Decizia nr. 449/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Oana Cristina Puică

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Ioan Hendea în Dosarul nr. 1.645/84/2015 al Tribunalul Sălaj - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.267D/2015.

2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că obligativitatea motivării referatului privind propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive este chiar o condiție de admisibilitate a cererii procurorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea penală nr. 158 din 24 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.645/84/2015, Tribunalul Sălaj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Florin Ioan Hendea cu ocazia soluționării unei propuneri de prelungire a măsurii arestării preventive.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale privind principiul legalității, dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală și dreptul la apărare, întrucât nu prevăd nicio sancțiune pentru nemotivarea referatului prin care procurorul propune prelungirea măsurii arestării preventive.

6. Tribunalul Sălaj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 236 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului și dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului, prin încheiere motivată. Or, printre condițiile prevăzute de lege a fi analizate de către judecătorul de drepturi și libertăți se regăsește și cea a motivării referatului cu propunere de prelungire a arestării preventive. În plus, lipsa unor mențiuni din referatul cu propunere de prelungire a arestării preventive poate fi complinită și prin prezentarea orală, în cadrul ședinței camerei de consiliu, a motivelor care impun prelungirea măsurii, cu condiția ca aceste motive să fie expuse cu 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii.

7. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 236 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede că prelungirea arestării preventive se dispune dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru aceasta, una dintre condițiile legale fiind aceea a motivării propunerii de prelungire.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că dispozițiile art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală, care stabilesc că prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, nu aduc atingere sub niciun aspect principiului legalității, accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, libertății individuale și dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, prin obligativitatea motivării propunerii, textul de lege criticat se constituie într-o garanție a acestor principii constituționale. Astfel, potrivit art. 236 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului și dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului, prin încheiere motivată. Totodată, din textul art. 235 alin. (3) din Codul de procedură penală, reiese că inculpatul este ascultat de judecătorul de drepturi și libertăți asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază propunerea de prelungire a arestării preventive, în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală".

13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 referitor la libertatea individuală și ale art. 24 privind dreptul la apărare.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cursul urmăririi penale, măsura arestării preventive poate fi dispusă, inițial, față de inculpat, pe o durată ce nu poate depăși 30 de zile. În situația în care procurorul care efectuează sau care supraveghează urmărirea penală apreciază ca fiind necesară, în interesul bunei desfășurări a urmăririi penale, prelungirea stării de arest a inculpatului, trebuie să propună judecătorului de drepturi și libertăți, prin referat, prelungirea arestării preventive. Doar procurorul de caz are competența de a propune prelungirea, o astfel de măsură neputând fi dispusă în cursul urmăririi penale din oficiu. De altfel, procedura de prelungire este prevăzută de lege doar în cursul fazei de urmărire penală. Referatul trebuie să fie motivat, adică să cuprindă temeiurile de fapt și de drept pe care se întemeiază propunerea de prelungire a arestării preventive.

15. Cu privire la critica autorului excepției - potrivit căreia dispozițiile art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală nu prevăd nicio sancțiune pentru nemotivarea referatului privind propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive -, Curtea constată că, în temeiul art. 236 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului și dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului, prin încheiere motivată. Or, printre condițiile stabilite de lege a fi analizate de către judecătorul de drepturi și libertăți se regăsește și cea prevăzută de dispozițiile art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală privind motivarea referatului care cuprinde propunerea de prelungire a arestării preventive, sancțiunea nemotivării fiind tocmai respingerea propunerii procurorului. Prin urmare, textul de lege criticat nu aduce nicio atingere prevederilor constituționale privind principiul legalității, dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală și dreptul la apărare, ci constituie tocmai expresia transpunerii acestora în reglementarea infraconstituțională.

16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Ioan Hendea în Dosarul nr. 1.645/84/2015 al Tribunalul Sălaj - Secția penală și constată că dispozițiile art. 234 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 iunie 2016.