Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 211/2016

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
12 aprilie 2016
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 439 din 13 iunie 2016
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 13.995 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea "Sonimpex Topoloveni" - S.R.L., cu sediul în București, în Dosarul nr. 32.123/3/2014/a1 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 975D/2015.

2. La apelul nominal răspunde avocat Alexandru Georgescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține, în esență, că dispoziția normativă conținută în

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

limitează în mod arbitrar dreptul persoanelor juridice de a solicita și obține plata daunelor morale pentru remedierea atingerilor ce au fost aduse drepturilor lor nepatrimoniale. Ca atare, apreciază că persoanele juridice sunt în aceeași situație cu persoanele fizice, au interese similare, însă dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate instituie un tratament juridic diferit, sub forma unui privilegiu în favoarea persoanelor fizice, cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru în cauze având același obiect, respectiv repararea prejudiciului rezultat din încălcarea drepturilor nepatrimoniale. Depune concluzii scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din cameră de consiliu din 5 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 32.123/3/2014/a1, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de reclamanta Societatea "Sonimpex Topoloveni" - S.R.L., cu sediul în București, cu ocazia soluționării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect acțiune în concurență neloială.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că deși există, la nivel de lege organică, egalitate în drepturi între persoanele fizice și juridice, în ceea ce privește apărarea drepturilor nepatrimoniale și repararea prejudiciului rezultat din încălcarea acestora, dispozițiile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

stabilesc un tratament juridic diferit cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru. De asemenea, autoarea apreciază că, în condițiile în care persoanei juridice îi este permis să ceară daune morale, rezultă că legislația trebuie să prevadă, cu claritate și în mod predictibil, care este tratamentul juridic în ceea ce privește accesul acesteia la justiție. Or, în aplicarea dispozițiilor legale criticate, pe de o parte, acțiunea pentru daune morale formulată de o persoană fizică va comporta o taxă fixă de 100 lei, iar, pe de altă parte, aceeași cerere va fi taxată cu o taxă variabilă, calculată conform

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în cazul în care este introdusă pe rolul instanțelor de o persoană juridică. Ca atare, nu se poate reține nicio rațiune obiectivă și rezonabilă, în sensul soluției legislative analizate (diferențierea persoană fizică - persoană juridică), ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferit sub forma unui privilegiu în favoarea persoanelor fizice. În consecință, apreciază că se conferă dreptului persoanelor fizice la repararea prejudiciului nepatrimonial o poziție distinctă, diferențiată și mai avantajoasă față de cel al persoanelor juridice titulare ale acelorași drepturi. În continuare, autoarea excepției susține că, în egală măsură, tratamentul diferențiat, cu privire la modul de calcul al taxei judiciare de timbru, reprezintă o restrângere a dreptului persoanei juridice de acces la instanță, întrucât în sarcina acesteia se va stabili o taxă de timbru mai mare. Or, o astfel de restrângere nu este permisă, în condițiile în care nu este determinată de unul dintre motivele prevăzute limitativ de art. 53 alin. (1) din Constituție.

7. În final, precizează că art. 148 din Constituție stabilește aplicarea cu prioritate a tratatelor internaționale privind drepturile omului la care România este parte. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat caracter juridic obligatoriu, iar la art. 20 prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii.

8. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că norma legală criticată are în vedere onoarea, reputația și demnitatea, care sunt atribute ale persoanei fizice, astfel că nu se poate vorbi că face diferență între persoanele fizice și cele juridice pentru a se putea reține încălcarea art. 16 și art. 124 din Constituție. Cu privire la art. 21 din Legea fundamentală, menționează că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, iar echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. Totodată, arată că nu se poate reține nici pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, atâta vreme cât nu există nicio restrângere a vreunui drept pentru a se putea analiza situațiile de excepție prevăzute de acest articol.

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neîntemeiată. În acest sens, arată, în esență, că plata taxei judiciare de timbru nu reprezintă o ingerință în dreptul de acces liber la justiție și nu se poate susține existența unei discriminări, normele legale criticate aplicându-se nediferențiat tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, fără privilegii și fără discriminări.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate și concluzii scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: "Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei."

14. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), care prevede că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 care consacră accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța învestită cu soluționarea cauzei, respectiv Tribunalul București - Secția a III-a civilă, față de obiectul cererii de chemare în judecată - acțiune în concurență neloială - a pus în vedere autoarei excepției să completeze taxa judiciară de timbru pentru primul petit (încetarea imediată a tuturor practicilor comerciale incorecte), conform

art. 13 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , iar pentru cel de-al doilea petit (plata despăgubirilor în vederea reparării integrale a prejudiciului moral și de imagine), potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 13 lit. c) din același act normativ, sub sancțiunea anulării cererii ca insuficient timbrată.

16. Curtea reține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

prevede, la art. 3 alin. (1) lit. f) și art. 13 lit. c), că "acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: [...] f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei, iar "acțiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează: [...] c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene și modele industriale - 300 lei".

17. Curtea observă că, potrivit

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 11/1991

privind combaterea concurentei neloiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană care are un interes legitim se poate adresa direct instanțelor de judecată competente pentru încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială, pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale și morale suferite ca urmare a unei practici de concurență neloială, fără a fi necesară parcurgerea vreunei formalități în fața Consiliului Concurenței. Acțiunile izvorând dintr-o practică de concurență neloială sunt de competența tribunalului locului săvârșirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găsește sediul pârâtului; în lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului pârâtului, potrivit alin. (2) al art. 7 din același act normativ.

18. Curtea reține că dispoziția legală supusă controlului de constituționalitate reprezintă o normă cu caracter special, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 3 din aceeași ordonanță de urgență, care consacră regula stabilirii taxei judiciare de timbru, prin calcul procentual asupra cuantumului pretențiilor din acțiunile și cererile evaluabile în bani. Ca atare, Curtea constată că

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

nu supune taxei judiciare de timbru speciale de 100 lei orice pretenții legate de daunele morale, ci doar pe acelea prin care se invocă atingeri aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice.

19. Prin urmare, având în vedere reglementările criticate raportate la obiectul cauzei - acțiune în concurență neloială - în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . În aceste condiții, Curtea urmează a respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , care, nerespectând condițiile prevăzute de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , este inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. 1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea "Sonimpex Topoloveni" - S.R.L., cu sediul în București, în Dosarul nr. 32.123/3/2014/a1 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă. Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 aprilie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.