Decizia nr. 348/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 pct. IV lit. c) teza finală din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Simona Elena Teodor în Dosarul nr. 3.113/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.805D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia solicită interpretarea și aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.113/62/2015, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 pct. IV lit. c) teza finală din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Simona Elena Teodor în cadrul soluționării contestației la stabilirea indemnizației de șomaj.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că i s-a refuzat primirea indemnizației de șomaj, deoarece a avut depozite bancare, care produc dobânzi. Însă depozitele bancare respective reprezintă asigurarea unui trai confortabil la pensionare, fiind vorba despre sume provenite din salariul primit. Or, statul are obligația de a asigura cetățenilor un trai decent. Așadar, interdicția de a primi indemnizația de șomaj, în cazul deținerii unor depozite bancare, contravine art. 47 din Constituție, referitor la un nivel de trai decent. Astfel, chiar dacă s-ar admite susținerile pârâtei "conform cărora ar fi încasat venituri din dividende, raportat la cuantumul acestora, cu mult sub suma de 500 lei avută în vedere ca și indicator social de referință, astfel cum îl reține

art. 5 pct. IV lit. c) teza finală din Legea nr. 76/2002 , ne-am afla în fața unei încălcări evidente atât a

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 , cât mai ales a art. 16 și art. 45 din Constituție, făcându-se diferențiere clară între persoanele autorizate conform legii și persoanele care pot obține venituri din dividende, în situația în care ambele categorii ar obține venituri sub un anumit cuantum fixat prin lege".

6. Tribunalul Brașov - Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziția de lege criticată a fost edictată de legiuitor tocmai în virtutea obligației sale de protecție socială a cetățenilor săi, încadrându-se în marja de apreciere a statului în privința politicii sale de protecție socială. Legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze asupra condițiilor în care pot fi acordate anumite măsuri de protecție socială, cum este și plata indemnizației de șomaj. Totodată, arată că prin critica de neconstituționalitate, autoarea acesteia tinde la o adăugare la lege, ceea ce nu este posibil, singura autoritate legiuitoare fiind Parlamentul, iar rolul instanței judecătorești este acela de aplicare a legii, de interpretare a sa, conform principiului separației puterilor în stat.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , deoarece autorul acesteia urmărește modificarea textelor de lege criticate.

9. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , întrucât autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind nemulțumit de interpretarea și aplicarea textului de lege criticat în cazul său concret. Or, aspectele de fapt pot/vor fi corectate de instanțele judecătorești în căile de atac. Curtea Constituțională judecă numai în drept, astfel încât nemulțumirea generată de o anumită interpretare dată de un organ al administrației publice cu prilejul aplicării legii nu poate constitui temei pentru constatarea neconstituționalității unui text de lege.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 pct. IV lit. c) teza finală din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: "În sensul prevederilor prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: [...] IV. șomer - persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: [...] c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;".

13. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 45 privind libertatea economică și art. 47 privind nivelul de trai.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată în cadrul soluționării contestației împotriva Dispoziției Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov prin care s-a dispus încetarea plății indemnizației de șomaj, pe motiv că autoarea excepției realizează venituri din dobânzi. Autoarea excepției este nemulțumită de interpretarea dată dispozițiilor

art. 5 pct. IV lit. c) teza finală din Legea nr. 76/2002 , potrivit cărora "șomer" este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, "din activități autorizate potrivit legii", venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare (conform

art. 33^1 din Legea nr. 76/2002

"Valoarea indicatorului social de referință este de 500 lei.").

15. Curtea constată că, potrivit celor susținute de autoarea excepției, critica de neconstituționalitate ar viza modul de interpretare și aplicare a textelor de lege invocate de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov. În realitate, autoarea excepției urmărește modificarea textului de lege criticat, astfel încât noțiunea de "șomer" să semnifice persoana care nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează orice fel de venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare (iar nu numai venituri "din activități autorizate potrivit legii", așa cum prevede textul de lege criticat).

16. Față de acestea, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , instanța de contencios constituțional "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Astfel, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 pct. IV lit. c) teza finală din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Simona Elena Teodor în Dosarul nr. 3.113/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.