Ordinul nr. 741/2003

Capitolul A

I. Monitorizarea bovinelor

1. Generalități

Monitorizarea bovinelor se efectuează conform metodelor de laborator stabilite la pct. 3.1 lit. b) din cap. C din anexa nr. 10 la norma sanitară veterinară.

2. Monitorizarea animalelor tăiate pentru consum uman

2.1. Toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni, care sunt:

a) supuse tăierii de necesitate; și

b) bolnave sau suspecte de îmbolnăvire, tăiate conform procedurii legale în vigoare,

sunt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină, cu excepția animalelor fără semne clinice de boală, tăiate în contextul unei campanii de eradicare a bolii.

2.2. Toate bovinele în vârstă de peste 30 de luni, care sunt:

a) supuse tăierii normale pentru consum uman; și

b) tăiate în contextul unei campanii de eradicare a bolii în conformitate cu anexa nr. 1 cap. VI pct. 28 lit. c) din Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 401/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, dar care nu prezintă semne clinice de boală,

sunt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.

3. Monitorizarea animalelor care nu sunt tăiate pentru consum uman

Bovinele în vârstă de peste 24 de luni, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:

a) ucise în scopul distrugerii; și

b) ucise în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă,

sunt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.

4. Monitorizarea animalelor receptive achiziționate în scopul distrugerii

4.1. Toate animalele supuse tăierii de necesitate sau găsite bolnave la inspecția ante-mortem sunt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.

4.2. Toate animalele de peste 42 de luni, născute după 1 august 1996, sunt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.

4.3. Va fi testat pentru encefalopatia spongiformă bovină un eșantion randomizat cuprinzând cel puțin 10.000 animale anual din animalele care nu sunt cuprinse la pct. 4.1 sau 4.2.

5. Monitorizarea la alte animale

În afară de testele prevăzute la pct. 2-4, autoritatea competentă poate decide în mod voluntar să testeze alte bovine pe teritoriul ei, în special atunci când aceste animale provin din țări cu encefalopatie spongiformă bovină indigenă, au consumat furaje potențial contaminate sau au fost născute ori provin din mame infectate cu encefalopatie spongiformă bovină.

6. Măsuri care urmează testării

6.1. Atunci când un animal este tăiat pentru consum uman și este testat pentru encefalopatie spongiformă bovină, aplicarea mărcii de sănătate prevăzute de legislația sanitară veterinară în vigoare nu se face pe carcasa animalului respectiv până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ.

6.2. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la prevederile pct. 6.1 atunci când se aplică un sistem oficial în abator, care asigură că nici o parte a animalelor examinate care poartă marca de sănătate nu iese din abator până când nu se obține rezultatul negativ la testul rapid.

6.3. Toate părțile corpului unui animal testat pentru encefalopatie spongiformă bovină, inclusiv pielea, se rețin sub sechestru sanitar veterinar până în momentul primirii buletinului de analiză cu rezultat negativ, în afară de cazul în care ele sunt distruse conform pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitară veterinară.

6.4. Toate părțile corpului unui animal găsit pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse conform pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitară veterinară, cu excepția materialului ce urmează să fie reținut în conformitate cu evidențele prevăzute la cap. B secțiunea a III-a din prezenta anexă.

6.5. Atunci când un animal tăiat pentru consum uman este găsit pozitiv la testul rapid, carcasa acestuia, cel puțin carcasa ce precedă imediat carcasa animalului pozitiv în urma testului și două carcase ce urmează imediat carcasei animalului pozitiv pe aceeași linie a abatorului sunt distruse conform pct. 6.4.

6.6. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la prevederile pct. 6.5, atunci când în abator este aplicat un sistem care previne contaminarea carcaselor între ele.

II. Monitorizarea ovinelor și caprinelor

1. Generalități

Monitorizarea ovinelor și caprinelor se efectuează conform metodelor de laborator stabilite la lit. b) a pct. 3.2 din cap. C din anexa nr. 10 la norma sanitară veterinară.

2. Monitorizarea animalelor tăiate pentru consum uman Animalele în vârstă de peste 18 luni sau la care mai mult de 2 incisivi permanenți au erupt, tăiate pentru consum uman, sunt testate conform numărului de probe indicat în tabel. Prelevarea de probe va fi reprezentativă pentru fiecare regiune și sezon. Selecția probei se efectuează astfel încât să se evite suprareprezentarea oricărui grup în ceea ce privește originea, specia, vârsta, rasa, tipul de producție și orice altă caracteristică. Vârsta animalelor este estimată pe baza dentiției, semnelor evidente de maturitate sau a altor informații sigure. Prelevarea multiplă în același efectiv va fi evitată când este posibil.

Stat membru

Mărimea minimă a eșantionului anual Animale tăiate1)

Belgia

3.750

Danemarca

3.000

Germania

60.000

Grecia

60.000

Spania

60.000

Franța

60.000

Irlanda

60.000

Italia

60.000

Luxemburg

250

Olanda

39.000

Austria

8.200

Portugalia

22.500

Finlanda

1.900

Suedia

5.250

Marea Britanie

60.000

România

10.000

-------------

*1) Mărimea eșantionului a fost calculată pentru a se depista o prevalență de 0,005% cu o certitudine de 95% la animalele tăiate în statele membre ale Uniunii Europene care taie un număr mare de ovine adulte. În acele state membre ale Uniunii Europene și în România care taie un număr mai mic de ovine adulte, mărimea eșantionului este calculată ca 25% din numărul estimat sau înregistrat al oilor reformate tăiate în anul 2000.

Un stat membru al Uniunii Europene sau România poate testa un număr de animale mai mic decât cel indicat în tabel, dacă cele mai recente statistici oficiale ale tăierii indică acest număr ca fiind echivalent cu 25% din oile reformate tăiate anual în statul membru sau România.

3. Monitorizarea animalelor care nu sunt tăiate pentru consum uman

Animalele în vârstă de peste 18 luni sau care au mai mult de 2 incisivi permanenți erupți prin gingie, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:

a) ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli; sau

b) tăiate pentru consum uman,

sunt testate conform numărului de probe indicat în tabel.

Prelevarea de probe va fi reprezentativă pentru fiecare regiune și sezon. Selecția probei se efectuează astfel încât să se evite suprareprezentarea oricărui grup în ceea ce privește originea, specia, vârsta, rasa, tipul de producție și orice altă caracteristică. Vârsta animalelor este estimată pe baza dentiției, semnelor evidente de maturitate sau a altor informații relevante. Prelevarea multiplă în același efectiv va fi evitată când este posibil. Autoritatea veterinară centrală a României poate hotărî să excludă de la eșantionare zonele izolate cu o densitate scăzută a animalelor, în care nu se organizează colectarea animalelor moarte. Atunci când se recurge la această derogare vor fi stabilite prin decizie zonele respective, se va informa Comisia Europeană despre aceasta și se va transmite o listă a zonelor supuse derogării. Derogarea nu va cuprinde mai mult de 10% din populația de ovine și caprine din România.

Stat membru

Mărimea minimă a eșantionului anual Animale moarte1)

Belgia

450

Danemarca

400

Germania

6.000

Grecia

6.000

Spania

6.000

Franța

6.000

Irlanda

6.000

Italia

6.000

Luxemburg

30

Olanda

5.000

Austria

1.100

Portugalia

6.000

Finlanda

250

Suedia

800

Marea Britanie

6.000

România

9.000

---------------

*1) Mărimea eșantionului a fost calculată pentru a se depista o prevalență de 0,05% cu o certitudine de 95% la animalele moarte în statele membre ale Uniunii Europene cu o populație mare de ovine. În acele state membre ale Uniunii Europene și în România, cu o populație mai mică de ovine, mărimea eșantionului este calculată ca 50% din numărul estimat al animalelor moarte (mortalitate estimată 1%).

4. Monitorizarea efectivelor infectate

Animalele în vârstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, care sunt ucise în conformitate cu prevederile pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (îi) ori pct. 2 lit. c) din anexa nr. 7 la norma sanitară veterinară, vor fi testate pe baza selecției unui eșantion randomizat simplu, în conformitate cu mărimea eșantionului indicată în tabel.

Număr de animale reformate în vârstă de peste 12 luni din turmă sau efectiv

Mărimea minimă a eșantionului2)

70 sau mai puțin

Toate animalele eligibile

80

68

90

73

100

78

120

86

140

92

160

97

180

101

200

105

250

112

300

117

350

121

400

124

450

127

500 sau mai mult

150

----------

*2) Mărimea eșantionului este calculată pentru o certitudine de 95%, incluzând cel puțin un caz pozitiv dacă boala este prezentă, la o prevalență minimă de 2% în populația test.

5. Monitorizarea altor animale

Pe lângă programele de monitorizare prezentate la pct. 2-4, autoritatea competentă poate efectua în mod voluntar monitorizarea altor animale receptive, în special:

a) animale folosite pentru producția de lapte;

b) animale care provin din țări cu encefalopatii spongiforme transmisibile și care au fost indigenizate;

c) animale care au consumat furaje potențial contaminate;

d) animale născute sau provenite din mame infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile;

e) animale din efective infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile.

6. Măsuri ce urmează testării ovinelor și caprinelor

6.1. Când un animal tăiat pentru consum uman a fost selectat pentru a fi testat pentru encefalopatie spongiformă transmisibilă, marca de sănătate prevăzută de Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete nu va fi aplicată pe carcasa acelui animal până când nu a fost obținut un rezultat negativ la testul rapid.

6.2. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la prevederile pct. 6.1 când în abator funcționează un sistem oficial care să asigure că nici o parte din animalele examinate care poartă marca de sănătate nu părăsește abatorul până când nu a fost obținut rezultatul negativ la testul rapid.

6.3. Toate părțile corpului unui animal testat, inclusiv pielea, trebuie să fie reținute sub controlul oficial până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care sunt distruse în conformitate cu pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitară veterinară.

6.4. Toate părțile corpului unui animal depistat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, vor fi distruse în conformitate cu pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitară veterinară, cu excepția materialului care trebuie reținut în vederea efectuării examenului de laborator pentru întocmirea evidențelor prevăzute în cap. B secțiunea a III-a din prezenta anexă.

7. Analiza genotipică

7.1. Pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformă transmisibilă la ovine se determină genotipul proteinei prionului. Cazurile de encefalopatie spongiformă transmisibilă decelate la animale, la care genotipurile sunt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe două gene alele ale codonului 136, arginina pe două gene alele ale codonului 154 și arginina pe două alele ale codonului 171), trebuie imediat anunțate Comisiei Europene. Dacă este posibil, aceste cazuri trebuie să facă obiectul identificării sușei. Dacă această identificare nu este posibilă, turma de origine, precum și celelalte turme care au venit în contact cu animalul sunt supuse unei supravegheri amănunțite în vederea depistării altor cazuri de encefalopatie spongiformă transmisibilă pentru stabilirea sușei.

7.2. În afară de analizarea genotipului, conform pct. 7.1, trebuie determinat genotipul proteinei prionului la un subeșantion de ovine ales la întâmplare și supus testului de depistare conform prevederilor cap. A secțiunea a II-a pct. 2. Acest subeșantion trebuie să reprezinte cel puțin 1% din numărul total de animale care constituie eșantionul pentru fiecare stat și să aibă cel puțin 100 de animale pentru fiecare stat. Prin derogare se poate opta pentru analiza genotipului la un număr echivalent de animale vii cu vârstă similară.

III. Monitorizarea altor specii de animale

Autoritatea veterinară centrală a României poate decide în mod voluntar să efectueze monitorizarea pentru encefalopatia spongiformă transmisibilă la alte specii de animale decât bovine, ovine și caprine.

Capitolul B

I. Informații ce trebuie prezentate de către autoritatea competentă, cu avizul Agenției Naționale Sanitare Veterinare, Comisiei Europene

1. Numărul de cazuri suspecte pe specii, supuse restricțiilor de mișcare conform art. 12 alin. (1)

2. Numărul de cazuri suspecte pe specii, supuse examenelor de laborator conform art. 12 alin. (2), și rezultatul examinărilor

3. Numărul de efective în care cazurile suspectate la ovine și caprine au fost raportate și investigate conform art. 12 alin. (1) și (2)

4. Numărul estimat al fiecărei subpopulații la care se face referire la cap. A secțiunea I pct. 3 și 4

5. Numărul de bovine examinate în cadrul fiecărei subpopulații menționate la cap. A secțiunea I pct. 2-5, metoda de selecție a probei și rezultatul testelor

6. Mărimea estimată a subpopulațiilor la care se face referire la cap. A secțiunea a II-a pct. 2-4, care au fost selectate pentru recoltare

7. Numărul de ovine și caprine și efectivele testate în cadrul fiecărei subpopulații, la care se face referire la cap. A secțiunea a II-a pct. 2-5, metoda de selecție a probei și rezultatul testelor

8. Numărul, distribuția vârstei și distribuția geografică a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformă bovină și scrapie; țara de origine, dacă nu este aceeași cu țara notificatoare a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformă bovină și scrapie; numărul și distribuția geografică a efectivelor scrapie-pozitive; anul și, când este posibil, luna nașterii trebuie prezentate pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformă bovină

9. Cazurile de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive confirmate la alte animale decât bovine, ovine și caprine

10. Genotipul proteinei prionului și, dacă este posibil, rasa fiecărui animal care a făcut parte din eșantion, în cadrul subpopulației, conform prevederilor cap. A secțiunea a II-a pct. 7.1 și 7.2

11 Monitorizarea informațiilor precizate la pct. 1-10 se efectuează de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală. Raportarea rezultatelor monitorizării se face lunar la Agenția Națională Sanitară Veterinară.

II. Informații ce trebuie prezentate în rezumat Comisiei Europene

Rezumatul este prezentat sub formă de tabel cuprinzând informațiile cu privire la România.

III. Evidențe

1. Autoritatea căreia i s-a delegat competența va păstra o perioadă de 7 ani evidența:

a) numărului și tipurilor de animale supuse restricțiilor de circulație prevăzute la art. 12 alin. (1);

b) numărului și rezultatului investigațiilor clinice și epidemiologice prevăzute la art. 12 alin. (1);

c) numărului și rezultatului examenelor de laborator prevăzute la art. 12 alin. (2);

d) numărului, identității și originii animalelor supuse recoltărilor de probe în cadrul programelor de supraveghere la care se face referire la cap. A și, dacă este posibil, vârsta, rasa și anamneza;

e) genotipului proteinei prionului al cazurilor de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive la oi.

2. Laboratoarele responsabile cu efectuarea examenelor vor păstra o perioadă de 7 ani documentele referitoare la examene, în special fișele de laborator și, după caz, blocurile de parafină și fotografiile imunoamprentelor (Western-Blot)."

4. Anexa nr. 4 la norma sanitară veterinară va avea următorul cuprins:

"ANEXA Nr. 4

------------

la norma sanitară veterinară

----------------------------

FURAJAREA ANIMALELOR

Extinderea interzicerii prevăzute la art. 7 alin. (1)

1. Interzicerea prevăzută la art. 7 va fi extinsă pentru furajarea:

A. animalelor de fermă, cu excepția hrănirii animalelor carnivore crescute pentru blană, cu:

a) proteină procesată de origine animală;

b) gelatină provenită de la rumegătoare;

c) produse din sânge;

d) proteină hidrolizată;

e) fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

f) furaje ce conțin proteinele prevăzute la lit. a)-e);

B. rumegătoarelor cu proteină de origine animală și furaje care conțin aceeași proteină.

2. Derogări de la interdicțiile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (2) și condiții specifice pentru aplicarea unor astfel de derogări

A. Interdicțiile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (2) nu se vor aplica pentru:

a) furajarea animalelor nerumegătoare cu proteinele menționate la pct. (i), (îi) și (iii) și furaje derivate din astfel de proteine, cu condiția ca aceste proteine să fi fost prelucrate și aplicate în conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:

(i) făină de pește, în conformitate cu condițiile stabilite la lit. B;

(ii) proteine hidrolizate derivate de la pieile și părul animalelor rumegătoare și nerumegătoare, în conformitate cu condițiile stabilite la lit. C;

(iii) fosfat dicalcic și fosfat tricalcic, în conformitate cu condițiile stabilite la lit. D;

b) furajarea rumegătoarelor cu proteinele menționate la pct. (i), (îi) și (iii) și produse derivate din astfel de proteine, cu condiția ca aceste proteine să fi fost prelucrate și aplicate în conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:

(i) lapte, produse pe bază de lapte și colostru;

(ii) ouă și produse din ouă;

(iii) gelatină derivată de la animale nerumegătoare;

c) furajarea peștilor cu produse din sânge și făină din sânge derivate de la nerumegătoare, cu condiția ca acestea să fi fost prelucrate și aplicate în conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman și furaje derivate din astfel de proteine, în conformitate cu condițiile stabilite la lit. E.

B. Condițiile pentru utilizarea de făină de pește și furaje care conțin făină de pește în hrana animalelor de fermă nerumegătoare, cu excepția animalelor carnivore crescute pentru blană

a) Făina de pește va fi produsă în unități de prelucrare destinate exclusiv pentru producția de produse derivate din pește, care vor fi aprobate pentru această activitate de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.

b) Înainte de punerea în circulație liberă în România, fiecare transport de făină de pește importat va fi analizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare microscopică și estimare a constituenților de origine animală în controlul oficial al furajelor, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 475/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 11 februarie 2002.

c) Furajele care conțin făină de pește vor fi produse în întreprinderi care nu produc furaje pentru rumegătoare și care sunt aprobate pentru această activitate de autoritățile veterinare competente. Totuși, prin derogare de la această condiție:

1. nu este necesară o aprobare specială pentru producția furajelor complete ce conțin făină de pește, pentru a fi folosite în exploatația proprie, în cazul în care:

(i) unitatea este înregistrată de autoritatea competentă;

(ii) producătorul deține numai nerumegătoare;

(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea în aceeași exploatație;

(iv) furajele ce conțin făină de pește utilizate în producție conțin mai puțin de 50% proteină brută;

2. producerea de furaje pentru rumegătoare în întreprinderi producătoare de furaje care conțin făină de pește, pentru alte specii de animale, poate fi aprobată de autoritatea competentă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i) furajele în vrac și ambalate, destinate pentru rumegătoare, sunt fabricate în instalații separate fizic de instalațiile în care sunt fabricate furaje ce conțin făină de pește;

(ii) furajele în vrac destinate pentru rumegătoare sunt ținute în instalații și depozite separate fizic de instalațiile și depozitele în care făina de pește vrac și furajele vrac ce conțin făină de pește sunt ținute în timpul depozitării, transportului și ambalării;

(iii) registrele ce detaliază achizițiile, utilizarea de făină de pește și vânzarea de furaje ce conțin făină de pește sunt ținute la dispoziția autorității competente pentru cel puțin 5 ani; și

(iv) testele de rutină sunt efectuate pe furaje destinate rumegătoarelor pentru a se asigura că proteinele interzise, inclusiv făina de pește, nu sunt prezente.

d) Eticheta și documentul ce însoțesc furajele ce conțin făină de pește vor avea specificate clar cuvintele <<conține făină de pește - este interzisă administrarea în hrana rumegătoarelor>>.

e) Furajele în vrac ce conțin făină de pește sunt transportate de vehicule care nu transportă în același timp furaje pentru rumegătoare. Dacă vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegătoarelor, acesta trebuie curățat minuțios, conform unei proceduri aprobate de autoritățile competente, pentru a se evita contaminarea încrucișată.

f) Utilizarea și depozitarea furajelor ce conțin făină de pește sunt interzise în fermele unde se află rumegătoare. Prin derogare de la această cerință, autoritatea competentă poate permite utilizarea și depozitarea furajelor ce conțin făină de pește în fermele unde sunt ținute rumegătoare, dacă primește dovezi că în fermă sunt implementate măsuri ce împiedică ca furajele ce conțin făină de pește să fie date în hrana rumegătoarelor.

C. Condiții pentru utilizarea proteinelor hidrolizate rezultate de la nerumegătoare sau de la piei ori piei uscate de rumegătoare și a furajelor ce conțin astfel de proteine în hrana animalelor de fermă nerumegătoare, cu excepția carnivorelor crescute pentru blană.

1. Pentru utilizare este necesar ca:

a) proteinele hidrolizate să fie produse în unități prelucrătoare autorizate de autoritățile competente în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

b) furajele ce conțin proteine hidrolizate să fie produse în unități care nu produc furaje pentru rumegătoare și care sunt aprobate pentru acest scop de autoritatea competentă.

2. Totuși, prin derogare de la această condiție:

1. nu este necesară o aprobare specială pentru producția furajelor complete, dacă sunt folosite în exploatația proprie și conțin proteine hidrolizate, în cazul în care:

(i) unitatea este înregistrată de autoritatea competentă;

(îi) producătorul deține numai nerumegătoare;

(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea în aceeași exploatație;

(iv) furajele care conțin proteine hidrolizate utilizate în producție conțin mai puțin de 50% proteină brută;

2. producerea de furaje pentru rumegătoare în întreprinderi specializate, care conțin proteine hidrolizate, pentru alte specii de animale, poate fi aprobată de autoritatea competentă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i) furajele în vrac și ambalate, destinate pentru rumegătoare, sunt fabricate în instalații separate fizic de instalațiile în care sunt fabricate furaje ce conțin proteine hidrolizate;

(ii) furajele în vrac destinate pentru rumegătoare sunt ținute în instalații și depozite separate fizic de instalațiile și depozitele în care proteinele hidrolizate vrac și furajele vrac ce conțin proteine hidrolizate sunt ținute în timpul depozitării, transportului și ambalării;

(iii) registrele ce detaliază achizițiile, utilizarea de proteine hidrolizate și vânzarea de furaje ce conțin proteine hidrolizate sunt ținute la dispoziția autorității competente pentru cel puțin 5 ani;

c) eticheta și documentele însoțitoare ale furajelor ce conțin proteine hidrolizate au clar specificate cuvintele: <<conține proteine hidrolizate - este interzisă administrarea în hrana rumegătoarelor>>;

d) furajele vrac ce conțin proteine hidrolizate sunt transportate de vehicule ce nu transportă în același timp furaje pentru rumegătoare. Dacă vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegătoarelor, acesta trebuie curățat corespunzător, conform unei proceduri aprobate de autoritățile competente, pentru a se evita contaminarea încrucișată;

e) utilizarea și depozitarea de furaje ce conțin proteine hidrolizate sunt interzise în fermele unde sunt ținute rumegătoare. Prin derogare de la această condiție, autoritatea competentă poate permite utilizarea și depozitarea de furaje ce conțin proteine hidrolizate în fermele unde sunt ținute rumegătoare, dacă se poate dovedi că în fermă sunt implementate măsuri ce împiedică ca furajele ce conțin proteine hidrolizate să fie administrate în hrana rumegătoarelor.

D. Condiții pentru utilizarea fosfatului dicalcic, fosfatului tricalcic și a furajelor ce conțin astfel de proteine în hrana animalelor de fermă nerumegătoare, cu excepția carnivorelor crescute pentru blană.

1. Pentru utilizare este necesar ca:

a) fosfatul dicalcic și fosfatul tricalcic să fie produse în unități producătoare autorizate de autoritățile competente în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

b) furajele care conțin fosfat dicalcic sau tricalcic să fie produse în unități care nu produc furaje pentru rumegătoare și care sunt aprobate pentru acest scop de autoritatea competentă.

2. Totuși, prin derogare de la această condiție:

1. nu este necesară o aprobare specială pentru producția furajelor complete, dacă sunt folosite în exploatația proprie și conțin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, în cazul în care:

(i) unitatea este înregistrată de autoritatea competentă;

(îi) producătorul deține numai nerumegătoare;

(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea în aceeași exploatație;

(iv) furajele care conțin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic utilizate în producție conțin mai puțin de 10% fosfor total;

2. producerea de furaje pentru rumegătoare în întreprinderi specializate, care conțin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, pentru alte specii de animale, poate fi aprobată de autoritatea competentă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i) furajele în vrac și ambalate, destinate pentru rumegătoare, sunt fabricate în instalații separate fizic de instalațiile în care sunt fabricate furaje ce conțin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic;

(ii) furajele în vrac destinate pentru rumegătoare sunt ținute în instalații și depozite separate fizic de instalațiile și depozitele în care fosfatul dicalcic sau tricalcic vrac și furajele vrac ce conțin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic sunt ținute în timpul depozitării, transportului și ambalării;

(iii) registrele ce detaliază achizițiile, utilizarea de fosfat dicalcic sau tricalcic și vânzarea de furaje ce conțin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt ținute la dispoziția autorității competente pentru cel puțin 5 ani;

c) eticheta și documentele însoțitoare ale furajelor ce conțin fosfat dicalcic sau tricalcic au clar specificate cuvintele: <<conține fosfat dicalcic sau tricalcic - este interzisă administrarea în hrana rumegătoarelor>>;

d) furajele vrac ce conțin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt transportate cu vehicule ce nu transportă în același timp furaje pentru rumegătoare. Dacă vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegătoarelor, acesta trebuie curățat minuțios, conform unei proceduri aprobate de autoritățile competente, pentru a se evita contaminarea încrucișată;

e) utilizarea și depozitarea furajelor ce conțin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt interzise în fermele unde se află rumegătoare. Prin derogare de la această cerință, autoritatea competentă poate permite utilizarea și depozitarea furajelor ce conțin fosfat dicalcic sau tricalcic în fermele unde sunt ținute rumegătoare, dacă primește dovezi că în fermă sunt implementate măsuri ce împiedică ca furajele ce conțin fosfat dicalcic sau tricalcic să fie administrate în hrana rumegătoarelor.

E. Condiții pentru utilizarea produselor de sânge, a făinii de sânge și a furajelor ce conțin astfel de proteine ce provin de la nerumegătoare în hrana peștelui de crescătorie

1. Pentru utilizare sunt necesare următoarele:

a) sângele trebuie să provină din abatoare aprobate de Uniunea Europeană, în care nu se sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate ca atare, și trebuie transportat direct la unitatea de prelucrare cu vehicule destinate în exclusivitate transportului de sânge de nerumegătoare. Dacă vehiculele au fost utilizate pentru transportul sângelui de rumegătoare, acestea trebuie inspectate după curățare, de autoritățile competente, înainte de transportul sângelui de nerumegătoare. Prin derogare de la această condiție, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor în abatoare ce colectează sânge de nerumegătoare, sânge destinat producerii făinii de sânge și a produselor de sânge pentru utilizarea în hrana peștilor, dacă aceste abatoare au un sistem de control recunoscut. Sistemul de control trebuie să includă cel puțin:

1. sacrificarea nerumegătoarelor în spații separate de cele în care se sacrifică nerumegătoarele;

2. colectarea, depozitarea, transportul și ambalarea sângelui provenit de la nerumegătoare în dotări fizic separate de cele în care este colectat, depozitat, transportat și ambalat sângele provenit de la rumegătoare; și

3. prelevarea sistematică de probe de sânge și analiza acestuia la nerumegătoare în scopul decelării proteinelor de rumegătoare;

b) produsele de sânge și făină de sânge trebuie să fie produse în unități ce procesează exclusiv sânge de nerumegătoare și sunt aprobate de autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman. Prin derogare de la această condiție, autoritatea competentă poate permite producerea produselor de sânge pentru hrana peștelui în unități ce prelucrează sânge de rumegătoare, care au un sistem de control recunoscut pentru prevenirea contaminării încrucișate, în următoarele condiții:

1. prelucrarea sângelui de nerumegătoare într-un sistem închis, separat de cel în care se prelucrează sângele de rumegătoare;

2. transportul, depozitarea și ambalarea materiei prime în vrac și a produselor de sânge finite, în vrac, de la nerumegătoare în instalații și depozite separate de cele în care sunt păstrate materiile prime în vrac de la rumegătoare pe durata depozitării, transportului și ambalării; și

3. prelevarea sistematică de eșantioane și analiza produselor de sânge de la nerumegătoare pentru detectarea proteinelor de rumegătoare;

c) furajele ce conțin produse de sânge sau făină de sânge sunt produse în unități producătoare de hrană pentru pești și în care nu se pregătesc furaje pentru alte animale de fermă producătoare de hrană, cu excepția carnivorelor, și care sunt aprobate în acest scop de autoritatea competentă;

d) eticheta și documentele comerciale însoțitoare sau certificatul de sănătate ale furajelor ce conțin produse de sânge au clar specificate cuvintele: <<conțin produse de sânge - a se administra numai în hrana peștilor>> sau <<conțin făină se sânge - a se administra numai în hrana peștilor>>;

e) vehiculele de transport utilizate pentru transportul hranei pentru pești, în vrac, ce conține produse de sânge sau făină de sânge nu sunt utilizate pentru transportul furajelor destinate pentru alte animale de fermă, cu excepția carnivorelor crescute pentru blană, decât dacă vehiculele au fost în urma curățării inspectate de autoritatea competentă;

f) utilizarea și depozitarea hranei pentru pești care conține produse de sânge sau făină de sânge sunt interzise în fermele unde sunt ținute sau crescute alte animale de crescătorie, cu excepția carnivorelor crescute pentru blană.

3. Condiții generale de implementare

A. Începând cu 1 ianuarie 2004, autoritatea veterinară centrală a României va întocmi o listă actualizată a abatoarelor aprobate și înregistrate ca abatoare ce nu sacrifică rumegătoare și a unităților aprobate care produc proteină hidrolizată, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, făină de pește, produse de sânge, făină de sânge, cu excepția gospodăriilor autorizate pentru producerea furajelor ce conțin aceste proteine și care funcționează în conformitate cu condițiile prevăzute de prezenta anexă, pe care o va pune la dispoziție Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene după aderarea României la aceasta. Modificările listei vor putea fi, de asemenea, comunicate.

B. a) Proteina animală vrac, cu excepția făinii de pește și a furajelor vrac ce conțin astfel de proteine, este depozitată și transportată în depozite sau în mijloace de transport rezervate acestui scop. Depozitul sau vehiculul poate fi utilizat pentru alte scopuri, după ce a fost curățat și numai după ce a fost inspectat de autoritatea competentă.

b) Făina de pește în vrac, proteina hidrolizată menționată la pct. 2 lit. A.a) pct. (îi), fosfatul dicalcic în vrac menționat la pct. 2 lit. A.a) pct. (iii) și făina de sânge și produsele de sânge menționate la pct. 2 lit. A.c) sunt depozitate și transportate în depozite și vehicule destinate acestui scop.

c) Prin derogare de la lit. b):

(i) depozitele și vehiculele pot fi utilizate pentru depozitarea și transportul de furaje ce conțin aceleași proteine;

(ii) depozitele sau vehiculele, în urma curățării, pot fi utilizate pentru alte scopuri după ce au fost inspectate de autoritatea competentă; și

(iii) vehiculele care transportă făină de pește pot fi utilizate în alte scopuri dacă unitatea are un sistem de control recunoscut de autoritatea competentă pentru prevenirea contaminării încrucișate. Sistemul de control trebuie să includă cel puțin:

1. evidența materialului transportat și a operațiunilor de curățare a vehiculului; și

2. prelevarea sistematică de eșantioane și analiza furajelor transportate pentru detectarea făinii de pește. Autoritatea competentă va efectua inspecții pentru a verifica aplicarea corectă a planului de control.

C. Furajele, inclusiv hrana animalelor de companie, care conțin proteine animale prelucrate, altele decât făina de pește sau făina de sânge de la nerumegătoare, sau produsele de sânge de la rumegătoare nu pot fi produse în unități care produc furaje pentru animale de fermă, cu excepția carnivorelor crescute pentru blană. Hrana animalelor de companie și furajele destinate carnivorelor crescute pentru blană, ce conțin făină de pește și proteină hidrolizată menționată la pct. 2 lit. A.a) pct. (îi), fosfat dicalcic și tricalcic menționat la pct. 2 lit. A.a) pct. (iii) și făina de sânge și produsele de sânge menționate la pct. 2 lit. A.c) vor fi produse și transportate în conformitate cu prevederile menționate la pct. 2 lit. B.c) și e), lit. C subpct. 1 lit. b) și d), lit. D subpct. 1 lit. b) și d), lit. E subpct. 1 lit. c) și e).

D. Exportul către țările terțe de proteine animale prelucrate, provenite de la rumegătoare, și de produse ce conțin astfel de proteine animale prelucrate este interzis. Exportul altor proteine animale, al produselor de sânge și produselor ce conțin astfel de proteine este permis numai în următoarele condiții:

1. acestea sunt destinate unor utilizări ce nu sunt interzise de prevederile art. 7;

2. încheierea unui acord scris cu țara terță, anterior exportului, care să includă un angajament din partea țării terțe de a respecta scopul final și de a nu reexporta proteinele animale prelucrate, produsele de sânge și produsele ce conțin astfel de proteine pentru scopuri interzise de prevederile art. 7. După aderarea României la Uniunea Europeană, în cazul acordării unor astfel de permisiuni de export, autoritatea veterinară centrală a României va trebui să informeze Comisia Europeană și celelalte state membre ale Uniunii Europene despre termenii și condițiile acordului cu țara terță în cauză. Măsurile prevăzute la prezentul punct nu se aplică pentru făina de pește, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la lit. B, pentru produse ce conțin astfel de făină de pește și pentru hrana animalelor de companie.

E. Autoritatea competentă va efectua verificări ale documentelor și teste pe lanțul de producție și distribuție a furajelor, în conformitate cu Norma sanitară veterinară privind principiile ce reglementează organizarea inspecțiilor oficiale în domeniul nutriției animale, pentru a controla respectarea prevederilor acesteia și a dispozițiilor prezentei norme sanitare veterinare. Când se detectează orice prezență de proteină animală interzisă se aplică Norma sanitară veterinară privind principiile ce reglementează organizarea inspecțiilor oficiale în domeniul nutriției animale.

F. Prevederile referitoare la producerea și utilizarea proteinelor animale prelucrate, cuprinse în Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman, se aplică pentru furajele menționate în prezenta anexă."

5. Prevederile referitoare la utilizarea în hrana animalelor a produselor din sânge sau a derivatelor lor din sânge, provenite de la nerumegătoare, conform normei sanitare veterinare, se vor aplica după data de 31 decembrie 2003.

6. Anexa nr. 7 la norma sanitară veterinară va avea următorul cuprins:

"ANEXA Nr. 7

------------

la norma sanitară veterinară

----------------------------

ERADICAREA ENCEFALOPATIEI SPONGIFORME

TRANSMISIBILE

1. Ancheta epidemiologică la care se face referire în art. 13 alin. (1) lit. b) trebuie să identifice:

A. pentru bovine:

a) toate rumegătoarele din exploatația din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;

b) atunci când boala a fost confirmată la o femelă, toți descendenții săi născuți în cursul a 2 ani înainte sau după apariția clinică a bolii;

c) toate animalele din cohorta animalului la care a fost confirmată boala;

d) posibila origine a bolii;

e) alte animale din exploatația în care se află animalul la care a fost confirmată boala ori din alte exploatații, care s-ar fi putut infecta cu agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile sau ar fi fost expuse la aceleași furaje ori sursă de contaminare;

f) mișcarea furajelor potențial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere, care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la sau de la exploatația în cauză;

B. pentru ovine și caprine:

a) toate rumegătoarele, altele decât ovinele și caprinele, din exploatația din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;

b) părinții, toți embrionii, ovulele și ultimii descendenți ai animalului la care a fost confirmată boala, în măsura în care sunt identificabili;

c) toate ovinele și caprinele din exploatația din care face parte animalul la care boala a fost confirmată, pe lângă cele menționate la lit. b);

d) posibila origine a bolii și identificarea celorlalte exploatații în care se găsesc animale, embrioni sau ovule care ar fi putut fi infectate cu agentul unei encefalopatii spongiforme transmisibile sau ar fi putut fi expuse la aceleași furaje ori sursă de contaminare;

e) mișcarea furajelor potențial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la sau de la exploatația în cauză.

2. Măsurile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. c) vor avea în vedere cel puțin următoarele:

a) în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la o bovină, uciderea și distrugerea completă a bovinelor identificate prin ancheta prevăzută la pct. 1 lit. A. a)-c).

Autoritatea competentă poate hotărî să nu ucidă și să nu distrugă toate bovinele din exploatația în care se află animalul la care a fost confirmată boala, la care se face referire la pct. 1 lit. A, în funcție de situația epidemiologică și de trasabilitatea animalelor din acea exploatație;

b) în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme transmisibile la ovine sau caprine, autoritatea competentă poate decide, după caz:

(i) uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate prin ancheta prevăzută la pct. 1 lit. B.b) și c); sau

(îi) uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate prin ancheta prevăzută la pct. 1 lit. B.b) și c), cu excepția:

1. berbecilor de reproducție cu genotip ARR/ARR;

2. oilor de reproducție purtătoare cel puțin a unei alele ARR, care nu prezintă alele VRQ;

3. ovinelor purtătoare cel puțin a unei alele ARR, care sunt destinate exclusiv tăierii;

4. ovinelor clinic sănătoare care vor fi destinate exclusiv tăierii, iar în acest caz acestea vor fi examinate pentru encefalopatie spongiformă transmisibilă prin teste rapide și, în funcție de rezultat, se va decide destinația cărnii, până la implementarea testării genetice a ovinelor din efectivele în care s-a diagnosticat encefalopatia spongiformă transmisibilă;

(iii) dacă animalul infectat a fost introdus din altă exploatație, autoritatea competentă poate decide, pe baza istoricului cazului, să aplice măsuri de eradicare în exploatația de origine, pe lângă sau în loc de exploatația în care a fost confirmată infecția. În cazul utilizării pentru pășunat a unui teren comun pentru mai mult de un efectiv, autoritatea competentă poate decide să limiteze aplicarea măsurilor la un singur efectiv, pe baza unei analize a tuturor factorilor epidemiologici;

c) în cazul confirmării encefalopatiei spongiforme bovine la un animal din specia ovine sau caprine, uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate prin ancheta prevăzută la pct. 1 lit. B.b)-e).

3. Numai următoarele animale pot fi introduse în exploatația/exploatațiile în care o distrugere a avut loc în conformitate cu pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (îi):

a) masculi din specia ovine cu genotip ARR/ARR;

b) ovine femele purtătoare cel puțin a unei alele ARR, care nu prezintă alele VRQ;

c) caprine, cu condiția că:

1. nici un animal din specia ovine, altele decât cele cu genotip ARR/ARR, nu este prezent în exploatație;

2. au fost efectuate curățenia și dezinfecția completă a tuturor adăposturilor de animale din clădiri în urma depopulării;

3. exploatația va fi supusă monitorizării intensificate a encefalopatiei spongiforme transmisibile, incluzând testarea tuturor caprinelor reformate și moarte în fermă, în vârstă de peste 18 luni.

4. Numai următoarele produse germinale de la ovine pot fi utilizate în exploatația/exploatațiile în care o distrugere a avut loc în conformitate cu pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (îi):

a) material seminal de la berbeci cu genotip ARR/ARR;

b) embrioni purtători cel puțin a unei alele ARR, care nu prezintă alele VRQ.

5. Pe parcursul unei perioade tranziționale, până la 1 ianuarie 2006 cel mai târziu și prin derogare de la restricția formulată la pct. 3 lit. b) și pct. 4 lit. b), atunci când este dificil să se obțină ovine de înlocuire de genotip cunoscut, autoritatea competentă poate decide să permită introducerea în exploatații a mielușelelor negestante de genotip necunoscut la care se referă pct. 2 lit. b) pct. (i) și (îi).

6. În urma aplicării într-o exploatație a măsurilor la care se referă pct. 2 lit. b) pct. (i) și (îi):

a) mișcarea oilor ARR/ARR din exploatație nu va face subiectul nici unei restricții;

b) oile purtătoare numai a unei alele ARR pot ieși din exploatație numai pentru a merge direct pentru tăiere sau în scopuri de distrugere;

c) oile de alte genotipuri pot ieși din exploatație numai în scopuri de distrugere sau, până la implementarea testării genotipice, și în scopul tăierii cu efectuarea testării pentru encefalopatie spongiformă transmisibilă prin teste rapide.

7. Restricțiile la care se referă pct. 3, 4 și 6 vor continua să se aplice exploatației pentru o perioadă de 3 ani de la:

a) data atingerii statusului ARR/ARR de către toate ovinele din exploatație; sau

b) ultima dată la care orice animal din specia ovine sau caprine a fost ținut în exploatație; sau

c) în cazul prevăzut la pct. 3 lit. c), data la care a început monitorizarea intensificată a encefalopatiei spongiforme transmisibile.

8. Atunci când frecvența alelei ARR în cadrul rasei sau exploatației este scăzută sau atunci când se consideră necesar pentru a se evita consangvinizarea, autoritatea competentă poate decide:

a) să amâne distrugerea animalelor la care se referă pct. 2 lit. b) pct. (i) și (îi) pentru maximum 2 ani de creștere;

b) să permită ovinelor, la care se referă pct. 2 lit. b) pct. (i) și (îi), altele decât cele specificate la pct. 3 și 4, să fie introduse în exploatații cu condiția ca acestea să nu poarte alele VRQ.

9. După aderarea României la Uniunea Europeană, în cazul aplicării derogărilor la care se referă pct. 5 și 8, se va notifica Comisiei Europene o listă a condițiilor și criteriilor utilizate pentru acordarea acestora."

7. Anexa nr. 8 la norma sanitară veterinară se modifică după cum urmează:

a) Titlul capitolului A va avea următorul cuprins:

"Condiții pentru schimburile comerciale cu animale vii între statele membre ale Comunității Europene și România"

b) Partea I a capitolului A va avea următorul cuprins:

"I. Condiții care se aplică indiferent de categoria statului membru al Uniunii Europene sau a țării terțe de origine ori de rezidență a animalului

Următoarele condiții se aplică comerțului cu ovine și caprine:

a) Ovinele și caprinele pentru reproducție trebuie:

(i) să provină dintr-o exploatație care îndeplinește următoarele condiții cel puțin în ultimii 3 ani:

1. este supusă controalelor veterinare oficiale regulate;

2. animalele sunt identificate;

3. nu a fost confirmat nici un caz de scrapie;

4. controlul prin prelevarea probelor se efectuează în exploatație pentru femelele vârstnice destinate reformei;

5. femelele sunt introduse în exploatația respectivă numai dacă provin dintr-o exploatație care îndeplinește aceleași condiții; sau

(ii) să fi fost ținute în permanență de la naștere sau în ultimii 3 ani într-o exploatație ori în exploatații ce îndeplinesc condițiile stabilite la pct. (i); sau

(iii) de la data testării genotipice a animalelor rezultatele acestui test de laborator să confirme că secvențele nucleotidice ale ADN-ului celular al animalelor cu același genotip cu cel al proteinei prionice, respectiv ARR/ARR.

b) În situația în care autoritatea competentă aplică un program național obligatoriu sau voluntar de control al scrapiei pentru tot teritoriul ori pentru o parte a teritoriului său:

(i) poate prezenta programul respectiv Comisiei Europene, indicând în special:

1. distribuția bolii în România;

2. justificarea programului, luând în considerare importanța bolii și raportul cost/beneficiu;

3. zona geografică în care va fi aplicat programul;

4. categoriile de status ce trebuie aplicate exploatațiilor, standardele care trebuie atinse în fiecare categorie;

5. procedurile de testare ce trebuie folosite;

6. procedurile de monitorizare a programului;

7. acțiunea ce trebuie întreprinsă dacă, din orice motiv, o exploatație își pierde statutul;

8. măsurile ce trebuie luate dacă rezultatele controalelor efectuate conform prevederilor programului sunt pozitive;

(ii) programele la care se face referire la pct. (i) pot fi aprobate conform criteriilor stabilite la punctul respectiv și procedurii legislative naționale. Conform aceleiași proceduri, garanțiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi solicitate în comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene, sunt precizate în același timp sau cel mai târziu în termen de 3 luni de la aprobarea programelor. Aceste garanții nu trebuie să le depășească pe cele pe care România le implementează la nivel național;

(iii) programul prezentat de autoritatea competentă poate fi amendat sau completat conform procedurii legislative naționale. Conform aceleiași proceduri poate fi aprobată o modificare sau o completare la un program deja aprobat ori la garanțiile definite conform pct. (îi).

c) Când autoritatea competentă consideră că teritoriul său ori o parte a teritoriului său este indemn de scrapia ovină:

(i) prezintă Comisiei Europene justificările corespunzătoare, precizând în special:

1. istoricul apariției bolii pe teritoriul său;

2. rezultatele testelor de supraveghere bazate pe o examinare serologică, microbiologică, patologică sau epidemiologică;

3. durata supravegherii efectuate;

4. reglementările ce permit controlul absenței bolii;

(ii) garanțiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi solicitate în comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene, sunt precizate conform prevederilor legislative naționale. Aceste garanții nu trebuie să le depășească pe cele care sunt implementate la nivel național;

(iii) autoritatea competentă trebuie să notifice Comisiei Europene orice modificare a prevederilor specificate la pct. (i) referitoare la boală. Garanțiile definite conform pct. (îi) pot, potrivit acestei notificări, să fie amendate sau anulate conform procedurii naționale."

8. Anexa nr. 9 la norma sanitară veterinară se modifică după cum urmează:

a) Litera A a capitolului C va avea următorul cuprins:

"A. Importul de carne proaspătă (cu os sau dezosată) și de produse de origine animală provenite de la bovine din țările și din regiunile clasate în categoria a 2-a este condiționat de prezentarea unui certificat sanitar internațional care să ateste că furajarea rumegătoarelor cu proteine provenite de la rumegătoare a fost interzisă și interdicția a fost respectată efectiv."

b) Capitolul E va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL E

Activitățile de import de ovine și caprine sunt reglementate după cum urmează:

1. Ovinele și caprinele importate în România sau exportate din România în Uniunea Europeană după 1 octombrie 2003 trebuie să fie însoțite de un certificat veterinar de sănătate ce atestă faptul că:

a) fie aceste animale au fost fătate și crescute în mod continuu în exploatații în care nu a fost diagnosticat niciodată nici un caz de scrapie și, în cazul ovinelor și caprinelor pentru reproducție, acestea sunt conforme cerințelor pct. (i) și (îi) ale lit. a) a pct. I al cap. A din anexa nr. 8 la norma sanitară veterinară;

b) fie sunt ovine cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, definită în anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară stabilind cerințele minime pentru supravegherea genotipică a proteinelor prionice la ovinele de reproducție, și provin dintr-o exploatație în care nu a fost raportat nici un caz de scrapie în ultimele 6 luni.

2. Dacă ovinele și caprinele sunt destinate pentru un stat membru care beneficiază, pentru tot teritoriul său ori o parte din acesta, de prevederile stabilite la lit. b) sau c) pct. I cap. A din anexa nr. 8 la norma sanitară veterinară, acestea se vor conforma cu garanțiile suplimentare, generale sau specifice."

9. Anexa nr. 10 la norma sanitară veterinară se modifică după cum urmează:

a) La capitolul A punctul 3, textul cu privire la Grecia va avea următorul cuprins:

"Grecia: Ministerul Agriculturii

Laboratorul Veterinar din Larisa

Km 7 de la Larisa - Autostrada Trikala

GR-411 10 Larisa

(teste rapide și teste imunologice)

Laboratorul de Macropatologie

Facultatea de Medicină Veterinară

Universitatea Aristotel din Salonic

Giannitson &amp; Voutyra St.

GR-542 27 Salonic

(histopatologie)"

b) Punctul 4 al capitolului C va avea următorul cuprins:

"4. Teste rapide

În scopul realizării testelor rapide în conformitate cu art. 5 alin. (3) și art. 6 alin. (1), următoarele metode trebuie utilizate ca teste rapide:

a) testul imunoblotting bazat pe o procedură Western blotting pentru detectarea fracției proteazorezistente PrP^Res (test Prionic-Check Western);

b) testul ELISA în chimioluminiscență ce implică o procedură de extracție și o tehnică ELISA ce utilizează un reactiv chimioluminiscent intens (test Enfer);

c) testul imunologic sandwich pentru PrP^Res efectuat în urma etapelor de denaturare și concentrație (test Bio-Rad TeSeE, precedentul test Bio Rad Platelia). Totuși există stocuri ce poartă numele <<test Bio-Rad Platelia>>, ce pot fi utilizate în decurs de 9 luni de la data intrării în vigoare a modificării prezentei anexe;

d) testul imunologic (ELISA) pe bază de microplăci, ce detectează rezistența proteazei PrP^Res cu anticorpi monoclonali (test Prionics-Check LIA);

e) testul imunologic automat dependent de confirmare, ce compară reactivitatea anticorpilor de detectare cu formare de protează sensibilă și protează rezistentă la PrP^Sc (un anumit fragment de protează rezistentă PrP^Sc este echivalent la PrP^Res) și la PrP^Res (test InPro CDI-5).

Producătorul de teste rapide trebuie să aplice un sistem de asigurare a calității autorizat de laboratorul comunitar de referință, ce asigură că performanța testului rămâne neschimbată. Producătorul trebuie să furnizeze protocolul de testare laboratorului comunitar de referință.

Modificările testului rapid sau ale protocolului de testare pot fi făcute numai în uma notificării prealabile a laboratorului comunitar de referință și cu condiția ca laboratorul comunitar de referință să constate că modificarea nu reduce sensibilitatea, specificitatea sau fiabilitatea testului rapid. Această constatare va trebui să fie comunicată Comisiei Europene și laboratoarelor naționale de referință."

10. Partea A a anexei nr. 11 la norma sanitară veterinară va avea următorul cuprins:

"A. Privind materialele cu risc specific, carne separată mecanic și tehnici de tăiere

1. a) Următoarele țesuturi sunt desemnate ca materiale cu risc specific:

(i) craniul, excluzând mandibula și incluzând encefalul și ochii, coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor coccigiene, procesele transversale ale vertebrelor toracice, lombare și aripile sacrale, dar incluzând ganglionii rahidieni și măduva spinării, provenite de la bovinele în vârstă de peste 12 luni, precum și tonsilele, intestinul, de la duoden la rect, și mezenterul provenite de la bovinele de toate vârstele;

(îi) craniul, incluzând creierul și ochii, tonsilele și măduva spinării, provenite de la ovinele și caprinele în vârstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum și splina și ileonul provenite de la ovinele și caprinele de toate vârstele. Vârsta indicată mai sus pentru îndepărtarea coloanei vertebrale poate fi modificată printr-o completare adusă prezentei reglementări, ținând seama de probabilitatea statistică a apariției encefalopatiei spongiforme bovine la grupele de vârstă de risc la bovinele din Uniunea Europeană și România, pe baza rezultatelor supravegherii encefalopatiei spongiforme bovine, prevăzute la cap. A secțiunea I din anexa nr. 3 la norma sanitară veterinară și la partea B din prezenta anexă.

b) În plus față de materialele cu risc specificat enumerate la lit. a), următoarele țesuturi trebuie desemnate ca materiale cu risc specific în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și în Portugalia, cu excepția Regiunii Autonome Azore: întregul cap, exclusiv limba, inclusiv creierul, ochii, ganglionul trigemen, timusul, splina și măduva spinării, provenite de la bovinele cu vârsta de peste 6 luni.

2. Prin derogare de la prevederile pct. 1 lit. a) pct. (i), autoritatea competentă poate lua o decizie în vederea permiterii folosirii coloanei vertebrale și ganglionilor rahidieni proveniți de la bovine:

a) fătate, crescute în permanență și tăiate în state pentru care o evaluare științifică a stabilit că apariția encefalopatiei spongiforme bovine la bovinele autohtone este foarte improbabilă sau improbabilă, dar nu exclusă; sau

b) fătate după data aplicării efective a interdicției furajării rumegătoarelor cu proteină mamiferă în state cu encefalopatie spongiformă bovină raportată la animalele autohtone sau pentru care o evaluare științifică a stabilit că este posibilă apariția encefalopatiei spongiforme bovine la bovinele autohtone. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Portugalia și Suedia pot beneficia de această derogare pe baza dovezilor evaluate anterior. Pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene acest lucru se poate solicita Comisiei Europene spre evaluare, cu condiția furnizării datelor cu privire la lit. a) sau b). Statele care beneficiază de această derogare, pe lângă cerințele prevăzute la cap. A secțiunea I din anexa nr. 3 la norma sanitară veterinară, vor asigura că se aplică unul dintre testele rapide aprobate, enumerate la cap. C pct. 4 din anexa nr. 10 la norma sanitară veterinară, tuturor bovinelor în vârstă de peste 30 de luni, care:

(i) au murit în fermă sau în cursul transportului, dar care nu au fost tăiate pentru consum uman, cu excepția bovinelor moarte din zonele îndepărtate cu densitate animală mică, situate în statele în care apariția encefalopatiei spongiforme bovine este improbabilă;

(ii) au fost supuse tăierii normale pentru consum uman.

Această derogare nu permite folosirea coloanei vertebrale și a ganglionilor rahidieni de la bovinele mai mari de 30 de luni, provenite din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Portugalia, cu excepția Insulelor Azore. Experții Comisiei Europene pot efectua controale ad-hoc pentru a verifica ulterior dovada prezentată, în conformitate cu prevederile art. 21.

3. Este interzisă utilizarea oaselor de bovine, ovine și caprine pentru producția cărnii recuperate mecanic.

4. Lacerarea țesuturilor nervoase centrale prin intermediul unui instrument alungit sub formă de tijă, introdus în cavitatea craniană după asomare, nu trebuie să fie efectuată la bovine, ovine sau caprine a căror carne este destinată pentru consum uman sau animal.

5. Materiile cu risc specific trebuie să fie îndepărtate în:

a) abatoare sau, după caz, alte locuri de tăiere;

b) unități de tranșare în cazul coloanei vertebrale la bovine;

c) atunci când este corespunzător, în unități intermediare prevăzute la art. 10 din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman sau utilizatori și centre de colectare autorizate și înregistrate conform prevederilor art. 23 alin. (2) lit. c) pct. (iv) și (vii) din aceeași normă sanitară veterinară. Prevederile de mai sus nu trebuie să se aplice categoriei 1 de materii pentru furajarea păsărilor necrofage, în conformitate cu art. 23 alin. (2) lit. d) din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.

6. Limba bovinelor de toate vârstele, destinată consumului uman sau animal, trebuie să fie recoltată de la abator printr-o secțiune transversală către procesul lingual al osului bazihioid.

7. Carnea capului de la bovine în vârstă de peste 12 luni trebuie să fie recoltată din abator în conformitate cu un sistem de control recunoscut de autoritatea competentă, pentru a se asigura prevenirea contaminării posibile a cărnii capului prin țesutul sistemului nervos central. Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele prevederi:

a) recoltarea va avea loc într-o suprafață special destinată acestui scop, separată fizic de alte părți ale lanțului de tăiere;

b) atunci când capetele sunt îndepărtate din conveier sau din cârlige înainte de prelevarea (recoltarea) musculaturii capului, gaura frontală împușcată și foramen magnum trebuie să fie sigilate cu un dop impermeabil și solid. Atunci când trunchiul cerebral este prelevat pentru testare de laborator pentru encefalopatia spongiformă bovină, foramen magnum trebuie să fie sigilat imediat după prelevare;

c) carnea capului nu trebuie să fie recoltată de la capetele ai căror ochi sunt deteriorați sau pierduți imediat înainte ori după tăiere sau care sunt altfel deteriorați într-un mod care duce la contaminarea capului cu țesut nervos central;

d) carnea capului nu trebuie să fie recoltată de la capetele care nu au fost corespunzător sigilate;

e) fără a se aduce atingere regulilor generale de igienă, instrucțiunile specifice de lucru trebuie să fie aplicate pentru a se preveni contaminarea cărnii capului în timpul recoltării, în special în cazul când sigiliul prevăzut la lit. b) este pierdut sau ochii sunt deteriorați în timpul activității;

f) trebuie să fie aplicat un plan de prelevare utilizând un test corespunzător de laborator pentru a se detecta țesutul sistemului nervos central, pentru a se verifica, în fapt, că sunt implementate măsurile pentru reducerea contaminării.

8. Prin derogare de la cerințele pct. 7, autoritatea competentă poate decide să aplice la abatoare un sistem de control alternativ pentru recoltarea musculaturii capului de la bovine, pentru consecvența unei reduceri echivalente a nivelului de contaminare a musculaturii capului cu țesutul sistemului nervos central. Un plan de prelevare utilizând un test de laborator corespunzător pentru a se detecta țesutul sistemului nervos central trebuie să fie aplicat pentru a se verifica dacă sunt implementate măsurile pentru reducerea contaminării. România, după aderarea la Uniunea Europeană, atunci când va folosi această derogare, va trebui să informeze Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului Permanent al Lanțului Alimentelor și Sănătății Animale despre sistemul acestora de control și despre rezultatele prelevării.

9. Prevederile pct. 7 și 8 nu trebuie să se aplice prelevării limbii în conformitate cu pct. 6 și nici prelevării musculaturii obrazului în abatoare, dacă această operație este efectuată fără îndepărtarea capetelor de bovine din conveier sau cârlige.

10. Prin derogare de la pct. 5 și 7, autoritatea competentă poate decide să se permită:

a) îndepărtarea măduvei spinării de la ovine și caprine în unități de tranșare autorizate în mod special pentru acest scop;

b) îndepărtarea coloanei vertebrale de la carcase sau de la părți ale carcaselor în măcelării autorizate, monitorizate și înregistrate în mod specific pentru acest scop;

c) prelevarea musculaturii capului de la bovine în unități de tranșare autorizate în mod specific pentru acest scop, în conformitate cu următoarele prevederi:

(i) capetele de bovine destinate pentru transport către unități de tranșare autorizate în mod specific pentru prelevarea musculaturii capului trebuie să se conformeze cu următoarele prevederi:

1. capetele trebuie să fie suspendate într-un cuier în timpul perioadei de depozitare și transport de la abator la unitatea de tranșare autorizată în mod specific;

2. gaura frontală împușcată și foramen magnum trebuie să fie sigilate în mod corespunzător cu un dop solid și impermeabil înainte să fi fost mutate din conveier sau din cârlige către cuiere. Atunci când trunchiul cerebral este prelevat pentru testare de laborator pentru encefalopatia spongiformă bovină, foramen magnum trebuie să fie sigilat imediat după acea prelevare;

3. capetele care nu au fost sigilate corespunzător în conformitate cu pct. 2, capete cu ochi deteriorați sau pierduți imediat înainte sau după tăiere sau care au fost altfel deteriorați într-un mod în care rezultă o contaminare mare a musculaturii capului cu țesut nervos central trebuie să fie excluse din transportul către unitățile de tranșare autorizate în mod specific;

4. un plan de prelevare utilizând o testare de laborator corespunzătoare pentru a se detecta țesutul sistemului nervos central trebuie să fie efectuat pentru a se verifica implementarea propriu-zisă a măsurilor pentru a se reduce riscul contaminării;

(îi) prelevarea musculaturii capului de la bovine în unități de tranșare autorizate în mod specific pentru acest scop trebuie să fie efectuată în conformitate cu un sistem de control recunoscut de autoritatea competentă, pentru a se asigura prevenirea contaminării posibile a musculaturii capului. Sistemul trebuie să includă cel puțin:

1. toate capetele trebuie să fie controlate în mod vizibil pentru a se detecta semnele contaminării sau deteriorării și sigilării corespunzătoare înainte de începerea prelevării musculaturii capului;

2. musculatura capului nu trebuie să fie prelevată de la capete care nu au fost sigilate corespunzător, capete cu ochi deteriorați sau care au fost deteriorați într-un mod în care rezultă o contaminare mare a musculaturii capului cu țesut nervos central. Musculatura capului nu trebuie, de asemenea, să fie prelevată de la orice cap atunci când contaminarea unor astfel de capete este suspicionată;

3. fără a se prejudicia regulile generale referitoare la igienă, trebuie să fie aplicate instrucțiuni de lucru pentru a se preveni contaminarea musculaturii capului în timpul transportului și prelevării, în special atunci când sigiliul este distrus sau ochii sunt deteriorați în timpul activității;

4. un plan de prelevare utilizând un test de laborator corespunzător pentru a se detecta țesutul sistemului nervos central trebuie să fie aplicat pentru a se verifica dacă sunt aplicate corespunzător măsurile pentru a se reduce contaminarea.

11. Toate materiile de risc specificate trebuie să fie vopsite cu vopsea, după cum este corespunzător, marcate imediat la eliminare și ecarisate în conformitate cu prevederile stabilite la art. 4 alin. (2) din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.

12. Autoritatea veterinară competentă trebuie să efectueze frecvent inspecții oficiale pentru a verifica aplicarea corectă a prevederilor prezentei anexe și trebuie să se asigure că sunt luate măsurile pentru a se evita orice contaminare, în special în abatoare, unități de tranșare sau în alte locuri unde materialul de risc specific este eliminat, precum măcelării sau întreprinderi menționate la pct. 5 lit. c).

Autoritatea competentă trebuie, în special, să stabilească un sistem pentru a se asigura și verifica următoarele:

a) materialul de risc specific este utilizat în scopurile autorizate în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

b) materialul de risc specific este ecarisat în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.

13. Statele membre pot decide să permită expedierea de capete sau carcase ce conțin material cu risc specific către alt stat membru după ce acel stat a acceptat să primească materialul și a autorizat condițiile specifice aplicabile unui astfel de transport. Semicarcase sau semicarcase tăiate în nu mai mult de 3 bucăți pentru vânzare en gros și sferturi ce nu conțin material cu risc specific, altele decât coloana vertebrală, incluzând rădăcina dorsală a ganglionului, pot fi importate într-un stat membru sau expediate către alte state fără autorizarea prealabilă a ultimului stat.

14. Un sistem de control trebuie să fie aplicat pentru îndepărtarea coloanei vertebrale așa cum se specifică la pct. 1 lit. a) pct. (i). Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele măsuri:

a) atunci când îndepărtarea coloanei vertebrale nu este solicitată, carcasele sau bucățile de carcase de la bovine pentru vânzare en gros, ce conțin coloană vertebrală, trebuie să fie identificate printr-o dungă albastră pe eticheta prevăzută de Norma sanitară veterinară privind sistemul de identificare și înregistrare a bovinelor corelat cu etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovină, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 345/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 3 decembrie 2002;

b) o identificare specifică a numărului de carcase de bovine sau de bucăți de carcase pentru vânzare en gros, de la care îndepărtarea coloanei vertebrale este solicitată și de la care îndepărtarea coloanei vertebrale nu este solicitată, trebuie să fie adăugată la documentul comercial menționat la art. 3 alin. (1) lit. A.f) pct. 2 din Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 401 din 5 septembrie 2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, sau la documentul menționat la art. 1 alin. (2) din Norma sanitară veterinară privind stabilirea procedurilor controalelor veterinare la PIF din România asupra produselor provenite din țări terțe, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 343/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 22 noiembrie 2002, după caz;

c) măcelăriile trebuie să păstreze pentru cel puțin un an documentele comerciale menționate la lit. b).

15. a) Produsele de origine animală menționate mai jos trebuie să fie supuse condițiilor stabilite la lit. b) privind importul în România:

1. materialul cu risc specific menționat la pct. 1 lit. a);

2. carne proaspătă: carnea proaspătă definită de Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete;

3. carne tocată și preparate din carne: carnea tocată și preparatele din carne definite de Norma sanitară veterinară privind condițiile pentru producerea și comercializarea cărnii tocate și a cărnii preparate, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 490/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003;

4. produse din carne: produsele din carne definite de Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate care reglementează producerea și comercializarea produselor din carne și a altor produse de origine animală, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 322/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003;

5. alte produse de origine animală: alte produse de origine animală așa cum sunt definite de Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate care reglementează producerea și comercializarea produselor din carne și a altor produse de origine animală;

6. grăsimi topite așa cum sunt definite de Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

7. gelatină la care se referă Norma sanitară veterinară privind condițiile sanitare veterinare pentru producerea, comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe al unor alimente pentru animalele de companie și al unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 88/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 23 iulie 2002, și Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

8. hrană pentru animale de companie la care se referă Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

9. produse din sânge la care se referă Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

10. proteină animală prelucrată, menționată de Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

11. oase și produse din oase menționate de Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;

12. materii de categoria 3, menționate de Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman. Orice referire la <<produse de origine animală>> desemnează produse de origine animală menționate în prezentul punct și nu se referă la alte produse de origine animală ce conțin sau sunt derivate din acele produse de origine animală.

b) Atunci când produsele de origine animală menționate mai sus, ce conțin materii de la bovine, ovine sau caprine, sunt importate în România din țări terțe sau regiuni ale acestora, certificatele de sănătate trebuie să fie însoțite de o declarație semnată de autoritatea competentă a țării de producție, formulată după cum urmează:

<<Produsul de origine animală nu conține și nu provine:

(i) fie din produsele la care se face referire în secțiunea A a anexei nr. 9 la norma sanitară veterinară, produse după data de 31 martie 2001, sau din carnea separată mecanic, obținută de pe oasele capului sau ale coloanei vertebrale a bovinelor, ovinelor ori caprinelor, produsă după data de 31 martie 2001. După data de 31 martie 2001 animalele nu au fost tăiate după asomare prin intermediul injectării de gaz în cavitatea craniană sau ucise prin aceeași metodă ori tăiate prin lacerare după asomare cu ajutorul unui instrument alungit sub forma de tijă, introdus în cavitatea craniană. Carcasele, semicarcasele și sferturile de carcase pot conține coloană vertebrală în cazul importului;

(îi) fie din materiale de la bovine, ovine și caprine, altele decât cele născute, crescute și sacrificate în următoarele țări: Argentina, Australia, Botswana, Brazilia, Chile, Costa Rica, El Salvador, Islanda, Namibia, Noua Zeelandă, Nicaragua, Panama, Paraguay, Singapore, Swaziland, Uruguay, Vanuatu.>>"

11. Partea B a anexei nr. 11 se abrogă.

12. Partea C a anexei nr. 11 se abrogă.

13. Partea D a anexei nr. 11 se modifică după cum urmează:

a) Punctul 2 se abrogă.

b) Punctul 3, care devine punctul 2, se modifică și va avea următorul cuprins:

"2. Punctul 1 nu se va aplica activităților de import al bovinelor născute și crescute în mod continuu în următoarele țări: Argentina, Australia, Botswana, Brazilia, Chile, Costa Rica, El Salvador, Islanda, Namibia, Noua Zeelandă, Nicaragua, Panama, Paraguay, Singapore, Swaziland, Uruguay, Vanuatu."