4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional). 5. Diagnosticul prenatal. 1. Test scris din tematica teoretică. EXAMEN 2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). I.4 M.dulul de Imun.l.gie A 6 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 240 de .re A. Anat.mia și elementele celulare ale sistemului imunitar 1. 2rganele limfoide: anatomie și funcție. 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei. B. Mecanismele imun.l.gice 1. Imunitatea înnăscută și dobFndită. 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția. 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare. 4. Alergenele - structură, epitopi. 5. Imunogenetica. . Imunitatea mediată prin celulele T. a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului. b) CitoPinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. c) 1ăspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. 7. Imunitatea mediată prin celule B. a) Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului. b) Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor. c) Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral. d) Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin Ig,, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă. e) IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori. f) 1eacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă. g) Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance. 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: a) Celulele "natural Piller". b) Celulele Piller activate de limfoPine. c) Bazofile activate. .. Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. ,emoria imunologică. C. M.dularea răspunsului imun. 1. CitoPine, chemoPine, molecule de adeziune și factori de creștere. 2. Inflamația și modularea ei. a) ,ediatori - preformați și neoformați. b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele). c) ,astocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. ,. Imunitatea muc.asel.r. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing". 3. Imunosupresia post transplant E. Imun.l.gia transplantului. 1. Hist.c.mpatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de .rgan s.lid, sau celule. Semnificatia clinica a tiparii alelel.r HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul de rez.lutie. Rez.lvarea ambiguitatil.r alelice HLA. 2. ,ecanismele de rejet. 3. 1eacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. ,etodologia de lucru in imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic. 4. Imunosupresietehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare. 5. Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului. C. Imun.l.gia tum.rală . 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate. 2. ,arPeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. ,etodologia de lucru. 3. 2ncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale.,etodologia de lucru. 4. ,ecanismele imunosupravegherii. G. Mecanisme imun.reglat.are. 1. ,ecanismele de toleranță. 2. 1ețele idiotipice. II. Tematica activităților practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie ,edicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:

1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice. 2. Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice. 3. Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor. 4. Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor. 5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.

. ,ăsurarea proteinelor de fază acută.

7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzFnd calea clasică și alternativă. 8. Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.

.. Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc). 1/. ,ăsurarea IgE total și specific.

11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. 12. Detectarea marPerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate). 13. Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene. 14. Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen). 15. ,ăsurarea producției de citoPine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1ATh2. 1 . PC1 (1eactia de amplificare genica)

17. Tipizarea HLA prin metode moleculare

18. Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.

1.. Citometrie în flux.

2/. DobFndirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare ( Good Laboratory Practice ).

IV. ,em.nstrarea abilitățil.r de c.municare și cercetare

1. 1eferate generale - cel putin 1 prezentare. 2. 1eferat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare. Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei - la latidudinea îndrumătorului de stagiu. I.5 STAGIUL ,E HEMATOLOGIE 12 luni 1.5.1. Tematica lecțiil.r c.nferință - 480 de .re (1). Hematopoeza - generalități - celula stem (2). Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie) (3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ( ). Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (7). Seria limfatică: organe limfatice centraleE populații limfocitare (funcția imunăE citochimiaE genetica) (8). Algoritmul unei anemiiE clasificăriE anemii hipocrome. (.). ,etabolismul Fe. ,etabolismul acidului folic și vitamina B12. (1/). Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator) (11). Anemii hemolitice - generalități, clasificare (12). Anemii hemolitice dobFndite (schema de investigații în laborator). (13). Imunoserologia unei anemii hemolitice. (14). Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. (15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. (1 ). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). (17). Sindromul mielodisplazic. (18). Sindromul mieloproliferativ cronic. (1.). Sindromul limfoproliferativ cronic. - Leucemie limfatică cronică. - Boli proliferative limfatice de graniță. - Generalități limfoame. (2/). Limfoame non-HodgPiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). (21). Boala HodgPin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator). (22). Gamopatii monoclonale maligne. (23). Gamopatii monoclonale benigne. (24). Hemostaza (generalități). (25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar. (2 ). Purpura trombocitopenică. (27). Coagulare intravasculară diseminată. (28). Boala tromboembolică și fibrinoliza. (2.). Porfirii - clasificare, diagnostic. 1.5.2. Baremul activitățil.r practice 1. 1ecoltare: 2/ 2. Colonare: 2/ 3. C.S.H.E Hematocrit: 2/ 4. Indici eritrocitari: 2/ 5. 1eticulocite: 3/ . Citochimie - F.A.L.E P.A.S.E SideroblaștiE peroxidaze: 2/ 7. Test Hamm: 1/ 8. Test Coombs - anti Ig G, -anti C: 1/ .. Celule lupice: 1/ 1/. Determinări F.A.N.: 1/ 11. Imunograma: 1/ 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1/ 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 1/ 14. Grupe sanguine și 1H: 1/ 15. Electroforeza - imunoelectroforeza: 1/ 1 . Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25 17. Examinare frotiu sFnge periferic cu formulă leucocitară: 1// 18. Examinare frotiu medular: 5/ 1.. Imunofenotipare I.6.1 MO,ULUL BACTERIOLOGIE - 2 luni Tematica lecțiil.r c.nferință A 80 .re Bacteri.l.gie generală ,icrobiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana ,orfologia celulei bacteriene Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune 1ezistenta la actiunea antibioticelor Interactiunea bacterie-gazda Bacteri.l.gie speciala *Bacterii cu importanta in patologia umana - Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus - Coci gram negativi - Genul Neisseria - Enterobacteriaceae - Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia - Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter - Bacterii Gram negative incurbate - Genurile Vibrio, Campylobacter - Bacili gram negativi aerobi - Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella - Bacterii spiralate - Genurile Treponema, Borellia, Leptospira - Bacterii sporulate - Genurile Clostridium, Bacillus - Bacili gram pozitivi - Genul Corynebacterium - Bacterii simbioticeAcu peretele celular deficient A Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma, - Mycobacterium tuberculosis * Cor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene mentionate 1. ,icroscopia -optica: directă, contrast de faza (lp) - în imunofluorescență (d ) 2. Coloranții în microbiologie -gram (lp) -albastru de metilen (lp) -Ziehl-Neelsen (lp) - Giemsa(lp) Activități practice (lp - lucrare practică, d R demonstrație) 3. ,edii de cultură -nutritive, de conservare și transport (lp) -de izolare - îmbogatire, selective (lp) 4. Izolarea bacteriilor din:  ,aterii fecale - Coprocultura (lp)  SFnge - Hemocultura (d)  Urină - Urocultura (lp)  L.c.r. (d)  Exsudate (lp)  Secretii (lp)  Spută (lp) 5. ,etode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor

I.6.2 MO,ULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luni

Tematica lecțiil.r c.nferința A 20 de .re

I. ,iagn.sticul infecțiil.r parazitare cu l.calizare digestivă A. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza, B. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoocPworms) II. Examenul parazit.l.gic al sFngelui Diagnosticul hematologic al malariei. Tehnici de diagn.sticE 1. Tehnica frotiului. 2. Tehnica picăturii groase. Tehnici de diagn.sticE 1. Colorația Giemsa. 2. Colorația cu albastru de toluidină. 3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare. III. ,iagn.sticul parazit.zel.r cu l.calizare tisulară E A. Diagnosticul cisticercozei. B. Diagnosticul hidatidozei. C. Diagnosticul trichinelozei. IV. ,iagn.sticul parazit.zel.r implicate în pat.l.gia sarciniiE Diagnosticul toxoplasmozei congenitale. V. ,iagn.sticul parazit.zel.r implicate în pat.l.gia tractului ur.genitalE

Diagnosticul trichomonozei urogenitale ,

Tehnici de diagn.sticE Examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice

I.6. MO,ULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luni

Tematica lecțiil.r c.nferință Virus.l.gie - 20 .re

1. Alg.ritmul diagn.sticului virus.l.gic . ,etode de diagnostic virusologic. 2. Pat.genia infectiei virale . Infectii acute. Infectii persistente.

. Principalele sindr.ame de eti.l.gie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. T21CH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. ,iocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.

4. Vaccinuri antivirale. ,odalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor 5. Terapie antivirală . 1ezistența la antivirale

I.7 MO,UL EPI,EMIOLOGIE - 1,5 LUNI

Tematica lectiil.r c.nferinta 60 de .re Cursuri

1. Epidemi.l.gia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare. 2. Pr.ces epidemi.l.gic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile - (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional 3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional 4. Investigarea epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile 5. Caracteristici epidemi.l.gice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet

. Interventii in controlul si reducerea bolilor netransmisibile

7. Pr.filaxia primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile 8. C.municarea in boala netransmisibila Aplicatii practice 1. Indicat.ri epidemi.l.gici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile. b. ,ăsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici - i. 1ate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalentă, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. ii. 1ate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate. iii.Comparații pe baza ratelor brute. c. ,ăsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibila. 2. Studii epidemi.l.gice. a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție dc efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. . b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. ,ăsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. d. Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte dc studiu 3. ,efiniția de caz în investigarea epidemi.l.gică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective, Aplicare în boli netransmisibile. 4. Elab.rarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila 5. Met.de de screening. Definiție, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. ,ăsurarea practică a performanțelor testelor screening.

. Analiza critică a literaturii medicale. ,otivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale

I.8. MO,UL INCORMATICA SI BIOSTATISTICĂ ME,ICALĂ - 1 LUNĂ Tematica lectiil.r c.nferinta - 40 de .re 1. Calculatoare si evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina. 2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Colume de date, cataloage si fisiere pe discuri. Administrarea cataloagelor si fisierelor. 4. Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetOare si Oindows NT. 5. Aplicatii de word processing. Aplicatia Word . ,eniul aplicatiei Word. . Aplicatia Word . Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor. 7. Aplicatia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor. 8. Aplicatia Word . Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...) .. Servicii Internet (navigarea in Oorld Oide Oeb, E-mail, Ftp). Aplicatia Internet Explorer . 1/. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Oeb. 11. Educație computerizată. ,ultimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare 12. computerizată. Accesul în ,EDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor 13. selectate. 14. Foi de calcul si aplicatii de calcul tabelar . Principalele operatii matematice si statistice intro foaie de calcul. 15. Aplicatia Excel. ,eniul aplicatiei Excel 1 . Aplicatia Excel. Formatarea unei foi de calcul 17. Aplicatia Excel . 1ealizarea de grafice si diagrame. 18. 1ealizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia Excel . 1.. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint . 2/. ,eniul aplicatiei Powerpoint . 21. Aplicatia PowerPoint . Crearea si formatarea unei prezentari. 22. Tabele si baze de date . Structura unui tabel, cFmpuri si inregistrări. 23. Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor 24. Aplicatiile Visual FoxPro si Microsoft Access. 25. Aplicatiia Visual FoxPro. 2rdonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor. 26. Aplicatiia Visual FoxPro . Crearea unui raport. 27. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogari. 28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare. 29. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo si SPSS . 1ealizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia SPSS 0. (2pțional) Semnale fiziologiceAimagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge . I.9. MO,ULUL ,E BIOETICĂ - 0,5 LUNI Tematica lecțiil.r c.nferința A 20 .re I. Intr.ducere în Bi.etică A 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariției bioeticii. 3. Definirea bioeticii. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. 5. Teorii și metode în bioetică. II. C.nceptele de sănătate, b.ală, suferință prin prisma bi.eticii A 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.). III. Relația medicApacient I A 2 .re 1. Calori ale relației medic-pacient. 2. Paternalism versus autonomie. 3. ,odele ale relației medic-pacient. 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. IV. Relația medicApacient II A 2 .re 1. ConsimțămFntul informat. 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient. 3. 1elația medic-pacient minor. 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. V. Greșeli și er.ri în practica medicală A 2 .re 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. VI. Pr.bleme etice la începutul vieții A 2 .re 1. Libertatea procreației. 2. Dileme etice în avort. 3. Etica reproducerii umane asistate medical. 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. VII. Pr.bleme etice la finalul vieții A 2 .re 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. 2. Probleme etice în stările terminale. 3. Tratamente inutile în practica medicală. 4. Eutanasia și suicidul asistat. 5. Îngrijirile paliative. VIII. Pr.bleme etice în transplantul de țesuturi și .rgane umane A 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru. 2. Donarea de organe de la persoana vie. 3. Etica alocării de resurse în transplant. IX. Pr.bleme etice în genetică și gen.mică A 2 .re 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni. 5. Terapia genică. . Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. X. Etica cercetării pe subiecți umani A 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. 5. Comitetele de etică a cercetării. . Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r și principiil.r în bi.etică A 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etică A 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate. 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relației medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă. 2. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. 3. 1olul comunicării în relația medic-pacient. IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relației medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. 3. 1olul comitetelor de etică din spitale. V. Exemplificarea n.țiunil.r de greșeală și er.are în medicină prin cazuri c.ncrete A 2 .re 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vieții pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vieții pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de țesuturi și .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetică și gen.mică pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete A 2 .re I.10. PERCECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTRAUN ,OMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 LUNI Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Lab.rat.r (bi.chimie, hemat.l.gie, imun.l.gie), durata 4 ani (48 luni) 1. Organizarea si managementul lab.rat.rului de analize medicale , luni SUUB , C.nf. ,r. Anda Baicus 2. Bi.chimie Medicală , 9 luni, Inst. Clinic Fundeni Prof. Dr. Liliana PFslaru, S.L. Popa Delia Codruta 3. Bi.l.gie M.leculară si Genetică , luni , Institutul Clinic Fundeni , Pr.f. ,r. Ileana C.nstantinescu 4. Imun.l.gie , 6 luni , Institutul Clinic Fundeni, Pr.f. ,r. Ileana C.nstantinescu 5. Hemat.l.gie , 12 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, Prof. Dr. Anca Lupu, SUUB, Prof. Dr. Ana ,aria Cladareanu

.1 Bacteri.l.gie , 2 luni , Inst. Cantacuzino, C.nf. ,r. Irina C.diLă

.2 Parazit.l.gie , 0,5 luni , Spit. Clinic Colentina, C.nf. ,r. Lidia Lazar

.3 Virus.l.gie , /,5 luni , Inst. Ștefan S. Nicolau, Prof. Dr. Simona 1uță

7. Epidemi.l.gie , 1,5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu 8. Bi.statistica Medicală , 1 lună , Inst. de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Platforma Inst. Fundeni), Dr. Luminița Iliuță.

.. Bi.etica Medicală, 0,5 luni, Inst. de ,edicină Legala, ,ina ,inovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă

1/. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie, sau imunologieAbiologie moleculara) 9 luni .

Stagiul .pLi.nalI p.ate fi ales, dintre următ.arele disciplineE

Bi.chimie, Hemat.l.gie, Imun.l.gie/Bi.l.gie M.leculară, cu ac.rdul c..rd.nat.rului de pregătire în rezidenLiat.

*Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident

,EDICINĂ DE LAB21AT21 4 ANI

M.dulul ,urata 2rganizarea si ,anagementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1 - 3 luni Biochimie I.2 - . luni Biologie moleculară si Genetica I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - luni Hematologie I.5 - 12 luni Bacteriologie I. .1 - 2 luni Parazitologie I. .2 - /,5 luni Cirusologie I. .3 - /,5 luni Epidemiologie I.7 - 1,5 luni Biostatistica ,edicală I.8 - 1 lună Bioetică ,edicală I.. - /,5 luni Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.1/ - . luni

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC STAGIUL I.1 , I.2 I.3, I.4, I.5 I.5, I. .1, I. .2, I. .3 I.7, I.8, I.., I.1/

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ LEGALĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM ME,ICINĂ LEGALĂ

,ECINITIA ME,ICINII LEGALE CA STIINTA ME,ICALA

,edicina legala este o stiinta medicala care determina si evalueaza cauzele medicale ale mortii precum si aspectele medicale pe care le implica solutionarea cauzelor juridice in justitie

,ECINITIA ME,ICINII LEGALE ,IN PERSPECTIVA JURI,ICA SI SOCIALA

1. Dupa valoarea generala in justitie si in societate Aplicarea cunostiintelor medicale in scopul aflarii adevarului si spre implinirea necesitatilor actului de justitie 2. Dupa nevoia de proceduralitate juridica Stiinta medicala a carei cunoastere este procedural necesara in orice speta juridica cu implicatii medicale precum si in orice caz medical cu implicatii juridice pentru implinirea actului de justitie 3. Dupa continutul si caracterul expertal Stiinta medicala care urmareste pentru necesitatile implinirii actului de justitie sa obiectiveze si sa evalueze cu caracter probatoriu, expertal, aspectele medicale ale unei spete juridice 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI ,E REZI,ENȚIAT 1.1. ,URATAE 4 ANI Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.2. PERIOA,A ,E ,ESCĂȘURAREE ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de ,edicină Legală. 1.3. LOCUL ,E ,ESCĂȘURAREE Institutul Național de ,edicină Legală ",ina ,inovici" și Institutele de ,edicină Legală din centrele universitare: lași, Timișoara, Craiova, Cluj.Tg. ,ureș 1.4. RESPONSABILI ,E PROGRAME Prof.univ.AConf.univ., șefii catedrelor de ,edicină Legală din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar). 1.5. STRUCTURA PROGRAMULUI ,E REZI,ENȚIAT 1.5.1. Etapa de angajare, luare în evidența, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămFni) 1.5.2 Desfășurarea stagiilor și durata lor este următoarea: ,2DUL 1 Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului luni ANUL I ,2DUL 2 Patologie medico-legală traumatică luni ,2DUL 3 Anatomie patologică luni ANUL II ,2DUL 4 Patologie medico-legală netraumatică luni ,2DUL 5 Tehnica necroptica si tanatopraxie, TNT 2 sapt. ANUL III ,2DUL Laborator medico-legal 3 luni ,2DUL 7 Drept medical, legislatie si notiuni expertale D,L1E 2 luni ,2DUL 8 Bioetica 2 săpt. ,2DUL . Expertiza capacitătii de munca. EC, 1 lună ,2DUL 1/ Psihiatrie si psihopatologie medico-legală 3 luni ,2DUL 11 A ,edicina legala clinica: propedeutica 2 luni ,2DUL 11 B ,edicina legala clinica: evaluarea vatamarii corporale 12 luni ANUL IC 1.5. CURRICULA REZI,ENȚIATULUI ,E ME,ICINĂ LEGALĂ este urmat.areaE Stagiul principal/durată Stagiul secundar/durată Anul 1 Tanatologie și patologie medico-legală I 1 an Tanatologie medico-legală luni Patologia medico-legală traumatică luni Anul 2 Anatomie patologică si patologie medico-legală II 1 an Anatomie patologică luni Patologie medico-legală netraumatică luni Anul Tehnica necroptica si tanatopraxie , TNT 2 sapt Tehnica necroptica Tanatosociologie, conservarea cadavrului si tanatopraxie 1 sapt 1 sapt Laborator medico-legal 3 luni Toxicologie medico-legală 1 lună Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală 1 lună Laborator criminalistic și medico-legal 2 săpt Filiatie si hemogenetica medico-legala 2 săpt Drept medical, legislatie si notiuni expertale D,L1E 2 luni Notiuni de drept medical 2 sapt 1esponsabilitate medicala si raspundere a medicului 2 sapt Legislatie medico-legala si proceduri medico-legale 2 sapt Calitatea expertala a medicului legist: expertul medico-legal si etica profesionala 2 sapt Bioetică 2 săpt. Bioetică 2 sapt Expertiza capacitatii de munca, EC, 1 luna Expertiza capacitatii de munca 1 luna Psihiatrie și psihopatologie medico-legală, P,L 3 luni Psihiatrie și psihopatologie medico-legală 3 luni ,edicina legala clinica I: propedeutica, ,L I 2 luni Propedeutica și semiologia medico-legală a examinării pe persoană 2 luni Anul 4 ,edicină legală clinică II: evaluarea vatamarii coroporale, ,L II 1 an Evaluarea gravității leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale 12 luni 1.6. Met.d.l.gia desfășurării stagiil.r Programul de învățămFnt se va desfășura conform : Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cFt și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, executii tehnice și activități practice pentru fiecare stagiu (ANELA 1) 1.7. Evaluarea cun.ștințel.r te.retice și practice se va faceE 1.7.1. La sfFrșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. tanatologie, toxicologie medicolegală, identificare și serologie medico-legală, genetică medico-legală, etc.). Examen scris și oral, nota minimă:7 1.7.2. La sfFrșitul fiecărui an de pregătire. Examen scris și oral, nota minimă: 7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire. 1.7.3. Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau a unei comunicări științifice pFnă la sfFrșitul pregătirii de rezidențiat 1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziție prin care candidatul va înfățișa cunoștiințele sale teoretice despre o tema anume cFt și aptitudinile sale de cercetare cFt și practice. 2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI ,E ÎNVĂȚĂMONTE ,inisterul Sănătății . ACRE,ITAREA TITLULUI ,E ME,IC SPECIALISTE ,inisterul Sănătății ANEXA I. Pr.gramele analitice ale stagiil.r de pregătire în pr.gramul de rezidențial în specialitatea medicină legală și baremurile c.respunzăt.are fiecărui stagiu 1. TANATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ 6 luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice (100 .re). 1.1 ,ECINIȚIE Definiție: știința care se ocupă cu studiul asupra morții și semnelor morții precum și a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieții. 1.2 ,URATAE luni 1. STRUCTURA STAGIULUI 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate 1.3.2. Stagiul de Tanatologie ,edico-Legală propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). 1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologie medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem 1.4 CONȚINUTUL STAGIULUI 1.4.1 TANATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ PROPE,EUTICĂ Șl SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. ,eclararea și înregistrarea decesului Tematica lecțiil.r c.nferință 1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medicolegale. 2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. 3. Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în 1omFnia, aspecte europene. 4. ,oartea : definiție, clasificare. 5. Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morții reale . ,odificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.. 7. ,anifestări postvitale. 8. Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale) .. Descrierea normală și patologică morfopatologică a țesuturilor și organelor. 1/. Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. 1aportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de decesAcertificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe 11. Aspecte etice, legale si sociale legate de moarte si autopsie 12. Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale 1.4.2 ,IAGNOSTIC TANATOLOGIC ME,ICOALEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM Tematica lecțiil.r c.nferință 1. ,ecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente. 2.Tanatocronologia 3. Transplantul de țesuturi și organe 4. Diagnosticul cauzelor morții. 1aportul de cauzalitate în tanatogeneză. Baremul lucrăril.r practice 1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului .semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Man.pereE 100 execuții 2. 1edactarea raportului de autopsie Man.pereE 50 execuții 3. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. ,anopere: 5 examinări 4. Cerificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului. ,anopere: 100 execuții 5. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legalăAanatomopatologică. Man.pereE 10 examinări . Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe . Man.pereE 5 execuții 7. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Man.pereE 50 cazuri 2. PATOLOGIE ME,ICOALEGALA TRAUMATICA Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 2.1 ,ECINIȚIE Patologia medico-legală este știința medico-legală care se ocupă cu studiul și diagnosticul morfologic și fiziopatologic al bolilor traumatice și netraumatice și care făcFnd uz de tehnicile clasice (necropsie și histopatologie) evidențiază mecanismele morții (tanatogeneză), cauzele morții și felul morții (violențaAneviolența). 2.2.,URATAE 6 luni 2. STRUCTURA STAGIILOR Stagiul de Patologie medico-legală traumatică ( luni) 2.4 CONTINUTUL STAGIULUI ,E PATOLOGIE ME,ICOALEGALA TRAUMATICA 2.4.1 Tematica lecțiil.r c.nferință 1. Traumatologia medico-legala generala. Probleme de traumatologie generala, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agentilor traumatici,leziunile traumatice primare(semiologia medico-legala),mecanismul lor de producere si anatomia patologica,caracterul vital al leziunilor. 2. Traumatologie medico-legala sistemica. 3. Traumatologie medico-legala topografica. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera 21L, 2,F, oftalmologie. Urgente traumatologice. Socul traumatic. 4. Traumatisme mecanice prin hetero si autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de munca, cadere si precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice. 5. Agenti traumatici fizici : leziuni si moartea prin modificarile de temperatura,agresiunea atmosferica, actiunea curentului electric, radiatii,razeL,ultrasunete. . Agenti traumatici biologici. 7. Problemele expertizei medico-legale ale graviditatii,nasterii,avortului. 8.Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei. ..Ciolul .Expertiza aberatiilor sexuale, capacitatea sexuala la procreere . 1/.Evaluarea leziunilor traumatice in caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridica si medico-legala a comorientilor. 11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularitatile de evolutie,complicatii,sechele. 12. Cauzalitatea medico-legala in traumatisme letale. Tanatogeneza. 13. Cercetarea la fata locului. Etapa dinamica. - ,etodologia cercetarii la fata locului - Proceduri legale - Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea catre laborator - Delimitarea si securizarea zonelor cercetate si stabilirea importantei zonelor desemnate - Prezentarea truselor de cercetare la fata locului - Delimitarea raspunderilor si a lantului de comanda - ,ijloace de investigatie criminalistica - ,etode de documentare - Documentarea la fata locului - Situatiile in care se solicita investigatia criminalistica si a serviciului omoruri 2.4.2. Baremul lucraril.r practice nivelul capului, trunchiului si membrelor . ,anopere: 5/ executii 1. Executarea tehnica a autopsiei medico-legale: examinarea interna si interpretarea leziunilor la ,anopere: 5/ executii 2. 1edactarea raportului de autopsie in cazurile analizate vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-nascut si sugar, incizie in Y, traumatismul obstetrical ,avort, pruncucidere, intoxicatie , etc.) ,anopere: cel putin cate una in fiecare caz 3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracture in cauze traumatice: insamantari pentru examen bacteriologic, recoltari pentru examen biologic ,pete de sange,secretie vaginala,anala si anatomie patologica,toxicologie ,factori suplimentari ai impuscarii,etc ,anopere: 5/ executii 4. Tehnica recoltarii de organe si produse biologice de la cadavru pentru examinari de laborator hainelor,identificarea si recoltarea probelor, Folosirea si utilizarea aparaturii din dotarea truselor, Documentarea ,anopere: 5 examinari 5. Tehnica examenului la fata locului si cercetarea: examenul corpurilor delicte,al etc,pentru stabilirea speciei,sexului varstei,datei mortii si cauzei acesteia ,anopere: 1 participare 7. Cunoasterea si prezentarea semnelor corespunzatoare decesului de cauze traumatice (nenaturale) : impuscare, asfixie mecanica (spanzurare, sugrumare, strangulare), injunghiere, expunere la agenti traumatici fizici (frig, caldura, curent electric, radiatii, variatii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentratie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distinctia intre moartea violentaAneviolenta (traumaticaAnetraumatica, naturalaAnenaturala) ,anopere: 5/ executii . Tehnica exhumarii si a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase , organe stupefiante, gaze toxice -C2, cianizi, pesticide,etc.-) ,anopere: 2/ examinari 8. Cunoasterea si prezentarea semnelor corespunzatoare principalelor intoxicatii (supradoza constatarii unor erori chirurgicale ,anopere: 2 cazuri .. Cunoasterea si prezentarea atitudinii si metodologiei autopsiei medico-legale in cazul . ANATOMOAPATOLOGIE luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice (100 .re) .1 ,ECINIȚIE Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro și microscopic) al bolilor, utilizFnd atFt tehnicile clasice (necropsie și histopatologie), cFt și tehnicile modeme (microscopie electronică, histochimie și enzimologie, etc.). .2 ,URATAE 6 luni . CONȚINUTUL STAGIULUI ,E ANATOMIE PATOLOGICĂ 1. Tematica lecțiil.r c.nferință 1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. lschemia. Infarctul. Hemoragia 2. Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale-diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice -distrofie hialină, amiloidoză. 3. Distrofii lipidice-steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice-glicogenoze, mucoviscidoza 4. Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare .Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali. 5. ,orfopatologia inflamației tuberculoase . Procese de regenerare și reparație tisulară. 1eacția vitală 7. ,orfopatologia tumorilor benigne 8. ,orfopatologia tumorilor maligne .. ,orfopatologia reumatismului 1/. Endocarditele 11. Cardiopatia ischemică 12. Boala aterosderotică 13. Arterite și flebite 14. Pneumopatii acute 15. Diagnosticul diferențial al plămFnului respirat-nerespirat. Aspiratul amnioticc 1 Pneumopatii 17. Tuberculoza pulmonară 18. Gastritele 1.. Ulcerul gastric 2/. Enterocolitele acute și cronice 21. Hepatitele acute și cronice 22. Cirozele hepatice 23. Colecistitele 24. Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale 25. Endomiometrite. 1esturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului 2 Tiroidite 27. ,eningite 28. Leziuni vasculare ale S.N.C 2 Baremul activitățil.r practice 1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri) 2. 2rientarea materialului biopsie: 2/ (cazuri) 3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 2/ (cazuri) 4. Prelucrare tehnică (microtomie): 1/ (cazuri) 5. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1/ (cazuri) 6. Prelucrare tehnică (colorații speciale): 1/ (cazuri) 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 2/(cazurî) 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 2/(cazuri) 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 2/(cazuri) 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 2/(cazuri) 11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 2/(cazuri) 12. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 2/(cazuri) 13. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 2/(cazuri) 14. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 2/(cazuri) 15. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 2/(cazuri) 16. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 1/(cazuri) 17. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 1/(cazuri) 18. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 1/(cazuri) 19. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 1/(cazuri) 20. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 5/(cazuri) 4. PATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ NETRAUMATICA LUNI (1// 21E) Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 4.1 ,ECINIȚIE Patologia medico-legală este știința medico-legală care se ocupă cu studiul și diagnosticul morfologic și fiziopatologic al bolilor traumatice și netraumatice și care făcFnd uz de tehnicile clasice (necropsie și histopatologie) evidențiază mecanismele morții (tanatogeneză), cauzele morții și felul morții (violențaAneviolența). 4.2 ,URATAE 6 luni 4. STRUCTURA STAGIILOR Stagiul de Patologie medico-legală netraumatică ( luni) 4.4 C2NUINUTUL STAGIULUI DE PAT2L2GIE ,EDIC2-LEGALĂ NET1AU,ATICĂ 4.4.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (100 .re) 1. ,oartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatoiogice 2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme, -sistemul cardiovascular -aparatul respirator -aparatul digestiv -aparatul urinar -aparatul genital -sistemul endocrin și metabolic -alte cauze 3. ,oartea subită versus moarte suspectă 4. Embolia între moarte neviolentă și moarte violentă 5. Investigații tanatochimice, bacteriologice 6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie 7. ,oartea de cauze cardiace. ,oartea subită cardiacă. 8. ,oartea neviolentă din boli cronice șiAsau consumptive 9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză. 4.4.2.Baremul lucrăril.r practice 1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. ,anopere: 5/ execuții 2. 1edactarea raportului de autopsie în cazurile analizate ,anopere: 5/ execuții 3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. ,anopere: 5/ execuții 4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vFrstei, datei morții și cauzei acesteia ,anopere: 1 participare 5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale) ,anopere: 5/ examinări . Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale ,anopere: 2 cazuri 5. TEHNICA NECROPTICA SI TANATOPRAXIE 2 săptămFni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 5.1. ,efiniLieE cercetarea cadavrului prin tehnici specifice pentru elucidarea decesului, a felului si a cauzei mortii, studierea modificarilor patologice in scop medical, juridic si stiintific. 5.2. ,urataE 2 săptămFni 5. Structura stagiil.r 5 1. Tehnica necroptica- 1 saptamana 5 2 .Ingrijiri acordate persoanei decedate- 1 saptamana 5.4 CONTINUTUL STAGIULUI ,E TEHNICA NECROPTICĂ 5.4.1 Necropsia medico-legala si necropsia anatomo-patologica: particularitati si succesiunea timpilor - Necropsia nou nascutului - Tehnica necropsiei in cazul cadavrelor cu modificari cadaverice tardive - Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vFrstei, datei morții și cauzei acesteia 5.4.2. Instrumentar 5.4.3. Tehnici si manopere de disectie si microdisectie 5.4.4. Tehnici de autopsie: examenul intern al cadavrului A autopsia extremitatii cefalice A autopsia trunchiului si a organelor buco-cervico-toracale A autopsia organelor abdominale si pelvin A autopsia coloanei vertebrale si a membrelor 5.4.5.Tehnici speciale de autopsie: A autopsia fetei A metoda eviscerarii totale si a eviscerarii segmentare A tehnici pentru evidentierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneu 5.5 CONTINUTUL STAGIULUI ,E INGRIJIRI ACOR,ATE PERSOANEI ,ECE,ATE 5.5.1. ,etode de conservare a corpului defunctului: conservare temporara si conservarea permanenta - imbalsamarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular - aspecte anatomice, localizarea, proiectia tegumentara si selectia vaselor pentru imbalsamarea cadavrelor - imbalsamarea cadavrului prin injectarea cavitatilor anatomice 5.5.2. ,etode de reconstructie si restaurare a corpului defunctului : tanatopraxia - etapele restaurarii cadavrelor, cosmetica mortuara 5.5. .Solutii chimice folosite pentru imbalsamare, tehnici de injectie si drenaj 5.5.4. Legislatia privind manipularea cadavrelor, etica funerară 5.5.5. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat. 6. LABORATOR ME,ICOALEGAL Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 6.1 ,ECINIȚIE Laboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării și determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic și în contextul unei investigații moderne. 6.2 ,URATAE 3 luni 6. STRUCTURA STAGIILOR 5.3.1 Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 luni 5.3.2 Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună 5.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic si medico-legal: 2 săpt 5.3.4. Stagiul de Filiație și hemogenetică medico-legală: 2 săpt 6.4 CONȚINUTUL STAGIULUI ,E TOXICOLOGIE ME,ICOA LEGALĂ .4.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (20 .re) Programa analitică 1. Noțiuni de toxicitateE toxic 2. Investigația la fața locului în intoxicații 3. Clasificarea toxicelor 4. Toxice la poarta de intrare 5. Toxice la poarta de ieșire 6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară 7. Toxice care se depozitează în organism 8. Farmacodinamia principalelor toxice 9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante 10. Clasificarea drogurilor stupefiante 11. ,orfopatologia drogurilor stupefiante 12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională 13. 1ecoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație 14. ,etode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților 15. ,etode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medicolegale în raport cu toxicologia clinică. 16. intoxicația cu alcool 17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici 18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice îintFinite în practica curentă medico-legală și de laborator medico-fegal 19. 2rganizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală 20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice. .4.2 Baremul lucrăril.r practice 1.1ecoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologicTehnici și metode de înregistrare a probelor. Man.pereE 10 3. Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală E pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Man.pereE 5 4. Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Man.pereE 5 5. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space . Man.pereE 5 6.5 CONȚINUTUL STAGIULUI ,E I,ENTICICARE ME,ICOALEGALĂ, O,ONTOA STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE ME,ICOALEGALĂ, ENTOMOLOGIE ME,ICOA LEGALĂ .5.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (20 .re) Programa analitică 1. Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare 1. 2dontostomatotogie medico-Iegală a. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe, pentru stabilirea vFrstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării, etc. b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructiva și comparativă. 2. ,etode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vFrstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare. 3. Entomologie medico-Iegală a. ,etode de conservare și de distrugere a cadavrului Studiul general al insectelor necrofage. Ciclu de viață al insectelor b. Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-Iegală c. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor d. ,etode și tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologica e. Caloarea studiului entomologie în stabilirea datei probabile a morți, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic .5.2 Baremul lucrăril.r practice 1. 1ecoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Man.pereE 20 2. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). ,anopere: 2/ 3. Identificarea odontostomatologica. ,anopere: 5 4. Expertoza corpurilor delicte. ,anopere 5 5. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem 1. ,anopere: 5 6.6 CONȚINUTUL STAGIULUI ,E LABORATOR CRIMINALISTIC Șl ME,ICOALEGAL 6.6.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (10 .re) Programa analitică  Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului Constituirea echipei de cercetare  Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice Efectuarea cercetării la fața locului - cercetarea la fața locului în faza statică - cercetarea la fața locului în faza dinamică  Principalele acțiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracțiuni dispunerea expertizelor medico-legale dispunerea expertizelor criminalistice - expertiza dactiloscopica - expertiza urmelor obiectelor vulnerante - expertiza urmelor de picioare - expertiza urmelor de dinti si buze - expertiza urmelor de vopsea, sticla - expertiza balistică  Expertiza criminalistică a urmelor biologice - expertiza urmelor de sFnge - Expertiza a urmelor de saliva și sperma -expertiza criminalistică a firului de păr 6.6.2 Baremul lucrăril.r practice 1. 1ecoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probleor, împărțirea sarcinilor în echipă, ,anopere: 2/ 2. utilizarea truselor si echipamentelor de baza: ,anopere 2/ 6.7 CONȚINUTUL STAGIULUI ,E SEROLOGIE Șl HEMATOLOGIE ME,ICOA LEGALĂ Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 6.7.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (10 .re) Programa analitică 1. Bazele genetice 2. Sisteme serologice folosite în filiație A Tehnica și metodologia investigației grupelor de sFnge și a altor sisteme genetice A examinarea antropologica in filiatie 3. Sistemul HLAÎn filiație 4. Profilul ADN în filiație - Istoricul investigației ADN - Identificarea medico-legală - Noțiuni generale de genetică - Tehnica și metodologia invesitigației ADN - Interpretarea rezultatelor - ,arPeri - Cazuri de studiu - Documentarea rezultatului - Formularea concluziilor 6.7.2 Baremul lucrăril.r practice 1 Tipajul grupelor de sFnge (documentare, redactare, interpretare) ,anopere: 1/ cazuri 2. HLA (documentare, redactare, interpretare) ,anopere: 1/ cazuri 3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) ,anopere: 1/ cazuri 4. Tehnica și metodologie în recoltarea și conservarea probelor în vederea stabilirii filiației (sFnge, saliva, etc.) ,anopere: 2/ cazuri 5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor ,anopere: 2/ cazuri ,REPT ME,ICAL, LEGISLATIE SI NOTIUNI EXPERTALE ,ML E 2 luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 7.1 ,ECINIȚIE Elementele juridice împletesc practica medico-iegală. Nu este posibilă practica medico-legală fără minime cunoștiințe juridice și judiciare. 1ăspunderea profesională medicală și malpraxis-ul susțin de asemenea aprofundarea cunoștiințelor juridice cFt și logice, deontologice, etc. 7.2 ,URATAE 2 luni 7. STRUCTURA STAGIILOR - Notiuni de drept medical 2 sapt - 1esponsabilitate medicala 2 sapt - Legislatie si proceduri medico-legale 2 sapt - Calitatea expertala a medicului legist: expertul medico-legal si etica profesionala 2 sapt 7.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 7.4.1. STAGIUL ,E NOTIUNI ,E ,REPT ME,ICAL 2 saptamani A. Tematica lecțiil.r c.nferință  Interferente intre medicina si drept. A Justitia in actul medical. A Nevoile sociale in medicina si justitie. A 1espectul fata de demnitatea omului ca principiu etic si juridic fundamental al practicii medicinii. A Cazuri. Discutii  Natura si exercitiul drepturilor in practica medicala. A Drepturile omului si drepturile pacientului: dreptul la sanatate, dreptul la ingrijire medicala, dreptul la libera alegere a furnizorului de ingrijire medicala, dreptul la autodeterminare si autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidentialitate si repect al intimitatii, dreptul la asistenta religioasa, alte drepturi. A Elemente de legislatie internationala. A Cazuri. Discutii.  Persoanele vulnerabile si non-discriminarea in practica medicala. A Ingrijirea medicala in cazul prizonierilor, minorilor, varstnicilor, persoanelor cu deficiente, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiectilor umani in cercetarea stiintifica. A Cazuri. Discutii  Elemente definitorii de drept medical. A Izvoarele dreptului medical . A Asistenta medicala, profesiunea medicala, datoria de ingrijire. A Contractul de asistenta medicala . A Consimtamantul informat si secretul profesional in practica medicala. A Cazuri. Discutii  Raportul juridic de drept medical. - Elementele raportului juridic de drept medical. - Statutul juridic al corpului uman. - Asistenta medicala curativa vs. profilactica. -Cazuri cu implicatii juridice in practica medicala. B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale ,anopere: 2 cazuri 2) Studiu pe dosar în cazul de omor: ,anopere: 2 cazuri 3) Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: ,anopere: 2 cazuri 4) Studiu pe dosar în cazul infrațîunilor din domeniul vieții sexuale ,anopere: 2 cazuri 7.4.2. STAGIUL ,E Resp.nsabilitate medicala si raspundere a medicului 2 saptamani A. Tematica lecțiil.r c.nferință 1) 1ationamentul medical si decizia medicala profesionala: rationamentul analogic bazat pe cazuistica, rationamentul bazat pe tratamentul de proba farmacologic sau fiziopatologic, rationamentul bazat pe dovezi medicale. ,ecanismele deciziei profeisonale medicale. 2) 1iscurile in practica medicala: riscuri cu privire la diagnostic si tratament ce privesc indicatia de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical si consecintelor lui, criterii de apreciere corecta a riscului, managementul riscurilor 3) Eroarea si greseala: eroarea de fapt si eroarea de norma. Alea terapeutica. 4) Tipuri de raspundere: raspunderea profesionala, raspunderea legala a medicului: raspunderea disciplinara, civila, penala, administrativa 5) 1aspunderea civila: de drept comun (delictuala si contractuala, contractul de asistenta medicala, elementele probatorii ale raspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de ingrijire, evaluarea prejudiciului) ) 1aspunderea penala: latura subiectiva si obiectiva a infractiunii, intentia si culpa, formele si continutul culpei, elementele probatorii ale raspunderii penale, cause exoneratoare de raspundere 7) Intocmirea corecta a documentatiei medicale B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale ,anopere: 2 cazuri 2) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazuri penale ,anopere: 2 cazuri 3) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazuri civile ,anopere: 2 cazuri 7.4. . STAGIUL ,E LEGISLATIE SI PROCE,URI ME,ICOALEGALE 2 saptamani A. Tematica lecțiil.r c.nferință 1) Aspecte legislative specifice d.meniului de activitate medic.AlegalE a. 21D2NANTA nr. 1 (republicata) privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) b. H2TA1A1EA nr. 774 din 2/// pentru aprobarea 1egulamentului de aplicare a dispozitiilor 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) c. 21D2NANTA nr. 57 din 2//1 pentru modificarea si completarea 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) d. LEGE nr 271 din 2//4 privind aprobarea 2rdonantei Guvernului nr. 57A2//1 pentru modificarea si completarea 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) e. H2TA1A1EA nr 12/4 din 2//2 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 774A2/// pentru aprobarea 1egulamentului de aplicare a dispozitiilor 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) f. 21DIN nr. 1134 din 25A/5A2/// - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale g. 21DIN nr. 1.7 din /7A11A2//3 - stabilirea unor masuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernamantului minorului intre 14 si 1 ani care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala h. 21DIN nr. .38 din /7A/.A2//5 - aprobarea criteriilor de atestare a calitatii de expert medico-legal si stabilirea conditiilor de suspendare sau de retragere a calitatii de expert medico-legal i. 21DIN AD,INIST1ATIE PUBLICA nr 1512 din 2/13 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier (PDF) j. N21,ELE ,ET2D2L2GICE privind participarea expertului parte in cadrul lucrarilor medico-legale (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de ,edicina legala) P. 21DIN nr. 11 3 din 28A/5A2//7 privind infiintarea, componenta si atributiile Comisiei comune a ,inisterului Justitiei si a ,inisterului Sanatatii Publice de analiza a deceselor persoanelor private de libertate, survenite in sistemul penitenciar (PDF) l. H2TA1A1EA nr. 1 /. privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale" (,odificat de art.C pct.1 din HG 425A2/14) (PDF) m. 21DIN AD,INIST1ATIE PUBLICA nr. 24 din 2//3 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medicolegale (PDF) n. 21DIN AD,INIST1ATIE PUBLICA nr. 1143 din 2//3 pentru modificarea si completarea anexei la 2rdinul ministrului sanatatii si familiei nr. 24 A2//3 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale (PDF) o. LEGEA nr. 1/4 din 2//3 (1epublicata) privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului ( PDF) p. 21DIN nr. 154 din 2 ./2.2//3 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 2. A2//2 privind acordarea asistentei medicale in 1omania cetatenilor straini q. Decizie nr. 248 din /1./7.2//4 protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine 2) Aspecte legislative specifice functi.narii C.legiului medicil.r din R.mania ) Aspecte legislative specifice d.meniului sanitarE legea 95/2006 cu m.dificari 4) Aspecte legislative specifice drepturil.r pacientului (legea drepturil.r pacientului) 5) Pr.ceduri medic.AlegaleE pe pers.ana in viata si pe pers.ana decedata B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale ,anopere: cazuri 7.4.4. STAGIUL privind calitatea expertala a medicului legistE expertul medic.Alegal si etica pr.fesi.nala 2 sapt A. Tematica lecțiil.r c.nferință 1) notiunea de expertiza 2) calitatea expertului 3) competenta si profesionalism 4) expertul medico-legal (oficial si privat) 5) formarea expertului medico-legal: calitatea expertala a lucrarilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialisti) ) notiuni de legislatie privind expertul oficial si recomandat in medicina legala 7) notiuni de etica profesionala: deontologia, normarea etica si profesionala a medicului legist ca medic 8) Codul deontologic al Colegiului medicilor din 1omania .) Codul etic si dentologic a medicului legist B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale ,anopere: 1/ cazuri 8.1. ,ECINIȚIE 8. BIOETICA

Etica medicala cerceteaza etica relatiei medic-pacient, valorile morale profesionale in practica medicala.

Bioetica este un demers multidisciplinar (etic, filozofic, medical, biologic, stiintific, psihologic, social, cultural, religios, ecologic, economic, etc.) prin care se creaza o abordare menita sa compatibilizeze valorile umaniste, morale, ale omului si societatii cu dezvoltarea stiintei , punand in acord actiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale . Efortul care a construit bioetica se axeaza pe constatarea ca nu tot ceea ce este tehnic posibil este in acelasi timp si moral.

Bioetica in sens larg (gr. Bios R viata, ethos R comportament) este un camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera.

Bioetica in sens restrans este un c amp de studiu stiintific sistematic, interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina.

Bi.etica medicala ( etica bi.medicala ) ca aplicatie a bioeticii, in sens si mai restrans abordeaza teoretic si practic problemele etice generate de tehnologiile medicale moderne si mijloacele moderne de investigatie si tratament.

Bioetica este o disciplină medicală de sine stătătoare începFnd cu decada anilor 1.7/.

8.2 ,URATAE 2 săpt.

8. STRUCTURA STAGIILOR

8.3.1 Stagiul de bioetică: 2 săpt.

8.4 CONȚINUTUL STAGIULUI

9.4.1 Tematica lecțiil.r c.nferință 1) Ce este etica medicala, bioetica: teorii si principii in etica medicala 2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative si legislative aplicate actului medical 3) 1elatia medic-pacient 4) Consimtamantul informat 5) Confidentialitatea actului medical si a datelor medicale ) 1esponsabilitatea sociala si alocarea de resurse 7) Etica cercetarii pe subiecti umani 8) Aspecte particulare specialitatii rezidentilor (bioetica inceputului vietii, bioetica sfarsitului vietii, aspecte etice ale medicinii de laborator si imagistice, transplantul de tesuturi si organe, genetica si genomica, etc.) 9.4.2 Tematica seminariilor 1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică 2) Calori morale profesionale in etica profesionala medicala: etica normativa: codurile de eticăE aspecte legale care reglementeaza drepturile pacientului 3) Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient . 1olul comunicării în relația medic-pacient. Increderea, loialitatea, exercitiul datoriei, diligenta. Paternalism si autonomie. A trata si a nu trata. 4) Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă. 5) Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Dubla loialitate.

) Accesul la îngrijirile de sănătatediscutie pe cazuri

7) Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. 1olul comitetelor de etică din spitale 8) Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. Cazuri Baremul lucrăril.r practice 1. Studii de caz cu implicații bioetice ,anopera: 1/ cazuri

9. EXPERTIZA CAPACITATII ,E MUNCA 1 LUNA 9.1 ,ECINIȚIE Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea prestațiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale) 9.2.,URATA - 1 luna 9. .STRUCTURA STAGIILOR 1. Expertiza medicală a capacității de muncă- 2 sapt 2. 1ecuperare a capacității de muncă - 2 sapt 9.4. STRUCTURA STAGIULUI ,E EXPERTIZA ME,ICALA A CAPACITATII ,E MUNCA - Boală, accident,infirmitate, deficiență , handicap , invaliditate - Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante - Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor - Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile 21L - Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali - Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici Barem de activitati practice - Examinarea bolnavilor internați în INE,1C, - Interpretare rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate 9.5. STRUCTURA STAGIULUI ,E RECUPERARE A CAPACITATII ,E MUNCA - 1ecuperarea capacității de muncă ( concepția recuperării,organizarea activității de recuperare,tipuri de acțiuni recuperatorii) - ,ijloace și tehnici de recuperare. - Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale . Posibilități de cuantificare Barem de activitati practice - Examinarea bolnavilor internati in INE,1C, - 2rientarea, reorientarea profesională a unui caz dat - Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz). - Întocmirea unui program individual de recuperare 10. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ Șl ELEMENTE ,E CRIMINOLOGIE LUNI Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 10.1.,ECINIȚIE Psihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-iegală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor și implicațiile juridice implică individualizări ce necesită cunoștiințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală. 1/.2. ,URATAE luni 10. . STRUCTURA STAGIILOR 10.4 Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie: 3 luni 10.5. CONȚINUTUL STAGIULUI 10.5.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (80 .re) 1. 2biectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria 2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicatili medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale . DiscernămFntul și conștiința. 1elațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihica și responsabilitatea - iresponsabilitatea 7. ,inoritatea. Comportamentul deviant și delincventa minorilor. 1egimul juridic și problemele expertizei. ,ăsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medicopedagogice. 8. Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. 1egimul juridic al lecției. 9. 2bligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Cictimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Caloarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia. 16. Caloarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică. 17. Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție. 18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice. 19. Tulburări psihice ale vFrstei a treia, implicații medico-legale. 20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice. 21. Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice . 22. Semiologia psihiatrică 10.5.2 Baremul lucrăril.r practice 1. ,etodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. ,anopere: 1/ cazuri 2. ,etodologia investigării clinice. ,anopere: 2/ cazuri 3. 1aportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părți componente metodologia redactării. ,anopere: 1/ cazuri .. Investigările paraclinice și de specialitate-indicații. ,anopere: 1/ cazuri 1/. Teste psihologice uzuale -indicații. ,anopere: 1/ cazuri 11. Ancheta socială . ,anopere: 5 cazuri 12. Coroborarea rezultatelor investigărilor complementare. ,anopere: 1/ cazuri 13. ,etodologia redactării concluziilor. ,anopere: 2/ cazuri . Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale ,anopere: 1/ cazuri 11. ME,ICINA LEGALA CLINICAE PROPE,EUTICA 2 luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 11.1 ,ECINIȚIE ,edicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează șî obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentFnd în sensul celor exprimate o opinie cu caracter experta științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă. Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice. 11.2 ,URATAE 2 luni 11. STRUCTURA STAGIILOR 11.3.1 Stagiul de ,edicină legală clinică Propedeutică și semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 2 luni 11.4 CONȚINUTUL STAGIULUI ,E ME,ICINĂ LEGALA CLINICĂ PROPE,EUTICĂ Șl SEMIOLOGIA ME,ICOALEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ 11.4.1 Tematica lecțiil.r c.nferință (100 .re) 1. N2UIUNI GENE1ALE Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare 2rganizarea rețelei de medicină legală. ,edicina legală și medicul de familie 2. ACTELE ,EDIC2-LEGALE • Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal, C,L) • Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatareAexpertiză). • Alte examinări 3. ELA,INA1EA ,EDIC2-LEGALĂ GENITALĂ PE PE1S2ANA ÎN CIAUĂ  Ciol  Abuzul sexual al minorului  ,inorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)". 11.4.2 Baremul lucrăril.r practice 1 .Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață: ,anopere: 5/ cazuri 3.Examen clinic medico-legală ,anopere: 5/ cazuri 3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lut sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice ,anopere: 5/ cazuri 4. Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viață ,anopere: 5/ cazuri 12. ME,ICINĂ LEGALĂ CLINICĂE EVALUAREA VATAMARII COROPORALE Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 12.1 ,ECINIȚIE ,edicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează șî obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentFnd în sensul celor exprimate o opinie cu caracter experta științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă. Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice. 12.2. ,URATAE 1 2 luni 12. . CONȚINUTUL STAGIULUI ,E ME,ICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂȚII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONCORMITATE CU PREVE,ERILE CO,ULUI PENAL

12. .1 Tematica lecțiil.r c.nferință (100 .re) • Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 1.3, 1.4, 1. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale • ,otive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac. • Instituția expertului medico-legal (oficial și parte)

» Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.

11. .2 Baremul lucrăril.r practice 1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:

,anopere: 5/ cazuri

3.Examen clinic medico-legal

,anopere: 5/ cazuri

3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice ,anopere: 5/ cazuri 4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoanaînviață ,anopere: 5/ cazuri 5. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale) ,anopere: 5/ cazuri CIȘĂ POST REZI,ENTIA SPECIALITATEA ME,ICINĂ LEGALĂ I. ANUL 1 DE REZIDENTIAT a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Deprinde abilităti de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală c. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala d. Asista si contribuie la intocmirea expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare e. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, expertizele medico-legale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medicolegala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat si indrumătorul de stagiu g. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare h. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu i. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) j. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, P. Învată conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. l. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. II. ANUL 2 DE REZIDENTIAT a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala c. Asista la constatarile si expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala si rapoartelor de expertiza medico-legala d. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medicolegale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico-legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat si indrumătorul de stagiu f. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare g. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu h. Asista la prelucrarea probelor biologice in laboratoarele in care isi desfasoara stagiile si contribuie la redactarea buletinelor de analiza. i. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) j. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, P. Învată conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. l. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. m. Se conformeaza prevederilor privind pastrarea secretului de serviciu n. Nu intreprinde nici un fel de actiuni in nume propriu, care implica institutia unde lucreaza, fara aducerea la cunostinta conducerii institutiei sau a medicului legist sef o. 1espectă regulile de protecția muncii și de PSIE p. 1espectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptatE q. 1espectă prevederile 1egulamentului de 2rganizare si Functionare si ale 1egulamentului InternE r. 1espectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contactE III. ANUL 3 DE REZIDENTIAT a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala c. Asista la constatarile si expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala si rapoartelor de expertiza medico-legala d. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medicolegale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico-legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala e. Executa tehnic autopsii medico-legale si manopere de ingrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare ( conform curriculei de pregatire aferenta anului de rezidentiat) f. Solicita prelevarea de probe biologice in vederea efectuarii examenelor complementare de laborator si upravegheaza in mod direct momentul recoltarii probelor biologice de catre autopsier si etichetarea acestora. g. Asista in comisiile de avizare si control a actelor medicale, comisiile de expertiza medicolegala superioara, comisiile de amanarea-intreruperea executarii pedepselor privative de libertate h. Asista la examinarile medico-legale psihiatrice si contribuie la intocmirea rapoartelor de expertiza medico-legala psigiatrica, sub supravegherea coordonatorului de stagiu si a responsabilului de formare profesionala i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat si indrumătorul de stagiu j. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare P. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu l. Asista la prelucrarea probelor biologice in laboratoarele in care isi desfasoara stagiile si contribuie la redactarea buletinelor de analiza. m. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) n. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, o. Învată conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. p. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. q. Se conformeaza prevederilor privind pastrarea secretului de serviciu r. Nu intreprinde nici un fel de actiuni in nume propriu, care implica institutia unde lucreaza, fara aducerea la cunostinta conducerii institutiei sau a medicului legist sef s. 1espectă regulile de protecția muncii și de PSIE t. 1espectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptatE u. 1espectă prevederile 1egulamentului de 2rganizare si Functionare si ale 1egulamentului InternE v. 1espectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contactE IV. ANUL 4 DE REZIDENTIAT

a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala c. Asista la constatarile si expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala si rapoartelor de expertiza medico-legala d. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medicolegale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico-legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala e. Executa tehnic autopsii medico-legale si manopere de ingrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare ( conform curriculei de pregatire aferenta anului de rezidentiat) f. Solicita prelevarea de probe biologice in vederea efectuarii examenelor complementare de laborator si upravegheaza in mod direct momentul recoltarii probelor biologice de catre autopsier si etichetarea acestora. g. Asista in comisiile de avizare si control a actelor medicale, comisiile de expertiza medicolegala superioara, comisiile de amanarea-intreruperea executarii pedepselor privative de libertate h. Asista la examinarile medico-legale psihiatrice si contribuie la intocmirea rapoartelor de expertiza medico-legala psigiatrica, sub supravegherea coordonatorului de stagiu si a responsabilului de formare profesionala i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat si indrumătorul de stagiu j. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare

P. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu

l. Asista la prelucrarea probelor biologice in laboratoarele in care isi desfasoara stagiile si contribuie la redactarea buletinelor de analiza. m. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) n. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, o. Învată conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. p. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. q. Se conformeaza prevederilor privind pastrarea secretului de serviciu r. Nu intreprinde nici un fel de actiuni in nume propriu, care implica institutia unde lucreaza, fara aducerea la cunostinta conducerii institutiei sau a medicului legist sef s. 1espectă regulile de protecția muncii și de PSIE t. 1espectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptatE u. 1espectă prevederile 1egulamentului de 2rganizare si Functionare si ale 1egulamentului InternE v. 1espectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contactE

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

ME,ICINĂ NUCLEARĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA MEDICINA NUCLEARA

1. DEFINITIE Medicina nucleara este specialitatea medicala care utilizeaza proprietatile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburari ale metabolismului si functiei diverselor organe si sisteme„ in conditii fiziologice si fiziopatologice„avand scopul de a diagnostica si a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definitii include - proceduri in vitro„ imagistica in vivo cu radiofarmaceutice„ chirurgia radio-ghidata„ alte modalitati de imagistica corelativa cu scopul de a localiza si a cuantifica leziunile detectate. 2. DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs„ seminar„ prezentari de cazuri} pe anul de studiu universitar„ pentru tematica prezentata„ în afara carora sunt prevazute si 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii„ se face prin credite ( CFU} : 1 credit ; 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii„ activitatea didactica acopera 20-30 %„ restul de 70-80 %„ fiind dedicata activitatiilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an}„ are loc o evaluare de etapa„ facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book}„ in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite„ activitatea in programele de cercetare„ participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua. 3. STRUCTURA STAGIILOR 3.1. Etapa de angajare„ luare in evidenta„ rezolvarea problemelor social-administrative„ prezentare la spitalul si clinica unde a fost repartizat (2 saptamani} 3.2. Stagiul de medicina nucleara 33 luni: A. Substagiul de scintigrafie - 23 luni si 2 sapt. B. Substagiul de tomoscintigrafie pozitronica si imagistica de fuziune PET si PET-CT - 6 luni. C. Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luni D. Substagiul de osteodensitometrie - 2 luni 3.3. Stagiul de ecografie generala - 3 luni 3.4. Stagiul de cardiologie - 2 luni 3.5. Stagiul de neurologie - 2 luni 3.6. Stagiul de endocrinologie - 2 luni 3.7. Stagiul de oncologie clinica - 2 luni 3.8. Stagiul de tomografie computerizata - 2 luni 3.9. Stagiul de rezonanta magnetica nucleara - 2 luni 3.10. Stagiul de bioetica - ½ luna 4. CONTINUTUL STAGIILOR 4.1. STAGIUL DE MEDICINA NUCLEARA A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE 21. Tematica lectiilor de conferinta (380 ore) 1. Consideratii istorice 1.1. Inceputurile medicinei nucleare 1.2. Situatia actuala ( aparatura„radiofarmaceutice„ aplicatii clinice„ perspective} 2. Bazele fizice ale medicinii nucleare 2.1. Structura atomului si nucleului 2.2. Legile radioactivitatii 2.3. Tipuri de dezintegrari radioactive 2.3. Interactiunea radiatiei cu materia 3. 2paratura de detectie a radiatiei nucleare utilizata in medicina nucleara 3.1. Tipuri de detectori de radiatii (detectori cu gaz„ detectori de scintilatie „ semiconductori} 3.2. Camera de scintilatie 2nger ( gammacamera planara} 3.2.1. Tipuri de colimatoare„parametrii de performanta 3.2.2. Cristalul de scintilatie„ tuburi fotomultiplicatoare 3.2.3. Procesarea semnalelor„ analizorul de impulsuri„ circuitele de corectie 3.2.3. Tipuri de achizitie a imaginilor (static„ dinamic„ gated} si sisteme de prelucrare „formare si redare a imaginilor 3.3. Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT) 3.3.1. Principii de functionare 3.3.2. Tipuri de dispozitive SPECT 3.3.3. Formarea si procesarea imaginii 3.4. Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET) 3.4.1. Principii de functionare 3.4.2. Cristale de scintilatie 3.4.3. Tipuri de dispozitive PET 3.4.4. Formarea si procesarea imaginii 4. vozimetria radiatiilor si elemente de radioprotectie 4.1. Notiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita„doza echivalenta} 4.2. Notiuni fundamentale de radiobiologie„ efectele biologice ale radiatiilor 4.3. Limite de doze pentru pacienti si personalul medical„ evaluarea riscurilor de iradiere ( stocastic„ deterministic} 4.4. Masuri generale de radioprotectie ( designul laboratorului„ echipament de radioprotectie} 4.5. Masuri de radioprotectie pentru pacienti si personalul medical 4.6. Transportul materialelor radioactive ( intern si extern} 4.7. Gestiunea deseurilor radioactive 4.8. Principii de baza ale cadrului legislativ national si al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi in scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologica (NSR-01}„ Norme de securitate radiologica pentru practica de medicina nucleara. (NSR-14} 5. adiofarmaceutice 5.1. Radionuclizi „radiofarmaceutice„ productia radionuclizilor 5.2. Generatorul Molibden-99 I/ Technetium -99 ( caracteristici fizico-chimice„ control de calitate} 5.3. Kituri de legare cu Technetiu-99m ( mod de preparare„ controlul calitatii} 5.4. Alte radiofarmaceutice ( I-131„ I-123„ Indium-111„ Thalium-201„ Xenon-133} 5.5. Biocinetica radiofarmaceuticelor si mecanisme de localizare 5.6. Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim 5.6. Radiofarmaceutice utilizate in PET ( ciclotronul„ tipuri de radiofarmaceutice} 6. Controlul calitatii aparaturii utilizate in medicina nucleara 6.1. Gamma camera - parametri de performanta ( rezolutia spatiala„ uniformitate„ sensibilitate „ distorsiuni spatiale„rata de numarare„ rezolutia energetica} 6.2. SPECT - parametrii de performanta (Controlul gantry-ului„ dimensiunea pixelullui„ centrul de rotatie„rezolutia spatiala„ uniformitatea} 6.3. PET- parametrii de performanta (calitatea imaginii„acuratetea corectiilor de atenuare si imprastiere „ stabilitatea detectorilor„rezolutia temporala in coincidenta„ uniformitate„normalizare si calibrarea concentratiei de radiactivitate 2D-3D} 6.4. Calibratorul de doza - parametrii de performanta (acuratete„ liniaritate si constanta} 7. Informatica imagistica 7.1. Infrastructura informaticii imagistice - sisteme PACS„ RIS„ si datele electronice ale pacientului„standarde informatice ( DICOM„HL7„IHE}„ metode e-learning ( invatamant electronic„ aspecte relevante ale telemedicinei 7.2. Principii elementare ale procesarii si postprocesarii de semnal„ principiile sistemelor liniare (convolutie„ transformari Fourier„ Nyquist„ restaurare de imagine si deconvolutie} 7.3. Metode de analiza si procesarea imaginii (reconstructia si analiza 2D si 3D„ fiziunea de imagini„realitate virtuala„ principiile afisarii imaginii„ calitatea imaginii ( zgomot„ contrast„rezolutie si amplificare de zgomot in timpul procesarii} 7.4. Principiile cuantificarii - imagistica cantitativa- ROI„ curbe de activitate-timp si analiza factoriala} 7.5 Principii de procesare a imaginii ( detectarea marginilor„ detector„ netezire„segmentare reconstructive„ fuziune„ inregistrare si afisare } 8. totiuni de imagistica moleculara 8.1. Principiile de baza ale biologiei si biochimiei celulare - activitatea ADN si ARN„ metabolism„ apoptza si hipoxia„ elemente despre migratia si diferentierea celulelor stem 8.2. Principii elementare ale metodelor de imagistica moleculara( micro PET„ micro SPECT„ microPETI/CTI/IRM} si de imagistica optica( fluorescent„ bioluminiscenta} 8.3. Principiile contrastului tintit - notiuni privind substantele de diagnostic molecular„ tinte pentru imagistica moleculara„ trasori utilizati in imagistica moleculara 9. axplorarea scintigrafica in endocrinologie 9.1. avaluarea radioizotopica a glandei tiroide 9.1.1. Radiofarmaceutice utilizate ( 131 I„ 99m Tc„ I 23 I } caracteristici fizico-chimice„ farmacocinetica„ dozimetrie„ pregatire pacient 9.1.2. Radioiocaptarea I/ Technetocaptarea ( tehnica„ valori normale si patologice} 9.1.3. Scintigrafia tiroidiana - ( tehnica examinarii„ imagini normale si patologice} 9.1.4. Scintigrafia tiroidiana in afectiuni benigne ( adenomul toxic tiroidian„ gusa multinodulara„tiroidite„ Boala Graves} 9.1.5. Scintigrafia tiroidiana in evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald„ nodulul rece„ nodulul discordant} 9.1.6. Scintigrafia in cancerul tiroidian - Scintigrafia de corp intreg cu 131 I (Pregatirea pacientului dupa tiroidectomie„ tehnica examinarii„ interpretarea imaginilor} 9.1.7. Follow-up pacientilor cu cancer tiroidian 9.1.8. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 9.1.9. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene 9.2. Explorarea scintigrafica a glandelor paratiroide 9.2.1. Tipuri de radiofarmaceutice „ farmacocinetica„ doze 9.2.2. Scintigrafia paratiroidiana - tipuri de tehnici scintigrafice utilizate in patologia paratiroidiana (tehnica de sustractie folosind doi radiotrasori 99m Tc pertechnetatI/ 99m Tc MIBI sau 123 IodI/ 99m Tc MIBI versus tehnica in dubla faza utilizind 99m Tc-MIBI} 9.2.3. Scintigrafia planaraI/ SPECTI/ SPECTI/CT in evaluarea patologiei paratiroidiene 9.2.4. Indicatii clinice 9.2.5. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene 9.3. Explorarea scintigrafica a glandelor suprarenale 9.3.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ indicatii clinice 9.3.2. Pregatire pacient„tehnica examinarii„ achizitie imagini planareI/ SPECTI/ SPECTI/CT} 9.3.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 9.3.4. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale . 9.4. Explorarea scintigrafica a tumorilor neuroendocrine 9.4.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „indicatii clinice 9.4.2. Tehnica examinarii„ pregatire pacient„ achizitie imagini planareI/SpectI/SPECTI/CT 9.4.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 9.4.4. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine . 10. axplorarea scintigrafica renala 10.1. Scintigrafia renala dinamica - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 10.1.1. Renograma izotopica„ parametrii functionali (FRD si GFR} 10.1.2. Imagini normale si patologice 10.1.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 10.2. Scintigrafia renala dinamica modulata cu Furosemid : principiu„ indicatii clinice„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor 10.3. Scintigrafia renala dinamica modulata cu Captopril : principiu„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 10.4. Scintigrafia renala statica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„tehnica examinarii„ imagini normale si patologice „indicatii clinice la adulti si in pediatrie 10.5. Explorarea scintigrafica a rinichiului transplantat 10.6. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale 11. axplorarea scintigrafica a sistemului osteo-articular 11.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 11.2. Tipuri de examinari - scintigrafie planara„ dinamica in trei faze„ whole-body„ SPECT 11.3. Imagini normale si patologice„ artefacte 11.4. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie (afectiuni osoase benigne si maligne„ inflamatorii „ infectioase„ boli metabolice„ traumatisme si afectiuni osteo-articulare} 11.5. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular 12. axplorarea scintigrafica a tubului digestiv si a ficatului 12.1. Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinari„ indicatii clinice 12.2. Scintigrafia esofagiana - radiofarmaceutice„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.3. Scintigrafia gastrica - radiofarmaceutice „ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.4. Detectia scintigrafica a hemoragiilor digestive - radiofarmaceutice„doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.5. Detectia scintigrafica a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice„ doze„pregatire pacient„tehnica examinarii 12.6. Scintigrafia hepato splenica - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „pregatire pacient„tehnica examinarii„indicatii clinice 12.6.1. Angioscintigrafia hepatica - principiu„ indicatii clinice 12.6.2. Scintigrafia hepatica cu hematii marcate - principiu„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.7. Scintigrafia hepato-biliara - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice la adulti si in pediatrie 12.8. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv si a ficatului 13. axplorarea scintigrafica a cordului 13.1. Scintigrafia miocardica de perfuzie - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze 13.1.1. Tipuri de achizitie : achizitii SPECT „ Gated SPECT si SPECTI/CT- prelucrare imagini„ imagini normale„ artefacte 13.1.2. Scintigrafie miocardica de perfuzie in repaus - pregatire pacient „tehnica examinarii 13.1.3. Scintigrafia miocardica de perfuzie cu test de efort - pregatire pacient„ tehnica examinarii 13.1.4. Scintigrafia miocardica de perfuzie cu stress farmacologic - tipuri de vasodilatatoare„ doze „ tehnica examinarii 13.1.5. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace 13.1.6. Indicatii clinice - detectia ischemiei miocardice„ evaluarea viabilitatii tesutului miocardic„detectia infarctului miocardic acut si sechelar„ evaluarea tulburarilor hemodinamice coronariene 13.2. Angiocardiografia radioizotopica 13.2.1. Radiofarmaceutice - farmacocinetica„ doze„ fractie de ejectie 13.2.2. Tehnica primei treceri - detectia si cuantificarea sunturilor intracardiace 13.2.3. Tehnica la echilibru sincronizata cu EKG - determinarea fractiei de ejectie„ studiul cineticii parietale a ventriculului sting„ aprecierea performantei ventriculare in repaus si efort 14. axplorarea scintigrafica pulmonara 14.1. Scintigrafia pulmonara de perfuzie - radioarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT} 14.1.1. Imagini scintigrafice normale si patologice 14.1.2. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie ( embolia pulmonara acuta si cronica„ cancerul pulmonar„ BPCO„afectiuni cardiace} 14.2. Scintigrafia pulmonara de ventilatie 14.2.1. Radioarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT} 14.2.2. Imagini scintigrafice normale si patologice „ indicatii clinice 14.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„ IRM„ etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare 15. axplorarea scintigrafica a sistemului nervos central 15.1. Scintigrafia cerebrala de perfuzie (SPECT} - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 15.1.1. Imagini normale si patologice 15.1.2. Indicatii clinice (Boala Alzheimer„ demente vasculare„ AVC ischemic„ epilepsie„ moarte cerebrala} 15.2. Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 15.2.1. Imagini normale si patologice 15.2.2. Indicatii clinice ( Boala Parkinson„sindroame parkinsoniene} 15.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central 16. vetectia scintigrafica a proceselor infectioase si inflamatorii localizate 16.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii 16.2. Imagini normale si patologice„ indicatii clinice la adulti si in pediatrie 16.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infectioase si inflamatorii localizate 17. gimfoscintigrafia 17.1. Limfoscintigrafia extremitatilor 17.1.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii 17.1.2. Imagini scintigrafice normale si patologice„ indicatii clinice 17.2. Limfoscintigrafia in detectia ganglionului santinela in afectiuni oncologice 17.2.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ conceptul de ganglion santinela„ tehnica examinarii 17.2.2. Imagini normale si patologice„ indicatii clinice 17.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„ IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic 18. viagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral 18.1. Radiofarmaceutice cu tropism tumoral ( Taliu „ MIBI„ V-DMSA„ Galiu„ 131-Iod„131-I- MIBG„ 111- Indiu octreotid}„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii 18.2. Detectia si stadializarea tumorala utilizind diferite tehnologii ( scintigrafie planara„ SPECT„ SPECTI/CT} 18.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 18.4 Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„ IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice. 22 Baremul activitatilor practice Interpretarea: A2.1. Tomoscintigrafii cerebrale - 60 A2.2. Scintigrafii tiroidiene - 200 A2.3. Scintigrafii de perfuzie pulmonara - 100 A2.4. Scintigrafii miocardice de perfuzie repausI/efort -120 A2.5. Angiocardiografii - 50 A2.6. Scintigrafie hepato-biliara - 50 A2.7. Scintigrafii renale statice si dinamice - 200 A2.8. Scintigrafii osoase - 700 A2.9. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo"} pentru detectia hemangioamelor - 30 A2.10. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo"} pentru depistarea unei sangerari digestive - 30 A2.11. Scintigrama pentru detectia diverticulului Meckel - 10 A2.12. Scintigrama pentru tranzitul esofagian - 30 A2.13. Scintigrama de golire gastrica - 30 A2.14. Scintigrama de reflux gastro-esofagian - 30 A2.15. Limfoscintigrafii I/ganglion santinela- 50 A2.16. Scintigrafie oncologica (radiotrasor metabolic} - 100 B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) SI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM) B1 Tematica lectiilor de conferinta (100 ore) B1.1. Sistem hibrid SPECT/CT B1.1.1. Principiul de functionare„ tipuri de dispozitive B1.1.2. Subsistemul SPECT : descriere parti componente„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate B1.1.3. Subsistemul CT : descriere parti componente „ CT "low dose"„ CT diagnostic - controlul de calitate B1.1.4. Tehnica examinarii SPECTI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate al sistemului SPECTI/CT B1.1.5. Indicatii clinice B1.2. Sistemul hibrid PET/CT B1.2.1. Principiul de functionare„ tipuri de dispozitive B1.2.2. Subsitemul PET : descriere parti componente„ protocoale de achizitie„ control de calitate B1.2.3. Subsistemul CT : descriere parti componente„ protocoale de achizitie„ control de calitate B1.2.4. Tehnica examinarii PETI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate PETI/CT B1.2.5. Indicatii clinice B1.3. Sistemul hibrid PET/IRM B1.3.1. Principiul de functionare „provocari tehnice in combinarea PETI/IRM„ PETI/IRM in cercetarea preclinical.Perpective B2 Baremul activit at ilor practice B2.1. PETI/CT in oncologie - 100 B2.2. SPECT-CT in oncologie - 100 B2.3. PETI/CT in cardiologie - 50 B2.4. SPECT-CT in cardiologie - 50 B2.5. PETI/CT in neurologie - 50 B2.6. SPECT-CT in neurologie- 50 C. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICA C1. Tematica lectiilor de conferinta (40 ore) C1.1. Agenti radioterapeutici: proprietati„ dozimetrie„ consideratii radiobiologice C1.2. Criterii de alegere a radionuclizilor in terapie C1.3. Protocoale radioterapeutice generale C1.4. Noi orientari in terapia radionuclidica: radioterapia tintita - anticorpi monoclonali„ peptide radiomarcate C1.5. Radioterapia in: C1.5.1. Afectiuni tiroidiene benigne si maligne C1.5.2. Afectiuni reumatismale„ radioterapia sinovitelor cronice C1.5.3. Afectiuni hematologice: policitemia Vera„ leucemii„ limfoame maligne C1.5.4. Afectiuni maligne hepatice - primare si secundare C1.5.5. Tumori neuroendocrine C1.5.6. Terapia paliativa a durerii osoase din metastazele osoase - indicatii„ criterii de selectie a pacientilor„radiofarmaceutice utilizate C2. Baremul activitatilor practice C2.1. Terapia cu iod radioactive - calculul dozei si stabilirea protocolului terapeutic în afectiuni tiroidiene benigne (30 cazuri} si maligne (30 cazuri} C2.2. Terapia paliativa a durerii din metastazele osoase (30 cazuri} D. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE D1. Tematica lectiilor de conferina (40 ore) D1.1. Principiul metodei (DXA„ DPA„ QUS„ QCT}„ tehnici de investigatie „aparatura utilizata „ notiuni de radioprotectie D1.2. Osteoporoza - definitie„ clasificare„ factori de risc„ diagnostic„ fractura de fragilitate „ osteoporoza secundara D1.3. Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS} si evaluarea riscului de fractura„clase de substante utilizate în tratamentul osteoporozei „ monitorizarea post-terapeutica in osteoporoza D1.4. Evaluarea artroplastiilor D1.5. Examinarea osteodensitometrica in pediatrie D2 Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) D2.1. Interpretarea testului DXA - 100 examinari 4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALA (50 ore) 4.2.1. Tematica lec t iilor de conferinta (este valabil curriculum pentru competenta in ecografie generala} 4.2.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene ecografice si la interpretarea rezultatelor: 4.2.2.1. Tiroidiene - 100 4.2.2.2. San si parti moi - 100 4.2.2.3. Cardiace - 100 4.2.2.4. Abdominale - 400 4.2.2.5. Pelvine - 400 4.3. STAGIUL DE CARDIOLOGIE 4.3.1. Tematica lec t iilor de conferin ta (40 ore) 4.3.1.1. Cardiopatia ischemica 4.3.1.2. Infarct miocardic acut 4.3.1.3. Infarct miocardic cronic sechelar 4.3.1.4. Malformatii congenitale de cord 4.3.1.5. Cardiomiopatii 4.3.1.6. Valvulopatii 4.3.1.7. Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare 4.3.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.3.2.1. Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 100 4.3.2.2. Interpretarea de EKG - 200 4.3.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 100 4.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore) 4.4.1. Tematica lec t iilor de conferin ta 4.4.1.1. Sindromul de neuron motor central 4.4.1.2. Sindromul de neuron motor periferic 4.4.1.3. Sindromul encefalic 4.4.1.4. Sindrom de trunchi cerebral 4.4.1.5. Sindroame extrapiramidale 4.4.1.6. Boli cerebro-vasculare 4.4.1.6.1. Accidente cerebro-vasculare ischemice si hemoragice 4.4.1.6.2. Tromboze venoase cerebrale 4.4.1.7. Sindrom de hipertensiune intracraniana 4.4.1.8. Malformatii cerebrale vasculare (angiom„ anevrisme„ fistule arterio-venoase} 4.4.1.9. Traumatisme cranio-cerebrale 4.4.1.10. Tumori cerebrale primitive si secundare 4.4.1.11. Sindroame amiotrofice cerebrale 4.4.1.12. Demente 4.4.1.13. Epilepsia 4.4.1.14. Sindroame Parkinsoniene 4.4.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.4.2.1. Examenul neurologic al bolnavului - 100 4.4.2.2. EEG - interpretare orientativa - 20 4.4.2.3. F.O. - interpretare orientativa - 20 4.4.2.4. Interpretarea datelor biologice din LCR - 20 4.4.2.5. Eco Doppler - interpretare - 30 4.5. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore) 4.5.1. Tematica lectiilor de conferinta 4.5.1.1. Tiroida - morfologie„ fiziologie„ explorare morfo-functionala 4.5.1.2. Hipertiroidismul 4.5.1.3. Boala Graves Basedow 4.5.1.4. Hipotiroidismul 4.5.1.5. Tiroidite 4.5.1.6. Gusa endemica( prin carenta de iod} 4.5.1.7. Nodulul tiroidian - diagnostic si strategie terapeutica 4.5.1.8. Cancerul tiroidian 4.5.1.9. Paratiroida - morfologie„ fiziologie„ explorare morfo-functionala 4.5.1.10. Hiperparatiroidismul primar si secundar 4.5.1.11. Hipoparatiroidismul 4.5.1.12. Osteoporoza 4.5.1.13. Corticosuprarenala - morfologie„ fiziologie si explorare morfo-functionala 4.5.1.14. Medulosuprarenala - morfologie„ fiziologie si explorare morfo-functionala 4.5.1.15. Feocromocitomul 4.5.1.16. Neoplazii endocrine multiple 4.5.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.5.2.1. Examenul clinic al bolnavului endocrin - 50 4.5.2.2. Interpretarea dozarilor hormonale - 50 4.5.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 50 4.6. STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore) 4.6.1. Tematica lectiilor de conferinta 4.6.1.1. Tumorile sistemului nervos 4.6.1.2. Cancerul mamar 4.6.1.3. Cancerul bronho-pulmonar 4.6.1.4. Cancerul de prostata 4.6.1.5. Cancerul renal 4.6.1.6. Cancerele digestive 4.6.1.7. Cancerul uterin 4.6.1.8. Cancerul ovarian 4.6.1.9. Melanomul malign 4.6.1.10. Limfoame 4.6.1.11. Tumori osoase 4.6.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.6.2.1. Examenul clinic al bolnavului oncologic - 100 4.6.2.2. Interpretarea markerilor tumorali - 50 4.6.2.3. Interpretarea corelata a datelor imagistice ( ecografie„ CT„ RMN„ scintigrafie} - 100 4.7. STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA 4.7.1. Tematica lectiilor de conferinta (40 ore) 4.7.1.1. Principiul metodei„ tehnica„ tipuri de achizitie 4.7.1.2. Afectiuni cerebrale 4.7.1.3. Afectiuni digestive 4.7.1.4. Afectiuni pulmonare 4.7.1.5. Afectiuni renale 4.7.1.6. Afectiuni endocrinologice 4.7.1.7. Afectiuni osoase„ articulare„ musculare 4.7.1.8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obtinute prin ecografie„ IRM„ scintigrafie„ PET 4.7.2. Baremul activitatilor practice( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.7.2.1. Examenul cerebral - 100 4.7.2.2. Examenul regiunii cervicale - 50 4.7.2.3. Examenul coloanei vertebrale - 50 4.7.2.4. Examenul toracic - 100 4.7.2.5. Examenul abdominal - 100 4.7.2.6. Examenul musculo-articular si scheletal - 50 4.8. STAGIUL DE IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA 4.8.1. Tematica lectiilor de conferinta (40 ore) 4.8.1.1 Principiul metodei„ tehnica„ tipuri de aparatura„ aplicatii clinice prioritare 4.8.1.2. Afectiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice si hemoragice„ malformatii vasculare„ tumori cerebrale„ traumatisme„ modificari degenerative} 4.8.1.3. Afectiunile coloanei vertebrale si maduvei spinarii 4.8.1.4. Afectiuni digestive (patologia cailor biliare„ patologia pancreasului„ tumori vasculare hepatice} 4.8.1.5. Afectiuni pulmonare (vasculare„ tumorale} 4.8.1.6. Afectiuni renale (vasculare„ inflamatorii„ obstructive„ tumorale} 4.8.1.7. Afectiuni endocrinologice (tiroidiene„ suprarenaliene} 4.8.1.8. Afectiuni osoase„ articulare„ musculare 4.8.1.9. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obtinute prin ecografie„ CT„ scintigrafie„ PET 4.8.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.8.2.1. Examenul cerebral - 100 4.8.2.2. Examen regiune cervicala - 30 4.8.2.3. Examen coloana vertebrala - 100 4.8.2.4. Examen torace - 40 4.8.2.5. Examen abdominal - 40 4.8.2.6. Examen musculo-articular si scheletal - 100 4.9. MODULUL DE BIOETICA - 2 saptamani

MEDICINA NUCLEARA - 4 ani

(MEDICINA NUCLEARA - 33 LUNI si 2 SAPT.}

A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE {I.1) - 23 LUNI si 2 S A PT A MANI B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONIC A {PET) S I IMAGISTIC A DE FUZIUNE {SPECT-CT, PET- CT) {I.2) - 6 LUNI C. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDIC A {I.3) - 2 LUNI D. . SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE{I.4) - 2 LUNI - CARDIOLOGIE (I.5} - 2 LUNI - NEUROLOGIE (I.6} - 2 LUNI - ENDOCRINOLOGIE (I.7} - 2 LUNI - ONCOLOGIE CLINICA (I.8} - 2 LUNI - ECOGRAFIE GENERALA (I.9} - 3 LUNI - TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA (I.10} - 2 LUNI - IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA (I.11} - 2 LUNI - BIOETICA (I.12} - ½ luna FISA POST REZIDENT MEDICINA NUCLEARA 1. In anul I de rezidentiat, rezidentul de Medicina Nucleara: a. Invata notiunile de baza ale fizicii in Medicina Nucleara si le transpune in practica clinica b. Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice. c. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul d. Asista la prepararea radiofarmaceuticelor și injecteaza sub supraveghere radiofarmaceutice e. Învață modul de operare al aparatelor de Medicina Nucleara f. Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor„ PACS„ RIS„ HIS}. g. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice. h. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferințe„ etc}. j. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicina Nucleara și al Spitalului în care activează. k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. l. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare. 2. In anul II de rezidentiat, rezidentul de Medicina Nucleara : a. Verifica documentele medicale ale pacientului inainte de investigatie si alege protocolul de achizitie corespunzător b. Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice si de imagistica de fuziune ( SPECTI/CT si PETI/CT} c. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigrafice d. Participa la efectuarea testelor de stres fizic I/ farmacologic e. Asista si contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidica mai simple ( 131 Iod pentru tireotoxicoza } f. Invață modul de operare al aparatelor de Medicina Nucleara g. Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor„ PACS„ RIS„ HIS. h. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferințe„ etc}. j. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. k. Indeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. l. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare. 3. In anul III de rezidentiat , rezidentul de Medicina Nucleara : a. Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate„ de exemplu pediatrie„ radiologie„ oncologie„ cardiologie„ endocrinologie„ neurologie. b. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferințe„ etc}. c. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. d. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. e. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare. 4. In anul IV de rezidentiat , rezidentul de Medicina Nucleara : a. Asista si contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidica complexa „ Iod 131 pentru carcinoma tiroidian„ articulara „paleativa osoasa b. Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice si de imagistica de fuziune ( SPECTI/CT si PETI/CT} c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor„ PACS„ RIS„ HIS}. d. Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice. e. In cazurile complexeI/particulareI/atipice„ rezidentul este obligat sa ceara expertiza diagnostica a medicului titular (a responsabilului de formare}. f. Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. g. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferințe„ etc}. h. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. i. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. j. are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141I/2007 cu modificările și completările ulterioare. Tematica pentru examenul de Medic Specialist in specialitatea MEDICINA NUCLEARA I. PROBA SCRISA II. PROBA PRACTICA - TEHNICA EXAMINARII III. PROBA PRACTICA - INTERPRETARE DE IMAGINI I. PROBA SCRISA 1. Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrari radioactive„ interactiunea radiatiei cu materia} 2. 2paratura de detectie a radiatiei nucleare utilizata in medicina nucleara Tipuri de detectori de radiatii (detectori cu gaz„ detectori de scintilatie „ semiconductori} Camera de scintilatie Anger ( gammacamera planara}: descriere parti componente„ principii de functionare„ formarea imaginii„ tipuri de achizitie a imaginilor (static„ dinamic„ gated} Camera de scintilatie cu sistem tomographic (SPECT}: principiu de functionare„ achizitia SPECT„ formarea si procesarea imaginii Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET} : descriere parti componente„ principii de functionare „ formarea si procesarea imaginii Sistem hibrid SPECTI/CT: principiul de functionare „tehnica examinari SPECTI/CT„ fuziunea imaginilor Sistemul hibrid PETI/CT :principiul de functionare „ tehnica examinari PETI/CT„ fuziunea imaginilor 3. vozimetria radiatiilor si elemente de radioprotectie Doza absorbita„doza echivalenta„ efectele biologice ale radiatiilor„ limite de doze pentru pacienti si personalul medical„ masuri generale de radioprotectie „ designul laboratorului„ echipament de radioprotectie„ masuri de radioprotectie pentru pacienti si personalul medical„ gestiunea deseurilor radioactive„ transportul materialelor radioactive( intern si extern} 4. adiofarmaceutice Radionuclizi „radiofarmaceutice„ productia radionuclizilor Generatorul Molibden-99 I/ Technetium -99 ( caracteristici fizico-chimice„ control de calitate} Kituri de legare cu Technetiu-99m ( mod de preparare„ controlul calitatii} Alte radiofarmaceutice ( I-131„ I- 123„indium-111„ Thalium - 201„ Xenon -133} Biocinetica radiofarmaceuticelor si mecanisme de localizare Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim Radiofarmaceutice utilizate in PET( ciclotronul„ tipuri de radiofarmaceutice 5. Controlul calitatii aparaturii utilizate in medicina nucleara Gammacamera„ sistemul SPECT„ sistemul PET„ sisteme hibride SPECTI/CT„ PETI/CT„ calibratorul de doza 6. Informatica imagistica Infrastructura informaticii imagistice„ metode de analiza si procesarea imaginii„ calitatea imaginii„ principiile cuantificarii - imagistica cantitativa„ principii de procesare a imaginii 7. Notiuni de imagistica moleculara Principiile de baza ale biologiei si biochimiei celulare„ principii elementare ale metodelor de imagistica molecular„ principiile contrastului tintit 8. Explorarea scintigrafica in endocrinologie avaluarea radioizotopica a glandei tiroide Radiofarmaceutice utilizate (I-131I/ Tc-99m„ I/I -123}caracteristici fizico-chimice„ farmacocinetica „ dozimetrie„ pregatire pacient Radioiocaptarea I/ Technetocaptarea : tehnica„ valori normale si patologice Scintigrafia tiroidiana : tehnica examinarii„ imagini normale si patologice Scintigrafia tiroidiana in afectiuni benigne ( adenomul toxic tiroidian„ gusa multinodulara„tiroidite„ Boala Graves} Scintigrafia tiroidiana in evaluarea nodulilor tiroidieni ( nodulul cald„ nodulul rece„nodulul discordant} Scintigrafia in cancerul tiroidian : scintigrafia de corp intreg cu I-131 Follow-up pacientilor cu cancer tiroidian axplorarea scintigrafica a glandelor paratiroide Tipuri de radiofarmaceutice „ farmacocinetica„ doze Tehnici scintigrafice utilizate in patologia paratiroidiana Scintigrafia planaraI/ SPECTI/ SPECTI/CT in evaluarea patologiei paratiroidiene Indicatii clinice axplorarea scintigrafica a glandelor suprarenale Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ „ indicatii clinice Tehnica examinarii„ achizitie imagini planareI/ SPECTI/ SPECTI/CT} axplorarea scintigrafica a tumorilor neuroendocrine Radiofarmaceutice„ farmacocinetica Tehnica examinarii„ planareI/SPECTI/SPECTI/CT Indicatii clinice 9. axplorarea scintigrafica renala Scintigrafia renala dinamica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ renograma izotopica„ parametrii functionali (FRD si GFR}„ indicatii clinice„ imagini normale si patologice Scintigrafia renala dinamica modulata cu Furosemid : principiu„ indicatii clinice„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor Scintigrafia renala dinamica modulata cu Captopril : principiu„ indicatii clinice„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor Scintigrafia renala statica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„tehnica examinarii„ indicatii clinice„ imagini normale si patologice Explorarea scintigrafica a rinichiului transplantat 10. axplorarea scintigrafica a sistemului osteo-articular Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„pregatire pacient„ tehnica examinarii Tipuri de examinari : scintigrafie planara„ dinamica in trei faze„ whole-body„ SPECT„SPECTI/CT Imagini normale si patologice„ artefacte „indicatii clinice 11. axplorarea scintigrafica a tubului digestiv si a ficatului Scintigrafia glandelor salivare : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinari„ indicatii clinice Scintigrafia esofagiana : radiofarmaceutice„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Scintigrafia gastrica : radiofarmaceutice „ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Detectia scintigrafica a hemoragiilor digestive : radiofarmaceutice„doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Detectia scintigrafica a diverticulului Meckel : radiofarmaceutice„ doze„pregatire pacient„tehnica examinarii Scintigrafia hepato splenica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „pregatire pacient„tehnica examinarii„ indicatii clinice Angioscintigrafia hepatica : principiu„ indicatii clinice„ Scintigrafia hepatica cu hematii marcate : principiu„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Scintigrafia hepato-biliara : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12. axplorarea scintigrafica a cordului Scintigrafia miocardica de perfuzie : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze Tipuri de achizitie : achizitii SPECT „ Gated SPECT si SPECTI/CT- prelucrare imagini„ imagini normale„ artefacte„ Scintigrafie miocardica de perfuzie in repaus: pregatire pacient „tehnica examinarii Scintigrafia miocardica de perfuzie cu test de efort : pregatire pacient„ tehnica examinarii Scintigrafia miocardica de perfuzie cu stress farmacologic : tipuri de vasodilatatoare„ doze „ tehnica examinarii Indicatii clinice : detectia ischemiei miocardice„ evaluarea viabilitatii tesutului miocardic„ detectia infarctului miocardic acut si sechelar„ evaluarea tulburarilor hemodinamice coronariene Angiocardiografia radioizotopica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ fractie de ejectie Tehnica primei treceridetectia si cuantificarea sunturilor intracardiace Tehnica la echilibru sincronizata cu EKG : determinarea fractiei de ejectie„ studiul cineticii parietale a ventriculului sting„ aprecierea performantei ventriculare in repaus si efort 13. axplorarea scintigrafica pulmonara Scintigrafia pulmonara de perfuzie : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT}„ imagini scintigrafice normale si patologice„ indicatii clinice Scintigrafia pulmonara de ventilatie : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT} 14. axplorarea scintigrafica a sistemului nervos central Scintigrafia cerebrala de perfuzie (SPECT}: radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ imagini normale si patologice„ indicatii clinice Scintigrafia receptorilor dopaminergici : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ imagini normale si patologice„ indicatii clinice 15. vetectia scintigrafica a proceselor infectioase si inflamatorii localizate Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii „ imagini normale si patologice„ indicatii clinice 16. gimfoscintigrafia Limfoscintigrafia extremitatilor : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ imagini scintigrafice normale si patologice„ indicatii clinice Limfoscintigrafia in detectia ganglionului santinela in afectiuni oncologice : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ conceptul de ganglion santinela„ tehnica examinarii„ imagini normale si patologice„ indicatii clinice 17. viagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral Radiofarmaceutice cu tropism tumoral ( thalim „ MIBI„ V-DMSA„galiu„ 131-Iod„131-I- MIBG„ 111-Indiu octreotid}„ farmacokinetica„ doze„ tehnica examinarii Detectia si stadializarea tumorala utilizind diferite tehnologii ( scintigrafie planara„ SPECT„ SPECTI/CT„ PETI/CT}„ indicatii clinice 18. fistemul 1ibrid f(aCTmCT Principiul de functionare„ tehnica examinarii SPECTI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate al sistemului SPECTI/CT „ indicatii clinice 19. fistemul 1ibrid (aTmCT Principiul de functionare„ tehnica examinarii PETI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate PETI/CT „ indicatii clinice 20. adioterapia radionuclidica Agenti radioterapeutici: proprietati„ dozimetrie„ consideratii radiobiologice.; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie Radioterapia în afectiuni tiroidiene benigne si maligne Radioterapia in afectiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice Radioterapia in afectiuni hematologice: policitemia Vera„ leucemii„ limfoame maligne Radioterapia in afectiuni maligne hepatice - primare si secundare Radioterapia in tumori neuroendocrine Terapia paliativa a durerii osoase din metastazele osoase - indicatii„ criterii de selectie a pacientilor„radiofarmaceutice utilizate 21. Osteodensitometrie Principiul metodei (DXA„ DPA„ QUS„ QCT}„tehnici de investigatie „ aparatura utilizata „ notiuni de radioprotectie„ indicatii clinice II. PRIMA PROBA PRACTICA Descrierea tehnicii de efectuare 1. Evaluarea radioizotopica a glandei tiroide 2. Explorarea scintigrafica a glandelor paratiroide 3. Explorarea scintigrafica a glandelor suprarenale 4. Explorarea scintigrafica a tumorilor neuroendocrine 5. Explorarea scintigrafica renala 6. Explorarea scintigrafica a sistemului osteo-articular 7. Explorarea scintigrafica a cordului 8. Explorarea scintigrafica pulmonar a 9. Explorarea scintigrafica a sistemului nervos central 10. Limfoscintigrafia 11. Explorarea scintigrafica a tubului digestiv si a ficatului 12. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral III. A DOUA PROBA PRACTICA Interpretarea unor imagini de: 1. Scintigrafie tiroidiana 2. Scintigrafia glandelor paratiroide 3. Scintigrafia glandelor suprarenale 4. Scintigrafia tumorilor neuroendocrine 5. Scintigrafie a sistemului nervos central 6. Scintigrafie renala 7. Scintigrafie pulmonara 8. Scintigrafie miocardica 9. Scintigrafie osoasa 10. Limfoscintigrafia 668 Indrumator de abilitati practice, competente si atitudini urmand a fi dezvoltate in cursul pregatirii pentru specialitatea Medicina Nucleara A. NOȚIUNI DE BAZĂ Obiectiv: sa ofere rezidentului cunostinte de lucru fundamentale corespunzatoare domeniului Medicinii Nucleare

SUBIECT I: Fizica si matematica Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Structura si modalitati de dezintegrare a atomilor radioactivi B. Interactiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materia C. Implicatiile biologice si pericolul de iradiere al radiatiilor ionizante. D. Biologie moleculara E. Statistica parametrica si non-parametrica F. Matematica si fizica corezpunzatoare„ aplicata teoriei trasorilor radionuclidici „ modelarea cineticii trasorilor si imagistica cantitativa A. Integrarea principilor de baza în practica medicală A. Isi recunoaste nevoia de a intelege notiunile de baza ale fizicii in Medicina Nucleara B. Isi intelege propriile limite si cere asistenta de la personalul non-medical

SUBIECT II: Instrumentatie si computere Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Teoria sistemelor utilizate pentru detectia si analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactivi B. Intelegerea principiului de utilizare„ calibrare si testare a sistemelor de detectie in Medicina Nucleara C. Principiile colimarii si experienta practica a utilizarii colimatoarelor A. Experienta practica cu utilizarea sistemelor de monitorizare„ gamma probe-urilor„ calibratoarelor de doza„ gamma camerelor si sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronica B. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea si procesarea de imagini A. Dorinta de a deprinde noi abilitati si de a fi la curent cu evolutia tehnologiei

D. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie si cuantificarea coincidentelor E. Principii de reconstructie a imaginii

Subiect III: Radiobiologie si radioprotectie Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Teoria efectelor biologice ale radiatiilor de nivel inalt si scazut provenind de la surse nesigilate B. Calcularea dozei de iradiere a radiofarmaceuticelor (Doza efectiva ÎED]} C. Principii de baza ale terapiei radionuclidice D. Natura proceselor proliferative si bazele radiobiologice in terapia radionuclidica a neoplaziilor E. Managementul accidentelor radioactive in cadrul Medicinii Nucleare A. Manipularea in siguranta a radiofarmaceuticelor B. Implementarea de semne adecvate in Departamentele de Medicina Nucleara C. Redacteaza reguli locale pentru utilizarea surselor de radiatii nesigilate D. Demonstreaza abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminari} A. Apreciaza importanta manipularii radiofarmaceuticelor in siguranta pentru sine si pentru altii

Subiect IV: Radiochimie si radiofarmacie Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Producerea radionuclizilor utilizand reactoare„ ciclotroane sau generatoare B. Proprietati fizice ale radionuclizilor„ aplicatii clinice C. Proprietati biologice si fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina in practica clinica„ trialuri clinice si in curs de dezvoltare D. Formule utilizate in Medicina Nucleara E. Tehnici de marcare celulara F. Principii de asigurare a calitatii (QA} in radiofarmacie A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiu B. Prepararea unui kit rece C. Efectuarea unei marcari celulare D. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidica si radiochimica E. Demonstreaza tehnici de preparare aseptica A. Demonstreaza atentie la detalii in manipularea radiofarmaceuticelor si in asigurarea puritatii radiochimice si radionuclidice si„ de asemenea„ a tehnicii aseptice

669

G. Parametri de control al calitatii care determina calitatea radiofarmaceuticelor„ inclusiv puritatea radionuclidica si radiochimica H. Principiile prepararii aseptice

Subiect V: Principiile si tehnicile trasorilor si studiile in vitro Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Cinetica radiotrasorilor utilizati in Medicina Nucleara B. Utilizarea principiilor cineticii si adaptarea tehnicilor pentru calcularea de parametri precum rata filtrarii glomerulare„ etc. C. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilor D. Erori asociate masuratorilor cantitative E. Principiile de radioimunoanaliza (RIA} F. Principiile ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate} A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual

Subiect VI : Cadru de reglementare in Medicina Nucleara Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cerinte Nationale si Internationale de reglementare in practica Medicinii Nucleare„ B. Ghiduri medicale„ licente ale produselor si alte legislatii corespunzatoare C. Cerinte de reglementare care se aplica in crearea si functionarea radiofarmaciilor D. Reglementari de control al transportului materialelor radioactive in Romania E. Mecanismele prin care reglementarile sunt aplicate si controlate in Romania F. Reglementarile de siguranta si sanatate care legifereaza practica în condiții de A. Demonstreaza abilitatea de aplica reglementarile in practica locala A. Arata dorinta de a fi la curent cu evolutia reglementarilor in Medicina Nucleara B. Apreciaza necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementarile sunt strict respectate

670

siguranță G. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil} si ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil} H. Orice alte revizuiri sau completari aduse ulterior legislatiei mentionate

671

B. DIAGNOSTIC IMAGISTIC SECTIUNEA 1. SISTEMUL OSOS

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizand tehnici radionuclidice

Subiectul I: Scintigrafia osoasa Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Anatomia și fiziologia sistemului osos B. Prezentarea clinică și managementul tulburărilor ce afectează sistemul osos C. Notiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu 99m Tc-difosfonati D. Notiunile de bază ale scintigrafiei de maduva osoasa cu 99m Tc-coloizi E. Indicații pentru scintigrafia scheletala si de maduva osasa„ inclusiv înțelegerea bazei de dovezi F. Utilizarea scintigrafiei osoase în corelație cu alte proceduri imagistice radionuclidice pentru a evalua infectiile osoase sau periprotetice (vezi secțiunea infecție I/ inflamație} G. Cunoașterea protocoalelor de achizitie„ incluzand achizitia in trei faze„ baleiaj A. Pregătirea pacientului inaintea și în timpul examinarii B. Alegerea protocolului de achizitie corespunzător C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea testului asigurand o tehnică bună și dezvoltand recunoasterea capcanelor E. Reconstrucție de imagini„ vizualizare si interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

corp intreg sau statica segmentara planara„ SPECT și SPECT I/ CT H. Rolul imagisticii comparative (radiografie simpla„ CT si IRM} pentru evaluarea patologiei osoase I. Problemele legate de radioprotecție

Subiectul II : Osteodensitometria (DEXA) Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Factori de risc„ prezentarea clinica si managementul osteoporozei. B. Bazele fiziologice si biochimice ale metabolismului osos. C. Notiunile de baza ale osteodensitometriei si ale altor metode„ de exemplu examinare ultrasonografica (USS}„ tomografie computerizata cantitativa (QCT}„ etc. D. Indicații pentru determinarile osteodensitometrice„ inclusiv cunoașterea bazei de dovezi E. Controlul calității F. Problemele legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinare. B. Efectuarea examinarii asigurand o tehnică bună și dezvoltand recunoasterea capcanelor C. Analiza datelor și calculul rezultatelor scanării D. Interpretarea rezultatelor E. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapie A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

672

Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia glandelor suprarenale B. Sindroame clinice asociate patologiei suprarenale C. Principiile imagisticii suprarenalelor cu 123 I-MIBG si agenti de colesterol D. Indicatiile scintigrafiei glandelor suprarenale E. Sensibilitatea si specificitatea testelor F. Rolul testelor imagistice complementare G. Particularitati de radioprotectie asociate examinarilor cu 123 I-MIBG si agenti de colesterol A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Masurarea si inregistrarea radiotrasorului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea examinarii asigurand o tehnică bună și dezvoltand recunoasterea capcanelor asociate studiului E. Utilizarea tehnicii de substractie renala F. Procesarea si vizualizarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatului studiului efectuat A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul II: Scintigrafia tiroidiana si masurarea captarii tiroidiene

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandei tiroide utilizand tehnici radionuclidice

Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia glandei tiroide B. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidiene C. Principiile imagisticii folosind 99m TcO4 - and 123 I D. Indicatiile scintigrafiei tiroidiene E. Rolul investigatiilor complementare : biochimie„ imunologie„ ecografie„CT „ A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Evaluarea clinica a glandei tiroide C. Masurarea si consemnarea trasorului D. Injectarea trasorului E. Alegerea colimatorului optim F. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului G. Procesare de date si imagini„ cuantificare si afisare de imagini A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in

673

biopsie si aspiratie cu ac fin (FNA} in evaluarea patologiilor tiroidiene F. Particularitati de radioprotectie G. Masuri de radioprotectie asociate radiofarmaceuticelor H. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele I. Corelarea examinarilor cu datele clinice J. Auditul rezultatului rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiana

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizand tehnici radionuclidice

Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia dezvoltarii si fiziologia glandelor paratiroide B. Tabloul clinic al hiperparatiroidismului C. Notiunile de baza ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substractie 201 Tl I/ 99m Tc și 99m Tc I/ 123 I și tehnica washout-ului 99m Tc-MIBI„ precum și acei trasoriI/ protocoale aflate în dezvoltare. D. Indicatiile scintigrafiei paratiroidiene E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene„ incluzand ultrasonografia„ cateterizarea venoasă selectivă etc. F. Utilitatea detectiei intraoperatorii intraoperatorii cu ajutorul gamma probeului G. Particularitati de radioprotectie asociate examinarilor A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Alegerea protocolului de achizitie optim C. Masurarea si consemnarea trasorului D. Administrarea radiofarmaceuticelor E. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului F. Procesare si vizualizare de imagini G. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatului A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

674

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afectiunile aparatului urogenital utilizand tehnici radionuclidice

Subiect : Functia renala si a vezicii urinare Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza asociate cu patologia tractului urogenital B. Radiofarmaceutice utilizate in scintigrafia renala (de ex. DMSA„ DTPA si MAG3}. C. Principiul scintigrafiei renale dinamice D. Calcularea functiei renale diferentiale E. Calcularea tranzituluiI/ drenajului renal F. Utilizarea agentilor interventionali precum Captopril si Furosemid G. Studii urodinamice (reflux„ cistografie} H. Evaluarea transplantului renal I. Evaluarea torsiunii testiculare si a varicocelului J. Rolul examinarilor comparative (precum ecografie„ CT„ etc.} K. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului si a protocolului de achizitie C. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renale D. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica buna„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului E. Procesare„ afisare si cuantificare de date F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

675

SECTIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua boala arteriala coronariana utilizand tehnici radionuclidice

Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului si a infarctului miocardic Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia „ fiziologia si fiziopatologia inimii si arterelor coronare B. Principiile perfuziei miocardului si imagistica SPECT inclusiv EKG-gated SPECT C. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice si imagistica infarctului miocardic D. Principiile fiziologice si farmaceutice ale testelor de stres„ adenozinei si dobutaminei E. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei si functiei miocardului F. Indicatiile imagisticii de perfuzie a miocardului si ale infarctului G. Rolul altor metode inclusiv testul de efort„ecocardiografie de stres si angiografie coronariana H. Particularitati in radioprotectie I. Contraindicatiile examinarii si alternative A. Pregatirea pacientului inainte de test B. Prepararea si masurarea trasorului C. Executa testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice si farmaceutice D. Injecteaza trasori E. Pregateste instrumentele pentru EKG- gated si achizitia SPECT F. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori G. Tehnici de reconstructie tomografica„ analiza calitativa si cantitativa si tehnici de afisare cunoscand posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului si rezultatele scanarilor J. Certificat de prim ajutor (ALS} K. Interpreteaza EKG-ul de repaus si decide daca se poate face testul de efort L. Intelege ce inseamna un test de efort optim executat M. Capabilitatea de a informa pacientul despre posibilele efecte secundare„ si durata acestora A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante G. Intelege ingrijorarile pacientilor H. Doreste sa explice pacientilor de ce este nevoie de examinare I. Este deschis la discutii cu pacientii despre masuri de reducere a riscului de ischemie cardiaca

676

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua functia ventriculara utilizand tehnici radionuclidice

Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Fiziologia si fiziopatologia cardiaca B. Principiile ventriculografiei radionuclidice C. Radiofarmaceutice utilizate in ventriculografia radionuclidica D. Indicatiile ventriculografiei radionuclidice E. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia si ventriculografia cu contrast A. Pregatirea pacientului inainte de test B. Prepararea si masurarea trasorului C. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice si farmaceutice D. Injecteaza trasori E. Pregateste instrumentele pentru EKG- gated si achizitia SPECT F. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori G. Tehnici de reconstructie tomografica„ analiza calitativa si cantitativa si tehnici de afisare cunoscand posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului si rezultatele scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

677

SECTIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizand tehnici radionuclidice

Subiectul I: Embolia Pulmonara (EP) Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Factori de risc si prezentarea clinica a PE B. Cunostiine de baza ale perfuziei si ventilatiei pulmonare C. Indicatiile si dovezile ce sustin scintigrafia de perfuzie (VQ} D. Principiile scintigrafie de perfuzie E. Radiotrasori folositi pentru sccintigrafia pulmonara de ventilatie„ incluzand 89 Krypton„ 99m tc-DTPA si Technegas F. Caracteristicile aerosolilor si sistemelor de furnizare a gazelor G. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonara cu contrast si CTPA H. Contributia dozarii D-dimerilor„ a ecografiei membrelor inferioare si a venografiei cu contrast pentru a facilita diagnosticul EP I. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului si a protocolului de achizitie optim C. Tehnici de administrare a radiofarmaceuticelor (injectabilI/ inhalator} D. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului E. Procesare si vizualizare de imagini F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

678

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua drenaĂul limfatic regional utilizand tehnici radionuclidice

Subiectul I : Evaluarea limfedemului si localizarea ganglionului santinela Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Anatomia si fiziologia sistemului limfatic B. Mecanisme de diseminare a tumorii si conceptul de nodul santinela C. Cunostinte generale despre radiofarmaceuticele utilizate in indentificarea nodului limfatic D. Indicatiile limfoscintigrafiei E. Examinari complementare de localizare F. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pracientului inaintea examinarii B. Alegerea radiotrasorului C. Tehnica injectarii D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima si cunoscand posibilele erori E. Localizarea la piele a nodului santinela F. Calibrarea si utilizarea gamma probe-ului G. Efectuarea si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

679

SECTIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizand tehnici radionuclidice

Subiect: Imagistica sistemului nervos central Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza de neuroanatomie„ neurofiziologie si neurochimie B. Radiofarmaceutice utilizate in mod current in imagistica SNC si cele in curs de dezvoltare C. Indicatii pentru scintigrafia de perfuzie cerebrala (rCBF} utilizand trasori precum HMPAO D. Indicatii pentru imagistica functiei barierei hematoencefalice E. Indicatii pentru imagistica neuroreceptorilor F. Rolul tehnicilor comparative: ecografia„ CT„ IRM G. Particularitati ale radioprotectiei A. Pregatirea pacientului inainte de test B. Alegerea radiofarmaceuticului si protocolului optim C. Prepararea radiotrasorului si verificarea radiotrasorului D. Injectarea radiofarmaceuticului E. Pregatirea aparaturii pentru achizitia SPECT F. Procesarea datelor„ reconstructia si cuantificarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor H. Auditul studiului efectuat I. Intelege care tehnica trebuie aplicata intro situatie particulara A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

680

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizand tehnici radionuclidice

Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia glandelor salivare B. Principiile imagisticii folosind 9m TcO4 - C. Indicatiile scintigrafiei de glande salivare D. Investigatii complementare E. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientrului pentru investigatie B. Prepararea si masurarea trasorului C. Injectarea trasorului si stimularea glandelor salivare D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Procesarea de date„ afisarea de imagini si cuantificare F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Rezultatul auditului si rezultatele scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul II: Tranzit esofagian si reflux gastroesofagian Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia tranzitului esofagian si a sfincterului esofagian inferior B. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene si a refluxului gastro-esofagian folosind 99m Tc-coloid sau DTPA C. Indicatiile acestei examinari D. Examinari comparative complementare„ incluzand imagistica esofagiana si manometria E. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientrului pentru investigatie B. Prepararea si masurarea trasorului C. Injectarea trasorului„ instruirea si pozitionarea pacientului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele erori associate studiului E. Procesarea de date„ afisarea de imagini si cuantificare F. Interpretarea imaginilor si raportarea A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute

681

unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Auditul rezultatelor scanarilor E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale si diverticulul MecCel Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia si fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale si a diverticului Meckel B. Principiile de masurare a sangerarii gastrointestinale utilizand 99m Tc-coloid sau legat de hematii C. Principiile de detectie a diverticului Meckel utilizand 99m TcO4 - D. Indicatii pentru hemoragia gastrointestinala si diverticulul Meckel E. Examinari complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI si diagnosticul diverticulului Meckel F. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientilor inainte de test B. Pregatirea si administrarea radiofarmaceuticului C. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori D. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele E. Auditului rezultatelor scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul IV : Evaluarea functiei hepatice si splenice Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia si fiziopatologia vascularizatiei hepatice„ celulelor Kupffer si a splinei B. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua functia reticulului endothelial (RES} si posibilelor hemangioame hepatice C. Masurarea perfuziei hepatice„ tehnica primei treceri„calcularea indicelui de perfuzie hepatica (HPI} si alegerea trasorului ( 99m Tc-colloid sau 99m TcO4 - } A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului si a protocolului corespunzator C. Administrarea radiofarmceuticului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Procesarea datelor„ calcularea indicelui de perfuzie hepatica HPI si afisarea imaginii A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in

682

D. Evaluarea hipersplenismului utilizand coloid sau hematii denaturate E. Examinari complementare comparative ale perfuziei hepatice„ RES si functiei splenice F. Particularitati de radioprotectie F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Auditul rezultatelor scanarilor rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul V: Functia hepatobiliara Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Spectrul clinic al afectiunilor biliare„ inclusiv cunoasterea procedurilor chirurgicale B. Fiziologia si fiziopatologia formarii bilei„ veziculei biliare si functia sfincterului Odi C. Cunostinte de baza despre derivatii 99m Tc- HIDA si farmacologia analogilor de colecistokinina D. patologia biliara inclusiv cunostinte despre proceduri chirurgicale E. Utilizarea 99m Tc-HIDA sau derivatilor pentru a evalua: - obstructia biliara„ - colecistita acuta„ - fistula biliara „ - diskinezia biliara„ - disfunctia sfincterului Oddi„ - refluxul biliar duodenogastric F. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliar G. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Preparearea si masurarea radiofarmaceuticului C. Alegerea protocolului de achizitie si administrarea radiofarmaceuticului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Sincronizarea administrarii agentului de stimulare a contractiei veziculei biliare F. Procesarea datelor si cuantificarea functiei veziculei biliare G. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatelor scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

683

SECTIUNEA 9: INFECTIE / INFLAMATIE

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infectie/ inflamatie utilizand tehnici radionuclidice

Subiectul I: Scintigrafia focarelor de infectie sau inflamatie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza despre infectieI/inflamatie inclusiv mecanisme celulare B. Manifestari clinice ale infectiilor cu punct de plecare necunoscut C. Radiofarmaceutice utilizate pentru infectiiI/inflamatii D. Indicatiile utilizarii trasorilor radioactivi utilizati in infectiile oculte sau a inflamatiilor E. Examinari complementare F. Particularitati de radiprotectie A. Pregatirea pacientului B. Alegerea protocolului de achizitie si a radiofarmaceuticului corespunzator C. Prepararea (incluzand tehnici de marcare celulara} si administrarea radiotrasorului D. Efectuarea examinarii asigurand o tehnică bună și dezvoltand recunoasterea capcanelor asociate studiului E. Procesarea si vizualizarea imaginilor F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

684

SECTIUNEA 10: ONCOLOGIE - IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizand tehnici radionuclidice

Subiect I: Imagistica tumorală Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza privind biologia„metabolismul si metastazarea tumorilor B. Caracteristicile tumorilor solide si a malignitatilor hematologice C. Principiile localizarii tumorale D. Radiofarmaceutice folosite pentru detectia tumorilor E. Cunostinte despre protocoalele de imagistica incluzand scintigrafia de corp intreg SPECT si SPECTI/CT F. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT si IRM G. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pracientului inaintea examinarii B. Pregatirea si masurarea radiofarmaceuticului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Reconstructia de imagini si vizualizarea acestora F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluare A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

685

SECTIUNEA 11 : TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARA SI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaste modul de lucru cu imagistica sectionala utilizand scanarea CT in contextul PET-CT-ului si al SPECT-CT-ului.

Subiect : Scanarea CT in contextul PET-CT -ului si al SPECT-CT -ului Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia secționala și variantele normale evidentiate CT. B. Cunostinte de baza de imagistica CT C. Aparatura CT„ PET-CT si SPECT-CT D. Protocoale CT pentru PET-CT și SPECT-CT și modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic. E. Indicațiile„ contraindicațiile„ complicațiile și principiile de utilizare a substantelor de contrast CT cu administrare gastrointestinala și intravenoasă. F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET si SPECT si alte tehnici procesare post-achizitie de imagine CT. G. Indicatii ale examinarii CT pentru: creier„ cap si gat„ torace„ abdomen si pelvis„ sistem musculoscheletal și vascular. H. Aspecte legate de radioprotectie in imagistica CT I. Aspecte legale asociate cu imagistica CT A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Evaluarea necesității și I/ sau contraindicațiilor pentru substante de contrast CT si tratamentul complicatiilor. C. Evaluarea calității imaginii CT și identificarea de artefacte. D. Interpretarea achizitiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT și I/ sau PET- CT pentru a evalua utilitatea„ surse de eroare„ variante normale și artefacte„ inclusiv abilitatea (i} de a corela modificari detectate PETI/ SPECT cu anumite structuri anatomice„ (ii} de a integra aspectul CT în evaluarea semnificației constatărilor PET sau SPECT„ și (iii} de a recunoaste modificari CT care nu se asociaza cu captarea radiotrasorului. E. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaște limitarile imagistice ale CT- ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

686

SECTIUNEA 12: EXAMINAREA PET

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaste modul de lucru PET-CT

Subiect I: Examinarea PET - notiuni de baza Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Metode de producere si dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizati in PET B. Metode de analiza compartimentale C. Matematica si fizica aplicata teoriei trasorilor utilizati in PET„ modelarea cineticii trasorilor si tehnici imagistice cantitative D. Radiofarmacia trasorilor utilizati in PET E. Principii fiziologice ale tehnicilor F. Dozimetrie a diferitilor trasori utilizati G. Aspecte legale asociate cu trasorii H. Metode de masurare a activitatii trasorilor si aparatura de scanare I. Erori asociate cu masuratorile cantitative J. Cunostinte despre gamma camera si sistemul dedicat PET K. Metode de achizitie a imaginilor PET A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaște limitarile imagistice ale CT- ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul II: PET - CT in oncologie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostintele de bază - metabolism tumoral B. Trasori PET utilizati pentru detectarea tumorii„ inclusiv FDG și metionină A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Pregatirea si masurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare si manipulare de date A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la

687

C. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau in anumite localizari. D. PET-CT în diagnosticul tumorilor„ de ex noduli pulmonari E. PET-CT în stadializarea tumorii„ de ex cancer pulmonar„ limfom„ tumori cu cellule germinale„ etc. F. PET-CT in detectarea bolii recurente„ de ex cancer colorectal. G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice„ inclusiv CT si IRM. H. Probleme legate de radioprotecție E. Reconstructie de imagini si vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaște limitarile imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. A preciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul III: PET- CT in neuropsihiatrie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Notiuni de baza in neurofiziologie„ neurochimie si neuroanatomie sectionala B. Trasori PET utilizati in imagistica cerebrala C. Variatii normale ale distributiei trasorului PET in imagistica cerebrala D. Rolul PET in diagnosticul bolilor neurologice frecvente„ precum epilepsia si dementa E. Examinarea PET in evaluarea tumorilor cerebrale F. Rolul PET comparativ cu alte tehnici imagistice„ inclusiv CT si IRM G. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Pregatirea si masurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare si manipulare de date E. Reconstructie de imagini si vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaște limitarile imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. A preciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

688

Subiectul IV: PET- CT in cardiologie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomie coronariana si cardiac„ fiziologie si fiziopatologie cardiaca B. Evaluarea ischemiei cardiace utilizand 82 Rb „ 13 N-amoniu„ 15 O-apa C. FDG PET pentru evaluarea viabilitatii miocardului D. Controlul si monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDG E. Principiul pentru testul de stres farmacologic F. Variatiile normale ale distributiei FDG la nivel cardiac G. Rolul PET in comparatie cu celelalte teste imagistice„ incluzand ecocardiografia de stres si angiografia coronariana H. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Pregatirea si masurarea radiotrasorului C. Realizarea testului de efort cardiologic utilizand tehnici farmacologice D. Injectarea de FDG„ NH 3 si orice alti trasori noi E. Producerea de imagini de perfuzie cu parametri si calcularea rezultatelor numerice F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaște limitarile imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. A preciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

689

SECTIUNEA 13: PEDIATRIE

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizand tehnicile radionuclidice

Subiectul: Imagistica pediatrica utilizand radionuclizi Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Notiuni de baza privind cresterea si dezvoltarea copiilor„ cunoasterea particularitatilor captarii radiotrasorului la nivelul organelor imature B. Indicatiile specifice ale examinarilor radionuclidice la copil„ in special imagistica tractului renal„ biliar si a sistemului osos C. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia„ CT„ IRM D. Cunostinte de legislatie privind efectuarea examinarilor la pacientii pediatrici E. Principiile consimtamantului informat la copil F. Particularitati de radioprotectie adaptate la pacientul pediatric G. Cunoasterea de aspecte ale Protectiei Copilului A. Pregătire generală a copilului pentru examinare. B. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinari. C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic și protocolul de achizitie a imaginii corespunzătoare pentru copil. D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii. E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii. F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale și artefactele examinarilor efectuate la copii G. Auditul rezultatelor scanarilor H. Menținerea unui mediu sigur A. Recunoaste importanta evaluarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante G. Arata interes in problemele de siguranta si sanatate H. Conștientizeaza problemele de Protecția Copilului

690

691

C. TERAPIE

Obiectiv: Ofera rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a indica, administra si monitoriza utilizarea radiofarmaceuticelor pentru terapie

Subiectul I: Terapia cu 131 I in tireotoxicoza Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Tabloul clinic si diagnosticul tireotoxicozei B. Cauze de tirotoxicoza incluzand bola tiroidiana autoimuna„ nodul tiroidian toxic unic„ gusa multinodulara toxica„ etc C. Tratamentul medicamentos in tireotoxicoza D. Selectia pacientilor pentru terapia cu 131 I pentru tirotoxicoza si constientizarea optiunilor alternative de tratament E. Factori legali si de mediu care reglementeaza utilizarea terapiei cu 131 I in tireotoxicoza F. Particularitati de radioprotectie A. Obtine consimtamantul informat pentru terapie B. Ofera instructiuni de radioprotectie corespunzatoare pentru pacient„ingrijitor si membrii familiei C. Abilitatea de a evalua prezenta si de a trata boala oftalmica distiroidiana D. Instruieste pacientul cand sa isi opreasca medicatia antitiroidiana E. Evalueaza si administreaza doza potrivita de 131 I F. Evalueaza raspunsul la terapie G. Auditul rezultatului terapiei A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta si precisa a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiectul II: Sinovectomia radionuclidica Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia articulatiilor și patogeneza artritei inflamatorii A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie

B. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind 90 Y-colloid„ 186 Re-sulfid și 169 Er-citrat. A. C.Selecția pacienților pentru sinovectomia radionuclidica și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. D. Problemele legate de radioprotectie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacientilor I/ însotitorilor C. Măsurarea și extractia radiofarmaceuticului D. Realizarea injectarii intra-articulare de radiofarmaceutic E. Utilizarea intraarticulara a corticosteroizilor acolo unde este cazul F. Asigurarea imobilizării adecvate a membrului injectat pentru a preveni absorbția limfatica. G. Monitorizarea răspunsului și a toxicității. H. Auditul rezultatului tratamentului B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

Subiect III: 32 P in tratamentul policitemiei rubra vera si a trombocitemiei esentiale Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV} și trombocitemiei esențiale (ET} B. Principii de radiobiologie în terapia radionuclidica tintita C. Natura terapiei cu 32 P D. Selecția pacientului pentru terapia 32 P în PRV și ET„ inclusiv conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. E. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. F. Problemele legate de radioprotecție A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacientului I/ insotitorului C. Măsurarea și extractia radiofarmaceuticului D. Injectarea de 32 P. E. Monitorizarea răspunsului și toxicității. F. Auditul rezultatului tratamentului A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

692

Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic Cunostinte teoretice Competențe/Abilitati practice Atitudini A. Principii de radiobiologie în terapia oncologica B. Caracteristicile radionuclizilor terapeutici. C. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita. D. Radiofarmaceuticele aprobate pentru terapie tintita„ inclusiv 131 l„ 89 Strontiu„ 131 I-MIBG și 90 Y-Octreotid. E. Selectarea pacientului„ incluzand caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. F. Factori legislativi si factori de mediu„ inclusiv fizica radioprotectiei G. Sisteme de administrare terapeutica a radiofarmaceuticelor H. Principii de dozimetrie preși postterapeutica A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție a pacienților C. Pregătirea pacientului D. Măsurarea și elaborarea radiofarmaceuticului E. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat. F. Monitorizarea semnelor vitale postterapie G. Răspunsul și monitorizarea toxicității. H. Auditul rezultatelor I. Calcule de doză„ de pre si post tratament A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante

693

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT

,ECINIȚIEE

Sănătatea Publică este ramura medicinei care se ocupă de evaluarea și de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor de sănătate ale acesteia, de definirea și de implementarea strategiilor și politicilor publice din domeniul sănătății și de evaluarea serviciilor de sănătate.

MNoua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzFnd astfel procesul de informare, în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației, aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesionalăN.

,URATAE 4 ani

Curriculumul prevede un numar de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara carora sunt prevazute si 4/ - 5/ de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit R 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 2/-3/%, restul de 7/- 8/%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual.

La sfarsitul fiecarui modul de pregatire (cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator.

Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.

Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-booP), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua.

Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor socialadministrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate

STRUCTURA STAGIILOR

Stagii de bază (m.dulele 1 - 5)

1) ,ăsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei 3 luni 2) ,etode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 luni 3) Biostatistică și informatică 2 luni 4) Epidemiologie generală 3 luni 5) ,anagementul proiectelor in sanatate 2 luni

Stagii c.mplementare (m.dulele 6 - 10)

) ,edicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională 2 luni

7) Igiena mediului în relație cu sănătatea publică 2 luni 8) Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni

.) Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață 2 luni 1/) Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) 4 luni Stagii de pr.fil (11 - 15)

11) Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populatii la risc. 5 luni lună 12) Bioetică 1A2 lună 13) Etica politicilor de sănătate la nivel populațional 1A2 14) ,anagementul serviciilor de sănătate și sociale luni 1) Stagii practice de Sănătate Publică și ,anagement - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate 12 luni CONȚINUTUL STAGIILOR 1) MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII ,E SĂNĂTATE ȘI A ,ETERMINANȚILOR EI - luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 70 .re didactice 1.1) Introducere în sănătatea publică:  Sănătatea individului și sănătatea populațiilor  Definirea domeniului sănătății publice  Principiile metodei științifice  Evoluția conceptelor în sănătate publică  ,ăsurarea stării de sănătate a populației 1.2) Demografie:  Statica populației  ,ișcarea mecanică și naturală: natalitatea, fertilitatea și mortalitatea  ,etode de standardizare  Tabele de mortalitate, speranța de viață sănătoasă 1.3) Evaluarea poverii bolilor:  ani de viață potențial pierduți 1.4) ,orbiditate, incidența, prevalența 1.5) Calitatea vieții 1. ) ,odele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:  Factori biologici  Factori de mediu  Factori de stil de viață (comportamentali)  Serviciile de sănătate 1.7) ,etode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează  Criterii de alegere a metodelor de cercetare  ,etode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor  ,etode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative Tematica activitățil.r practice 1.8) Introducere în sănătatea publică  Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică  Citirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științifice  Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetăriiE redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific 1. .) Demografie  Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației  ,ăsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (natalitate, fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.C.P., etc.)  Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate 1.1 /) ,orbiditate  Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea morbidității  2bținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli  Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli  Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populației 1.11) Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații  Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații  Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății  Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației 1.12) ,etode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează  1ealizarea și testarea unui chestionar  Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativ 2) METO,E ,E CERCETARE A SERVICIILOR ,E SĂNĂTATE (2 luni) - 45 .re curs Tematica lecțiil.r c.nferință - 45 .re 2.1) Tipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate 2.2) Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate și tipuri de indicatori 2.3) Evaluarea nevoii de servicii de sănătate 2.4) Evaluarea calității serviciilor de sănătate. Dimensiunile calității serviciilor de sănătate. 2.5) ,etodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătateE planul de prelucrare și analiză a datelor. 2. ) Pretestarea metodologiei 2.7) Planul de lucru 2.8) Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate Tematica activitățil.r practice 2. .) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate 2.1 /) Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor 2.11) Întocmirea listei de variabile 2.12) Întocmirea protocolului de cercetare - elemente de bază 2.13) Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu) 2.14) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor 2.15) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:  Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice  Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate  Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate - indicatori de structură - proces - rezultat  Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.  Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate ) BIOSTATISTICĂ ȘI INCORMATICĂ - 2 LUNI Tematica lecțiil.r c.nferință - 45 .re 3.1) Informatică  Prelucrarea automată a datelor.  Editarea de documente (text și grafică)  Baze de date  Documentarea asistată de calculator  Programe de comunicații  Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS,etc. 3.2) Biostatistică  Indicatori de tendință centrală și dispersie  Eșantionaj și inferență statistică  Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)  1egresia logistică  Corelația și regresia liniară  Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statisticeE compatibilizare cu cerințele U.E.  Statistică superioară Tematica activitățil.r practice 3.3) Introducere în informatică  1ealizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale  Utilizarea unui editor de text, a unui program de grafică și a mijloacelor multimedia  Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date  1ealizarea unui format de baze de date și a unui dicționar de date  Utilizarea unui program de calcul tabelar  Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator 3.4) Biostatistică  Utilizarea de tehnici de statistică descriptivă și de teste de comparare statistică pentru analiza bazelor de date  1ealizarea de regresii și corelații statistice  Analize de supraviețuire  Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu  Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor  Proiectarea unui studiu pe eșantion  Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice 4) EPI,EMIOLOGIE GENERALĂ - luni (70 .re curs) Tematica lecțiil.r c.nferință 4.1) Introducere in Epidemiologie  Definiție, scop, domenii de utilizare  Istoric  Concepte specifice utilizate in epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protectie, epidemie, endemie, pandemie, boală, etc.)  Istoria naturala a bolii  Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară)  Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii)  Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică ) 4.2) Noțiuni de morbiditate  Definiție, tipuri, măsurare, surse de informații 4.3) Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice 4.4) Epidemiologie descriptiva  Caracteristici de persoana, loc, timp (definire variabile, utilizare)  Tipuri de studii descriptive - scop, metodologie, utilizare, avantaje și limite 4.5) Studii analitice  Ciclul studiilor epidemiologice  Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare)  Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate si 2dds 1atio, avantaje și dezavantaje)  Studii analitice tip cohorta (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje)  Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)  Studii experimentale - tipuri, scop, metodologie, utilizare, avantaje, limite, exemple  Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)  Fazele studiilor clinice în populațiile umane 4. ) Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică  Istoric, definiție, utilizare  2biective  Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)  Elementele unui sistem de supraveghere  Analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere  Evaluarea unui sistem de supraveghere  Atributele supravegherii Tematica activităLil.r practice 4.7. Analiza morbidității într-o populație 4.8. Analiza datelor de morbiditate din sistemul informațional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populație 4.8. Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu eccologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu 4. .. Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic 4.1 /. Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic 4.11. Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic 5) MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE - 2 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 45 .re 5.1) Cadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate 5.2) Ciclul de viață al unui proiect 5.3) Faza de identificare a proiectului - analiza de situație, tipuri de tehnici 5.4) ,etode de identificare și de prioritizare în sănătate 5.5) Arborele de probleme 5. ) Scopul și obiectivele proiectului - definiții, tipuri de obiective, exemple, caracteristici, arborele de obiective 5.7) Planificarea operațională a proiectului - instrumente 5.8) 1esursele umane în proiect 5. .) Bugetul proiectului - elemente, modalități de alcătuire, reguli generale 5.1 /). Evaluarea proiectelor - scop, caracteristici, tipuri de evaluare 5.11) Programele naționale de sănătate - cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe Tematica activitățil.r practice 5.12) Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizFnd diferite metode și tehnici 5.13) Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații 5.14) 1ealizarea unui arbore de probleme 5.15) 1ealizarea unui arbore de obiective 5.1 ) 1ealizarea planificării operaționale îa unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect 5.17) Proiectarea și monitorizarea bugetului unui proiect 5.18) 2rganizarea și coordonarea unei echipe de proiect 5.1.) Stabilireametodologiei de evaluare a unui proiect 5.2 /) ElaborareaAcompletarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelorspecifice ale finanțatorului 6) ME,ICINA MUNCII, BOLI PROCESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ - 2 luni Tematica lecțiil.r de c.nferință - 45 .re .1) Cadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe) .2) Legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă .3) ,ediul ocupațional în relație cu sănătatea umană .4) ,etodologia de cercetare în medicina muncii .5) ,etodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale . ) Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe i obligații de raportare Tematica activităLil.r practice .7) Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securiattea în muncă .8) Analiza legislație naționale privind sănătatea și securitatea în muncă ..) Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională 7. IGIENA ME,IULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ - 2 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 45 .re 7.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. ,onitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. 7.2) 1adiații ionizante: iradierea naturalăAnatural modificată tehnologicAantropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane. 7.3) 1adiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogeneApatogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive. 7.4) Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umanăE patologia biogeochimicăE poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătateE măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. 7.5) Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperireE caracterizarea sanitară a surselor de apăE autopurificare apelor. 7. ) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. 7.7) Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. ,ăsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. ,ăsuri de prevenire și combatere. 7.8) Poluarea biologică și chimică a solului: efecte asupra sănătății, mijloace de prevenire și combatere. 7. .) Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de Moraș sănătosN. Dezvoltarea socio-eonomică a mediului rural. 7.1 /) Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuitE evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile)E prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuitE poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere. 7.11) Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare. 7.12) Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. 7.13) Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătățiiE măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. 7.14) Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. Tematica activitățil.r practice 7.15) ,etodologia cercetării sanitare a aerului. ,etode de recoltare a probelor de aer. ,etode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 7.1 ) Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarPeri de expunere, biomarPeri de susceptibilitate, biomarPeri de efect. 7.17) ,etodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. 7.18) ,etodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). 1ecoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 7.1.) Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei. 7.2 /) Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă. 7.21) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației. 7.22) ,etodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. 7.23) ,etodologia cercetării sanitare a solului. 1ecoltarea probelor de sol. ,etode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 7.24) ,etodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară). 7.25) ,etodologia cercetării sanitare a poluării sonore. 7.2 ) ,etodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante. 7.27) ,etodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. 7.28) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe. 8. IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 2 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 45 .re 8.1) Cadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în 1omFnia. 8.2) Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate. 8.3) Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismuluiE necesarul de energie, de macroși micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat). 8.4) Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. 8.5) Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat. 8. ) Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar) - etiopatologie, epidemiologie, profilaxie 8.7) Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapteE carne, pește, preparateE ouăE legume, fructeE cereale și leguminoase uscateE produse zaharoaseE grăsimiE băuturi alcoolice și nealcoolice) 8.8) Poluarea chimică a alimentelor - efecte asupra alimentelor și consumatorilor, măsuri de profilaxie. 8. .) Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie. 8.1 /) Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente. 8.11) Igiena unităților cu profil alimentar. 8.12) Legislația națională privind igiena alimentației Tematica activitățil.r practice 8.13) Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. 8.14) Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard AnalIsis of Critical Control Points). 8.15) Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici. 8.1 ) ,etode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete. 8.17) Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vFrstnic, femeie gravidă, sportiv. 8.18) Principii generale de dietoterapie. 8.1.) Analiza riscului legat de consumul de alimente. 8.2 /) Elaborarea unei intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriate publicAprivat ). 9. COPIII ȘI TINERIII - PARTICULARITĂȚI ,E ,EZVOLTARE ȘI STIL ,E VIAȚĂ - 2 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 45 .re ..1) Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară. ..2) Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vFrsta. ..3) Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația. ..4) Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocăE eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățareE problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat. ..5) Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. .. ) Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiveducativ de grupe de vFrstă: la antepreșcolari (/ - 3 ani și preșcolari (4 - 7 ani), la elevi și studenți. ..7) Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. ..8) Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități. Tematica activitățil.r practice ...) ,etodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vFrstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. ..1/) ,etodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză. ..11) ,etodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare. ..12) ,etode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. ..13) ,etodologia aprecierii comportamentelor cu risc. ..14) ,etodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vFrstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție. ..15) ,etodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri. ..1 ) Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentFnd o instituție de copii și tineri. ..17) 2rganizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară ..18) Proiectarea unei intervenții de stil de viață sănătos la copii și tineri 10)EPI,EMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE - 4 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 90 .re curs 1/.1) Cadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile 1/.2) Legislația și organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan național 1/.3) Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile 1/.4) Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare) 1/.5) Focar epidemiologic(definiție, factori condiționali, forme de manifestare) 1/. ) Procesul epidemiologic (definiție, factori si forme de manifestare) 1/.7) Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie) 1/.8) Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea) 1/..) Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase ■ Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B ■ Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, 1ottavirus ■ Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina ■ Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HICASIDA, infecția cu virus hepatitic C ■ Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială ■ Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu ChlamIdia ■ Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza ■ Parazitoze 1/.1/) Infecții nosocomiale -particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomialeAasociate actului medical. Tematica activitățil.r practice 1/.11) Sistemul informațional în bolile transmisibile 1/.12) Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase 1/.13) 2rganizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere 1/.14) ,etodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni 1/.15) 2rganizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: ► Tehnici de recoltare ► Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere 1/.1 ) Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: ► Tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice)E controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție: activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării) ► Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor ► Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor 1/.17) ,etodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: ► Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă ► ,ăsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat ► Urmărirea focarului epidemic pFnă la lichidare 1/.18) Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă 1/.1.) Legislație sanitară (legi, regulamente, norme , instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje) 1/.2/) Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase 1/.21) Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism 1/.22) Plan de control al infecțiilor nosocomiale A asociate actului medical într-o organizație furnizoare de servicii medicale 1/.23) Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă 11. ABOR,ĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULATII LA RISC - 5 luni Tematica lecLiil.r de c.nferinLă 110 .re Cadul general privind pr.m.varea sănătăLii, educaLia pentru sănătate Mi strategiile preventive 11.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. 11.2. Politici și documente internaționale de promovarea sănătății (2,SE UE) 11.3. Niveluri de prevenție și strategii de prevenție 11.4. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. 11.5. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. 11. . Strategii preventive. Tipuri de intervenții pt modificarea stilului de viață 11.7. Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață 11.8. Elemente de marPeting social. 11. .. Alfabetizarea în sănătate Prevenirea b.lil.r nec.municabile 11.1 /. Bolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală.  Boli cardiovasculare si cerebrovasculare  Tumori maligne  Accidente  Boli respiratorii cronice  Boli digestive cronice  Boli reumatismale  Boli de nutriție  Boli psihice 11.11. Cadrul internațional de referință privind prevenirea și controlul bolilor necomunicabile - 2,S, UE. 11.12. Profilaxie, educație pentru sănătate, strategii de prevenire și control - pe niveluri de prevenire 11.13. Surse de date pentru bolile necomunicabile. 1egistre de boli cronice 11.14. Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine 11.15. Screeningul in depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare) 11.1 . Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening 11.17. Programe de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în 1omFnia 11.18. 2rganizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control pentru bolile necomunicabile P.pulaLii la risc 11.1.. Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea 11.2 /.Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. 1iscuri asociate. ,ortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului. 11.21. Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri 11.22. Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei 11.23. Problematica medico-socială a populației vFrstnice. 11.24. Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc 11.25. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. 11.2 .Nutriția și activitatea fizică. 11.27. Stresul ca determinant al stilului de viață 11.28. Ciolența ca determinant al stării de sănătate Tematica activităLil.r practice 11.1. Dezvoltarea de strategii preventive ► Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică ► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data 11.2. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății ► Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală 11.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate ► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate ► Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți ► Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat 11.4. Utilizarea principiilor si metodelor epidemiologice in prevenirea si controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție) 11.5. Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în 1omFnia 11. . Evaluarea unui program național de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în 1omFnia 11.7. Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening 11.8. Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile A sub 5 ani 11. .. Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile A sun 5 ani 11.1 /. Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenți 11.11. Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații 11.12. 1ealizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video) 11.13. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vFrstnice dintr-un teritoriu 11.14. Proiectarea unui studiu de analiză a calității vieții persoanelor vFrstnice 11.15. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vFrstnicilor instituționalizați 11.1 . Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri 11.17. Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor 11.18. Proiectarea unui program de intervenție pentru combaterea violenței (orice formă de violență) 11.1. . Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența 12. MO,ULUL ,E BIOETICĂ - 2 saptamani Tematica lecLiil.r de c.nferinLă A 20 .re 12.1. Introducere în Bioetică 1. ,orala, etica, etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică 12.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc) 12.3. 1elația medic-pacient 1. Calori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate 1. Drepturile pacienților (ConsimțămFntul informat, Confidențialitatea în relația medic-pacient) 2. 1elația medic-pacient minor 3. Acte normative care reglementează relația medicpacient 12.3. Greșeli și erori în practica medicală 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală 12.4. Probleme etice la începutul vieții 1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă 12.5. Probleme etice la finalul vieții 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative 12. . Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică, genomicp 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant 4. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 5. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică . Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 7. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 1. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice Tematica activităLil.r practice 12.7. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurămîntul lui Hipocratecomentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent 12.8 Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relația medic-pacient 4. Accesul la îngrijirile de sănătatediscutare de cazuri 5. Drepturile paciențilorreglementare legislativă . 1olul comitetelor de etică din spitale 12. .. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis, Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale 12.1 /. Discutarea problemelor etice la începul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 12.11. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete 1 . MO,ULUL ,E ETICA POLITICILOR ,E SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL - 2 SAPTAMANI Tematica lecLiil.r de c.nferinLă A 20 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 7. Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii 8. Politici internaționale privind acoperirea universală .. Politici privind accesul la servicii în 1omFnia Tematica activităLil.r practice 13.1/. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete 13.11. Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din 1omFnia 14. MANAGEMENTUL SERVICIILOR ,E SĂNĂTATE ȘI SOCIALE - 6 luni Tematica lecțiil.r c.nferință - 1 0 .re 14.1. Noțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale 14.2. Planificare și programare, organizare, funcția de resurse umane, conducere și control în organizațiile din sănătate 14.3. Stiluri manageriale 14.4. Procesul de luare a deciziei 14.5. Conflict și negociere 14. . Caracteristici particulare ale organizațiilor din sănătate 14.7. Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după 2,S 14.8. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice și private 14. .. PFrghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea) 14.1 /.1eglementarea sistemului de sănătate din 1omFnia - cadru de referință, acte normative de bază 14.11. Finanțarea sistemului de sănătate în 1omFnia 14.12. 2rganizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. 14.13. ,etode de plată a serviciilor de sănătate 14.14. ,anagement organizațional - structură, cultură, managementul schimbării 14.15. Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică) 14.1 .Evaluarae tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente) 14.17. ,anagementul financiar ( alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor) 14.18. ,anagementul resurselor umane în domeniul sanitar 14.1..,anagementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate 14.2/.Integrarea in Uniunea Europeană (instituții, sistem de drept, strategii, politici și programe în domeniul sănătății publice) 14.21. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare 14.22. Comunicare (în organizație, cu pacientul) 14.23. Sisteme informaționale și indicatori în sănătate 14.24. Sistemul informațional de sănptate din 1omFnia Tematica activitățil.r practice 1. Analiza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate 2. Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate 3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate 4. Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor 5. Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate . 1ealizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu 7. Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate 8. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizFnd analiza de tip costAeficacitate, costAbeneficu și costAutilitate .. ,ăsurarea inflației specifice sectorului de sănătate 1/. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate 11. Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății 12. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății 13. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital 14. Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate 15. Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții 1 . Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație 17. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului 18. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal 1. . Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă 2/. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile 21. Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație 22. Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate 23. Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din 1omFnia și a schimbărilor legate de reformă 24. Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor întro unitate sanitară 25. Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup 2 . Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane 27. Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ 28. Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate 2. . Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări 3/. DobFndirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor 15. STAGII PRACTICE - 12 luniE Stagii practice de Sănătate Publică și ,anagement (12 luni): se vor efectua activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății (,inisterul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Județene, Case de Asigurări de Sănătate Județeană, Institutul Național de Sănătate Publică. N.tăE I În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat și prezentat un referat pers.nal sau un pr.iect pe . temă aleasă (din tematica ab.rdată în stagiul respectiv) în urma c.nsultării îndrumăt.rului de stagiu. Examenul final pentru .bținerea specialității, va c.nsta din trei ( ) pr.beE 1. pr.bă scrisă 2. pr.bă practică . susținerea unei lucrări pers.nale (de disertație) II C.misia pr.pune elab.rarea unei bibli.grafii unice pentru susținerea examenului de specialitate, cu implicarea tutur.r catedrel.r in elab.rarea listel.r de materiale bibli.grafice si publicarea manualel.r unice pe specialitati. 716 SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT 4 ANI STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINTA 1) ,ăsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei 3 luni 2) ,etode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 luni 3) Biostatistică și informatică 2 luni 4) Epidemiologie generală 3 luni 5) ,anagementul proiectelor in sanatate 2 luni ) ,edicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională 2 luni 7) Igiena mediului în relație cu sănătatea publică 2 luni 8) Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni .) Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață 2 luni 1/) Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) 4 luni 11) Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populatii la risc. 5 luni 12) Bioetică 1A2 lună 13) Etica politicilor de sănătate la nivel populațional 1A2 lună 14) ,anagementul serviciilor de sănătate și sociale luni 2) Stagii practice de Sănătate Publică și ,anagement - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate 12 luni

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC STAGIUL I.1. I.2. I.3. I.4. 1.5 II.1 II.1 II.3. II.4. II.5 III.1. III.2 III.3 III.4. IC.1 IC.2 IC.3 IC.4 DU1ATA (luni) 3 2 2 3 2 2 2 2 2 4 5 1A2 1A2 3 3 3 3

C.misia C.nsultativa de Sanatate Publica A Ministerului Sanatatii Publice, Presedinte

Pr.f.dr. Petru Armean

TEMATICA

PENTRU EXAMENUL ,E ME,IC SPECIALIST SPECIALITATEA SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT

I. PROBA SCRISA 1. Starea de sănătate a populației: factori care o influențează, modalități de măsurare, interpretarea rezultatelor. 2. Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode. 3. Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. 4. Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. 5. Anchete epidemiologice de tip cazAcontrol: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. . Anchete epidemiologice de intervenție: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. 7. Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite. 8. ,etode de cercetare a calității vieții .. Epidemiologie clinică (cadru, concepte, 1TC). 1/. ,edicina bazată pe dovezi (EB,). Cadru, concepte metode. 11. Eșantionajul: principii, scheme de eșantionaj, avantaje, limite. 12. Natalitatea și fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate. 13. ,ortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalității, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate. 14. ,ortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire și combatere bazate pe noțiunea de risc, atribuțiile serviciilor de sănătate. 15. ,orbiditatea și consecințele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate, circuitul informațiilor. 1 . Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluareE evaluarea calității probelor de screening. 17. Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode. 18. Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate: metode. 1. . Educația pentru sănătate: principii, metode, formeE atribuțiile serviciilor de sănătate. ,arPetingul social. 2/. Teoria și practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienții). 21. Strategiile preventive: abordări, avantajele și limitele diferitelor metode. 22. Sănătatea copiilor și tinerilor: conținut, probleme prioritare, atribuțiile serviciilor de sănătate. 23. Problematica medico-socială a populației vFrstnice, grupuri vulnerabile ( șomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violențelor domestice, refugiați, romi, etc). 717 24. Alimentația rațională: conținut, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. 718 25. Sănătatea mediului: probleme actuale, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. 2 . Sănătatea ocupațională: relațiile mediu de muncă - stare de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. 27. Stilul de viață favorabil sănătății: componente, modalități de influențare. 28. Îngrijirile primare de sănătate: conținut, componente, unități medicale care contribuie la realizarea lor. . 2. . Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată. 3/. ,odalități de finanțare a sistemelor de sănătate. 31. Politici și strategii de sănătate publică. 32. Structuri și culturi organizaționale. 33. ,anagementul calității în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic). 34. ,anagementul resurselor umane. 35. Principii, funcții, metode în managementul serviciilor de sănătate. 3 . Leadership și stiluri de conducere. 37. Luarea deciziei, metode. 38. Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente). 3. . ,anagementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori). 4/. Economie sanitară (concepte, cererea și oferta, piețe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică) 41. ,anagementul frinanciar în sănătate. 42. Bioetica (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale). 43. Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice). 44. Comunicarea organizațională. 45. Comunicarea în echipă. 4 . Caracteristicile epidemiologice principale și conținutul programelor de intervenție în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică ( boli cardiovasculare și ACC, tumori, tuberculoza și alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor). 47. Drepturile omului, dreptul la sănătate și etica în sănătatea publică. II. P1I,A P12BĂ P1ACTICĂ 1. Descrierea statistică a unui ansamblu de date și sintetizarea acestuia. 2. * Alegerea și aplicarea unor teste de comparare statistică . 3. * Determinarea și interpretarea regresiei și corelației statistice. 4. * ,ăsurarea și analiza natalității și fertilității într-o populație definită. 5. * ,ăsurarea și analiza mortalității într-o populație definită. . * ,etode de standardizare a datelor în sănătatea publică. 7. * Interpretarea funcțiilor unei tabele de mortalitate. 8. * ,ăsurarea și analiza mortalității infantile într-un teritoriu. .. Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică. 1/. * ,ăsurarea riscului relativ și atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice. 11. * ,ăsurarea validității și reproductibilității unor probe de screening. 12. Evaluarea economică a unei activități de sănătate publică. 13. * Evaluarea performanțelor unor servicii spitalicești. 14. * Evaluarea performanțelor unor servicii medicale ambulatorii. III. A D2UA P12BĂ P1ACTICĂ Susținerea în fața c.misiei de examinare a unei lucrări pers.nale în d.meniul sănătății publice. REFERINTE BIBLIOGRAFICE .73 7/8 44 / 2. ,ihail Gr. ,arcu, Dana Galieta ,incă - Sanatate publică și management sanitar. Note de curs pentru învățămFntul postuniversitar - Ed. Universitară « Carol Davila », 2//3 3. Dana Galieta ,incă, Andreea Coinea, Griffin - Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate - Ed. Universitară « Carol Davila », 2//3 4. Bogdan Pana, Irina Duța si alții.- Ghid de comunicare și marPeting social - Ed. Universitară « Carol Davila », 2//3 5. Enăchescu D, ,arcu ,.Gr. - Sănătate Publică și ,anagement Sanitar, Ed. All. 1..7 . Beaglehole 1., Bonita 1., Vjellstrom T. - Bazele Epidemiologiei, Ed. All, 1..7 7. Clădescu C - ,anagemrentul Serviciilor de Sanatate - Editura Expert 2/// 8. Clădescu C -coordonator- Sănătate Publică și ,anagement Sanitar - Editura Cartea Universitară, București, 2//4 1. ,anagementul serviciilor de sănătate - Abordare prin proiecte - ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana ,incă, Universitară "Carol Davila, 2/1/, ISBN .78 719 *) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculator MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ,ENTOAALVEOLARĂ T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CE rTR L AȚIO AL DE PERFECȚIONARE ÎN DOME IUL SA ITAR CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-AL VEOLARĂ Proiect 1nodificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Întocmit de Prof. Dr. Alexandru BUCUR, Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din Român· Prof. Univ. Dr. Grigore Băciuț - Cluj Prof. Univ. Dr. Mihaela Băciuț - Cluj Prof. Univ. Dr. Alexandru Bucur - București Conf. Dr. Adrian Creangă - Constanța /4 Prof. Univ. Dr. Dezideriu Kovacs - Mureș Șef Lucări Dr. Octavian Dincâ - București Conf. Dr. Constantin Mihai - Iași ' J' ;i Prof. Univ. Dr. Eugenia Popescu - Iași Conf. Dr. Marius Pricop - Timiș ·f Prof. Univ. Dr. Constantin Romanul- Prof. Uni .Dr. Mihai Surpățeanu - Dolj Prof. Univ. Dr. Emil U1tilă - Timiș / 1. Definiție Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor <lento-parodontale. Metod I chirurgicale ce pot fi efectuate numai în ambulatoriu se referă la: 1. chirurgia endodontică 2. chirurgia preprotetică 3. chirurgia parodontală 4. accidentele de erupție ale dinților 5. incluziile dentare 6. trawnatisme <lento-parodontale 7. tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare 2. Durata rezidențiatului: 3 ani Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar , prezentari de cazuri) pe anul de studiu uni ersitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactică acoperă 20-30% restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitat a de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază. Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute evaluările de etapă activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă . tagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Oro-maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicii de Chirurgie Oro-maxilo-facială. 3A. Structura tagiilor de pregătire în rezidențiat 3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență rezolvare a problemelor social-administrative prez ntare la pitalul sau Clinicile unde a fost repartizat. 3A.2. tagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni 3A.3. tagiul d Chirurgie Dento - alveolară: 18 luni 3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni 3. AS. Stagiul de Endodonție: 3 luni 3. 6. Stagiul de Bioetică: ½ lună 3.A7. tagiul d 01todonție și Ortopedie <lento-facială - 2 și ½ luni 3. A8. tagiul de Protetică Dentară și Implantologie- 3 Juni 3B. Ordinea de rotație a stagiilor În rezidențiat Anul I: Chirurgie Oro-maxilo-facială 6 luni Chirurgie Dento-alveolară 6 luni Anul II: Chirurgie Dento-al veolară 12 luni Anul III: Parodontologie 3 luni Endodonție 3 luni Bio tică ½ lună Ortodonție și Ortopedie <lento-facială 2 ½ luni Protetică dentară și Implantologie 3 luni 3C. Barem de promovare: Anul I Examen cri Prezentare caz E amcn practic din: nul II din: a. Chirurgie Oro-maxilo-facială b. Chirurgie Dento-alveolară Examen cris Prezentare caz E amen practic Chirurgie Dento-aJveolară nul III din Evaluarea cuno tințelor prin examen oral/sau examen cri Prezentare caz Examen practic a. Parodontologie b. Endodonție c. Bioetică d. Ortodonție și Ortop die <lento-facială e. Protetică dentară și Implantologie 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii Cur. uri 1. Anestezia în medicina dentară 2. Traumatologie oro-maxilo-facială 3. Infecții nespecifice periosoase 4. Infi cții ale lojilor superficiale profunde și supurații difuze 5. Ad nitele specifice și nespecifice 6. Sinuzita maxilară de cauză dentară 7. Tumori b nigne ale pă11ilor moi orale și cervico-faciale 8. Tumori b nigne ale oaselor maxilare 9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale 1O. Form clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de pfu1i moi orale și cer ico-faciale. 11. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare 12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale 13. Patologia glandelor salivare 14. Patologia articulației temporo-mandibulare 15. Anomalii cranio-maxilo-faciale 16. Despicături labio-maxilo-palatine Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.2. Pregătire practică 1. Întocmirea foii de observație 2. Participar a/asistare la intervenții chirurgicale 3. Îngrijire postoperatorie 4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare, etc. 4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni 4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ eminarii 4.1.2.1.1 Cursuri 1. Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului 2. Extracția d ntară 3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic 4. Metode chirurgicale preprotetice 5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare Preze11t"ri de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.2.1.2. Pregătire practică: 1. Efectuarea de anestezii loco-regionale 2. Extracții dentare 3. Extracții alveoloplastice 4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție 5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori 6. Odont ctomii ale caninilor superiori 7. Odontectomii ale dinților incluși cu execeptia ectopiilor 8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical­ ortodontică în colaborare cu medicul ortodont 9. Rez cția apicală amputatia radiculară. 4.2. Anul II 4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 12 luni 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ eminarii 4.2.2.1.1. Cursuri: 1. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical 2. inserția implantelor dentare 3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la ni elul osului alveolar 4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale 5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic Prezentări de caz Recenzii ale articole/or de specialitate 4.2.2.1. 2.Pregătire practică: 1. Gingi ectomie 2. Gingivoplastie 3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoase: a) mucoasa subțire b) creasta gingivală balantă c) fibromatoză tuberozitară d) hiperplazie epitelio-conjunctivă e) deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale f) bride vestibulare și paralinguaJe g) îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) h) regularizări de creastă i) interventii chirurgicale efectuate in vederea maririi ofertei ososase la nivelul crestelor al eolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul ca itătii orale 4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional) 5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase 6. Înserția d implante dentare 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 3 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii 4.3.1.1.1. Curs11ri: 1. Etiopatogenia bolilor parodontale 2. Metod de investigație în boWe parodontale 3. Forme clinice ale bolii parodontale 4. Tratamentul complex al bolilor parodontale 5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1.1.2. Pregătire practică 4.3.2. Stagiul de Endodonție: 3 luni 4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii 4.3.2.1.1. Cursuri: 1. M tode d tratament în pulpita acută și cronică 2. Metode d tratament în gangrena pulpară 3. Extirpar a itală cu obturație de canal 4. Obturația de canal - metode și tehnici moderne 5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice Prezent,1ri de caz Recenzii ale articole/or de specialitate 4.3.2.1.2. Pregătire practică 4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni 4.3.3.1. Tematică curs I. Introducere în Bioetică 1. Morala , etica etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de ănătate, boală, uferință prin prisma bioeticii 1. D finir a conceptelor de săn ă tate boală suferință 2. Concepte! de sănătate , boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor ieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate , boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă etnie etc) III. Relația medic-pacient I 1. Valori ale relației medic-pac i ent 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea , echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II 1. Consimtămîntul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte n01mative care reglementează relația medicpacient . Greșeli i erori în practica medicală I. Definir a noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicalădefinire form implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții 1. Liberertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă II. Probleme etice la finalul vieții 1. Definir a morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probi me etice în stările terminale 3. Tratam nte inutile în practica medicală 4. Eutana ia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în tran plan tul de țe uturi și organe umane 1. Donar a de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică i genomică 1. Eug nia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul g nomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală pnn prisma cw1oașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală neonatală și postnatală 4. tatutul moral al embrionului uman ; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitat a îmbunătățirii rasei wnane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subi cți umani 3. Populații ulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Asp cte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 4.3.3.2.Tematica eminariilor I. llu trarea prin cazuri particulare a teoriilor i principiilor în bioetică II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocratecomentarea formei inițiale ajurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului d aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Altemati e ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilu trarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient IV. llu trarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice I. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare În medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greș ala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Persp cliva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Di cutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete VIII. Di cutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete IX. Di cutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete X. Di cutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin pri ma unor cazuri concrete 4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 ½ luni 4.3...t.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii 4.3...t.1. 1. Cursuri: 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare 2. Formarea, creșterea și dezvoltare a masivului facial 3. Dezvoltarea ocluziei 4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare 6. Diagnosticul în ortodonție 7. Principii de bază în tratamentul ortodontic 8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților 9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tin ri și implicațiile în patologia odontală 1O. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic , principii de tratament tratament de urgență 11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență 12. Patologia molarului de șase aniatitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară 13. Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență 14. Periodontita juvenilădiagnostic, principii de tratament 15. Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescent Prezentări tle caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.4.1.2. Pregătire practică 4.3.5. Stagiul de Protetică dentară și Implantologie: 3 luni 4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.5.1.1. Cursuri Protetică Dentară: 1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc) 3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară 5. Tratamentul protetic al edentației unidentare 6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice 7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil 8. Variante de protezare a edentațiilor terminale 9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentați i totale 10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.5.1.2. Pregătire practică 4.3.5.2. Pregătire teoretică prin cur uri/seminarii. 4.3.5.2.1. Cursuri Implantologie: 1. Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare. 2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora. 3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva ins rării implanturilor dentare - diagnostic preoperator , bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații. 4. Biomat riale utilizate în practica implantologică - titanul masele ceramice material ș1 m mbrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase. 5. Protezar a preimplantară fiziologică autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implantoprotetice. 6. isteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică. 7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale. 8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase. 9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice. 1O. Preimplantita: etiopatogenie. semne clinice, diagnostic, tratament. 11. Disp nsarizarea pacienților purtători de implanturi. 4.3.5.2.2. Pregătire practică Prof. Dr. Alexandru Bucur Șef Secție Clinică Universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ Calea Plevnei nr. 19, Sector 1 Cod 010221, BUCUREȘTI Tel./Fax: 021 - 315 80 01 Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Dento-Alveolară: ANUL I 1. Extracția dentară 2. Extracția alveoloplastică 3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție 4. Odontectomie molar de minte inferior 5. Odontectomie molar de minte superior 6. Odontectomie canin superior 7. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgicalortodontică 8. Gingivectomie 9. Gingivoplastie 10. Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase (abces vestibular, abces palatinal, abces parodontal ) . ANUL II 1. Rezecția apicală, osteotomie transmaxilară 2. Intervenții chirurgicale preprotetice ale părților moi: a) frenectomie, frenoplastie b) extirparea hiperplaziilor inflamatorii (hipoplazia de proteză, epulis fissuratum) c) fibromatoza tuberozitară d) extirparea hiperplaziei inflamatorii papilare/hiperplazie gingivală/creastă balantă e) plastia șanțurilor periosoase. 3. Intervenții chirurgicale preprotetice ale substratului osos: a) remodelarea procesului alveolar b) rezecția modelantă a crestei oblice interne / rezecția modelantă a apofizelor genii hipertrofice/tuberoplastia c) plastia modelantă a torusurilor d) plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare. 4. Tratamentul de urgență al plăgilor orale 5. Tratamentul de urgență în fracturile maxilo-mandibulare 6. Tratamentul chisturilor maxilare pe 1-2 dinți ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular. sinus maxilar, fose nazale) 7. Extirparea chirurgicală a tumorilor orale de tip : - epulis-like - papilom - fibrom - mucocel - sialochist. Prof.Dr.Alexandru Bucur Coordonator rezidentiat Chirurgie Dento-Alveolară MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILOACACIALĂ T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România si ' Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România: ,/"' f) k Prof. Univ. Dr. Grigore Baciuț- Cluj Prof. Univ. Dr. Mihaela Baciuț - Cluj , Prof. Univ. Dr. Alexandru Bucur - Bucureșf Conf. Dr. Adrian Creanga - Constanța Prof. Univ. Dr. Dezideriu Kovacs - Mure Șef Lucări Dr. Octavian Dinca - Bucureșt Conf. Dr. Constantin Mihai - Iași Prof. Univ. Dr. Eugenia Popescu - Iași j ' Conf. Dr. Marius Pricop - Timiș 'f--- Prof. Univ. Dr. Constantin Romanul - Bi Prof. Univ.Dr. Mihai Surpațeanu - Dolj Prof. Univ. Dr. Emil Urtila - Timiș al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare , articulației temporo-mandibulare, diformităților ș1 malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor <lento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părț i : a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul , prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor <lento-parodontale: • chirurgia endodontică • chirurgia preprotetică • accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare • traumatisme <lento-parodontale • chirurgia parodontală • inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase. b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale pă11ilor moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale , tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo­ faciale , bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare , diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială , etc. 2. Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară) În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene , specialiștii în chirurgia oro-maxilo-faciala trebuie sâ posede o dubla licența , cea de absolvent al Facult ă ții de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generala. În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicina Dentara (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultâții de Medicina (care își completează studiile de medicină dentara). Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar , pentru tematica prezentata, in afara carora sunt prevazute si 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregatirii , activitatea didactică acopera 20-30% , restul de 70-80% , fiind dedicată activitatilor practice si studiului individual. La sf'arșitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o dată pe an) , are loc o evaluare de etapă Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari știintifice și de educatie medicală continuă în specialitate. 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat 3A.1. Etapa de angajare, luare în evidență , rezolvare a problemelor social-administrative , prezentare la spital și clinică repartizată , fixarea planului de activitate. 3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.3. Stagiul de O.R.L.: 2 luni 3A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni 3A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 3A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni 3A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV,V). În secțiile clinice de Chirw-gie Oro-maxilo-facială , acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție / clinică, medicii rezidenți se vor fan1iliariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității. 3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat: Anul I: Anul Il: Anul III: Anul IV: Anul V: Chirurgie generală: 12 luni 1) OR.L.: 2 luni 2) Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni 3) Neurochirurgie: 1 lună 4) Bioetică: ½ lună 5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 ½ luni Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 4.1.1.1.1. Cursuri: 1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală 2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui 3. Tehnici de drenaj 4. Tehnici de sutură 5. Telmica pansamentului 6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice 7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul) 8. Tehnici de anestezie loco-regională 9. Resuscitarea cardiorespiratorie 1O. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală 11. Transfuzia (indicații contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge 12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare modificări patologice ale echilibrului acido-bazic) 13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe) 14. Tehnica pleurotomiei 15. Tehnica gastrostomiei 16. Tubajul și spălătura gastrică 17. Sondajul vezical 18. Examenul unui bolnav politraumatizat 19. Șocul (criterii de diagnostic , principii de tratament) 20. Principii de tratament în politraumatisme 21. Patologia hemostazei în practica chirnrgicală 22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică) 23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian diverticuli esofagieni, herniile hiatale) 24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică) 25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.1.2. Pregătire practică: 1. Participare la: a) tiroidectomii subtotale b) tiroidectomii totale c) tratamentul chirurgical al megaesofagului d) gastrostomii e) pleurotomii f) apendicectomii g) colecistoctemii 2. Asistare la intervenții sau ma1topere chirurgicale: a) chirurgia reconstructivă vasculară b) urgențe (camera de gardă) c) politraumatizați d) traumatisme toracice e) traumatisme abdominale 3. Manopere: a) abord venos periferic b) aspirații și spălătw-i gastrice c) cateterism venos (humerală , subclavie , jugulară , safenă) d) tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor 4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 4.2. Anul li 4. 2. 1. Cuprinde stagii de: 4.3.5.3. O.R.L: 2 luni 4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni 4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună 4.2.1.4. Bioetică: ½ lună 4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: S ½ luni 4.2.1.1. Stagiul de O.R.L: 2 luni 4.2.1.1. 1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Metode de explorare rino-sinuzală 2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale 3. Epistaxisul 4. Sinuzite acute și cronice 5. Complicațiile sinuzitelo r 6. Alergia rino-sinuzală 7. Amigdalita și adenoidita acută 8. Tumorile benigne ale faringelui 9. Tumorile maligne laringiene 1O. Tumorile parafaringiene 11. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană 12. Tumorile benigne laringiene 13. Tumorile maligne laring i ene 14. Corpii străini traheo-bronșici 15. Metode de explorare traheo-bronșică 16. Afecțiunile urechii externe 17. Tumorile benigne și maligne ale urechii 18. Traumatismele urechii 4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare): 1. Tamponament nazal anterior: 2. Tamponament nazal posterior 3. Puncții sinuzale maxilare 4. Reducere fracturi piramidă nazală 5. Incizie flegmon periamigdalian 6. Chirurgia sinuzitei maxilare 7. Chirurgia sinuzitei etmoidale 8. Traheotomia 9. Traheotomii în condiții dificile 10. Asistență la intervenții cu lasser în sfera ORL 4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni 4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Arsurile (fiziopatologie , clinică, tratament) 2. Chirurgia arsului 3. Arsuri asociate cu traumatisme 4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri , tehnici microchirurgicale) 4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare): 1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției 2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate 3. Incizii de decompresiune circumvolare 4. Grefarea plăgilor granulare 5. Tratamentul bridelor cicatriceale , placardelor cicatriceale 6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele 7. Plastii pediculate cu lan1bow-i locale 8. eurorafii 9. Plastia cu lambouri loco-regionale 1O. Plastia cu lambow-i de la distanță 11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului 12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical 4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Examen clinic neurochirurgical 2. Traumatisme craniocerebrale 3. Diagnosticul și tratamentul comelor 4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară 4.2.1.3.2. Pregătire practică: 1. Examene clinice new-ochirurgicale 2. Puncții rahidiene lombare(patricipare) 3. Puncții rahidiene suboccipitale (participare) 4. eurorafie (participare) 4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: ½ lună 4.2.1.4.1 Tematică curs I. Introducere în Bioetică 1. Morala , etica etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate , boală , suferință 2. Conceptele de sănătate boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate , boală și suferință (percepții particular funcție de credință religioasă , etnie , etc) III. Relația medic - pacient I 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Patemalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea , echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II 1. Consimțămîntul infonnat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medicpacient V. Greșeli și erori în practica medicală 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicalădefinire , forme implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieții 1. Liberertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieții 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. E utanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică și genomică 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală pnn prisma cunoașterii genomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice X. Etica cercetării pe subiecți umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportan1entul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 4.2.1.4.2. Tematica seminariilor: I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocratecomentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete 4.2.1.5. Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 ½ luni 4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.2.1.5.1.1. Cursuri: 1. Anestezia în medicina dentară 2. Extracția dentară: indicații tehnici accidente, complicații 3. Traumatisme <lento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice 4. Chirurgie endodontică 5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice 6. Chirurgia proprotetică 7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare 8. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale a. generalități etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică b. supurații periosoase 9. Implantologie orală 1O. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate 11. Antibioterapia în leziunile t raumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.1.5.1.2. Pregătire practică: Interveufii de mică dificultate: 1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice 2. Extracții dentare 3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție 4. Odontectomii 5. Rezecții apicale 6. Gingivectomie 7. Intervenții chirurgicale preprotetice în: a. mucoasa subțire b. creasta gingivală balantă c. fibromatoză tuberozitară d. hiperplazie epitelio-conjw1ctivă e. deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale f. bride vestibulare și paralinguale g. îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) h. regularizări de creastă i. plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare 8. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase 9. Inserția implantelor dentare 1O. Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior). 4.2.1.5.2. Barem de promovare a anului II de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.3. Anul III 4.3.1. Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.1.1.1. Cursuri: 1. Traumatologie oro-maxilo-facială: a. plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv b. șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale c. fracturile mandibulei d. fracturile maxilarului e. fracturile orbito-zigomatice f. fracturile asociate 2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: a. supurațiile lojilor superficiale b. supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze c. particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii d. osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei e. necroza maxilarelor f. infecțiile specifice orale și maxilo-faciale luesul , TBC-ul, actinomicoza g. limfadenite acute și cronice 3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare 4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale 5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare. 6. Patologia glandelor salivare: a. infecțiile glandelor salivare b. traumatismele glandelor salivare c. litiaza salivară d. tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare e. sialozele 7. Patologia articulației temporo-mandibulare: a. sindroame disfuncționale temporo-mandibulare b. artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare c. traumatismele articulației temporo-mandibulare d. luxațiile articulației temporo-mandibulare e. constricția mandibulei f. anchiloza temporo-mandibulară 8. Durerea în teritoriul maxilo-facial Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1.1.2. Pregătire practică: IntervenJii de mică dificultate: 1. Rezecții apicale 2. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase 3. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare 4. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă 5. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar rară interesarea endocraniului 6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială 7. Cura radicală a chisturilor de maxilar 8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale , limbii planșeului oral și ale gmg1e1 9. Sialolitotomia 1O. Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulară Interve11Jii de dificultate medie: 1. Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului 2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare 3. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC) 4. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară 5. Plastia comunicării oro-sinuzale 6. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor 7. Corticotomia în osteomielita maxilarelor 8. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale 9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice 10. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă , etaj mijlociu sau orbito-sinuzale 11. Ligatura arterei carotide externe 12. Traheotomie 13. Submaxilectomie 14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale partilor moi orale si cervico­ faciale 15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo­ mandibulare 4.3.1.2. Barem de promovare a anului III de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.4. Anul/V 4.4.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni 4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.4.1.1.1. Cursuri: Tumori maligne orale și maxilo-faciale: a. Noțiuni de biologie a procesului neoplazic b. Etiopatogenia twnorilor maligne oro-maxilo-facială c. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale d. Adenopatia metastatică cervicală e. Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale f. Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale g. Tumorile maligne ale buzelor h. Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal 1. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin J. Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei k. Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale I. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială m. Tumorile maligne ale glandelor salivare n. Accidente și complicații ale tratamentului muJtimodal (RT+CT) Prezentiiri de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.4.1.1.2. Pregătire practică IntervenJii de dificultate medie/mare: l. Rezecție de platou palate-alveolar 2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator 3. Hemirezecții de mandibulă (participare) 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată 5. Hemiglosectomie (participare) 6. Hemipelvectomie (participare) 7. Hemiglosopelvectomie (participare) 8. Evidare cervicală supraomohioidiană 9. Extirparea tumorilor laterocervicală 4.4.1.2. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 a1ticole 6. Examen practic din baremul operator. 4.5. Anul V 4.5.1. Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.5.1.1.1. Cursuri 1. Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială: a) fiziopatologia lambourilor b) clasificarea metodelor de plastie reconstructivă c) tipuri de închidere primară d) grefe de piele e) lan1bouri locale t) lambouri loco-regionale pediculate g) lambouri liber vascularizate h) grefe osoase nevascularizate i) tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic 2. Anomalii <lento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: a) prognatismul și retrognatismul mandibular b) prognatismul și retrognatismul maxilar c) proalveolia și proalveolodentia d) ocluzia deschisă e) laterodeviațiile mandibulare t) anomalii asociate 3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: a) despicăturile labie-maxilo-palatine b) malformații cranio-faciale 4. oțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire individuală pentru examen.ul de medic specialist 4.5.1.1.2. Pregătire practică Intervenții de dificultate mare: 1. Hemiglosopelvimandibulectomie (participare) 2. Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale 3. Evidare cervicală radicală 4. Evidare cervicală radicală modificată 5. Parotidectomia totală sau segmentară 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare) 7. Plastii de boltă văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale 9. Faringoplastii în insuficiențe velare 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție 12. Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau rară invazia orbitei sau piramidei nazale (exenteratia de orbită și rezectia piramidei nazale) 13. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare) 14. Managementul estetic al regiunii cervico-faciale: a) Rinoplastie b) Interventii chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corectii estetice, reconstructie) c) Ritidectomie (face lift) d) Blefaroplastie e) Liftingul tegumentar al frunții f) Liftingul tegumentelor cervicale g) Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinică h) Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale. 4.5.1.2. Barem de promovare a anului V de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 c a zuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator Prof. Dr. Alexandru BUCUR Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ Calea Plevnei nr. 19, Sector 1 Cod 010221, BUCUREȘTI Tel./Fax: 021 - 315 80 01 Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: ANUL II 1. Extracții/extracții alveoloplastice 2. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție 3. Odontectomii dinți incluși 4. Rezecții apicale 5. Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase 6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase 7. Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale 8. Tratamentul de urgență al fracturilor oro-maxilo-faciale 9. Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare 10. Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist) 11. Realizarea protezelor chirurgicale 12. Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) Anul III 1. Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare 2. Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială 3. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților 4. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare 5. Exttirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon 6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale 7. Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare 8. Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale 9. Reducerea fracturilor orbito-sinusale Anul IV 1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului 2. Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială 3. Submaxilectomia 4. Rezecția de platou palato-alveolar 5. Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator 6. Hemirezecția de mandibulă 7. Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată 8. Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie 9. Evidare cervicală supraomohioidiană 10. Extirparea tumorilor latero-cervicale Anul V 1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale 2. Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale 3. Hemiglosopelvimandibulectomie 4. Evidarea cervicală radicală modificată 5. Evidarea cervicală radicală 6. Parotidectomie segmentară / totală 7. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri Prof.Dr.Alexandru Bucur Coordonator rezidentiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA ORTO,ONȚIE ȘI ORTOPE,IE ,ENTOA CACIALĂ T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății ORTODONȚIE Șl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ Curriculum de pregătire Obiectivele programului Obiectivul general al rezidențiatului este de a pregăti medicii stomatologi pentru a deveni specialiști în Ortodonție si Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție si ODF), cu o pregătire academică vastă și solidă și o experiență clinică adecvată în diferite metode de tratament. La finalizarea pregătirii prin rezidențiat, absolventul trebuie să dobandească următoarele abilități: 1. Recunoașterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dentomaxilar; 2. Stabilirea diagnosticului anomalilor dentare și dento-maxilare; 3. Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual și social 4. Conceperea planului de tratament și prognosticul acestuia; 5. Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive; 6. Realizarea de tratamente pentru toate tipurile de anomalii; 7. Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienților, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic și al tulburărilor cranio-mandibulare; 8. Practicarea specialității în conformitate cu standardele profesionale și etice; 9. Revizuirea, înțelegerea și evaluarea literaturii de specialitate dar și medicale de interes pentru specialitate; 10. Formularea unei ipoteze de cercetare, realizarea unui proiect/studiu de cercetare, efectuarea de cercetări și expunerea rezultatelor și concluziilor acestora; 11. Folosirea oportunităților disponibile pentru îmbunătățirea competențelor profesionale și de educație medicală continuă pe tot parcursul vieții. 1. CARACTERISTICI GENERALE 1.1. Ortodonția și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), reprezintă specialitatea care studiază procesele de creștere și dezvoltare ale aparatului dentomaxilar, incluzând etiopatogenia, diagnosticul și tratamentul anomaliilor dentare și dento-maxilare precum și al malformațiilor congenitale; 1.2. Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție si Ortopedie Dento- Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară; 1.3. Pregătirea în specialitatea Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății pentru pregătirea în rezidențiat; 1.4. Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat; 1.5. Raportul îndrumător-rezidenți trebuie să fie de cel puțin 1:6; 1.6. Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.; 1.7. Activitatea de pregătire teoretică și practică specifică se concretizează prin participarea efectică la cursuri, seminarii și stagii clinice, activități practice în laborator (preclinice), prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, activități de cercetare, alte activități specifice. Din această pregătire, activitatea teoretică reprezintă 20-30%, restul fiind alocat activităților practice și studiului individual; 1.8. Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40–50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual); 1.9. Activitatea clinică presupune un număr minim de 16 de ore pe săptămână (care nu include seminariile clinice și discuțiile asupra planurilor de tratament). Numărul minim de ore dedicat practicii clinice (inclusiv ore de laborator, ca activități preclinice), pe perioada celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat, este de 2000 de ore; 1.10. Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor; 1.11. Pe lângă instruirea teoretică și practică în ortodonția "clasică", rezidenții trebuie să dobândească experiență și în tratamentul pacienților care necesită o abordare multidisciplinarăși/sau interdisciplinară; 1.12. Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire; 1.13. Examenul final (la încheierea celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat) se concretizează prin 4 probe, respectiv o probă scrisă, două probe clinice și o probă practică. Una dintre probele clinice poate fi prezentarea unui portofoliu de 10 cazuri clinice rezolvate, cu documentație completă, reprezentând diferite anomalii dentomaxilare și proceduri de tratament. Prezentarea la examenul final este condiționată de participarea la cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate științifice precum și de îndeplinirea integrală a baremului minimal al activității de pregătire practică; 1.14. Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități; 2. DURATA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDEN,IAT Durata de pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială este de 3 ani. Programul de pregatire se bazează pe un minim de 48 de săptămâni pe an și 40 de ore pe săptămână, care totalizează 5760 ore programate pentru cei 3 ani. 3. STRUCTURA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDEN,IAT 3.1 Etapa administrativ–organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână. 3.2 Pregătirea teoretică și practică în cadrul programului de rezidențiat de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială cuprinde următoarele stagii obligatorii a căror distribuție, pe ani de studiu, este: Stagii obligatorii Durata ANUL I. Ortodonție și ODF Pedodonție 11 luni 1 lună ANUL II. Ortodonție și ODF Chirurgie OMF/Dento-alveolară 11 luni 1/2 lună ANUL III. Ortodonție și ODF Protetică Dentară Parodontologie 11 luni 1/2 lună 1/2 lună Partea Nume Număr de ore A Discipline biologice și medicale generale 2// B Subiecte ortodontice de bază 33/ C Subiecte ortodontice generale 4// D Tehnici ortodontice 2./ E Proceduri de tratament interdisciplinare 1// F Aspecte particulare in terapia ortodontica 85 G Discipline conexe pentru pregatirea ortodontica 2/ Totalul orelor de teorie 1425 4. CON,INUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDEN,IATUL DE ORTODON,IE ,I ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANI Pregătirea în cadrul rezidențiatului de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se realizează prin cursuri, seminarii, stagii clinice, prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, participare la manifestări științifice etc. Tematica acestora este următoarea: PARALEL CU STAGIUL CLINIC: 4.1. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN A. DISCIPLINE BIOLOGICE SI MEDICALE GENERALE; 5 luni (200 ore) 1. Anatomia și Embriologia Extremității Cefalice: 1 lună (40 ore) 1.1. Creșterea și dezvoltarea normală a feței și componentelor aparatului dentomaxilar; 1.2. Creșterea osoasă cranio-facială; modalități de creștere, centre de creștere osoasă; 1.3. .Procesele de organo și morfogeneză - normal și patologic; 1.4. Etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine și a altor malformații congenitale. 2. Genetica: ½ lună (20 ore) 2.1. Malformațiile cranio-faciale 2.2. Diagnosticul pre și postnatal al anomaliilor craniofaciale; 2.3. Etiopatogenia, clasificarea și prognosticul sindroamelor genetice 2.4. Consilierea genetică. 3. Patologie orală: ½ lună (20 de ore) 3.1. Leziuni orale premaligne și maligne; 3.2. Manifestări orale în diferite afecțiuni (stomatite, candidoze, boli sistemice, etc.); 3.3. Fiziopatologia glandelor salivare; 3.4. Traumatisme faciale. 4. Biologie celulară și moleculară, imunologie și microbiologie: ½lună (20 ore). 4.1. Metabolismul celular în condiții normale și patologice; 4.2. Formarea și proliferarea țesuturilor; 4.3. Dezvoltarea osoasă, cartilaginoasă, dentară și musculară; 4.4. Erupția dentară și răspunsurile structurilor parodontale; 4.5. Mecanisme de resorbție radiculară. 5. ORL și Logopedie: ½ lună (20 de ore) 5.1. Elementele anatomice din sfera ORL (nas și sinusuri paranazale; faringe, nazofaringe și laringe; ureche) 5.2. Fenomenologia funcției respiratorii (normal si patologic); 5.3. Tulburările de somn; sindromul apneic obstructiv; 5.4. Funcția fonatorie; normal și patologic 6. Psihologia copilului, adolescentului și adultului: ½ lună (20 ore) 6.1. Psihologia copilului, adolescentului și adultului 6.2. Particularitățile psiho-comportamentale ale copilului, adolescentului și adultului 6.3. Potențialul și limitele impuse de modificările de comportament 6.4. Aspectele legate de motivația pacientului și evaluarea cooperării acestuia 6.5. Impactul aspectului facial asupra stimei de sine 6.6. Aspectelor psihologice în raport cu tratamentul ortodontic și/sau multidisciplinar; relația medic-pacient 7. Metodologia cercetării științifice si biostatistică:1 lună (40 ore) 7.1. Principiile generale, teoretice și practice ale modelelor de cercetare 7.2. Designul cercetării: componența eșantionului și criterii pentru grupul de control 7.3. Studiul și analiza lucrărilor de cercetare 7.4. Metodele statistice utilizate în cercetare și proceduri/modalități de prelucrare a datelor 7.5. Evaluarea validității metodologiei statistice și a interpretării rezultatelor 8. Sănătate orală: ½ lună (20 ore) 8.1. Principiile de bază ale studiilor epidemiologice 8.2. Analiza datelor și interpretarea critică a rezultatelor 8.3. Prevalența și incidența anomaliilor dento-maxilare 8.4. Indicii de estimare a nevoii de tratament ortodontic; atitudinea ortodontului în raport cu necesitatea de tratament B. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ: 8 ½ luni (330 ore) 1. Procesele de crestere si dezvoltare la nivelul extremitatii cefalice (normal și patologic) – (50 ore) 1.1. Formarea și dezvoltarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar 1.2. Tipuri și modalități de creștere la nivelul aparatului dento-maxilar;centre de creștere ale scheletului cranio-facial 1.3. Dinamica creșterii și dezvoltării postnatale cranio-faciale; etapele proceselor de creștere și dezvoltare; puseele de creștere și implicațiile acestora asupra tratamentului ortodontic; previziuni de creștere; 1.4. Aprecierea/evaluarea proceselor de creștere și dezvoltare; variația individuală; 1.5. Factorii care influențează procesele de creștere și dezvoltare la nivelul aparatului dento-maxilar (factori ereditari, endocrini, metabolici, de mediu, functionali, etc) 2. Dezvoltarea sistemului dentar (normal si patologic) – (50 ore) 2.1. Formarea și dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic); 2.2. Factorii care influențează dezvoltarea dentiției 2.3. Anomalii de numar, marime,forma si pozitie a dintilor 2.4. Dinamica dezvoltării arcadelor dentare 2.5. Modificări ale structurilor aparatului dento-maxilar și răspunsul acestora la tratamentul ortodontic (dinți, mișcări dentare, mecanisme de resorbție radiculară, țesuturi parodontale) 3. Investigația în Ortodonție și ODF (100 ore) 3.1. Anamneză 3.2. Examen clinic (extra și intraoral) 3.3. Examen complementare (examen radiologic, de model, fotografic, antropologic) 3.4. Alte examene (clinice și/sau complementare) Investigația radiologică - indicații și contraindicații, importanța și oportunitatea investigației radiologice, limite, riscuri - metode radiologice utilizate în ortodonție - modificările patologice care pot fi diagnosticate radiologic - cefalometrie (identificarea pe teleradiografie a structurilor anatomice relevante, trasarea principalelor contururi și planuri pe teleradiografie,analize cefalometrice), limitele și analiza lor. 4. Biomecanica ortodontică (80 ore) 4.1. Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici 4.2. Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale 4.3. Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar. 4.4. Relația dintre capacitatea de adaptare a țesuturilor și rezultatele măsurilor de ortopedie dentofacială 4.5. Evaluarea forțelor ortodontice produse de diferite aparate ortodontice 4.6. Modificări post-tratament ortodontic 5. Materiale folosite în Ortodonție (pentru amprentă, colaj, aparate ortodontice). (50 ore) 5.1. Proprietăți, compoziție și utilizări ale materialelor folosite in Ortodonție 5.2. Manipularea și folosirea materialelor ortodontice. 5.3. Reguli pentru alegerea corectă a materialelor ortodontice C.SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE: 10 luni (400 ore) 1. Etiologia si epidemiologia anomaliilor dento-maxilare (20 ore) 1.1. Factorii cauzali generali/loco-regionali/funcționali ai anomaliilor dentare și dentoalveolare 1.2. Influențele nefavorabile ale factorilor de mediu și interceptarea acestora 2. Anomaliile dentare și dento-maxilare (110 ore) 2.1. Etiopatogenia anomaliilor dentare și dento-maxilare: factori filogenetici, ontogenetici, ereditari, endocrini, metabolici, funcționali, loco-regionali, obiceiuri vicioase, patologia zonei de sprijin etc.) 2.2. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 2.3. Compresiunea de maxilar (clasa II/1): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament 2.4. Ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament 2.5. Ocluzia deschisă: terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv si diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament. 2.6. Prognatismul mandibular (clasa III): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament 2.7. Dizarmonia dento-alveolară (DDA): forme clinice, clasificare, terminologie, etiopatogenie, semne clinice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament 2.8. Anomaliile dentare (de număr, de erupție, de poziție etc): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament. 3. Diagnosticul în Ortodonție și ODF (115 ore) 3.1. Stabilirea unui diagnostic prezumtiv pe baza examinării sumare a pacientului 3.2. Consilierea, după o examinare sumară, cu privire la fezabilitatea tratamentului, necesitatea analizei mai detaliate și a planificării tratamentului precum și trimiterea către alte specialități pentru evaluare și tratament 3.3. Diagnosticul pozitiv pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic, modelelor de studiu, fotografiilor, radiografiilor și altor date relevante 3.4. Principii de evaluare a diagnosticului ortodontic 4. Tratamentul ortodontic; Caracteristici (100 ore) 4.1. Principiile, obiectivele și particularitățile tratamentului ortodontic (în funcție de vârstă, anomalie, reactivitatea organismului etc) 4.2. Tipurile de tratament ortodontic (profilactic, preventiv, interceptiv, curativ, interdisciplinar) 4.3. Evaluarea gravității și prognosticului anomaliilor dento-maxilare; Stabilirea strategiei de tratament, a măsurilor terapeutice, a momentului începerii tratamentului, a succesiunii etapelor de tratament și a prognosticului, precum și estimarea duratei tratamentului 4.4. Definirea obiectivelor de tratament cu luarea în considerare a alternativelor terapeutice 4.5. Realizarea planului de tratament pentru diferite tipuri de anomalii dentare și dento-maxilare 4.6. Parametrii/Coordonatele estetice și funcționale în contextul terapiei ortodontice 4.7. Variații individuale ale răspunsului organismului la terapia ortodontică 4.8. Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite 4.9. Efectele iatrogene ale tratamentului ortodontic; modificări dentare, parodontale, durere 4.10. Principiile igienei orale optime in cadrul tratamentului ortodontic. 5. Contenția și recidiva (40 ore) 5.4. Stabilitatea rezultatului ortodontic: echilibrarea finală și contenția 5.5. Tipuri si modalități/alternative de contenție ortodontică; durata contenției. 5.6. Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială: cauze, modalități de prevenire 6. Literatura de specialitate (15 ore) 6.1. Informarea din diverse publicații de specialitate 6.2. Decelarea aspectelor esențiale pentru ortodonție în literatura de specialitat 6.3. Prezentarea concisă și analitică a articolelor din literatura de specialitate D. APARATE ORTODONTICE/TEHNICI ORTODONTICE: 7 ½ luni (290 ore) 1. Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații 2. Aparatele ortodontice funcționale: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații 3. Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase 4. Aparatele ortodontice fixe (parțiale și poliagregate): părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații. 5. Aparatele ortodontice extraorale: caracteristici constructive, indicații, potențial și limite, tipuri de aparate (headgear, mască facială Delaire, bărbița și capelină) 6. Dispozitive de ancorare scheletală 7. Menținătoarele de spațiu: caracteristici, importanță, indicații și contraindicații. 8. Aparate de contenție: indicații și contraindicații, design, potențial și limite. 9. Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite. E. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE: 2 ½ luni (100 ore) 1. Tratamentul ortodontico-pedodontic: 1 lună (40 ore) 1.2. Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri 1.3. Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus) 1.4. Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea 1.5. Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau intercepția anomaliilor dento-maxilare 1.6. Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice. destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari 1.1. Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte 2. Tratamentul ortodontico-chirurgical : ½ lună (20 ore) 2.1. Indicațiile tratamentelor ortodontico-chirurgicale asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi 2.2. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită intervenții chirurgicale ortognate 2.3. Abordări multidisciplinare în tratamentul pacienților cu despicături labio-maxilo palatine (DLMP) 2.4. Indicația, momentul și aplicarea de tratament multidisciplinar al DLMP 2.5. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu DLMP 3. Tratamentul ortodontico-protetic : ½ lună (20 ore) 3.1. Principiile tratamentului ortodontic-restaurativ 3.2. Indicații și limite ale tratamentului asociat ortodontico-protetic 3.3. Particularități ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită abordare terapeutică ortodontico-restaurativă 4. Tratamentul ortodontico-parodontal : ½ lună (20 ore) 4.1. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu afecțiuni parodontale; indicații și contraindicații F. ASPECTE PARTICULARE ÎN TERAPIA ORTODONTICĂ: 2 luni (85 ore) 1. Intercepția în ortodonție (20 ore) 1.1. Supravegherea evoluției sistemului dentar și a permutării dentare (decelarea stărilor patologice) 1.2. Ghidarea dezvoltării ocluziei 1.3. Măsuri și modalități de intercepție ortodontică: indicații, particularități 2. Ortodonția adultului (40 ore) 2.1. Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult 2.2. Tratamentul pacienților adulți în colaborare cu alte specialități 3. Disfuncția craniomandibulară (25 ore) 3.1. Etiologia disfuncției craniomandibulare 3.2. Măsuri generale și specifice de tratament a disfuncției craniomandibulare 3.3. Indicații și contraindicații pentru tratamentul ortodontic la pacienții cu disfuncție craniomandibulară 3.4. Posibilele implicații ale tratamentului ortodontic în cazul disfuncțiilor craniomandibulare G. DISCIPLINE CONEXE PENTRU PREGATIREA ORTODONTICĂ ½ lună (20 ore) 1. Etica profesională și legislație specific: 1săpt. (10 ore) 1.1. Comportamentul și conduita ortodontului ca furnizor de servicii medicale 1.2. Standarde etice care se aplică în relațiile cu pacientii, personalul auxiliar și colegi 1.3. Reguli și legi care se aplică practicii ortodontice 1.4. Greșeli și erori în practica medicală 1.5. Responsabilitățile și vulnerabilitățile practicii ortodontice; procesul de malpraxis 2. Managementul sănătății și siguranței în practica ortodontică; managementul cabinetului; aspecte ergonomice ale practicii ortodontice: 1săpt. (10 ore) 2.1. Prevenirea infecțiilor 2.2. Echipamente și instrumente necesare în practica ortodontică; Metode de sterilizare a instrumentelor ortodontice 2.3. Managementul pacienților cu risc ridicat 2.4. Controlul substanțelor periculoase pentru sănătatea pacienților și a personalului. 2.5. Principii de poziționare ergonomică a pacientului, medicului, asistentei și amplasamentul instrumentarului specific pentru a efectua sarcini clinice specifice 4.2. STAGIU CLINIC/PRACTIC (va fi adaptat nivelului de pregătire și în concordanță cu abilitățile dobândite): - Evaluarea pacienților prin investigații clinice și paraclinice - Diagnosticarea anomaliilor dentare și dento-maxilare - Analizarea și evaluarea oportunității terapiei ortodontice; monitorizarea cazurilor clinice - Stabilirea obiectivelor terapeutice și a planului de tratament; stabilirea prioritatilor terapeutice - Efectuarea de manopere clinice și tehnice la pacienții cu anomalii dentomaxilare inclusiv participarea în cadrul echipelor terapeutice interdisciplinare (tratamente asociate și interdisciplinare) - Aplicarea și repararea diverselor aparate ortodontice - Participarea la activități de cercetare științifică medicală - Participare la diverse manifestări științifice nationale si intenationale - Primirea/predarea cazurilor clinice aflate în tratament către rezidenții din anul I 5. BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE - 10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției si ODF - 20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc.- o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea - Pacienți noi luați în evidență și tratament - minim 3 pacienți/an. - Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament:(evaluare, reevaluare, solutii terapeutice.) - minim 5 pacienți - Prezentări de cazuri - minim 3 prezentări de cazuri/an. - Referate științifice: minim 2/an. - Prezență la cursuri și seminarii – minim 70%. - În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregatire prin rezidențiat ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE Documentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 1. Cazuistica va cuprinde o varietate cat mai mare de anomalii dentare si dentomaxilare astfel incat prin diagnosticul, planificarea și supravegherea tratamentului, medicul rezident să poata dovedi: - cunoștințe de specialitate adecvate - însuțirea metodelor și mijloacelor terapeutice necesare tratamentului ortodontic în măsura în care acesta se impune - capacitatea de individualizare a măsurilor terapeutice aplicate in raport cu situația specifică a fiecărui caz in parte 2. Documentația cazuisticii va trebui să cuprindă: - documentația începutului tratamentului : modele de studiu, status radiologic (ortopantomograma și teleradiografia de profil), fotografii (faciale și intraorale) - documentația finalului de tratament : aceeași cu cea inițială; datele finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția examenelor radiologice). 3. Prezentarea de cazuri: Într-o prezentare concisă și clară, rezidentul trebuie să acorde o mare importanță diagnosticului și discuțiilor asupra cazurilor clinice, inclusiv asupra modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să-și exprime opinia, să prezinte planul de tratament și soluțiile terapeutice alternative, prioritizarea obiectivelor terapeutice, evaluarea prognosticului și aprecierea rezultatului obținut. Cazurile tratate multidisciplinar (chirurgie ortognată) vor trebui să conțină descrierea etapelor terapeutice; etapa chirurgicală va fi documentată prin suprapunerea teleradiografiilor preși postoperatorii. Medicul rezident poate furniza orice alte informații pe care le consideră necesare pentru notarea de către comisie. 6. PROGRAMUL DE STUDIU Programul academic se bazează pe un timp minim de 48 săptămâni/an și 40 ore /săptămână, în total 5760 ore in 3 ani. Împărțirea celor 5760 ore se face astfel: 6.1. Activități de îndrumare - Cursuri, seminarii (67 %) 6.1.1 Activitatea practică clinică și preclinică 2000 ore 6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic 220 ore stagiului 190 ore 6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru (pe subiecte obligatorii si teme optionale) 1080 ore 6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic 6.1.3.1 Evaluarea cazurilor după tratament 6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament in momentul preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul 6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice 220 ore 6.1.6 Consultații individuale, indrumarea cercetarii, pregatirea documentatiei stiintifice, etc 100 ore 6.1.7 Materii facultative/conexe 50 ore Total 3860 ore 6.2. Studiu individual (33%) 6.2.1 Analiza datelor pacienților necesare tratamentului - pregătire cazuistică 870 ore 6.2.2 Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea realizării și susținerii referatelor științifice 250 ore 6.2.3 Activității facultative inclusiv timpii suplimentari pentru pregătirea teoretică individuală 780 ore Total 1900 ore TOTAL 5760 ore acumula puncte de pregătire în cadrul programelor de educație medicală continuă (EMC), conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor Dentiști din România. După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist medicii ortodonți vor STU,II 7. REPARTITIA CURSURILOR SI STAGIULUI CLINIC PE ANI ,E I. Stagiul clinic de ortodonție: 3 ani II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic (36 luni) II.1. Discipline biologice si medicale generale: 5 luni II.2. Subiecte ortodontice de bază: 8 ½ luni II.3. Subiecte ortodontice generale: 10 luni II.4. Aparate ortodontice/tehnici ortodontice: 7 ½ luni II.5. Proceduri de tratament interdisciplinare: 2 ½ luni II.6. Aspecte particulare în terapia ortodontică: 2 luni II.7. Discipline conexe pentru pregatirea ortodontică ½ lună Anul I Anul II Anul III I+II.1+II.2+II.5 I+II.1+II.2+II.3+II.5 I. + II.5+ II.4+II. +II.7 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ I. PROBA SCRISĂ II – III. DOUĂ PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICĂ I. PROBA SCRISĂ 1. Evoluția filogenetică la nivelul extremității cefalice si consecințele sale asupra aparatului dento-maxilar; 2. Formarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar: mugurii faciali, septarea cavitatii nazo-bucale primitive, formarea palatului (primar si secundar), mandibulei, limbii, vestibulelor, musculaturii, formarea scheletului osos al aparatului dento-maxilar; 3. Creșterea și dezvoltarea osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar: criterii de apreciere a dezvoltării osoase, zone și tipuri de creștere osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar 4. Cresterea și dezvoltarea postnatală la nivelul neuro și viscerocraniului 5. Formarea sistemului dentar: formarea lamei dentare, formarea și evoluția mugurilor dentari, formarea osului alveolar 6. Fenomenologia dentitiei: mecanismul erupției dentare, cronologia erupției dentare, permutarea dentara, particularitati si implicatii; 7. Dezvoltarea arcadelor dentare și ocluziei de la naștere la adult 8. Caracteristicile Ap.D.M. la naștere 9. Rolul factorilor generali asupra aparatului dento-maxilar (ereditari, endocrini, metabolici etc) 10. Rolul factorilor funcționali, loco-regionali și al obiceiurilor vicioase asupra aparatului dento-maxilar 11. Anamneza si examenul clinic în ortodonție și ortopedia dento-faciala; 12. Analiza de model 13. Examenul radiologic in ortodonție și ortopedia dento-facială 14. Examenul antropologic, antropometric și fotografic în ortodonție și ortopedia dento-facială 15. Investigații cu caracter previzional 16. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 17. Diagnosticul în ortodonție și ortopedia dento-facială 18. Compresiunea de maxilar (Clasa II/1): forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 19. Ocluzia adâncă acoperită (Clasa II/2): etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 20. Sindromul progenic: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 21. Sindromul ocluziei deschise: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 22. Dizarmonia dento-alveolară: clasificare, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 23. Dinții supranumerari: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 24. Anodonțiile: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 25. Ectopia dentară: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 26. Incluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 27. Reincluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 28. Transpoziția dentară: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 29. Diastema: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament 30. Tratamentul ortodontic: principii, obiective, caracteristici, particularități, tipuri, metode și mijloace) 31. Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici 32. Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale 33. Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar 34. Materiale ortodontice 35. Clasificarea aparatelor ortodontice 36. Aparate biomecanice mobilizabile 37. Aparate funcționale 38. Aparate fixe parțiale 39. Aparate fixe poliagregate 40. Disjuncția intermaxilara: tipuri, aparate 41. Aparate extraorale 42. Menținătoarele de spațiu 43. Terapia prin exerciții, reeducarea functională, decondiționarea obiceiurilor vicioase 44. Contenția și echilibrarea finală 45. Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială 46. Extracția dentară în ortodonție; 47. Tratamentul chirurgical-ortodontic asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi 48. Tratamentul multidisciplinar al despicăturilor labio-maxilo-palatine 49. Tratamentul ortodontic (pre și postoperator) în chirurgia gnatologică 50. Tratamentul ortodontico-parodontal 51. Tratamentul ortodontico-protetic 52. Disfuncția cranio-mandibulară II-III. DOUĂ PROBE CLINICE Probele clinice se materializează prin prezentări de caz, respectiv prin examinarea clinică și a documentației (modele, radiografii, etc) în vederea stabilirii diagnosticului, a obiectivelor și a planului terapeutic. IV. PROBA PRACTICĂ

Proba practică este reprezentată de efectuarea unei manopere terapeutice de ortodonție și ortopedie dento-facială, dupa examinarea și evaluarea obiectivelor terapeutice în momentul respectiv.

ANEXA

LISTA

curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru specialitățile nou introduse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală

Nr. Crt . ,enumirea specialității ,urata de pregătire c.nf.rm Ordinului MS nr. 1109/2016 ,OMENIUL ME,ICINĂ Specialități paraclinice 1 ,icrobiologie medicală 4 ani ,OMENIUL ME,ICINA ,ENTARĂ 2 Pedodonție 3 ani

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

MICROBIOLOGIE ME,ICALĂ

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

,ECINIȚIEE

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE ME,ICALĂ

,IC12BI2L2GIA ,EDICALĂ se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evoluției clinice a bolilor infecțioase și la activitățile de supraveghere și control al infecțiilor constituie principalele domenii de activitate ale

,icrobiologiei ,edicale.

Specializarea în specialitatea ,icrobiologie ,edicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Cirusologie, Parazitologie, ,icologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc). De asemenea, medicul rezident în ,icrobiologie ,edicală desfașoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor.

Acest document stabilește curricula de pregătire de specialitate care acoperă baza științifică a

,icrobiologiei medicale precum și aspectele aplicative, printre acestea bolile infecțioase și controlul bolilor transmisibile.

Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologieAdiagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.

2. ,URATA PREGĂTIRII - 4 ANI ( 48 LUNI )

Curriculum-ul prevede un număr de 4// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 4/ - 5/ de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit R 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.

La sfFrșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

M.dulul ,urata Anul I 2rganizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 - 2 luni Bacteriologie generală I.2 - 4 luni Biologie moleculară și genetică I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - 3 luni

Anul II Bacteriologie specială I.5 - . luni Parazitologie I. - 2 luni ,icologie I.7 - 1 lună Anul III Cirusologie I.8 - 3 luni Hematologie I.. - 1,5 luni Biochimie I.1/ - 1,5 luni Boli infecțioase I.11 - 3 luni Epidemiologie I.12 - 3 luni Anul IV Igienă I.13 -1,5 luni Informatică și Biostatistică medicală I.14 - 1 lună Bioetică medicală I.15 - /,5 luni Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologieAvirusologieAparazitologie luni și boli infecțioaseAepidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.1 - . luni

I.1 - MO,ULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI ,E MICROBIOLOGIE ME,ICALĂ - 2 luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 80 .re Tematica cursuril.r 1. 2rganizarea unui laborator de analize medicale a. planificarea activitățilorE b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamenteE c. managementul personalului, evaluarea personaluluiE d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc), gestiunea stocurilor, etcE e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratoruluiE 2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale 3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. 4. Sistemul de management al calității: a. Noțiuni fundamentale și vocabular b. Cerințe de management c. Cerințe tehnice d. Auditul intern e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare f. Controlul echipamentelor de analiză g. Trasabilitatea măsurării. ,ateriale de referință. h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. 5. ,anagementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. Tematica activitățil.r practice 1. Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 2. Evaluarea riscului microbiologic 3. Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 4. Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 5. Întocmirea bugetului laboratorului . Elaborarea documentației sistemului de management. ,anualul de management. Proceduri și înregistrări 7. Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 8. Construirea graficelor de control LeveI Jennings. 1egulile Oestgard .. Calidarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 1/. 1aportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască Mi să înLeleagă principiile următ.arel.r elementeE 1. ,anagement Aspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. 1ezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie. 2. Sănătate și siguranță În afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie. 3. Aptitudini de comunicare și IT 1ezidentul trebuie de la inceput să devina familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie - baze de date, documente etc. - și cum sunt acestea utilizate zi de zi. 4. Audit și asigurarea calității, acreditare Toți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. 1ezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuniE trebuie deasemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora. De asemenea trebuie să cunoască bine obligațiile legale și cerințele Asociației de Acreditare din 1omFnia (1ENA1) pentru obținerea și menținerea acreditării laboratorului de microbiologie. I.2 MO,ULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ - 4 luni

Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 160 .re Tematica cursuril.r

1. Introducere în bacteriologie 2. ClasificareaAtaxonomia bacteriilor: nomenclatura, clasificarea pe baza caracteristicilor fenotipice și genotipice 3. Structura bacteriei 4. Caracteristici comparative între celulele procariote și eucariote 5. ,orfologie bacteriană

. Forma și dispunerea bacteriilor

7. Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie 8. Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii ce influențează creștereaE medii de culturăE creșterea bacteriană și caracterele de cultură

.. ,etabolismul bacterian: fermentația și respirația

1/. Genetica bacteriană: organizare, structuri genetice, roluri, variabilitatea geneticăE bacteriofagul

11. Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor 12. Sterilizarea și dezinfecția - definireE factorii care influențează distrugerea microorganismelor 13. ,etode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței 14. Dezinfectanti și antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței 15. Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune 1 . ,ecanismele de rezistență la antimicrobiene

17. Interacțiunea gazdă-parazit

18. Caracteristicile florei endogene

1.. Compoziția florei microbiene în diverse localizări

2/. 1olul florei microbiene în patogeneza și apărarea împotriva bolilor infecțioase

21. Patogeneza procesului infecțios 22. Factori bacterieni ai patogenezei și virulenței (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine) 23. Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun) 24. ,ecanismele prin care bacteriile depășesc mecanismele de apărare ale gazdei 25. Căi de transmitere a microorganismelor patogene

Tematica activităLil.r practice

1. 1ecoltarea și procesarea probelor biologice a. Principii de baza ale recoltării b. Transportul și conservarea c. Calitatea probelor biologice d. Procesarea probelor biologice 2. Examenul microscopic a. 1ealizarea frotiurilor b. Colorații c. ,icroscopie d. Interpretarea frotiurilor - importanța pentru diagnosticul microbiologic e. Controlul calității 3. Caracterele de cultură - utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelor a. Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologic b. Caracteristici diferențiale ale coloniilor c. Colonii cu caracteristici multiple d. Creșterea bacteriilor în medii lichide e. Controlul calității 4. Identificarea biochimică a bacteriilor a. Teste de fermentație b. Utilizarea aminoacizilor c. Teste diverse d. Utilizarea mediilor multitest e. Utilizarea testelor rapide f. Utilizarea sistemelor automate de identificare g. Controlul calității 5. Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobiene a. Alegerea agenților antimicrobieni pentru testare b. ,etode clasice de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiene c. ,etode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiene d. Interpretarea rezultatelor testărilor e. Detectarea principalelor mecanisme de rezistență f. Controlul calității

La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gFndească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator:

1. Baza științifică a microbiologiei medicale a. structura microorganismelor, fiziologia și genetica lor b. taxonomia microbiană, clasificarea și metodele de tipare c. mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție) d. patogenitatea microorganismelor e. agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia 2. ,icroscopie a. să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu cFmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu cFmp întunecat și cu contrast de fază b. să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescenți c. să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine 3. Caracterele de cultură și biochimice utilizate pentru stabilirea diagnosticului microbiologic a. Alegerea și utilizarea mediilor de cultură b. ,etodele de însămFnțare a mediilor de cultură și incubarea c. Identificarea tipurilor de culturiAcolonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturale d. Interpretarea principalelor teste biochimice e. Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare 4. Testarea sensibilității bacteriilor la antibiotice a. Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacterii b. 1ealizarea și interpretarea antibiogramei difuzimetrice c. Interpretarea rezultatelor din sistemele automate d. Determinarea și interpretarea C,I e. 1ecunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență 5. Siguranța în laborator Înaintea oricărei activități practice în laborator, rezidenții trebuie instruiți în privința cerințelor minime de siguranță incluzFnd echiparea corespunzătoare și igiena în laborator. 1ezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mFnuirii și eliminării probelorAmaterialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilorA stropirii La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să cunoască: a. procedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și deasemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel. b. cerințele curente și recomandările asupra biosiguranței în laboratoarele de microbiologie. c. principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului.

. Sterilizare și Dezinfecție

a. La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să înțeleagă principiile și utilizările procedurilor de sterilizare și dezinfecție pentru pregătirea mediilor de cultură și a instrumentelor și pentru îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor contaminate. b. 1ezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate.

I. MO,ULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - luni

Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 120 .re Tematica cursuril.r

1. Aplicații ale biologei moleculare în domeniul bolilor infecțioase f. ,aterialul genetic și esența replicării ADN-ului g. Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului h. Esența transcrierii și aplicații medicale i. Esența traducerii și aplicații medicale 2. Tehnici de analiză a acizilor nucleici a. Extracția ADN-ului b. Extracția A1N-ului c. Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului d. 1eacția de amplificare a ADN-ului (PC1, "polImerase chain reactionN). Cariante ale PC1, avantaje și dezavantaje. Utilitatea clinică a metodelor moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase și monitorizarea terapiei antimicrobiene e. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Cariante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarraIN f. Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (1FLPE "restriction fragment length polImorphismN) g. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă h. Secvențierea ADN-ului prin diferite metode i. Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a A1N mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analIsis of gene expression"), tehnologia "microarraIN 3. Tehnici de analiză a proteinelor

a. Purificarea proteinelor b. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică c. Cromatografia proteinelor d. Identificarea proteinelor prin spectrometrie de masă

Tematica activităLil.r practice

1. ,etode de extracție manuală a ADN- ului din diferite probe clinice 2. ,etode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice 3. ,etode de extracție a A1N-ului din diferite probe clinice 4. Tehnica end point PC1 5. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză

. Tehnica reverse transcription PC1

7. Tehnica hibridizării 8. Tehnica real time PC1

.. Tehnica de secvențiere

La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să îndeplinească următ.arele .biectiveE

1. Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli infecțioase 2. Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară 3. Cunoașterea condițiilor de prelevareAprelucrare a probelor biologice în condiții de biosiguranță și asigurarea calității rezultatelor 4. Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice 5. Cunoașterea principalelor tehnici de amplificare a acizilor nucleici (PC1, 1eal time PC1, multiplex PC1 etc) și de analiză a produșilor de amplificare

. Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase

7. Însușirea aspectelor teoretice și practice legate de tehnologiile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)

I.4 MO,ULUL IMUNOLOGIE A luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii - 120 .re Tematica cursuril.r 1. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar a. 2rganele limfoide: anatomie și funcție b. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei 2. ,ecanismele imunologice a. Imunitatea înnăscută și dobFndită b. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția c. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare d. Alergenele - structură, epitopi e. Imunogenetica f. Imunitatea mediată prin celulele T - Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului - CitoPinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T - 1ăspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante g. Imunitatea mediată prin celule B - Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului - Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor - Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral - Ig,, IgG, IgA, structura și funcții - Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin Ig,, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă - IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori - 1eacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă - Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance h. Alte mecanisme imunologice, care implică: - Celulele "natural Piller" - Celulele Piller activate de limfoPine - Bazofile activate i. Polimorfismul genetic. ,emoria imunologică 3. ,odularea răspunsului imun a. CitoPine, chemoPine, molecule de adeziune și factori de creștere b. Inflamația și modularea ei - ,ediatori - preformați și neoformați - Celule efectoare în inflamație (alergică și altele) - ,astocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF - Eozinofilele - structură, activare, mediatori 4. Imunitatea mucoaselor a. Non-imunologică b. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing" 5. 1eacții de hipersensibilitate a. 1eacții de hipersensibilitate de tip I b. 1eacții de hipersensibilitate de tip II c. 1eacții de hipersensibilitate de tip III d. 1eacții de hipersensibilitate de tip IC Tematica activitățil.r practice 1. 1eacții antigen-anticorp - principiile testelor imunologice a. 1eacții de precipitare b. 1eacții de aglutinare c. 1eacții de neutralizare d. 1eacții imuno-enzimatice e. Alte reacții cu componente marcate f. 1ezultate fals pozitive și fals negative 2. Teste pentru detectarea directă a antigenelor 3. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice 4. ,ăsurarea proteinelor de fază acută 5. Detectarea marPerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe . Citometrie în flux La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să fie capabil E 1. să cunoască morfologia și modul de functionare al organelor și celulelelor sistemului imun, mecanismele imunologice implicate în răspunsul imun mediat umoral și celular și modularea răspunsului imun 3. să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora 4. să descrie baza științifică și interpretarea clinică a rezultatelor principalelor metode de testare serologică (ex. aglutinare, precipitare, seroneutralizare, EIA etc.) 5. să efectueze testele serologice de bază . să aprecieze statusul bolii infectioase pe baza interpretării rezultatelor testelor serologice I.5 MO,ULUL BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - 9 luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii - 60 .re Tematica cursuril.r 1. Genul Staphylococcus - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene 2. Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene 3. Bacili Gram-pozitivi aerobi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene  Bacili nesporulați catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium  Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella  Bacili sporulați catalazo-pozitivi: Genul Bacillus 4. Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene 5. Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene . Enterobacteriaceae - caractere generale, clasificare, structură antigenică și virulență, semnificație clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene  Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter  Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli  Alte genuri ale familiei Enterobacteriaceae 7. Genurile Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Campylobacter și Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene 8. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene .. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneza, semnificație clinică, recoltarea și transportul probelor biologice, cultivarea și identificarea bacteriilor anaerobe, testarea sensibilității la antibiotice - Bacili Gram-pozitivi sporulati - Genul Clostridium - Bacili Gram-pozitivi nesporulati - Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium, - Bacili Gram-negativi - Bacteroides, Prevotella, și altele - Coci - Peptostreptococcus, Anaerococcus, Veillonela 1/. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice 11. Genurile Chlamydia și Rickettsia - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice 12. Genurile Mycoplasma și Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice 13. Mycobacterium tuberculosis și alte mIcobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice 14. Biofilmul 15. Agenți microbieni utilizați în scop bioterorist Tematica activităLil.r practice 1. Diagnosticul de laborator al bolilor infecțioase a. Infecțiile tractului respirator superior b. Infecțiile tractului respirator inferior c. Infecțiile pielii, mucoaselor și ale tesuturilor moi d. Infecțiile tractului gastrointestinal e. Infecțiile sistemului nervos central f. Bacteriemia și sepsisul g. Infecțiile tractului urinar h. Infecțiile tractului genital și bolile cu transmitere sexuală i. Infecțiile oculare j. Infecțiile la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIC pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici 2. Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) - indicații, metode La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie E 1. ,Fnuirea prelevatelor clinice a) să cunoască pentru fiecare tip de prelevat clinic metodele optime pentru recoltarea, transportul (inclusiv mediile de transport), păstrarea, recepționarea, identificarea și documentarea fiecăruia, inclusiv cerințele pentru prelevate clinice cu risc înalt de infectare. 1ezidentul trebuie să capete un sens al continuității începFnd cu identificarea prelevatului clinic de la recoltare, trecFnd prin cultivare și testări ulterioare pFnă la elaborarea unui raport final. El trebuie să cunoască punctele critice în procesul de procesare al probei în care acesta poate să eșueze și să fie capabil să minimizeze acest risc. b) să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul). c) să poată lua o decizie referitoare la testarea sau procesarea suplimentară a unui prelevat d) să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze 2. ,icroscopie a) să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescenți b) să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine c) să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic 3. ,etode de cultivare a) să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterian b) să cunoască un număr cFt mai mare de medii de cultură selective, de îmbogățire și cromogene disponibile pentru uz general și special și să fie capabil să aleagă mediile relevante de uz curent în laboratoarele de microbiologie medicală c) să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atFt pe medii solide cFt și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungită d) să capete noțiuni de bază referitoare la prepararea mediilor uzuale de cultură și să înțeleagă controlul de calitate intern al acestor proceduri e) să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe 4. Prelucrarea suplimentară a culturilor a) să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc b) să înțeleagă principiile mediilor pentru identificare (cromogene) și să le poată utiliza în consecință c) să înțeleagă principiile identificării în sistem automat 5. Testarea sensibilității la antibiotice a) să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atFt fenotipică cFt și genotipică b) să poată determina sensibilitatea la antibiotice a unui izolat utilizFnd tehnici uzuale ca antibiograma difuzimetrică și să cunoască principiile testării în sistemul automat c) să poată efectua și interpreta testele C,I și C,B d) să poată efectua testări ale sensibilității la antibiotice (tehnici manuale sau automate) e) să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință . Tehnologii emergente a) să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PC1) și pe anticorpi monoclonali b) să cunoască metodele automate și rapide disponibile microbiologiei medicale c) să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de costAeficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator 7. Tehnologia informației a) să aibă cunoștinte de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculatorE trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelor b) să cunoască tehnologiile disponibile pentru diseminarea rezultatelor I.6 MO,ULUL PARAZITOLOGIE - 2 luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 60 .re Tematica cursuril.r 1. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă a. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, crIptosporidioza, isosporoza, blastocIstoza, microsporidii b. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza, sparganoza, cenuroza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ancIlostomioza și infecția cu Necator americanus, anIsaPiaza) Tehnici de diagn.sticE 1. Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol 2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Oillis, Tellemann - Langeron, Vato - ,iura 3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl - Neelsen modif. Hendricson 4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați 2. Examenul parazitologic al sFngelui a. Diagnosticul hematologic al malariei b. Diagnosticul hematologic al babesiozei c. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor d. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice Tehnici de diagn.sticE 1. Tehnica frotiului 2. Tehnica picăturii groase 3. Tehnica miliporAnuceopor 3. Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo - traheale: a. Diagnosticul paragonimiazei b. Sindromul Loeffler Tehnici de diagn.sticE 1. Colorația Giemsa 2. Colorația cu albastru de toluidină 3. Coloratia Grocott 4. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare 5. Examen parazitologic al sputei 4. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală) : a. Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale b. Diagnosticul cisticercozeiAcenurozei c. Diagnosticul hidatidozei d. Diagnosticul trichinelozei e. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfatice f. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans visceralăN g. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanatăN h. ,iaze cutanateAcavitare Tehnici de diagn.sticE 1. Colorația Giemsa 2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN 3. Teste serologice imonoenzimatice 5. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii: a. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale b. Boala Chagas Tehnici de diagn.sticE 1. Izolarea parazitului din produsele patologice (sange, LC1) 2. Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot, 3. Teste de tip PC1. 4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați. 5. Lenodiagnostic . ,iagn.sticul parazit.zel.r implicate în pat.l.gia tractului ur.genitalE a. Diagnosticul trichomonozei urogenitale b. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium Tehnici de diagn.sticE 1. Examenul secreției vaginale 2. Examenul secreției uretrale 3. Examenul secreției prostatice 4. Examenul sedimentului urinar 5. Tehnici de cultivare 7. Diagnosticul afecțiunilor SNC: a. Diagnosticul toxoplasmozei cerebrale b. Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținFnd genurilor Naegleria și Acanthamoeba Tehnici de diagn.sticE 1. Tehnici de izolare a amoebelor. 2. Tennici de cultivare a amoebelor. 3. PC1 4. Examinarea L.C.1. ului. 8. Parazitoze la gazda imunodeprimată a. CrIptosporidiazaAIsosporozaA,icrosporidiaza b. Toxoplasmoza c. Leishmanioza viscerală d. Acanthamoebiaza e. Himenolepidoza f. StrongIloidoza .. Eozinofilia și infecțiile parazitare 1/. Ectoparaziți a. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes b. Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptes c. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus capitis, corporis și Ptirius d. 2rdinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopis e. 2rdinul Hemiptera f. 2rdinul Diptera: Culicidae La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască E 1. metodologia diagnosticului de bază în parazitologie 2. interpretarea rezultatelor, atFt în scop clinic cFt și de control al infecțiilor 3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate I.7 MO,ULUL MICOLOGIE - 1 lună Lecții c.nferință/dem.nstraLii - 40 .re Tematica cursuril.r 1. Fungi de importanță medicală - caractere generale 2. Taxonomie 3. Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis 4. Alți agenți ai micozelor cutanate: Genurile Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton 5. Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides Tematica activităLil.r practice 1. Prelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sFnge, LC1, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină 2. Colorații, examen microscopic 3. ,etode de izolare 4. Identificarea fungilor (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice și metabolice) 5. Testarea sensibilității la antifungice La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ascăE 1. metodologia diagnosticului de baza în micologie 2. interpretarea rezultatelor, atat în scop clinic cFt și de control al infecțiilor 3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate I.8 MO,ULUL VIRUSOLOGIE - luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii - 120 .re Tematica cursuril.r Virus.l.gie generală 1. Structura virusuril.r. Taxonomie viralăE principalele familii de interes medical. 2. Ciclul replicativ viral . Stategia replicării virusurilor cu genom: ADNdsE A1Nss cu polaritate negativă și A1Nss cu polaritate pozitivă. . Imunitatea în vir.ze : 1ăspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NV. Efectorii imunității dobFndite. 1olul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. 1ăspunsul imun celularE 1olul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun. 4. Pat.genia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente. 5. Vaccinuri antivirale. ,odalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor 6. Principalele sindr.ame de eti.l.gie virală . Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. T21CH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. ,iocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. Coinfecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. Evoluția virusurilor. 7. Terapie antivirală . 1ezistența la antivirale. Virus.l.gie specială 1. Pic.rnaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Caccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice - tulpini atenuatetulpini derivate din vaccin. 2. Gastr.enterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Re.viridae. . Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - vaccinare antirotavirusuri. . Arb.virusuri. Clavi; T.ga și BunRaviridae . Clasificare agenți etiologici. Structură, 1eplicarea virusurilor cu genom A1Nds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită Oest Nile din 1omFnia. 4. Rhabd.viridae . Structură, particularități replicative, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică 5. Orth.mix.viridae. Structură și particularități replicative. Cariabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic - tulpini pandemice și tulpini epidemice. Caccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Caccinuri antigripale. 6. ParamRx.viridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic, sindroame clinice. Cirusul respirator sincițial. Tratament și profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Cirusuri paragripale. Cirusul urlian. Cirusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). ,etode de profilaxie - vaccinul 121. Noi paramixovirusuri cu potențial neurotrop: C. Nipah. C. Hendra. 7. Retr.viridae . Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. 2ncovirinae. 2ncovirusuri rapid vs lent oncogene. 8. Virusul imun.deficientei umane d.banditeAHIV . Structură. Particularități în replicarea HIC. Celule țintă - 1eceptori și coreceptori. Factori virali și celulari ce influențează replicarea. Căi de transmitere și grupe de risc. Patogenie. Evoluția și monitorizarea infecției HICASIDA. Tratamentul antiretroviral. ,ecanismul de acțiune al antiretroviralelor. Inhibitori ai reverstranscriptazeiE inhibitori ai proteazei viraleE Inhibitori ai adsorbției (antagoniști de coreceptori CC15) și ai fuziunii. Inhibitori ai integrazei virale. Politerapia divergentă de înaltă eficiențăE ,ecanisme ale rezistenței la antiretrovirale. Prevenția transmiterii materno-fetale. ,odalități de profilaxie preexpunere. Cindecare funcțională a infecției HIC. 9. Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. CHA și CHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, ,etode de profilaxie - vaccinarea anti CHA. Tentative de vaccinare anti CHE 10. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală .CHB, CHD, CHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. ,etode de profilaxie și tratament - vaccinare anti CHB. Hepatita cronică cu virusurile B și C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Tratament în hepatita B cronica. Tratament în hepatita C cronică: medicamente cu acțiune directă antivirală (inhibitori de protează NS3ANS4AE inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a). ,arPeri pentru monitorizarea virusologică a evoluției și tratamentului hepatitelor cronice. Carcinomul hepatic primitiv. 11. Herpesviridae . Alfaherpesvirinae: Cirusurile HSC 1 și 2, CZC,. Betaherpesvirinae: C,CE HHC . HHC7. Gamaherpesvirinae: EBC, Cirusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. ,ecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusurimecanism de acțiune. Caccinarea anti virus varicelo-zosterian. 12. Pap.vaviridae . Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecția litică versus infecția persistentă. Genotipuri cu risc oncogen înalt. Implicarea HPC în carcinomul de col uterin și în alte cancere din sfera genitală și orofaringiană. Posibilități de vaccinare în cancere de etiologie virală. 1 . Aden.viridae . Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic. 14. Parv.viridae. Clasificare. Structură. Particularități replicative ale virusurilor cu genom ADNds. Sindroame clinice, principii de diagnostic 15. P.xviridae . Cirusl variolic, Cirusul vaccinia. ,onPeIpox. 1eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Cirusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție. 16. Virusuri emergente . FilovirusuriECirusurile Ebola și ,arburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: ZiPa, ChiPungunIa. Noi coronavirusuri umane: SA1S CoCA ,E1S CoC. Bornavirusuri neurotrope. 17. Virusuri și cancere . 2ncogene și antioncogene. Celule transformate viral. 2ncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). 2ncogeneza cu virusuri A1N (retrovirusuri oncogene). Vect.ri virali . Aplicații în oncoliza virală și terapie genică Tematica activitățil.r practice 1. Principii generale de diagn.stic virus.l.gic . Alg.ritmul .perațiil.r implicate în diagn.sticul virus.l.gic : Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilorE Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor. 2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. ,etode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Protocol de obținere a unei culturi celulare. Cariante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, mIcoplasme, chlamIdii etc). Aplicații practice în diagnosticul virusologicE producția de vaccinuri viraleE producția de anticorpi monoclonali. . Iz.larea virusuril.r pe culturi celulare . Principalale tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală - 1eacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). 2rganizarea unei colecții de tulpini virale. 4. ,iagn.sticul ser.l.gic în vir.ze (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. 1eacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Cirusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Aplicații în diagnosticul infecției cu ortho și paramixoviridae. Seroneutralizarea. Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Oestern Blot. 1IBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 5. Evidențierea gen.mului viral. ,od de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. 1ecoltarea probelor. IzolareApurificare A1NAADN. 1eacția de hibridizare genică. PC1 și 1T-PC1. 1eal time PC1. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. ,etode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică 6. ,iagn.stic virus.l.gic în infecții respirat.rii . Agenți etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemiiApandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic- 1eacții imunofluorescentă directăAindirectă. Evidențierea genomului viral. Serologie. 7. ,iagn.sticul de lab.rat.r al gastr.enteritel.r acute virale . Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. 1ecoltarea produselor patologice. 1eacții imunoenzimatice.. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral 8. ,iagn.sticul de lab.rat.r al vir.zel.r cutanate și infecții.r virale .culare . Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSC 1, HSC 2, varicela zoster, C,C, Epstein Barr)E adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescența. Serologie. Evidențierea genomului viral. 9. ,iagn.sticul de lab.rat.r în neur.vir.ze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. PolioE v. CoxsacPieE v. ECH2)E v. urlianE v. rujeoleiE v. herpeticeE v. rabic, arbovirusuri. ,etode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali. 10. ,iagn.sticul de lab.rat.r al b.lil.r cu transmitere sexuală de eti.l.gie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescențăAEIA. Evidențierea acizilor nucleici virali și genotipare pentru evidențierea genotipurilor HPC cu risc oncogen crescut. 11. ,iagn.sticul de lab.rat.r în infecțiile virale c.ngenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSC2, alte virusuri cu potential teratogen- ZIVC). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, C,C) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral. 12. ,iagn.sticul de lab.rat.r al hepatitel.r virale acute . Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative 1 . ,iagn.sticul de lab.rat.r al hepatitel.r virale cr.nice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică CHB. ,etode de evidențiere a AgHBs, ,arPeri ai infectivității CHBE Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției CHBACHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică CHC. Genotipare. ,arPeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic. 14. ,iagn.sticul de lab.rat.r al infecției cu virusul imun.deficienței umane d.bFndite (HIV) Algoritm de diagnostic în infecția HIC. Tehnici de detecție a virusului și a produselor virale. Detecția infecției în timpul ferestrei serologiceE Detecția infecției la nou născuții din mame seropozitive. ,arPeri predictivi ai evoluției infecției HIC. Determinarea încărcării virale și monitorizarea tratamentului antiretroviral. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale. 15. Alg.ritm de diagn.stic în epidemii cu eti.l.gie virală inițial necun.scută . Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidențăE Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală. La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască E 1. metodologia diagnosticului de bază și screening-ul în virusologie 2. interpretarea rezultatelor, atFt în scop clinic cFt și de control al infecțiilor 3. intervenții în legătură cu sănătatea lucrătorilor din domeniu, sarcina, transplant și imunizare 4. cFnd să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologie I.9 MO,ULUL HEMATOLOGIE A 1,5 luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 60 .re Tematica cursuril.r 1. Hematopoeza - generalități - celula stem 2. Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie) 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) . Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții) 7. Seria limfatică: organe limfatice centraleE populații limfocitare (funcția imunăE citochimiaE genetica) 8. Algoritmul unei anemiiE clasificăriE anemii hipocrome. .. ,etabolismul Fe. ,etabolismul acidului folic și vitamina B12. 1/. Anemii macrocitare și megaloblastice: schema de investigații în laborator 11. Anemii hemolitice. - generalități - clasificare - schema de investigații în laborator 12. Hemostaza (generalități). 13. Exploatarea unui sindrom hemoragipar 14. Coagulare intravasculară diseminată. 15. Boala tromboembolică și fibrinoliza. Tematica activitățil.r practice 1. 1ecoltare 2. Colonare 3. C.S.H.E Hematocrit 4. Indici eritrocitari 5. 1eticulocite . Citochimie - F.A.L.E P.A.S.E SideroblaștiE peroxidaze 7. Test Coombs 8. Examinare frotiu sFnge periferic .. Examinare frotiu medular 1/. Determinări F.A.N, Celule lupice 11. Determinări complement seric, proteina C reactiva. 12. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici 14. Grupe sanguine și 1H 15. Electroforeza - imunoelectroforeza La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască te.retic si practic aplicatiile de baza ale n.tiunil.r parcurse in cadrul m.dulului pentru diagn.sticul si m.nit.rizarea b.lil.r infecti.aseE Informatii de bază privind morfologia si numararea celulelor din sange prin microscopie si cu echipamente automate, colorarea si examinarea frotiurilor periferice de sFnge Determinarea si interpretarea C.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinari citochimice Identificarea grupelor de sFnge si semnificatia clinică a acestora Informatii si tehnici de bază privind investigarea si monitorizarea diferitelor forme de anemie Informatii si tehnici de bază privind coagularea si interpretarea rezultalor testelor de coagulare Imunohematologie - informatii si tehnici de bază I.10 MO,ULUL BIOCHIMIE - 1,5 luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 60 de .re Tematica cursuril.r 1. ,etabolismul proteic a. Peptide biologic active. b. Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor). c. Biosinteza proteică - Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon - Biosinteza ureei 2. Enzime a. Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime. b. Noțiuni de cinetică enzimatică. 3. ,etabolismul glucidic a. Glicoliza b. Gluconeogeneza c. Ciclul acizilor carboxilici 4. ,etabolismul lipidic a. Biosinteza acizilor grași b. Degradarea acizilor grași c. Formarea corpilor cetoniciE acetoacetatul ca sursă de energie d. Biosinteza colesterolului e. Acizii biliari f. Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare). 5. Apa și electroliți . ,odificări biochimice în: a. Patologia renală b. Patologia hepatică c. Patologia cardiacă și vasculară d. ,aladii metabolice și endocrine Tematica activităLil.r practice 1. Examenul de urină a. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari b. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază c. Examenul microscopic al sedimentului urinar 2. Examenul biochimic al sFngelui a. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu b. Electroforeza proteinelor - metode E variații fiziopatologice c. Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubinaE variații fiziopatologice d. Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicatăE interpretarea rezultatelor e. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozareE variații fiziopatologice f. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozareE variații fiziopatologice g. Enzimele serice: variații fiziopatologice - transaminazele (TGP, TG2) - creatinPinaza (CV), izoenzime - lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime - fosfataza acidă și alcalină - gamma glutamil transpeptidaza (GGT) - amilazaE - lipaza. 3. Examenul biochimic al L.C.1.: variații fiziopatologice La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască te.retic si practic aplicatiile de baza ale n.tiunil.r parcurse in cadrul m.dulului pentru diagn.sticul si m.nit.rizarea b.lil.r infecti.ase I.11 MO,ULUL BOLI INCECȚIOASE - luni Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 120 de .re Tematica cursuril.r 1. Noțiuni de bază privind infecțiile: infecție și colonizareE asociată asistenței medicale sau comunitarăE endogenă sau exogenă 2. Antibiotice, antivirale, antifungice 3. Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie și în terapie 4. Limitarea rezistenței microbiene - intervenții eficiente 5. Urgențe în bolile infecțioase: sepsis și șoc septic 4. Infecții respiratorii: IAC1S, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare 5. Infecții ale SNC (meningite, abcese cerebrale, encefalite) . Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate 7. Infecții urinare: cistite, pielonefrite, abcesul (peri)renal, prostatite 8. Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină .. Infecții osteoarticulare: osteomielita, spondilodiscita, artrite 1/. Infecții 21L: angine, sinuzite, otite, laringite 11. Infecția HIC și infecții oportuniste 12. Hepatite virale acute și cronice 13. Infecții ale părților moi: supurative și nesupurative 14. Infecții postoperatoriiE infecții pe corp străin implantat 15. Infecții la gravide, inclusiv cele cu transmitere materno-fetală 1 . Infecții la imunodeprimați 17. Febre eruptive 18. Tuberculoza Tematica activităLil.r practice 1. stagiu în unitate de primiri urgențe - patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase) 2. stagiu de ambulatoriu și medicina de familie: monitorizare infecții cronice - HIC, HCB, HCCE infecții cu transmitere sexualăE tuberculoză 3. stagiu de îngrijiri spitalicești: - evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundarăE cooperare în interpretarea datelor de laboratorE se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologieAoncologie - participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologi La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să aibă c.mpetenLe în E 1. Experiență clinică a) să fi cFștigat experiență în relația cu colegii clinicieni prin participarea la vizitele din secții și participarea în activități clinice de colaborare . În particular, o legătură strFnsă cu unitățile de urgență și unități specializate (ex. hematologie, pediatrie, transplant, etc.) acolo unde este cazul b) să fi cFștigat experiență în relația cu medicul de familie c) să fi participat la serviciul de gardă (inclusiv la sfFrșit de săptămFnă) alături de un un specialist de boli infecțioase d) să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice 2. Utilizarea antibioticelor La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre: a. utilizarea empirică, țintită și profilactică a antibioticelor b. antibiotic stewardship c. semnificația clinică a prevenirii emergentei rezistentei la antibiotice d. supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic I.12 MO,UL EPI,EMIOLOGIE - luni

Lecții c.nferință/dem.nstraLii A 120 de .re Tematica cursuril.r

1. Epidemi.l.gia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare. 2. Pr.cesul epidemi.l.gic A factorii determinanți și factori secundari care contribuie la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional, formele de manifestare 3. Supravegherea epidemi.l.gică 4. InvestigaLia epidemi.l.gică 5. Imun.pr.filaxia pasivă în bolile infecțioase - beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor

. Vaccin.prevenLia A rec.mandări generale Mi specifice privind vaccinările, indicatii, beneficii, riscuri, administrare, reacții adverse postvaccinale, contraindicații și precauții, înregistrare și raportare (vaccinări, reacții adverse)

7. C.municarea în b.ala transmisibilă (comunicarea orală A scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa) 8. ,ezinfecLie Mi sterilizare .. Prevenirea Mi c.ntr.lul infecLiil.r în rFndul pers.nalului medical : a. vaccinarea personalului medical b. atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sFnge și fluide biologice c. gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală

1/. InfecLiile as.ciate asistenLei medicale

a. IntroducereE Importanța, date generaleE b. Criterii de definire, Definiții de caz, ClasificareE c. ,ecanisme de transmitere a agenților patogeni în unitățile sanitareAprocesul epidemiologicE d. Controlul mediului de spital (autocontrol) e. Programul de supraveghere, prevenire și limitare a IAA,

Tematica activităLil.r practice

1. Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiții, reprezentare grafică, interpretare, utilitate) a. rate, rapoarte, proporții b. alegerea metodei de reprezentare grafică 2. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții 3. Investigarea unei epidemii. Studiu de caz sub formă de exerciții 4. Caccinoprevenția - Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate) 5. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv 1egulamentul Sanitar International, Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. Studiu de caz sub formă de exerciții:

. Comunicarea în boala transmisibilă - elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport

7. Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicale a. precauțiuni standard, precauții de izolare b. echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare - exerciții) c. elaborarea unei proceduriAprotocol de dezinfecție 8. Investigarea unui focar de IAA, apărut în spital - Studiu de caz sub formă de exerciții

.. Igiena mFinilor. Tehnicile de igiena mFinilor - exerciții

1/. Elaborarea unui protocol pentru gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală

La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie E

1. Să cunoască procesul epidemiologic (factori determinanți, factori secundari care conduc la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional) 2. Să cunoască tipurile de studii epidemiologice 3. Să înțeleagă rolul microbiologului în supravegherea epidemiologică și să știe să elaboreze un program de supraveghere pentru o boala transmisibilă 4. Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui cazAfocarAepidemie 5. Să cunoască legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv 1egulamentul Sanitar Internațional, alerta rapidă).

. Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc

7. Să poată oferi o opinie informată asupra vaccinării și imunizării cu toate produsele disponibile în 1omFnia 8. Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mFinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sFnge sau produse din sFnge .. Controlul infecțiilor în spital și în comunitate a) să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzFnd focare epidemice și managementul lor b) să fie familiarizat cu întrunirile echipei de control al infecțiilor c) să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilor d) să fi lucrat strFns cu asistenta însărcinată cu controlul infecțiilor atFt în activitățile de zi cu zi cFt și în educarea acelora implicați în probleme de control al infecțiilor e) să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorie f) să cunoască principiile screening-lui și izolării pacientului și modul lor de aplicare g) să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. Deasemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. ,1SA, CPE, C1E, C difficile ) h) să fi obținut experiență în controlul infecțiilor transmisibile i) să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale

I.1 MO,ULUL IGIENĂ - 1,5 luni

LecLii c.nferinLă/dem.nstraLii - 60 de .re Tematica cursuril.r

1. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționaleE 1iscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului 2. Aprovizionarea cu apă potabilă a unui spital. ,etodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. 3. Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. 1iscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. 4. Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. 1iscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. 5. Siguranța alimentului. 1iscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.

. Curățenia și dezinfecția. ,etode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. 1iscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.

7. Igiena mFinilor - măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mîinilor. 8. Combaterea vectorilor. ,etode de dezinsecție și deratizare. 1iscuri asociate prezenței vectorilor.

Tematica activităLil.r practice

1. Cadrul legislativ național privind: - organizarea și funcționarea unui spitalE - curațenia și dezinfecția - apa potabilă - deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale - siguranța alimentului - riscuri microbiologice 2. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale - curățenia și dezinfecția blocului alimentar - managementul siguranței alimentului - dezinsecția și deratizarea - gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală - igienizarea rezervorului de apă potabilă - monitorizarea complianței cu igiena mFinilor - asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curatăAmurdară. 3. Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol) : - metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mFini - prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mFini, echipament de protecție personal - prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice 4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control

La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie E

1. să cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital 2. să cunoască cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală 3. să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției 4. să înțeleagă principiile siguranței alimentului 5. să evalueze eficiența programului de igiena mFinilor

. să cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare

7. să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale 8. să știe să elaboreze un plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate

.. să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.

I.14. MO,ULUL INCORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ ME,ICALĂ - 1 lună

LecLii c.nferinLă/dem.nstraLii - 40 de .re Tematica cursuril.r Mi activităLil.r practice

1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină. 2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Colume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor. 4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetOare și Oindows NT. 5. Aplicații de word processing. Aplicația Word . ,eniul aplicației Word

. Aplicația Word . Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor

7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor 8. Aplicația Word . Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...)

.. Servicii Internet (navigarea în Oorld Oide Oeb, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer

1/. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Oeb

11. Educație computerizată. ,ultimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în ,EDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate 12. Foi de calcul și aplicatii de calcul tabelar . Principalele operatii matematice și statistice într-o foaie de calcul 13. Aplicația Excel. ,eniul aplicației Excel 14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul 15. Aplicația Excel . 1ealizarea de grafice și diagrame

1 . 1ealizarea de lucrări știintifice medicale utilizand aplicația Excel

17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint 18. ,eniul aplicației Powerpoint

1. . Aplicația PowerPoint . Crearea și formatarea unei prezentări. 2/. Tabele și baze de date . Structura unui tabel, cFmpuri și înregistrări 21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor 22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access 23. Aplicația Visual FoxPro. 2rdonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor 24. Aplicația Visual FoxPro . Crearea unui raport 25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogari 2 . Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare 27. Sistemul Hospital Manager 28. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS . 1ealizarea de lucrari știintifice medicale utilizFnd aplicația SPSS 2. . (2pțional) Semnale fiziologiceAimagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge

I.15 MO,ULUL BIOETICĂ ME,ICALĂ - 0,5 luni LecLii c.nferinLă/seminarii - 40 .re Tematica cursuril.r 1. Introducere în Bioetică a. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu b. Contextul apariției bioeticii c. Definirea bioeticii d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii e. Teorii și metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții c. 1olul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) 3. 1elația medic-pacient (I) a. Calori ale relației medic-pacient b. Paternalism versus autonomie c. ,odele ale relației medic-pacient d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate 4. 1elația medic-pacient (II) a. ConsimțămFntul informat b. Confidențialitatea în relația medic-pacient c. 1elația medic-pacient minor d. Acte normative care reglementează relația medic-pacient 5. Greșeli și erori în practica medicală a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare b. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice c. ,anagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală . Probleme etice la începutul vieții a. Libertatea procreației b. Dileme etice în avort c. Etica reproducerii umane asistate medical d. Probleme etice în clonarea reproductivă 7. Probleme etice la finalul vieții a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină b. Probleme etice în stările terminale c. Tratamente inutile în practica medicală d. Eutanasia și suicidul asistat e. Îngrijirile paliative 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane a. Donarea de organe de la cadavru b. Donarea de organe de la persoana vie c. Etica alocării de resurse în transplant .. Probleme etice în genetică și genomică a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii b. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală d. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni e. Terapia genică f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice 1/. Etica cercetării pe subiecți umani a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale e. Comitetele de etică a cercetării f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Tematica seminariil.r 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică 2. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică a. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămFntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale b. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate c. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice a. Caloarea și limitele consimțămFntului informat în practica medicală curentă b. Caloarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă c. 1olul comunicării în relația medic-pacient 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice a. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri b. Drepturile pacienților - reglementare legislativă c. 1olul comitetelor de etică din spitale 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete a. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis b. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis c. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale . Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete .. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete 1/. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete I.16 Apr.fundare aplicativă întrAun d.meniu curricular .pți.nal (bacteri.l.gie/virus.l.gie/parazit.l.gie 6 luni Mi b.li infecLi.ase/ epidemi.l.gie luni) cu ac.rdul c..rd.nat.rului de pr.gram ,IC12BI2L2GIE ,EDICALĂ 4 ANI M.dulul ,urata 2rganizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 - 2 luni Bacteriologie generală I.2 - 4 luni Biologie moleculară și genetică I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - 3 luni Bacteriologie specială I.5 - . luni Parazitologie I. - 2 luni ,icologie I.7 - 1 luna Cirusologie I.8 - 3 luni Hematologie I.. - 1,5 luni Biochimie I.1/ - 1,5 luni Boli infecțioase I.11 - 3 luni Epidemiologie I.12 - 3 luni Igiena I.13 -1,5 luni Informatică și Biostatistica medicală I.14 - 1 lună Bioetică medicală I.15 - /,5 luni Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologieAvirusologieAparazitologie luni și boli infecțioaseA epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.1 - . luni ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC ,2DULUL I.1, I.2, I.3, I.4 I.5, I. , I.7 I.8, I.., I.1/, I.11, I.12 I.13, I.14, I.15, I.1 Acest document care cuprinde CU11ICULU, pentru specialitatea de ,icrobiologie ,edicală a fost elaborat, dezbătut si aprobat de către: - Comisia de ,icrobiologie ,edicală a ,inisterului Sănățătii - Comisia de ,icrobiologie ,edicală a Colegiului ,edicilor din 1omania

Presedinte,

Prof. dr. Alexandru 1afila 1/./5.2/17

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA

PE,O,ONȚIE

T.ate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PE,O,ONȚIE

1. ,ECINIȚIE Pedodonția este o specialitate a medicinei dentare care asigură sănătatea orală a copiilor și a adolescen ț ilor inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin mijloace preventive ș i curative. 2. CON,IȚII PRELIMINARE  Directorul programului trebuie să aibă acreditare în Pedodonție și ar trebui să aibă o func ț ie academică A recunoa ș tere universitară.  Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea Pedodonție se va desfășura în cadrul unităților de învățămFnt superior acreditate de ,inisterul Sănătății și ,inisterul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.  Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a cadrului didactic

- șef de clinică A disciplină și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.

. ,URATA PROGRAMULUIE ani

Programul se desfă ș oară pe o perioadă de 3 ani, cu norma întreagă, cFte 7 oreAzi în toate zilele lucrătoare, exceptFnd perioada de concediu de odihnă din fiecare an, conform legislației în vigoare.

4. ,ESCRIEREA PROGRAMULUI  Scopul de baza al programului este să formeze medici speciali ș ti în Pedodonție.  Con ț inutul programului cuprinde atFt dezvoltarea experien ț ei clinice, incluzFnd practica în clinică A spital într-un procent de 5/%, cFt ș i activitate de studiu ș i cursuri academice (4/%) ș i realizarea unui proiect de cercetare individuală (1/%), ale cărui rezultate să fie publicate într-o revistă na ț ională A interna ț ională de profil.  Curriculum va include, pentru fiecare an de studiu: - 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, analiza unor cărți și reviste de specialitate), pentru tematica prezentată. - în plus, minim 4/ - 5/ de ore de activită ț i practice ș i studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire.  Împăr ț irea timpul alocat pregătirii: - activitatea didactică acoperă 2/-3/%, - activitatea practică și studiul reprezintă /-7/%, - activitatea de cercetare științifică reprezintă 1/%E  Completarea programei de bază necesită 75% din timpul de pregătire specificat. Timpul suplimentar rămas poate fi ocupat de activită ț i suplimentare (elective).  ,edicul rezident poate desfă ș ura activită ț i didactice pentru studen ț i. Acestea sunt însă op ț ionale ș i bazate pe nevoile colectivului. Acest lucru poate face parte din programul de reziden ț iat, dar nu mai mult de 1/%.  Evaluarea se realizează zilnic în cadrul seminariilor și o evaluare de etapă (în credite) de 1-2 ori pe an de către cadrul didactic responsabilul de stagiu și de cadrul didactic îndrumător al rezidențiatului.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute: activitatea din programele de cercetare, participarea la manifestări științifice, activitatea de educație continuă. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atFt de activitatea practică depusă cFt și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referateAan.  Proiectul de cercetare individual va fi prezentat, la finele reziden ț iatului, sub forma unei tezeAlucrări de absolvire.  La sfFr ș itul programului de pregătire medicul rezident susține examenul final, constFnd în 3-4 probe distincte care să dovedească atFt pregătirea teoretică, practică cFt și activitatea clinică depusă în timpul programului. ,odul ș i procedurile de evaluare sunt dependente de cerin ț ele institu ț iei de învă ț ămFnt universitar. În urma promovării acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist .  Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămFniAan ș i 35 oreAsăptămFnă, în total 5/4/ de ore într-o perioadă de 3 ani ( Anexa 1). 5. STRUCTURA STAGIILOR ,E PREGĂTIRE 5.1. Etapa de angajare , luare în evidență, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul și Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate. 5.2. Ordinea de rota ț ie a stagiilor în reziden ț iat • Discipline fundamentale: 1 lună • Sănătate publică orală: b lună • 1adiologie: 1 lună • Bioetică: b lună • Pedodonție: 28 luni • 2rtodon ț ie: 2 luni • Endodon ț ie: 1 lună • Parodontologie: 1A2 lună • Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună • Protetică: 1A2 lună Anul I • Pedodon ț ie: . luni • Discipline fundamentale: 1 lună • Sănătate publică orală: b lună • Bioetică: b lună • 1adiologi: 1 lună Anul II • Pedodon ț ie: 1/ luni • 2rtodon ț ie 2 luni. Anul III • Pedodon ț ie: . luni • Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună • Endodon ț ie: 1 lună • Protetică: 1A2 lună • Parodontologie: 1A2 lună.

5. . Conținutul pregătirii în reziden ț iatul de Pedodon ț ie

5. .1 . Stagiul clinic de Ped.d.nție

Stagiul clinic de Pedodon ț ie se desfășoară pe parcursul a 2 ani, perioada de activitate fiind împăr ț ită echilibrat între cei 3 ani de studiu și se desfășoară în cadrul disciplinei de Pedodon ț ie.

Baremul minimal al activității de pregătire

 Documentația completă a cel pu ț in 5 cazuri tratate integral de medicul rezident (Anexa 2).  Urmărirea evoluției a cel puțin 2/ de cazuri, dintre care unele preluate de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de fiecare rezident ș i care, la terminarea stagiului, vor fi preluate de următoarea promoție de rezidenți.  Planificarea tratamentelor pentru cazurile selectate  Seminarii privind evaluarea tratamentelor (evaluarea cazurilor după tratament - reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfFrșitul studiului)  Activități de cercetare ș tiin ț ifică finalizate prin cel pu ț in un studiu propriu  Documentare din literatura de specialitate cu conceperea a cel pu ț in 3 referate pe teme actuale de Pedodonție, alese de rezident ș i aprobate de medicul coordonator al stagiului.

5. .2. C.n ț inutul și durata stagiil.r pe ani de studiu

ANUL I

PED2D2NUIE . luni (12/ ore)

A. Subiecte ped.d.ntice de bază 4 luni a. 2dontogeneza (38 ore) Cursuri conferință 1/ ore: • Formarea dintelui și aparatului de suport • 2rdinea ș i cronologia erup ț iei din ț ilor temporari și permanenți • Cronologia formării dinților. CFrsta dentară • Factori genetici și de mediu care influențează odontogeneza • Anomaliile dentare de dezvoltare Activități practice: 24 ore - Evaluarea stadiului de dezvoltare al din ț ilor - Evaluarea stării de normalitate sau anormalitate a din ț ilor - Determinarea vFrstei dentare pe modele, 1x, pacien ț i b. Tulburările erup ț iei dentare (8 ore) Cursuri conferință 3 ore: • Factorii care influen ț ează erup ț ia dentară • ,anifestările clinice care însoțesc în mod normal erupția din ț ilor temporari (fenomenul de teethingN) • Tulburări ale erup ț iei dentare: pericoronarita, hematomul, chistul, sechestrul de erup ț ie (diagnostic ș i tratament) • Erup ț ia precoce ș i întFrziată: terminologie, forme clinice, diagnostic ș i tratament Activități practice: 5 ore - 1ecunoașterea din ț ilor pe modele, pacien ț i ș i radiografii - Determinarea vFrstei dentare pe modele, 1x, pacien ț i Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate c. ,anagementul comportamentului copilului ș i adolescentului (1/ ore) Cursuri conferință 4 ore: • Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil ș i adolescent. Scale de evaluare a comportamentului • ,anagementul comportamental al pacientului copil. ,etode de abordare farmacologice și non-farmacologice • Imobilizarea de protecție: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizare Activități practice: ore - Evaluarea nivelului fricii utilizFnd diferite scale - Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacien ț i - Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt ș i lung Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate B. Subiecte ped.d.ntice generale 5 luni a. Etiologia afecțiunilor orale la copil ș i adolescent (1/ ore) Cursuri conferință 4 ore: • 1olul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei ș i al timpului în producerea cariei dentare • Particularizarea etiologiei generale a cariei la caria cu tipar neobi ș nuit (caria precoce a copilariei, caria adolescentului, caria rampantă, caria grefată pe defectele de structură ale smal ț ului) • Factorii etiologici principali, secundari ș i favorizan ț i ai traumatismelor dento-parodontale la copil ș i adolescent • Factorii etiologici ai bolilor mucoasei orale ș i parodon ț iului marginal. Activități practice: ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Examinarea pacientului pediatric (8 ore) Cursuri conferință 3 ore • ,etodologia întocmirii fi ș ei de observa ț ie clinică • Anamneza, antecedentele fiziologice, patologice personale ș i cele heredo-colaterale • 1olul examenului clinic complet exobucal ș i endobucal • ,etode clasice de examinare (inspec ț ia, palparea, examenul radiologic, alte teste complementare) • ,etode moderne de investigare (transiluminarea, magnifica ț ia, evaluarea riscului la carie, 1x digitala, tehnologia LASE1, F2TI etc) • 1olul modelelor de studiu ș i al fotografiilor în elaborarea diagnosticului Activități practice: 5 ore Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior c. Diagnosticul pedodontic (38 ore) Cursuri conferință 1 ore: • Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei • Diagnosticul cariei simple la din ț ii temporari ș i permanen ț i imaturi • Diagnosticul cariei complicate la din ț ii temporari ș i permanen ț i imaturi • Caloarea examenului radiologic în precizarea diagnosticului stomatologic la copil și adolescent Activități practice: 22 ore - Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior în scopul realizării unor diagnostice precoce, corecte ș i complete. d. Elaborarea planului de tratament (8 ore) Cursuri conferință 3 ore:

• ,etodologia elaborării planului de tratament • 2b ț inerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgen ț ă, tratamentul definitiv curativo-profilactic. Activități practice: 5 ore Elaborarea de planuri de tratament pe modele ș i pacien ț i. ȘTIIN Ț E CUN,AMENTALE 1 lună a. Genetică b lună (12ore) Cursuri conferință 4 ore: • Principii genetice esențiale • ,odalită ț i de transmitere a bolilor buco-dentare ș i faciale cu determinism genetic • Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalică Activități practice: 8 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Embri.l.gie b lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: • Dezvoltarea extremității cefalice • Anomalii de dezvoltare ale capului ș i gîtului (mecanism de producere) Activități practice: 8 ore - Prezentare de imagini microscopice Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate RA,IOLOGIE 1 lună (24 ore) Cursuri conferință: 8 ore • Anatomia radiologică de bază a maxilarului, mandibulei, din ț ilor ș i ț esuturilor de sus ț inere, folosind incidențe intraorale (periapicale, bite-wing, ocluzale), panoramice, teleradiografii (fa ț ă ș i profil), tehnici imagistice moderne cu aplica ț ii în pedodon ț ie (CBCT, imagistică cu substan ț ă de contrast, 1,N, ultrasonografie). • Principii de radiobiologie ș i protec ț ie, inclusiv siguran ț a operatorului ș i a pacientului, dozele maxime admise,ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în func ț ie de vFrsta pacientului. • Principii de interpretare radiografică pentru identificarea ș i diferen ț ierea leziunilor osoase, a modificărilor densită ț ii osoase ș i de regenerare osoasă. • Tehnici moderne de imagistică utilizate în Pedodonție Activități practice: 1 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1A2 lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: • Conceptul de stare de sănătate • Anchete epidemiologice observa ț ionale ș i experimentale • Promovarea sănătății. Strategii preventive Activități practice: 8 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate BIOETICĂ 1A2 lună (2/ ore) Cursuri conferin ț ă 8 ore: • Conceptele de sănătate, boală, suferin ț ă prin prisma bioeticii • 1ela ț ia medic-pacient: consim ț ămFntul informat • Gre ș eli ș i erori în practica medicală Activită ț i practice: 12 ore • Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor si principiilor în bioetică • Ilustrarea valorilor etice ale rela ț iei medic-pacient prin cazuri practice • Exemplificarea no ț iunilor de gre ș eala ș i eroare în medicină prin cazuri concrete 1ecenzii ale articolelor de specialitate. ANUL II PE,O,ONȚIE 1/ luni (152 ore) a. Particularită ț ile din ț ilor temporari ș i permanen ț i imaturi și implicațiile lor clinicoterapeutice 18 ore Cursuri conferin ț ă ore: • Particularitățile morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile clinicoterapeutice • Particularitățile de structură ale dinților permanenți imaturi și implicațiile clinicoterapeutice Activită ț i practice 12 ore: - 1ecunoa ș teri de din ț i pe modele ș i pe din ț i extra ș i 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Tratamentul cariei cu tipar neobișnuit (caria severă precoce a dinților temporari) 2/ ore Cursuri conferin ț ă ore: • Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilăriei • Tratamentul curativ al cariei precoce severe a copilăriei (tratament conservator prin: obtura ț ii, coroane prefabricateE extrac ț ia). Activită ț i practice: 14 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate c. Particularită ț ile tratamentului cariei simple la din ț ii temporari ș i permanen ț i imaturi 2/ ore Cursuri conferin ț ă ore: • Principii generale de prepararea a cavită ț ilor ș i particularizare pe tipuri de cavită ț i • Tratamentului plăgii dentinare în func ț ie de profunzimea cavită ț ii • Tehnica Atraumatică 1estauratoare (A1T): defini ț ie, indica ț ii, principii de tratament, tehnică de lucru • ,etode, materiale ș i tehnici de tratament restaurator Activită ț i practice: 14 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate d. Particularitățile tratamentului cariei complicate la din ț ii temporari ș i permanen ț i imaturi 32 ore Cursuri conferin ț ă 14 ore: • Coafajele (indirect, direct, natural): defini ț ie, indica ț ii, avantaje, materiale, tehnică de lucru • Pulpotomia vitală (par ț ială, totală): defini ț ie, indica ț ii, avantaje, material, tehnică de lucru • Pulpectomia vitală (par ț ială, totală): defini ț ie, indica ț ii, avantaje, material, tehnică de lucru • Tehnici moderne de tratament la dinții permanenți imaturi cu gangrenă Activită ț i practice:18 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate e. Principii ș i metode de prevenire a cariei dentare (1/ ore) Cursuri conferin ț ă: 4 ore Activită ț i practice: ore f. Patologia primului molar permanent în perioada de cre ș tere (22 ore) Cursuri conferin ț ă ore: • Patologia molarului unu permanent în perioada de cre ș tere • ,etode de prevenire și tratament Activită ț i practice: 1 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate pentru întocmirea de referate g. Traumatismele dento-parodontale la copil și adolescent (3/ ore) Cursuri conferin ț ă: 1/ ore • Diagnosticul ș i tratamentul specific al traumatismelor dento-parodontale la pacientul pediatric Activită ț i practice: 2/ ore • Aplicarea no ț iunilor teoretice de mai sus în practică 1ecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate ORTO,ON Ț IE 2 luni (48 ore) Cursuri conferin ț ă 2/ ore: • Clasificarea anomaliilor dento-maxilare • Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare • Principii de baza în tratamentul ortodontic • Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare ț indica ț ii ș i metode de realizare Activită ț i practice: 28 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ANUL III PE,O,ON Ț IE . luni (128 ore) A. Bolile parodonțiului marginal și ale mucoasei orale la copil și adolescent 24ore Cursuri conferin ț ă 8 ore: • Diagnosticul ș i tratamentul bolilor parodonțiului marginal la copil și adolescent • Diagnosticul ș i tratamentul leziunilor mucoasei orale la pacientul pediatric Activită ț i practice 12 ore - Aplicarea no ț iunilor teoretice de mai sus în practică 1ecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate B. Proceduri de tratament interdisciplinare a. Tratamentul complex la pacien ț ii cu nevoi speciale (4/ ore) Cursuri conferin ț ă 12 ore: • Terminologie ș i clasificarea pacien ț ilor cu nevoi speciale pe tipuri de dizabilită ț i (fizice, psihice, senzoriale, medicale) • Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilită ț i • Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacien ț ii cu nevoi speciale Activită ț i practice: 28 ore - Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacien ț i cu dizabilită ț i 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Tratamentul pedodontico-chirurgical (1/ ore) Cursuri conferin ț ă 4 ore: • Indica ț iile, contraindica ț iie ș i particularită ț ile extrac ț iei la copil • Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacien ț ii care necesită ș i tratament chirurgical • Indica ț iile tratmentului pedodontic ș i chirurgical sub anestezie generală Activită ț i practice: ore - Efectuarea manoperelor terapeutice specifice 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. c. Tratamentul pedodontico-parodontal (1/ ore) Cursuri conferin ț ă 4 ore: • Indica ț iile ș i contraindica ț iile tratamentului pedodontic în parodontopatii • Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatii • Influen ț a tratamentului pedodontic asupra stării parodon ț iului Activita ț i practice: ore - Efectuarea manoperelor terapeutice specifice (colaborare interdisciplinară) - Evaluarea efectelor tratamentului pedodontic asupra stării parodon ț iului. d. Tratamentul pedodontico-ortodontic (3/ ore) Cursuri conferin ț ă 1/ ore: • Necesitatea diagnosticului precoce al anomaliilor dento-maxilare • Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv • Indica ț ii terapeutice specifice denti ț iei temporare ș i mixte • Atitudinea terapeutică fa ț ă de angrenajul invers • Consecin ț ele extrac ț iei precoce în zona de sprijin • ,en ț inătorul de spa ț iu Activită ț i practice: 2/ ore - Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apari ț iei sau agravarea anomaliilor dento-maxilare - Evaluarea statusului buco-dentar ș i a rela ț iilor interarcadice la diferite vFrste pentru a stabili momentului al ini ț ierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont) - Pregătirea pacientului în vederea ini ț ierii tratamentului ortodontic e. Tratamentul pedodontico-protetic (14 ore) Cursuri conferin ț ă ore: • Conceperea ș i conducerea tratamentului protetic la pacien ț ii în cre ș tere • Indica ț iile tratamentului protetic la copii ș i adolescen ț i • ,ijloace ș i tehnici protetice indicate la pacien ț ii pediatrici Activită ț i practice: 8 ore CHIRURGIE OROAMAXILOACACIALĂ 1 lună (24 ore) Cursuri conferin ț ă 8 ore: • Tratamentul accidentelor ș i complica ț iilor extrac ț iilor dentare • Accidente ș i complica ț ii majore ale erup ț iei dentare • Tratamentul de urgen ț ă în traumatismele maxilo-faciale. • Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale. • Infec ț ii oro-maxilo-faciale Pregătire practică ș i prezentări de caz : 1 ore 1ecenzii ale articolelor de specialitate EN,O,ON Ț IE 1 lună (24 ore) Cursuri conferin ț ă 8 ore: • Caracteristicile morfologice ș i func ț ionale ale complexului pulpo-dentinar • Diagnosticul afec ț iunilor pulpare ș i ale parodon ț iului apical la dinții permanenți maturi • Principii de tratament pulpar la dinții permanenți maturi Activită ț i practice: 1 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate PROTETICĂ 1A2 lună (12 ore) Cursuri conferin ț ă 4 ore: • Criterii de alegere ș i indica ț iile lucrărilor protetice în func ț ie de situa ț iile clinice • 1estaurări protetice în cazuri complexe Pregătire practică ș i prezentări de caz: 8 ore 1ecenzii ale articolelor de specialitate PARO,ONTOLOGIE 1A2 lună (12 ore) Cursuri conferin ț ă 4 ore: • Examenul clinic în parodontologie. Indici de evaluare a stării de sănătate parodontală. • Criterii de diagnostic în boala parodontală • Considera ț ii moderne privind tratamentul bolilor parodon ț iului marginal Activită ț i practice: 8 ore

1ecenzii ale articolelor de specialitate

ANEXA 1

ÎMPĂRȚIREA ORELOR ACA,EMICE ALE STAGIULUI ,E PEDODONȚIE PE TIPURI ,E ACTIVITĂȚI

Activități desfășurate sub îndrumare (63 %) Ore de activitate practică și clinică 2160 ore Planificarea tratamentelor 150 ore Seminarii privind evaluarea tratamentelor Evaluarea cazurilor după tratament Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului 150 ore Cursuri și seminarii pe grupe de lucru 675 ore Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice 160 ore Consultații individuale, indicații de cercetare în afara activității obișnuite 150 ore Timp pentru materii facultative, cercetare ș i pentru efectuarea lucrării de cercetare 1085 ore Total 4530 ore Studiu individual (37%) Analiza datelor pacienților necesare tratamentului 240 ore Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea susținerii de referate - pregătire cazuistică 270 ore Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretic a individual a 770 ore Total 1280

ANEXA 2

BAREMUL ACTIVITĂ Ț II ,E PREGĂTIRE

,.cumenta ț ia cel.r 5 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următ.arele c.ndi ț ii :

1. Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli 2. Descrierea amănun ț ită a cazurilor • anamneza, antecedentele heredo-colaterale ș i personale, istoricul bolii actuale • semne clinice ș i simptomatologie care să sus ț ină adecvat diagnosticul • investiga ț ii recomandate ș i interpretarea lor. 3. Documenta ț ia completă a cazurilor • documenta ț ia de început a cazurilor (modele, 1x, fotografii intraAextraorale ș i după caz analize medicale, revelare de placă bacteriană, teste cantitative salivare, teste microbiologice etc) • documenta ț ia la finalizarea cazurilor (acelea ș i) • documenta ț ia la 2- luni după finalizarea tratamentului (optional) 4. Diagnosticul complet ș i correct morfologic ș i func ț ional • diagnosticul adecvat ș i complet: de urgen ț ă, odontal (carie, traumatisme, uzură, anomalii dentare izolate), parodontal ș i mucoasă orală, ortodontic ș i ocluzie, chirurgical, protetic, evolutiv) • comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importan ț ă în nota ț ia finală • descrierea tulburărilor func ț ionale ale aparatului dento-maxilar (mastica ț ia, estetica, fona ț ia, degluti ț ia) ș i consecin ț ele lor 5. Planificarea ș i conducerea tratamentului • rezidentul trebuie să dovedească cuno ș tin ț e adecvate de specialitate • tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte. • planificarea tratamentului este o etapă principală în Pedodonție care trebuie să prezinte metodele ș i tehnicile de tratament e ș alonate în timp în func ț ie de denti ț ie • medicul rezident are posibilitatea săș i exprime opinia cu privire la solu ț iile de tratament clasice ș i moderne propuse • rezidentul trebuie să realizeze comentarii cu privire la rezultatul terapeutic ob ț inut. • la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte ș i o documenta ț ie de început ș i de final adecvată (modele, 1x, fotografii)

. Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-func ț ional ș i estetic .

7. Prezentarea • să fie concisă ș i clară • să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinic 8. Documenta ț ia ș i descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare: • originalul pentru pre ș edintele comisiei (con ț ine toate documentele originale) • 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referen ț i suplimentari) - con ț in descrierea completă a cazului ș i copii ale documenta ț iei finale amintite mai sus, exceptFnd modelele.

.. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist în Pedodonție. Cu aceasta condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de ,edicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli sau dintr-un cabinet privat.

ANEXA

PROBELE EXAMENULUI CINAL

Anul I Pedodon ț ie Examen scris Prezentări de cazuri Examen practic 1eferat Discipline fundamentale Sănătate publică orală Bioetică Examen scris Anul II Pedodon ț ie Examen scris Prezentări de cazuri Examen practic 1eferat 2rtodon ț ie Examen scris Prezentare caz Examen practic Anul III Pedodon ț ie Examen final (4 probe ) Chirurgie oro-maxilo-facială Endodon ț ie Protetică Parodontologie Examen scris Prezentare caz Examen practic

Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în Pedodonție se face prin examen final.

Examenul final constă din:

- 4 probe distincte (examen scris, caz clinic, examen practic, referate) care să dovedeasca pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinic (Anexa ) - 1 lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului.

În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist în Pedodonție.

,ISTRIBUȚIA ,ISCIPLINELOR ÎN CEI ANI ,E STU,IU

( STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONCERINȚĂ )

PED2D2N Ț IE 28 LUNI (I.1) (II.1) (III.1) DISCIPLINE FUNDA,ENTALE 1 LUNĂ (I.2) SĂNĂTATE PUBLICĂ 21ALĂ b LUNĂ (I.3) BI2ETICA b LUNĂ (I.4) 1ADI2L2GIE 1 LUNĂ (I.5) 21T2D2N Ț IE 2 LUNI (II.2) CHI1U1GIE 212-,ALIL2-FACIALĂ 1 LUNĂ (III.2) END2D2N Ț IE 1 LUNĂ (III.3) P12TETICA b LUNĂ (III.4) PA12D2NT2L2GIE b LUNĂ (III.5)

Anul Anul I Anul II Anul III Stagiul I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 II.1 II.2 III.1 III.2 III.3 III.4 III.5