Decizia nr. 186/2016

Daniel Marius Morar

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47 din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Ionel Niculae în Dosarul nr. 26.811/3/2014* al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.566D/2015.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece prin prevederile de lege criticate este asigurat cadrul legal care să asigure recuperarea la bugetul asigurărilor pentru șomaj a sumelor acordate necuvenit. Totodată, arată că dispozițiile de lege criticate se aplică fără discriminare. De asemenea, art. 21 din Constituție nu e încălcat, deoarece persoana interesată poate formula contestație împotriva deciziei ce constituie titlu executoriu.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 13 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 26.811/3/2014*, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47 din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Excepția a fost ridicată de reclamantul Ionel Niculae în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării

Deciziei nr. 62 din 23 iunie 2014 , emisă de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București, până la pronunțarea instanței de fond, precum și a cererii de anulare a aceleiași decizii.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, în special

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16, art. 20, art. 21 și art. 24. În acest sens arată că normele de tehnică legislativă cuprinse în

Legea nr. 24/2000

prevăd că într-o lege nu pot fi folosiți termeni generici, fără o definire clară și o reglementare expresă și fără echivoc. Or, Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București poate interpreta legea după bunul plac. Susține că sintagma "sumele acordate necuvenit" nu este definită de lege și nu este reglementată într-un mod clar. Astfel încât o persoană nedreptățită de un act administrativ emis cu încălcarea legii este în imposibilitate de a fi protejată de Constituție. În final, susține că efectele produse de textul de lege criticat pot afecta stabilitatea și bunul mers al instituțiilor publice și, implicit, interesele legale și legitime ale persoanelor aflate în situații similare.

7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece prevederile de lege criticate au fost adoptate de legiuitor tocmai pentru a asigura fundamentul legal pentru modalitatea de recuperare a sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor de șomaj, precum și din orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj, altele decât cele provenind din contribuții, legiuitorul având libertatea și competența exclusivă să stabilească condițiile în care acestea se recuperează.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în temeiul

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , deoarece aspectele expuse de autorul excepției se rezumă doar la invocarea textelor constituționale și la a afirma că acestea nu au fost respectate, fără a prezenta argumente de ordin neconstituțional în susținerea acestei ipoteze.

10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că prevederile

art. 47 din Legea nr. 76/2002

îndeplinesc cerințele impuse de Constituție și, în plus, cerințele instituite de art. 1 alin. (5) din Constituție se pot complini printr-o interpretare riguroasă, coerentă și previzibilă ce revine instanței de judecată în virtutea rolului său activ. Astfel, apreciază că legiuitorul și-a exercitat întocmai obligația pozitivă prin reglementarea clară și precisă a noțiunii de "sume necuvenite", dar și a condițiilor în care o persoană care a primit asemenea sume de bani să le restituie, întrucât din redactarea normei criticate rezultă că aceasta este clară, previzibilă și accesibilă. Cât privește invocarea art. 16 din Constituție consideră că prin normele criticate statul a asigurat un cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice vizate de ipoteza normei, aflate în situații juridice similare, în cazul de față beneficiarii sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără privilegii și fără discriminări. În ceea ce privește presupusa nesocotire a dispozițiilor art. 21 și art. 24 din Constituție menționează că normele criticate nu sunt de natură a îngrădi accesul la justiție sau garanțiile pe care le presupune un proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare, din moment ce există posibilitatea pentru persoana nemulțumită de a formula contestație împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu emis de un executor bugetar.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de partea Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 47 din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Însă, din susținerile autorului excepției, reiese că acesta critică numai alin. (1) al

art. 47 din Legea nr. 76/2002 , astfel încât Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 , care au următorul conținut: "Sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj, altele decât cele provenind din contribuții, se recuperează pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau, după caz, de centrele regionale de formare profesională a adulților, care constituie titluri executorii."

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la critica autorului privind lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative ( Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010,

Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011,

Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau

Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

16. Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj se recuperează pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, ce constituie titluri executorii. Așadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat.

17. Cu privire la critica autorului excepției referitoare la faptul că legea nu definește sintagma "acordate în mod necuvenit", Curtea constată că această susținere nu poate să conducă per se la neconstituționalitatea textului de lege criticat, ci reprezintă, în realitate, un aspect privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate privind recuperarea indemnizației de șomaj încasată, în situația reintegrării în funcție, aspect ce intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.

18. Cât privește susținerile referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității lor, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»" (a se vedea în acest sens și

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionel Niculae în Dosarul nr. 26.811/3/2014* al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2016.