Plan · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Plan din 8 iunie 2016

al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

prezumat în vigoare

Data actului: 8 iunie 2016
Emitent: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 705 bis din 12 septembrie 2016
Citează: 12 acte
Structură: 40 de articole · 340.444 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 2

Legea nr. 107/1996 25 septembrie 1996 legea apelor
Legea nr. 5/2001 2 februarie 2001 privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicații destinate diasporei românești

Ordinul nr. 1075/2016 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 705 din 12 septembrie 2016.

Anexa nr.1

Planul de managment al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Cuprins

Introducere

1.1.

Scurtă descriere a Planului de management

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

1.4.

Procesul de elaborare a Planului de management

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management

Descrierea ariei naturale protejate

2.1.

Informații Generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

2.2.2.

Geologie

2.2.3.

Hidrologie

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri

2.2.6 Riscuri naturale

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

2.3.2.

Habitate

2.3.3.

Flora de interes conservativ

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

2.3.4.1.

Fauna de nevertebrate

2.3.4.2.

Ihtiofauna

2.3.4.3.

Herpetofaună

2.3.4.4.

Avifaună

2.3.4.5.

Mamifere

2.3.5.

Alte specii relevante

2.3.5.1.

Flora

2.3.5.2.

Fauna

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații Socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

2.4.1.2 Modul de utilizare, situația juridică, administratorii și gestionarii terenurilor din aria protejată

2.4.1.3. Amenajări hidrotehnice prezente în sit

2.4.2 Impacturi - presiuni (impacturi trecute și prezente) și amenințări (impacturi viitoare previzibile)

Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

3.2.1

Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

3.2.2

Evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile

3.2.3

Evaluarea stării de conservare a speciilor de pești

3.2.4

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

3.2.5

Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante

Scopul și obiectivele Planului de Management

4.1

Scopul planului de management

4.2

Obiective generale și specifice

Planul de activități

Planul de monitorizare a activităților Bibliografie și referințe

Anexa nr.1 la planul de management - Hărți

Anexa nr.2 la Planul de management - Specii de floră și faună sălbatică identificate în Situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Anexa nr.3 la Planul de management - Dreptul de proprietate și administrare al terenurilor din Situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

ANEXA Nr. 2 Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Introducere

1.1.

Scurtă descriere a Planului de management

În vederea conservării patrimoniului său natural, Uniuniea Europeană utilizează drept instrument principal o rețea de arii naturale protejate cunoscută sub numele de Rețeaua ecologică Natura 2000. Aceasta include cele mai importante arii protejate pentru protecția animalelor, plantelor și habitatelor vulnerabile din Europa, cu scopul de a menține pe termen lung aceste habitate și specii și, dacă este necesar, de a le restaura pentru a atinge un statut de conservare favorabil. Este formată din Arii Speciale de Conservare (SAC-uri) / Situri de Importanță Comunitară (SCI-uri), constituite conform prevederilor Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și a faună sălbatice) și Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA-uri), constituite în baza prevederilor Directivei Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice).

Aria naturală protejată Lunca Buzăului a fost declarată Sit de Importanță Comunitară (SCI) prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964 / 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, iar codul de identificare al sitului este ROSCI0103.

Fiind încadrat ca SCI, criteriile care au stat la baza desemnării acestei arii protejate au fost pur științifice, în spiritul prevederilor Directivei Habitate (92/43/CEE), zona incluzând o paletă largă de valori naturale și culturale. Existența tuturor acestor valori și necesitatea integrării armonioase a acestora în contextul conservării atributelor naturale, gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului și tradițiilor locale, promovării educației și conștientizării cu privire la importanța ariilor protejate și încurajării dezvoltării durabile a zonei pe baza acestor valori necesită elaborarea și implementarea unui plan de management specific.

Date fiind atributele naturale ale zonei, atât din punct de vedere conservativ, cât și în ceea ce privește resursele naturale, crearea planului de managment a pornit de la premisa că, de-a lungul timpului, capitalul natural al zonei a fost modificat prin utilizarea de către sistemele socio- economice umane, iar utilizarea durabilă a acestui capital necesită o gamă complexă de măsuri,

de la absența sau reducerea la minimum a activității umane (în unele zone și/sau perioade) până la regimuri variate de utilizare durabilă.

Astfel, obiectivele de management ale ariei protejate Lunca Buzăului sunt complexe, în acord cu principiile general valabile ale managementului ariilor naturale protejate, fiind în același timp determinate și adaptate la specificul local - condițiile economice, sociale și culturale ale comunității locale, fără a avea intenția de a bloca activitățile economice în cadrul sitului. Astfel, se garantează îndeplinirea obiectivului major al ariei protejate și anume satisfacerea necesităților de conservare ale naturii prin armonizarea cerințelor privind dezvoltarea durabilă a comunităților locale de pe raza ariei protejate.

În consecință, elaborarea planului de management al sitului presupune, pe lângă cunoașterea cât mai detaliată a situației existente, inițierea și desfășurarea unui larg proces consultativ, prin implicarea activă a tuturor factorilor interesați. Acest proces facilitează definirea unor obiective de conservare realiste și obținerea consensului privind modalitățile de atingere ale acestora, reprezentând condiția fundamentală pentru obținerea suportului necesar implementării planului operațional de măsuri și derulării activităților din aria protejată.

Totodată, trebuie luat în calcul impactul negativ al activităților umane asupra habitatelor și speciilor de interes conservativ, îndeosebi cel produs de activitățile economice (de exemplu, extragerea agregatelor minerale, amenajările hidrotehnice), ca și cel pe care îl produce un management necorespunzător al deșeurilor asupra capitalului natural al zonei.

Prima parte a planului de management conține informații referitoare la descrierea ariei protejate structurată pe domenii de interes, de la descrierea generală a ariei protejate până la detalierea în diferite grade a caracteristicilor mediului abiotic, a atributelor biologice precum și evaluarea statutului actual al acestora, subliniind aspectele care justifică definirea măsurilor. În partea a doua, sunt definite scopul, obiectivele precum și planul de măsuri, cu detalierea acțiunilor, responsabilităților aferente, resurselor necesare și a orizontului de timp în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, iar în final este prezentată activitatea de monitorizare a planului de management. În anexele documentului sunt prezentate hărțile detaliate și liste de specii identificate.

Astfel, privit în contextul mai larg al dezvoltării durabile a zonei, în care satisfacerea nevoii de dezvoltare economică se face în armonie cu respectarea cerințelor de protecție a biodiversității,

acest document reprezintă baza unui management eficient al ariei naturale protejate Lunca Buzăului. Planul de management va sta la baza activității custodelui sitului Natura 2000 Lunca Buzăului și se constituie ca document de referință pentru planificarea și organizarea tuturor acțiunilor ulterioare, pe o perioadă de cinci ani.

Măsurile prevăzute în cadrul planului de management au ca prioritate respectarea obiectivelor de conservare dictate de categoria ariei naturale protejate, conform legislației în vigoare. Astfel, este prioritară asigurarea (menținerea sau îmbunătățirea) statutului favorabil de conservare pentru speciile și habitatele a căror prezență și stare au condus la desemnarea Luncii Buzăului ca Sit de Importanță Comunitară și, prin urmare, parte a rețelei europene de arii naturale protejate Natura 2000.

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria protejată Lunca Buzăului se întinde de-a lungul râului Buzău pe o lungime de 110 km și ocupă o suprafață totală de 6.987 ha în județele Buzău (86% din suprafața ariei protejate) și Brăila (14%); în dezvoltarea sa longitudinală străbate trei regiuni biogeografice: alpină, continentală și stepică.

Aria protejată Lunca Buzăului a fost desemnată sit Natura 2000 în vederea protejării și conservării a:

5 tipuri de habitate dintre care unul este prioritar la nivel european ( Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

- răchită,

Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

- salcie albă și plop alb,

Galerii ripariene și tufărișuri

- cătină roșie,

Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice ,

Ape stătătoare oligotrofe

până la mezotrofe cu vegetație Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Najuncetea

- vegetație perenă, acvatică);

speciei de mamifere

Spermophilus citellus

- popândăul;

a trei specii de amfibieni ( Triturus dobrogicus

- tritonul dobrogean,

Bombina bombina

- buhaiul de baltă cu burta roșie și

Bombina variegata

- buhaiul de baltă cu burta galbenă);

speciei de reptile

Emys orbicularis

- țestoasa de apă europeană ;

a patru specii de pești ( Gobio uranoscopus

- petroșelul,

Barbus meridionalis

- mreana vânătă,

Cobitis taenia

- zvârluga,

Gobio kessleri

- porcușorul de nisip);

speciei de nevertebrate

Cerambyx cerdo

- croitorul mare al stejarului;

a două specii de plante ( Agrimonia pilosa

- turița,

Eleocharis carniolica

- pipiriguțul)

Aria protejată se află localizată preponderent în zona de câmpie, la o altitudine medie de 94 m, plecând de la altitudinea minimă de 37 m și ajungând la cea maximă de 460m, cu un climat temperat-continental,

caracteristici

termice

și

hidrice

specifice

regiunilor

temperat continentale excesive.

Peisajul cel mai răspândit este reprezentat de plajele de nisip care ocupă o treime din suprafață și sunt întâlnite de-a lugul râului Buzău și pe marginea lacurilor. Terenurile cu potențial agricol ocupă locul al doilea ca întindere - pajisti naturale, pășuni, culturi și terenuri arabile. Pădurile de foioase sunt de asemenea larg răspândite, ele ocupând aproape un sfert din aria sitului.

Zăvoaiele au o structură foarte variată, de la simple aglomerări de plante până la structura obișnuită de pădure, fiind diferențiate clar în funcție de altitudine. Zăvoaiele de câmpie sunt formate din plop alb și negru, sălcii sau amestec de plop cu sălcii. Specia dominantă în zăvoaiele de deal este aninul negru, asociat cu aninul alb în zonele mai înalte și cu plopul alb, salcia, ulmul în zonele mai joase.

Principalele activități socio-economice care au impact asupra ariei protejate sunt depozitarea deșeurilor menajere și a materialelor inerte, modificarea funcțiilor hidrografice, extracția de agregate minerale, poluarea apei și braconajul.

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului a fost înființat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Custodele legal al ariei protejate este Universitatea Ecologică din București prin Centrul de Studii pentru Arii Naturale Protejate, în baza Convenției de custodie nr. 215/29.03.2011, încheiată cu autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului.

Cadrul legislativ care reglementează elaborarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului este reprezentat de către:

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Legea apelor nr. 107/1996, cu completările și modificările ulterioare;

Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1994;

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

1.4.

Procesul de elaborare a Planului de management

Elaborarea Planului de Management pentru situl Natura 2000 Lunca Buzăului - ROSCI0103 s-a realizat

în

cadrul

proiectului

Plan

management,

consultare

publică

și

campanie

de conștientizare pentru Siturile Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului și ROSCI0199 Platoul Meledic, implementat de către Universitatea Ecologică din București și finanțat prin Programul Operațional

Sectorial

Mediu,

Axa

Prioritară

Implementarea

sistemelor

adecvate

de management pentru protecția naturii.

Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Lunca Buzăului a reprezentat o premisă

esențială

pentru

identificarea

și,

ulterior,

pentru

implementarea

măsurilor corespunzătoare de protecție a biodiversității și de asigurare a stării ecologice favorabile pentru habitatele și speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl.

Procesul de elaborare a avut în vedere condițiile socio-economice și ecologice specifice zonei Luncii Buzăului și a utilizat metodologia consacrată la nivel european, precum și recomandările specifice elaborate la nivel național.

Astfel, investigațiile care au constat atât în activități pe teren cît și documentare de birou s-au concentrat pe caracterizarea zonei Luncii Buzăului atât din punct de vedere al atributelor naturale

- mediul abiotic, faună și floră, cât și al aspectelor socio-economice relevante în procesul de planificare. În ceea ce privește studierea faunei și florei protejate, investigările s-au axat pe

caracterizarea tipurilor de habitate și speciilor de interes conservativ, din punct de vedere al stării actuale de conservare a acestora la nivelul sitului, precum și al identificării presiunilor și amenințărilor la care acestea sunt supuse prin prisma interacțiunilor cu sistemele socio-umane locale.

Pe baza inventarierilor realizate în teren, coroborate cu datele bibliografice și cu concluziile privind starea de conservare a speciilor și habitatelor din situl Lunca Buzăului, au fost identificate presiunile actuale și amenințările potențiale, avându-se în vedere totodată și folosințele terenurilor și tendințele privind aceste folosințe. Astfel, s-a remarcat

mai ales tendința de ruderalizare a peisajului, în special din cauza accesibilității sitului pentru depozitarea ilegală a deșeurilor, precum și fragmentarea habitatelor acvatice și de zonă umedă adiacente acestora, ca urmare a impactului indus de numeroasele balastiere existente în perimetrul sitului.

Măsurile de management propuse au fost formulate în vederea reducerii impactului amenințărilor existente și a celor potențiale identificate, precum și în vederea menținerii sau atingerii stării de conservare favorabile a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care situl a fost declarat.

Proiectul planului de management integrat a fost supus dezbaterii publice iar observațiile factorilor interesați au fost luate în considerare la redactarea formei finale a planului.

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management

Cadrul general al managementului Luncii Buzăului în ansamblu a fost acoperit până în prezent de obiectivele planificării din domeniul gestionării resurselor de apă la nivel național și regional: Planul de management Bazinal Buzău-Ialomița respectiv Planul de amenajare bazinal Buzău - Ialomița precum și planuri urbanistice zonale/locale, fără însă ca în acest cadru să fie definite obiective generale și specifice de protecție a biodiversității.

Un alt document strategic, și anume Planul local de acțiune pentru mediu al Județului Buzău (PLAM), aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Buzău nr. 159/29 august 2013, detaliază programul pe termen mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu identificate la nivelul județului. Din punct de vederea al biodiversității, documentul identifică printre punctele tari existența unui capital natural valoros inclus în rețeaua europeană și națională de arii naturale protejate, ,,cu un cadru natural și biodiversitate bine conservate în arealele neatropizate sau în

perimetrul ariilor protejate. Tot ca puncte tari sunt enumerate includerea măsurilor de protejare și conservare a speciilor și habitatelor din acestea în planurile urbanistice și regulamentele acestora. Dar planul de urbanism general (PUG) al municipiului Buzău face referințe de ordin general la aria protejată, fără a detalia presiuni sau eventuale măsuri de conservare identificate pentru porțiunea ariei protejate aflată pe raza municipiului (239,43 ha care cuprinde malul stâng al râului și o parte din luciul de apă). Mai mult decat atât, nici regulamentul asociat PUG nu conține prevederi referitoare la restricții care se impun în vederea conservării biodiversității.

Însă, chiar dacă în ceea ce privește biodiversitatea, acțiunile propuse de PLAM Buzău au un caracter general și nu-și propun de exemplu și finanțarea unor măsuri specifice în arii protejate, o reală oportunitate pentru asigurarea succesului unor măsuri prevăzute în prezentul Plan de management

este

reprezentată

implementarea

Sistemului

management

Integrat

al deșeurilor pentru Județul Buzău de către Consiliul Județean Buzău, administrații locale și operatori.

Prezentul Plan de management reprezintă primul document de această natură care vizează exclusiv gestionarea sitului Natura 2000 Lunca Buzăului.

Descrierea ariei naturale protejate

2.1.

Informații Generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului se află localizat în România, întinzându-se în proporție de 86% în județul Buzău și 14% în județul Brăila. Localizarea ariei naturale protejate la nivel național, județean, cât și la nivel local este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figura 1.

Unitățile administrativ-teritoriale care au terenuri cuprinse în interiorul sitului ROSCI0103 sunt următoarele, din amonte în aval: com. Siriu, oraș Nehoiu, oraș Pătârlagele, com. Pănătău, com. Cislău, com. Viperești, com. Măgura, com. Pîrscov, com. Unguriu, com. Berca, com. Săpoca, com. Vernești, municipiul Buzău, com. Mărăcineni, com. Vadu Pașii, com. Săgeata, com. Țintești, com. Gălbinași, com. Cilibia, com. Robeasca pentru județul. Buzău și com. Galbenu, com. Jirlău, com. Surdila-Greci, orașul Făurei, com. Vișani, pentru județul Brăila.

Tabel 1 Ponderea suprafețelor aferente unităților adminitrativ - teritoriale care sunt cuprinse în aria protejată Lunca Buzăului

Unitate Administrativ Teritorială

% din suprafața UAT acoperită de aria protejată

Județul Buzău

Berca

Buzău

4 %

C.A. Rosetti

6 %

Cilibia

7 %

Cislău

2 %

Gălbinași

9 %

Măgura

6 %

Mărăcineni

10 %

Nehoiu

< 1%

Pănătău

3 %

Pârscov

2 %

Pătârlagele

2 %

Săgeata

9 %

Săpoca

10 %

Unguriu

8 %

Vadu Pașii

6 %

Vernești

2 %

Viperești

2 %

Județul Brăila

Făurei

Galbenu

<1%

Jirlău

Surdila-Greci

Vișani

Cel mai nordic (și în amonte) punct al sitului ROSCI0103 este situat în zona localității Colțu Pietrii, având coordonatele geografice 45°28'17.11N și 26°16'37.51E și o altitudine de 460 m, iar cel mai din aval punct al sitului se află în zona localității Vișani, la coordonatele geografice 45° 8'22.49N și 27°16'55.32E și o altitudine minimă de 37 m. Cel mai sudic punct al sitului se află în zona loc. Bentu (jud. Buzău), la coordonatele geografice 45° 3'42.93N și 26°59'11.35E și o altitudine de 61 m.

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, de-a lungul sitului se desfășoară drumul DN10 între Siriu și municipiul Buzău și DN2B între municipiul Buzău și orașul Făurei în aval, ambele drumuri naționale fiind situate pe malul drept al râului Buzău. Pe malul stâng se află mai multe

drumuri județene sau locale, care fac legătura între diferitele localități aflate în apropierea sitului, fără însă a avea o continuitate din amonte (Siriu) până în aval (Vișani). Din drumurile naționale și cele județene / locale de pe ambele maluri pornesc drumuri locale, care ajung până în lunca râului, în dreptul fiecărei localități limitrofe râului Buzău, cât și în afara localităților. De-a lungul sitului există și 2 linii de cale ferată, care pot asigura accesul in aria naturală protejată: Buzău - Nehoiu și Buzău - Brăila.

Principalele căi de acces în situl Natura 2000 Lunca Buzăului sunt reprezentate de:

drumul național DN 10, amplasat pe direcție generală NV-SE de-a lungul zonei de luncă, pe sectorul dintre localitățile Lunca Priporului și Buzău;

drumul național DN2B, amplasat pe direcție generală V-E, în sectorul dintre localitățile Buzău și Făurei;

drumul județean DK203K, amplasat pe malul stâng de-a lungul zonei de luncă, între localitățile Săpoca și Moșești;

drumul județean DJ203, amplasat relativ perpendicular pe aliniamentul luncii, în zona localității Jirlău;

șoseaua de centură a orașului Buzău, în sectorul corespunzător;

drumul național DN2, ce intersectează situl pe direcție NE-SV în zona orașului Buzău;

drumul județean DJ203G, în zona localității Pârscov - din direcție sudică;

drumul județean DJ203G, în zona localității Pârscov - din direcție nordică;

drumul județean DJ102B, în zona localității Gura Bâscei - din direcție vestică;

drumul comunal DC69, în zona localității Sibiciu de Sus - din direcție nordică;

cale ferată - magistrala secundară 504, Buzău - Nehoiașu, în lungime de 73 km și parte din magistrala secundară 702, tronsonul Buzău - Făurei.

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 Lunca Buzăului se dezvoltă pe un aliniament general NV - SE. Din punct de vedere geomorfologic, arealul se limitează aproape exclusiv la zona de luncă a râului Buzău, între localitățile Colțul Pietrii (extrema NV) și Vișani (extremă E), având un caracter discontinuu. (Anexa 1 la planul de management, Figura 2).

Limitele sitului încep din amonte, în dreptul munților Podu Calului (malul stâng al râului Buzău) și a culmii Monteoru (malul drept al râului Buzău), la 2,5 km în aval de barajul lacului de acumulare Siriu. Format din 12 porțiuni, situl ROSCI0103 străbate apoi dealurile Cornetului și

Blidișelului, cotind spre est, în depresiunea Cislăului, datorită dealului Ciolanu, apoi ușor spre sud-est, în dreptul depresiunii Nișcov și a dealului Pâclelor, unde se află celebrii Vulcani noroioși. Situl străbate apoi glacisurile Pietroaselor și Râmnicului și se termină având în stânga conul Buzăului și în dreapta Câmpia Râmnicului, fiind chiar în unitatea de relief numită Lunca Buzăului.

Lungimea în linie dreptă între cele două puncte extreme este de 86,7 km iar lungimea reală de cca. 114 km. Lățimea maximă de 6,5 km se înregistrează în zona Moșești. (măsurată pe vale, sub forma unui segment continuu). Coordonatele Stereo 70 ale punctelor extreme sunt:

Limită extremă nord - vest -

X=599910.929, Y=442095.080 ;

Limită extremă sud - est -

X=679575.208, Y=397721.090 .

Pe parcursul lor, din direcția NV spre direcția SE, limitele sitului ROSCI0103, așa cum rezultă din actul normativ de constituire a acestuia, se învecinează succesiv cu teritoriul următoarelor localități:

Mal stâng: Colțul Pietrii, Nehoiu, Mlăjet, Sibiciu de Sus, Sibiciu de Jos, Zaharești, Gura Bâscei, Rușavăț, Ursoaia, Plătici, Bădila, Pârscov, Robești, Rătești, Berca, Pleșcoi, Săpoca, Potoceni, Mărăcineni, Vadul Pașii, Săncești, Dâmbroca, Bordușani, Săgeata, Belic, Găvănești, Banița, Vișani.

Mal drept: Păltineni, Chirlești, Valea Lupului, Pătârlagele, Lunca, Mărunțișu, Cislău, Ciuta, Măgura, Cândești, Vernești, Buzău, Bentu, Cilibia.

Perimetrul sitului ROSCI0103 - Lunca Buzăului se învecinează în general cu terenurile intravilane sau suprafețele agricole aparținând localităților precizate, acest aspect fiind foarte evident în zona inferioară, în care valea se dezvoltă în relief specific de câmpie.

Mai menționăm faptul că situl Natura 2000 Lunca Buzăului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate și nici nu există o zonare internă a acestuia.

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

Suprafața bazinului hidrografic Buzău se desfășoară pe trei mari trepte de relief:

munți

25%,

dealuri

25% și

câmpie

50%. Varietatea formelor de relief și a alcătuirii geologice a imprimat și

diversitatea celorlalte elemente ale cadrului natural. Aria protejată Lunca Buzăului este plasată în principal în zona de

deal

și de

câmpie

a bazinului hidrografic al râului Buzău, doar partea nordică fiind plasată în zona

masivelor muntoase : Siriu (cu creasta Mălaiei și vârful Siriu de 1659 m), Monteroru și culmea Ivăneț, care face trecerea la Subcarpații Buzăului..

Din punct de vedere geomorfologic, arealul sitului Lunca Buzăului ROSCI0103 se suprapune zonei de nord - est a Platformei Valahe, dar partea de nord (zona de izvorâre a râului Buzău) face parte din Carpații de Curbură. Astfel, aria protejată este plasată în întregime în lunca Buzăului care străbate zona colinară în zona montană și subcarpatică, terasele Buzăului în zona subcarpatică și zona de câmpie (terase joase Mărăcineni, Măgura -Unguriu, Nord Vadul Pașii, Scurtești, Gălbinași, terase inferioare - Mărăcineni). În zona de câmpie (la sud de Mărăcineni), în funcție de geneza depozitelor sedimentare, se identifică trei tipuri de zone: zona cu depozite aluvial-proluviale, zona cu depozite deluvial-proluviale și zona depozitelor de mlaștină.

Dealurile

sunt

reprezentate

prin

Subcarpații

Buzăului,

îmbinare

culmi

deluroase

cu depresiuni, bazinete și înșeunări, cu altitudinile culmilor cuprinse între 400-800 m. Delimitarea dintre zona muntoasă și cea subcarpatică se face printr-o denivelare de circa 200 m, bine marcată între Sibiciu și Lopătari. Zona colinară este afectată de numeroase alunecări de teren, stabilizate sau consolidate. Dezvoltarea acestor alunecări este favorizată de constituția litologică a formațiunilor geologice, panta versanților și starea de umiditate. Din fericire, alunecările de teren nu afectează habitatele ariei protejate.

Câmpia (cu altitudine de la 40 m la 120 m) se întinde în jumătatea sud-estică a bazinului hidrografic al râului Buzău. Face parte din marea unitate a Câmpiei Române și prezintă o asociație de interfluvii, văi și terase. Se subdivide în patru unităti principale:

Câmpia Gherghiței, care are contact tectonic cu subcarpații;

Câmpia Bărăganului de mijloc, care ocupă în mare interfluviul dintre Călmățui și Ialomița și are înclinare către sud-est;

Câmpia Buzău-Călmățui, care are aspectul unei lunci comune ce se dezvoltă între două râuri: începe printr-un larg con de dejecție, pe sub care o parte din apele Buzăului, dar mai ales ale Niscovului, se preling către Călmățui;

Câmpia Râmnicului, deși situată la marginea subcarpaților, reprezintă o zonă mai puțin afectată de subsidență.

2.2.2.

Geologie

Formațiunile geologice din zona sitului Lunca Buzăului sunt de origine paleozoică, mezozoică și neozoică

din zona cristalino-mezozoică, zona flișului cretacic și paleogen, având următoarea stratigrafie: seria curbicorticală (albiană), seria gresiei de Sita-Tătaru (vraconiană), stratele de Teliu (vraconian-cenomaniană), seria gresiei fine cu inocerami (turonianul superior)

Din punct de vedere litologic, formațiunile din zona montană sunt reprezentate prin alternanță de gresii, marne, argile, șisturi și mai rar conglomerate (toate strâns cutate, formând uneori cute- solzi, aliniate pe direcția NE - SV), roci silicioase (șisturi

cristaline, gresii silicioase, conglomerate), roci carbonatice (calcare, gresii calcaroase, marnocalcare, dolomite), roci organogene (calcare recifale, depozite bituminoase).

Zona subcarpatică și zona cutelor este în faciesul oligocen, ce cuprinde o succesiune de tufite și depozite bituminoase, alcătuite din șisturi disodilice în care se intercalează menilite, marne argiloase și strate subțiri de gresie de Kliwa, roci silicioase și carbonatice (gresii silicioase și carbonatice). Rocile organogene, alcătuite din șisturi argiloase bituminoase, cărbuni și calcare organogene au fost depuse cu precădere în miocen și pliocen.

Zona de câmpie este reprezentată litologic prin roci arenitice și pelitice (bolovănișuri, pietrișuri, nisipuri, marne, argile și mâluri) acoperite de depozite groase de loess (30-40 m), având intercalate marne și nisipuri cu grosimi cuprinse între 2 și 6 m.

Vârsta depozitelor ce aflorează în aria de dezvoltare strictă a ariei protejate Lunca Buzăului este cuprinsă între Paleogen și Neozoic: fliș de vârstă Paleogen, molasa subcarpatică de vârstă Mio- Pliocen, iar aluviunile din câmpie de vârstă Cuaternar (Pleistocen inferior - Holocen).

2.2.3.

Hidrologie

Bazinul hidrografic al râului Buzău este alcătuit dintr-o serie de subbazine hidrografice conform evidenței Atlasului Cadastrului Apelor din România- Partea 1, (Tabelul 2) subbazine care din punct de vedere administrativ se extind în șase județe (Buzău, Brăila, Covasna, Prahova, Brașov și Vrancea, cu o pondere de 92% pentru județele Buzău, Brăila și Covasna.

Tabel 2 Subazinele bazinului hidrografic al râului Buzău (Cadastrul Apelor din România, Partea 1, 1992)

Denumire subbazin hidrografic

Suprafața (km2)

Buzău (Amonte confl Bâsca)

779,0

Bâsca (Bâsca Mare)

783,0

Nehoiu

36,0

Ciptorașul

21,0

Cătiașu

20,0

Sibiciu

47,0

Muscel

20,0

Pănătău

25,0

Bâsca Chiojdului

340,0

Rușavăț

15,0

Bălăneasa

190,0

Sărățel

187,0

Pâclele (Murătoarea)

20,0

Slănic

425,0

Blăjanca (Blăjani)

147,0

Niscov

213,0

Valea Largă

36,0

Câlnău

208,0

Coștei

81,0

Valea Boului

420,0

Sărațel

96.95

Alte sub bazine

1622,0

TOTAL BH BUZĂU

5.505,0

Râul Buzău are un bazin hidrografic de circa 5.505 kmp, dar 80% din stocul său anual se formează pe porțiunea superioară a bazinului hidrografic, în amonte de localitatea Nehoiu. Râul are în regim natural un grad ridicat de torențialitate, debitele fiind cuprinse între 0,560 mc/s (ianuarie 1064, la stația hidrometrică Măgura) și 2.200 mc/s (iulie 1975, la stația hidrometrică Banița).

Râul Buzău își are originea în munții Ciucașului de la altitudinea de circa 1800 m. De aici, râul se îndreaptă cu pante mari spre culoarul Întorsurii Buzăului, unde are un curs leneș și sinuos. O caracteristică a Bazinului hidrografic al râului Buzău este faptul că cei mai mulți afluenți îi primește din partea stângă. Bazinul are 102 afluenți codificați, râul Buzău fiind transcarpatic, având izvoare pe rama nordică a Carpaților de Curbură. Densitatea hidrografică a bazinului este de 0.31km/kmp.

Aspectul văii Buzăului se schimbă profund la intrarea în zona subcarpatică. In această regiune, transportul solid al râurilor atinge valori maxime și din cauza despăduririlor masive; tot aici se simte influența salinității în regimul hidrochimic al afluenților din stânga Buzăului.

În zona de câmpie începe desfășurarea marelui con de dejecție al Buzăului, care se desfășoară în evantai spre sud, zona de despletire în mai multe brațe. Această tendință de părăsire a cursului spre nord se observă până la confluența cu ultimul său afluent din dreapta, de fapt un curs părăsit al său, Buzoelul (S=110 km2, L=25 km), care se găsește în lunca sa externă, pe tot sectorul inferior, Buzăul fiind meandrat puternic. Pe această porțiune, râul Buzău este însoțit și de o serie de lacuri de tip liman fluviatil, cu bazine hidrografice relativ mari, dar care nu au practic scurgere spre Buzău decât în perioadele cu ape mari. Mineralizarea lacurilor este relativ ridicată.

Volumul maxim al curgerii totale se înregistrează în luna mai, în partea superioară a spațiului hidrografic, și în aprilie pentru partea mijlocie și inferioară, iar pentru perioada aprilie-iunie, volumul scurs are o pondere de circa 50% în timpul unui an mediu:

Debitul maxim s-a înregistrat în iulie 1975 (p=2%): râul Buzău în secțiunea spațiului hidrografic Banița - 2200 m 3 /s.

Debit maxim cu probabilitatea de depășire de 1% și 5% pentru Buzău la secțiunea spațiului hidrografic Banița = 2.815 m3 /s (p=1%) și 1725 m3 /s (p=5%);

Fiind un bazin de recepție cu un aport hidrologic apreciabil, datorită condițiilor climatice, Bazinul Hidrografic Buzău prezintă și o curgere minimă mai important ce se poate evidenția astfel:

Qmin lunar =3,20 m3/s pentru p= 95%;

Qmin zi = 2,30 m3/s pentru p= 80%;

Qmin zi = 1,90 m3/s pentru p= 90%;

Qmin zi = 1,60 m3/s pentru p= 95%.

În ceea ce privește lacurile de acumulare ale râului Buzău acestea sunt:

Acumularea Siriu - este situată pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu, în amonte de aria protejată

Lunca Buzăului, are o suprafață de 5 km 2

și o adâncime medie de 45 m, principalele utilități fiind:

alimentarea cu apă potabilă și industrială a localităților din aval (Siriu, Nehoiașu, Nehoiu, Mlajet) și a municipiului Buzău, la asigurarea de 97%, cu un debit maxim de 2.5 mc/s;

irigarea a 50.000 ha teren agricol în județele Buzău și Brăila;

producerea de energie electrică - centrala hidroelectrică (CHE) Nehoiașu, amplasată în aval de barajul Siriu, la Nehoiașu, în zona de confluență a râului Bâsca cu râul Buzău.

Acumularea Cândești - este un lac de acumulare amplasat pe râul Buzău, la 19 km în amonte de orașul Buzău, în zona comunei Cândești, cu o suprafață de 0,74 kmp și o adâncime medie de 5 m și asigură:

regularizarea debitelor râului Buzău în aval de acumulare;

producerea de energie electrică prin CHE Cândești, CHE Vernești și CHE Simileasca;

satisfacerea necesarului de apă pentru irigații în Câmpia Buzăului.

Debitul minim necesar a fi asigurat în albie aval de barajul Siriu pentru menținerea scurgerii salubre este de 0,150 mc/s; acesta este asigurat din infiltrațiile prin frontul de retenție al barajului, din debitul pârâurilor Cașoca, Gherghești și debitul livrat printr-o vană conică.

Resursele de apă subterană din spațiul hidrografic Buzău - Ialomița însumează 1.184 mil.m3 /an (37,5 m3 /s), din care 584 mil.m3 /an (18,5 m3 /s) reprezintă resurse freatice, iar 603 mil.m3 /an (19,1 m3 /s) resurse de adâncime. Cele mai importante resurse subterane aferente orizonturilor acvifere freatice și de adâncime medie sau mare (situate aproximativ între 30 - 50 m și 300 m) sunt localizate în depozitele aluvionare de lunci și terase ale râurilor, în bazinele conurilor aluvionare, precum și în hidrostructurile aparținând stratelor de Cândești, nisipurilor de Mostiștea și stratelor de Frătești.

Hidrostructurile corespunzătoare conului aluvionar al râului Buzău sunt considerate ca având o importanță deosebită, mai ales datorită gradelor avansate de solicitare pentru satisfacerea cerințelor de apă ale folosințelor. Potențialul acvifer al conului aluvionar Buzău - Călmățui are cca 4,0 m3 /s.

2.2.4.

Clima

Sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

îi este caracteristic un climat temperat continental, cu veri foarte calde și uscate (cu precipitații cel mai adesea sub formă de averse) și ierni reci, marcate din când în când de viscole puternice, dar și de intervale de încălzire care provoacă topirea stratului de zăpadă.

Sunt evidente diferențieri între partea nord-vestică, cu temperaturi mai scăzute și precipitații mai mari cantitativ și partea sud-estică, cu temperaturi mai ridicate și un grad mare de ariditate.

Repartiția precipitațiilor, ca și cea a temperaturii, urmărește marile forme de relief:

precipitațiile medii anuale variază de la 400 mm/an în Bărăgan la 1200 mm/an în zona montană înaltă;

temperatura medie anuală variază de la 0 o C la munte la +11 o C la câmpie.

În bazinul hidrografic Buzău, precipitațiile sunt mai abundente în partea sa superioară (zona montană), comparativ cu partea de mijloc și inferioară a bazinului, ca urmare a descărcării maselor de aer umed oceanic pe direcția nord - sud și totodată a scăderii altitudinilor reliefului. Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie, iar în cel rece cantitatea de precipitații căzută este mai redusă, deoarece circulația generală atmosferică este sub regimul anticiclonal.

Depresiunile și bazinetele dezvoltate în zona montană și pe rețeaua hidrografică secundară din subcarpați înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute față de zonele interfluviale, ca urmare a inversiunilor de temperatură, deosebit de frecvente. Regiunile de câmpie și de deal înregistrează timp de 9-10 luni pe an valori de peste 0 0 C, în timp ce în zona montană, numai opt luni depășesc această valoare. Data medie a apariției primei zile de înghet este, în regiunea montană, 1 octombrie, în Subcarpați în jurul datei de 20 octombrie, iar la câmpie în prima decadă a lunii noiembrie.

Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvența mare a advecțiilor de aer temperat-oceanic din V și NV (care ajunge însă puternic transformat), advecții de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic și pătrunderi mai puțin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advecții, relativ rare, de aer artic din Nord.

Pentru monitorizarea parametrilor climatici, în bazinul Buzău există 8 stații meteorologice importante: Penteleu, Pătârlagele, Întorsura Buzăului, Râmnicu Sărat, Lăcăuți, Bisoca și Buzău.

Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Buzău, sunt prezentate în Tabelul 3.

Tabel 3 Caracteristici climatice principale pentru municipiul Buzău

Parametru

Regimul temperaturilor

temperatura medie anuală

10,8

o C

media lunii ianuarie

- 3,0

o C

media lunii iulie

22,5

o C

temperatura minimă absolută (24 ianuarie 1942)

- 29,6

o C

temperatura maximă absolută (17 august 1952)

39,6

o C

numărul mediu anual al zilelor de iarnă (temperaturi maxime sub 0

o C)

numărul mediu anual al zilelor de îngheț (temperaturi minime sub 0

o C)

numărul mediu anual al zilelor de vară (temperaturi maxime peste 25

o C)

125

Adâncimea maximă de îngheț

0,8 - 0,9 m

Radiația solară anuală

125,0 kcal/cm2*an

Regimul precipitațiilor

medie anuală

512,1 mm

media lunii martie

25,6 mm

media lunii iunie

80,0 mm

cantitatea maximă de precipitații în 24 ore(5 septembrie 1904)

78,7 mm

Nebulozitatea

iarna-primavara

6-7

vara-inceputul toamnei

3,5 -5,5

Umiditatea relativă

media lunii ianuarie

80 %

media lunii iulie

56 %

Regimul vânturilor

Viteza medie multianuală la 10 m înălțime

1,4 - 5,8 m/s

N 11,6 %

3,5 m/s

NE25,4 %

5,8 m/s

E 1,9 %

2,4 m/s

SE 1,2 %

2,4 m/s

S 2,1 %

2,2 m/s

SV 11,8 %

3,9 m/s

V 2,1 %

2,4 m/s

NV 9,3 %

2,8 m/s

Frecvența anuală a calmului atmosferic

34,6 % < 0,5 m/s

Fenomenele meteorologice deosebite cu manifestare în zona Luncii Buzăului sunt: Pe perioada de iarnă:

chiciura și poleiul;

viscolul;

fenomenele de îngheț care au efecte negative asupra solului, cu date pentru Buzău: data medie a primului îngheț este 2 octombrie; data medie a ultimului îngheț este 27 martie; data celui mai timpuriu îngheț poate să se producă la 27 septembrie; data celui mai târziu îngheț poate să se producă la 7 mai.

Pe perioadele de toamnă și de primăvară:

bruma, din a doua parte a lunii septembrie și până la începutul lunii mai;

ceața.

Pe perioada de vară:

seceta prelungită, care produce uscarea vegetației, scăderea nivelului pânzei freatice și ariditatea solului;

grindina;

ploile torențiale care determină viituri și inundații în luncă, creșteri importante ale nivelului pânzei freatice și băltirea apelor pe suprafețele joase de teren.

2.2.5.

Soluri

În lunca râului Buzău, în aria protejată ROSCI0103 Lunca Buzăului, sunt dezvoltate soluri aluviale și protosoluri aluviale, sărăturate în zona cursului inferior. Cartarea de teren nu a permis identificarea unor diferențe semnificative care să determine influențe asupra speciilor și habitatelor descrise în lunca Buzăului.

Solurile aluviale se caracterizează printr-un stadiu incipient de solificare dezvoltate pe cele mai recente depozite fluviale depuse în timpul revărsărilor. La fertilitatea lor contribuie și regimul hidric aflat sub influența apelor freatice din luncă. Pentru folosirea în condiții optime a solurilor aluviale, cea mai mare parte a luncilor (din județul Brăila) a fost scoasă de sub influența inundațiilor prin îndiguiri.

Sub influența predominantă a unui exces de umiditate de lungă durată s-au format o serie de soluri hidromorfe, reprezentate prin lăcoviști și soluri gleice în diverse stadii de evoluție. Apa freatică se află la adâncimi mai mici de 1,5-2 m și este slab mineralizată (0,5 - 1,5 g/l). Deși sunt bogate în humus, aceste soluri prezintă proprietăți fizice și biologice puțin favorabile plantelor de cultură, fiind folosite de regulă ca pășuni.

2.2.6 Riscuri naturale

Seismele

Teritoriul judetului Buzău este amplasat sub influența celei mai active zone seismice din tara noastră - regiunea seismogenă Vrancea. Riscul major în caz de cutremure de pământ este accentuat de existența unei situații economice care nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale;

Procese geomorfologice actuale și degradarea terenurilor sunt grupate în zona câmpiei interfluviatile și a luncilor râurilor împreună cu albiile minore. Specificitatea câmpiei Buzăului este prezența cursurilor largi, meandrate și cu numeroase brațe părăsite ale râului Buzău, cunoscute sub numele de buzoiele, pe de o parte, și de crovuri și dune, pe de altă parte. Degradarea terenurilor este legată atât de de excesul de apă care se acumulează în anii ploioși în ,,buzoaie și crovuri și prezintă fenomene de băltire și, pe alocuri, sărăturare, cât și de de acțiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetație;

Tasarea este favorizată de prezența depozitelor loessoide, care acoperă toată suprafața câmpiei, și de lipsa locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi și din topirea zăpezilor - unde apele din precipitații stagnează un timp mai îndelungat pe suprafețe de teren, de timpul crovurilor și albiilor părăsite, fiind prezente fenomenele de băltire și acumulările de coloizi;

Pluviodenudarea, spălarea în suprafață, se manifestă pe suprafețe restrânse datorită reliefului ușor vălurit. Se poate observa totuși în sectoarele puțin înclinate și luate în cultură. Pantele au favorizat procesele de pantă tipice: șiroirea sau ravenarea;

Eroziunea în suprafață apare pe pantele cu înclinări mai mari de 40 o

- 45 o .

Excesul de apă este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite și crovuri ce favorizează băltirea și înmlăștinirea;

Inundațiile reprezintă riscuri naturale care se manifestă pe teritoriul unor comune;

Procesele aluvionare se desfășoară în albia majoră a râului. Acumulările de tip proluvio- coluvial sunt puse în evidență de numeroasele schimbări ale cursului de apă și de meandrări;

Eroziunea laterală de mal apare numai în timpul viiturilor mari în concavitățile de meandru ale râului Buzău. Determină prăbușiri și surpări de mal;

Procese eoliene sunt favorizate de existența nisipurilor fine. Uscăciunea de vară permite eroziunea eoliană a câmpiei dezgolite.

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

Valea Buzăului, în aval de Siriu, nu a suferit modificări fundamentale în ultima sută de ani. Culoarul care astăzi formează situl Natura 2000 Lunca Buzăului era și acum mai bine de 100 de

ani folosit ca zona agricolă (pășuni, fânețe, terenuri arabile), zonă în care se păstrau ceva mai multe porțiuni cu un grad mai mare de naturalețe decât astazi.

In Subcarpații dintre Rm. Sărat și Buzău a avut loc, după 1990, o fragmentare accentuată a peisajului, determinată mai ales de reducerea cu aproximativ 10% a ecosistemelor forestiere. Fragmentarea a fost însoțită și de reducerea suparafeței bucăților de mozaic din peisaj, ceea ce a dus la creșterea gradului de izolare a fragmentelor.

Majoritatea ecosistemelor de luncă, rămase pe teritorii fragmentate, sunt puternic degradate și adesea ocupate de biocenoze secundare cu participarea plantelor ruderale, halofite etc.

Se consideră că ruralitatea este un factor determinant în dinamica și complexitatea complexelor de ecosisteme / a peisajului.

Principalul factor natural care determină formele de vegetație și implicit tipurile de ecosisteme este relieful.

De la Lunca Priporului, în aval de barajul Siriu și până la Gura-Bâscii-Cislău predomină relieful deluros, altitudinea scăzând treptat de la 450 la 250 m; până la Gura Bâscei Buzăul curge de la nord la sud, urmând apoi o deviere de aproape 90 o

spre est, însoțită de lărgirea văii în sectorul Cislău-Viperești. În aval de Viperești valea se îngustează, până la Pârscov, după care se lărgește din nou, căpătând aspectul caracteristic cursului colinar. Din aval de Săpoca începe sectorul de câmpie, cu multe meandre ale albiei minore și plaje de nisip.

În lungul Buzăului au fost desemnate trei arii depresionare de mici dimensiuni: depresiunea Pătârlagele, depresiunea Cislău și depresiunea Pârscov.

Lunca Buzăului străbate trei regiuni biogeografice: regiunea alpină (de la Siriu la Nehoiu/ Sibiciu de Sus) regiunea continentală (de la Nehoiu la Săpoca) și regiunea stepică (de la Săpoca la Vișani ).

Coridorul riveran al Buzăului din perimetrul Sitului Lunca Buzăului este inclus în categoriile de vegetație potențială U3.1 și U5, conform clasificării europene:

păduri aluviale de esențe tari ( Quercus, Ulmus, Fraxinus ) în combinație cu esențe moi ( Salix, Populus ) de la Siriu până în aval de Ciuta; (sector A)

păduri aluviale continentale de esențe moi, în combinație cu tufărișuri aluviale de

Tamarix ; fragmente de stepă joasă. (sector B)

Drenajul, îndiguirile, reducerea suprafețelor de păduri naturale și cultivarea pajiștilor au dus la situația în care terenurile arabile au devenit tot mai susceptibile la uscăciune. Deși în urmă cu 100-200 de ani se înregistrau veri foarte secetoase, rezerva de apă subterană de atunci era mult mai mare decât în prezent.

Lunca Buzăului este în mod natural bogată în specii de plante, această bogăție fiind urmarea diversitații de habitate și de zone ecotonale, determinată de variația condițiilor hidrologice și sedimentare.

Menținerea condițiilor hidrologice naturale este necesară pentru menținerea diversității speciilor vegetale, acestea fiind în general slab competitoare, dar bine adaptate la variațiile abiotice. Din această cauză, specii puternic competitive (ex.

Eryngium campestre ) se răspândesc în habitatele care-și pierd ritmul natural de perturbare - pajiști abandonate.

În perimetrul luncii Buzăului, inclus în situl Natura 2000 cu același nume, au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme, utilizând criteriul vegetației dominante:

Ecosisteme terestre

Ecosisteme forestiere naturale:

Zăvoaie de plop și salcie, cu frecvente arinișuri, în locurile mai joase, frecvent inundate;

Păduri propriu-zise, de esențe tari, cu precădere frăsinete și stejărete.

Ecosisteme forestiere plantate: salcâm, plop negru;

Ecosisteme de pajiște:

Pajiști meso-higrofile de luncă, în sectorul Sibiciu-Pârscov;

Pajiști meso-xerofile, în sectorul Pârscov - Sapoca;

Stepe sărăturate, panonice și vest-pontice cu

Festuca peudovina –

la gura de vărsare a Slănicului, Câlnăului, în zona Beilic, pe digurile de la Berca;

Pajiști degradate, invadate de

Eleagnos angustifolia-

foste pășuni, pășunate intens acum 20-25 ani; scăderea numărului de animale în gospodăriile rurale a dus la declanșarea succesiunii ecologice în aceste pajiști, într-o primă fază având loc extinderea buruienilor, iar in faza a doua a tufărișurilor, mai ales a sălcioarei.

Ecosisteme de tufărișuri:

Tufărișuri dominate de

Tamarix ramossisima ;

Tufărișuri cu cătină albă și păducel;

Tufarișuri cu măceș, porumbar, lemn câinesc, viță sălbatică, prun sălbatic.

Ecosisteme agricole - terenuri cultivate;

Alte sisteme antropizate.

Ecosisteme acvatice

Ecosistemul lotic Buzău și al afluenților;

Ecosisteme lentice:

Bălți naturale și amenajate;

Iazuri rezultate din exploatarea balastului;

Zone umede temporare.

Coridorul riparian actual este caracterizat de următoarele formațiuni care reprezintă un mozaic de habitate succesionale:

Plaje (depozite) de pietrișuri și galeți, fără vegetație sau cu puțină vegetație ierboasă;

Plaje (depozite) de pietrișuri, galeți și nisip grosier, colonizate de sălciișuri ( Salix ) de până la 1,5 m înălțime;

Meandre izolate, cu vegetație erbacee hidrofită (cu

Phragmites, Typha, Carex );

Ostroave cu tufărișuri dense -

Crataegus, Ligustrum, Prunus

și exemplare de

Populus nigra.

2.3.2.

Habitate

Fiind un sit cu localizare în lungul râului Buzău, habitatele componente sunt în principal cele de luncă. O evaluare a vegetației potențiale, obtinută pe baza

Hărții zonelor de vegetație a României,

Enculescu, 1938, ne arată următoarea structură:

Sectorul Siriu-confluență Bâsca (amonte Nehoiu), 521 m alt. - subzona coniferelor;

De la confluența cu Bâsca la confluența cu Bălăneasa (Pârscov) - zona fagului;

De la Pârscov la confluența cu Slănicul (Cândești) - subzona stejarului;

De la Cândești la Galbenu (Moșești) - subzona antestepei;

De la Galbenu (Moșești) spre est - zona stepei, cu pete de vegetație halofilă continentală;

Spre est, până la vărsarea în Siret - vegetație de nisipuri continentale.

Vegetația tipică de luncă inundabilă și păduri de esențe moi: de la Cândești la Buzău și de la Buzău la Galbenu, cu întreruperi, până la extremitatea estică a sitului.

În prezent, habitatele ariei protejate Lunca Buzăului pot fi încadrate în patru categorii:

Habitate dependente de regimul de inundabilitate - sălciișuri, vegetația ostroavelor, prundișurile; habitate de prundiș cu vegetație sau fără vegetație; habitate de nisip, cu vegetație sau fără vegetație;

Habitatele lotice (cu două tipuri de sectoare

Rhitral

- metarhitral si hiporhitral și

Potamal

- epipotamal) ;

Habitate de terasă;

Habitate rezultate din exploatarea resurselor minerale neenergetice.

Din amonte în aval, habitatele Natura 2000 formează un mozaic determinat tocmai de fragmentarea vegetației inițiale. Astfel, habitatul

3240 – cătină albă și Salix elaeagnos

ocupă zonele din treimea superioară a sitului, fără a fi compact, întrerupt mai ales de sălciișuri. În continuare, de-a lungul râului Buzău apare distribuit habitatul

92A0 – Păduri galerie cu salcie albă și plop alb

până la limita estică a sitului, în amestec cu habitatul

92D0 – Tufărișurile cu cătină roșie , acesta din urmă variabil ca întindere și aflat în diferite stadii de complexitate.

Inventarierea tipurilor de habitate de interes conservativ listate în Formularul Standard de caracterizare a sitului s-a făcut pornind de la analiza hărților de vegetație și a surselor bibliografice, urmată de verificarea informațiilor

in situ , prin campanii de teren.

Tabelul 4 prezintă cerințele ecologice specifice pentru fiecare dintre tipurile de habitate de interes conservativ, cerințe care au stat la baza organizării deplasărilor în teren. Astfel, identificarea s-a făcut pe baza determinării speciilor edificatoare (cele care asigură o acoperire de peste 50%) și a speciilor caracteristice (cele care formează asociația vegetală caracteristică pentru habitat).

Tabel 4 Condiții ecologice specifice tipurilor de habitate de interes comunitar din situl Natura 2000 Lunca Buzăului:

Cod Habitat

Natura 2000

Condiții ecologice

Observații

92A0

Regim hidrologic normal, permițând inundații

periodice, mal consolidat sau plaje de pietrișuri grosiere într-o matrice siltică.

Sălciișurile au capacitate mare de refacere.

3240

Ostroave consolidate, inundate periodic, umiditate permanentă

Tufele de

Hippophae

formează o matrice densă, protectivă

92D0

Terenuri loessoide, însorite, plane, situate în albia majoră și chiar pe malurile joase

Tamarix

are o mare capacitate de extindere

1530*

Terenuri de tip solonceac, cu tendință de sărăturare, pajiști pășunate și chiar suprapășunate cu resturi de vegetație stepică

Habitat extrem de restrâns, practic doar urme ale vegetației tipice de stepă de

altădată

3130

Pietrișuri și prundișuri într-o matrice mâloasă,

permanent umede, la limita de inundabilitate, terenuri plane cu vegetație palustră

Habitat destructurat datorită

deteriorării regimului hidrologic al Buzăului

Tabel 5

Habitatele de interes conservativ prezente în aria protejată Lunca Buzăului și corespondența acestora cu habitatele după clasificarea națională

Habitat de interes conservativ

Corespondența cu tipul de habitat după clasificarea națională

Cod

Natura 2000

Denumire

Cod

Denumire

Habitate listate în formularul standard

3240

Vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos

de-a lungul râurilor montane

R4417

Tufărișuri danubiene de cătină albă ( Hippophaë rhamnoides ) și răchită albă ( Salix elaeagnos )

92A0

Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

R4405

Păduri dacice - getice de plop negru ( Populus nigra ) cu

Rubus caesius

R4406

Păduri danubian - panonice de luncă de plop alb ( Populus alba ) cu

Rubus caesius

R4407

Păduri danubiene de salcie albă ( Salix alba ) cu

Rubus caesius

92D0

Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae )

R4422

Tufărișuri danubiene de cătină roșie ( Tamarix ramosissima )

1530 *

Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice

R1531

Pajiști ponto-panonice de

Festuca pseudovina

și

Achillea collina

3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae

și/sau

Isoëto-Nanojuncetea

R2211

Comunități danubiene cu

Cyperus fuscus

și

C. flavescens

Habitate care nu apar în formularul standard dar au fost identificate în teren

91E0*

Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus

excelsior

( Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae )

R 4402

Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru ( Alnus glutinosa ) cu

Stellaria nemorum

R4405

Păduri daco-getice de plop negru ( Populus nigra ) cu

Rubus caesius

R4407

Păduri danubiene de salcie albă ( Salix alba ) cu

Rubus caesius

91F0

Păduri mixte de luncă de

Quercus robur ,

Ulmus laevis

și

Ulmus minor, Fraxinus excelsior

Fraxinus angustifolia

din lungul marilor râuri ( Ulmenion minoris )

R4404

Păduri danubian - panonice de luncă, mixte, de stejar pedunculat ( Quercus robur ), frasini ( Fraxinus

spp.) și ulmi ( Ulmus

spp.) cu

Festuca gigantea

62C0*

Stepe ponto-sarmatice

R3418

Pajiști ponto panonice de

Agropyron cristatum

și

Chokia crostata

R3420

Pajiști vest-pontice cu

Poa bulbosa,

Artemisia austriaca, Cynodon dactylon

și

Poa angustifolia

6430

Comunități de lizieră cu ierburi

înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan, până în cel alpin

Fără corespondență

Distribuția tuturor acestor habitate este prezentată în Anexa 1 la planul de managment, Figura 3 și detaliat în Figurile 4 -26.

3240 Vegetație lemnoasă cu

Salix elaeagnos

de-a lungul cursurilor de apă montane

Asociația se instalează în locul pădurilor defrișate, dezvoltându-se un strat compact de arbuști ( Crataegus monogyna, Prunus spinosa

care însoțesc tufele de cătină albă). În Lunca Buzăului este prezentă mai ales pe ostroavele din sectorul Păltineni-Mlăjet-Sibiciu (Anexa 1 la planul de management. Figura 4).

Suprafața ocupată de acest habitat la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului este de 3,19 ha, adică un procent de 0,005 %.

92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de

Salix alba

și

Populus alba

În acest habitat sunt incluse numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate și prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferențiale

Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera

subsp.

sylvestris, Galium rubioides

și unele transgresive din clasele

Querco-Fagetea

și

Quercetea pubescentis , precum

Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis .

În aria protejată Lunca Buzăului acest tip de habitat se dezvoltă pe soluri aluviale, bogate în detritus organic și formează o bordură în lungul râului, în zona de influență a apelor mari dar și în zona terestră, mai uscată, aici evoluând ca formațiuni pioniere. Datorită scăderii nivelului apei ca urmare a influenței lucrărilor hidrotehnice, au mai degrabă caracter de asociații tranzitorii. Din acest motiv nu sunt foarte compacte mai ales în zona din aval și sunt întrerupte de plantații forestiere de plop negru și salcâm. De asemenea, pășunatul poate modifica structura asociației.

În Lunca Buzăului (Anexa 1 la planul de management Figurile 5 - 11) acest habitat are cea mai mare răspândire în comparație cu celelalte habitate Natura 2000 și prezintă variații în privința asociațiilor vegetale: în sectoarele cu mal argilos-mâlos (ex. Găvănești) apare o bordură de stuf (subasociația

phragmitetosum

în cadrul asociației

Salicetum albae-fragilis ); pe terasa joasă (ex. Săgeata) asociația reprezintă probabil un rest, mai aridizat, al unei formațiuni altadată umedă, formată doar din plop alb și negru și salcie albă, delimitată de o plantație de salcâm. Totodată, este evidentă întrepătrunderea cu habitatul 92D0, mai ales între Cândești și Săpoca. Suprafața ocupată de acest habitat la nivelul sitului este de 128,37 ha (1,84 % din suprafața totală a sitului).

92D0 Galerii și tufărișuri sud-europene de luncă ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae ) În aria protejată Lunca Buzăului, sectorul favorabil instalării acestui tip de habitat este mai ales în aval de municipiul Buzău (Anexa

1 la planul de management Figurile 12 și 13). Pentru zăvoaiele râului Buzău sunt citate specii halofile ca

Artemisia maritima

ssp

salina, Atriplex hastata, Chenopodium glaucum, Festuca pseudovina, Spergularia maritima, Crispsis aculeata, Juncus gerardii.

În literatură se menționează că pentru vegetația luncilor vegetația de stufărișuri este reprezentată îndeosebi de

Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae

ce se instalează cu precădere pe terasele inferioare ale râurilor din regiunea de câmpie. Specia caracteristică și dominantă,

Tamarix ramosissima , cu o acoperire de 50-75%, este acompaniată de

Calamagrostis epigeios

și de

elemente ale ordinului

Tamaricetalia,

ca:

Oenothera biennis, Urtica dioica, Salix fragilis, Populus alba

și ale alianței

Agrostion stoloniferae , ca:

Agostis stolonifera, Poa angustifolia, Rorippa sylvestris, Trifolium repens, Taraxacum officinale, Trifolium fragiferum, Elymus repens . Suprafața ocupată de acest habitat la nivelul sitului este de

385,45 ha (5,51 % din suprafața totală a sitului).

1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice (și vest-panonice)

În aria protejată Lunca Buzăului

Habitatul 1530*

este puțin prezent în sit, reprezentând doar o enclavă a vegetației stepice halofile prezentă astazi mai ales în bazinul Calmațuiului și în perimetrele Balta Albă și Amara (făcând referire doar la zone apropiate de Lunca Buzăului). La nivelul Luncii Buzăului, acest habitat este reprezentat de pajiști pe soluri slab sărăturate și semi- aride, pășunate moderat. Distribuția habitatului la nivelul sitului este prezentă în Anexa 1 la planul de management, Figurile 14 și 15,

iar

suprafața ocupată la nivelul sitului este de 2,03 ha (0,03 % din suprafața totală a sitului).

Asociația identificată este

Achilleo-Festucetum pseudovinae , cu specia edificatoare

Festuca pseudovina

și elemente indicatoare

Achillea setacea

și

Achillea collina . Habitatul tipic a fost identificat la punctele de confluență cu râurile Câlnău și Slănic și pe panta digului de la Berca, aici vegetația fiind folosită ca suport de un număr foarte mare de gasteropode din specia

Helicella obvia

(cel puțin pentru sudul și sud-estul Romaniei, acest gasteropod este caracteristic habitatului 1530* si nu

Helicopsis striata ).

La Bentu a fost identificată o asociație asemănătoare (la fel de bogată în exemplare de

Helicella obvia)

situată la marginea dinspre râu a unei pajiști invadate de

Elaeagnos angustifolia, Eryngium campestre, Polygonum aviculare

și

Plantago media.

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae

și/sau

Isoëto-Nanojuncetea

Pe teritoriul sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, habitatul de apă dulce 3130 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale ( Littorelletalia uniflorae ), a fost identificat pe o suprafață de 42 m 2

în sectorul Mărunțișu, sub malul stâng al Buzăului, pe o plajă de mâl. Conform Formularului Standard de caracterizare al ROSCI0103 Lunca Buzăului, procentul din aria protejată acoperită de acest habitat reprezentă 0,01 % însă procentul real, calculat pe baza rezultatelor cartărilor efectuate în teren este mult mai mic (0,00006%). Plaja de

mâl este protejată de un mic ostrov și pare a fi permanent umedă, inundată periodic. Au fost numărate 122 exemplare de

Eleocharis palustris

și doar 3 exemplare de

Eleocharis acicularis . Nu a fost găsită specia

Eleocharis carniolica

dar prezența acestui rest de habitat ne arată că au existat condiții pentru

E. carniolica .

În timp, datorită modificării regimului hidrologic al luncii și datorită unui proces lent dar continuu de eutrofizare speciile din

Littorelletea uniflorae

au dispărut, fiind înlocuite cu specii cu valoare conservativă redusă. Din aceleași cauze s-a înregistrat și reducerea drastică, până la probabila dispariție din sit, a speciei

Eleocharis carniolica . Astfel, la nivelul Luncii Buzăului, habitatul 3130 este reprezentat de specii ale clasei

Isoeto-Nanojunctea , asociațiile

Cyperetum flavescenti

și

Juncetum bufonii,

iar tipul de habitat corespunzător conform clasificării Habitatelor din România este R2211- Comunități danubiene cu

Cyperus fuscus

și

C. flavescens . Distribuția habitatului 3130 în cadrul ariei protejate Lunca Buzăului este prezentată în Anexa 1 la planul de management - Figura 16.

91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae )

Corespondența fitosociologică:

Stellaria nemori-Alnetum glutinosae

(clasa

Querco-Fagetea ). Corespondența conform Clasificării Habitatelor din România - R 4402: Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru ( Alnus glutinosa ) cu

Stellaria nemorum.

Pădurea formează un culoar în lungul Buzăului, pe ambele maluri, în al doilea fragment al sitului (din amonte în aval) și este formată din

Alnus glutinosa, Salix alba, Salix fragilis, Populus alba , cu un strat compact de

Rubus caesius

și tufe rare de

Crataegus monogyna . Aici, habitatul are aspect de pădure densă, întunecoasă, umedă.

Habitatul 91E0 include asociații atât din clasa

Querco-Fagetea,

cât și din clasa

Salicetea purpureae . În Lunca Buzăului habitatul este reprezentat de asociația

Stellaria nemori-Alnetum glutinosae

(clasa

Querco-Fagetea ) numai în partea superioară, în al doilea fragment al sitului. În restul luncii apare asociația

Salicetum albae-fragilis , comună și pentru habitatul 92A0.

Asociația

Salicetum albae-fragilis

este de tip mezo-higrofil și se instalează pe soluri aluviale, formând zăvoaie pe malurile râurilor. Stratul ierbos este bogat, iar stratul arbuștior este variabil. Poate conține elemente din clasa

Querco-Fagetea .

Habitatele 92A0 și 91E0* se suprapun parțial și se recomandă includerea în 92A0 a pădurilor de plop alb în amestec cu salcie albă - păduri galerie, pe soluri mai ușoare și cu stratul de arbuști

foarte bine dezvoltat - este un habitat pionier. Habitatul 91E0* se dezvoltă pe soluri stabilizate, stratul de arbuști este slab dezvoltat sau lipsește, aspect mai pregnant de pădure și nu de zăvoi.

În aval de cea de-a doua porțiune a sitului, habitatul 91E0 este reprezentat de asociația

Salicetum albae , plopul negru fiind semnificativ, și de

Telekio speciosae-Alnetum incanae .

Suprafața totală care este acoperită de acest tip de habitat în cadul sitului Lunca Buzăului este de 7,54 ha (0,11 % din suprafața totală)., iar distribuția habitatului în cadrul sitului este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figurile 17 -19.

Habitatul 91F0 Păduri mixte de luncă de

Quercus robur ,

Ulmus laevis

și

Ulmus minor,Fraxinus excelsior

Fraxinus angustifolia

din lungul marilor râuri ( Ulmenion minoris )

Corespondența fitosociologică:

Fraxino danubialis-Ulmetum.

La Poșta, habitatul este format din două benzi de pădure, un amestec de frasin și stejar, cu o bordură compactă de

Crataegus monogyna

și

Prunus spinosa . Suprafața ocupată de habitatul 91F0 la nivelul sitului este de 1,89 ha (0,03 % din suprafața totală a sitului). , iar harta distribuției este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 20.

Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice

Corespunde tipurilor R3418 Pajiști ponto-panonice de

Agropyron cristatum

și

Kochia prostrata

- (corespondența fitosociologică

Agropyretum pectiniforme) , respectiv R3420 Pajiști vest- pontice

Poa

bulbosa,

Artemisia

austriaca,

Cynodon

dactylon

și

Poa

angustifolia

(corespondență fitosociologică:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae ), conform Clasificării Habitatelor din România.

Habitatul 62C0* de la Bentu

Habitatul este localizat sub forma unor insule, într-un mozaic de habitate format din parcele forestiere de plop și salcâm, tufărișuri cu

Tamarix

și

Prunus spinosa , pășuni invadate de

Elaeagnos angustifolia , porțiuni mai umede, cu stuf.

La Săgeata, habitatul 62C0* se prezintă sub forma unei benzi situate la limita dintre pădurea de plop și salcie și o fostă pășune, invadată de

Elaeagnos angustifolia . La Gura Câlnăului, acest habitat înconjoară rămășițele habitatului 1530 și are aspect insular, dezvoltat pe un teren denivelat, la ieșirea din localitate.

Suprafața ocupată de habitatul 62C0* la nivelul sitului este de 4,47

ha (0,064% din suprafața sitului)iar distribuția acestuia este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figurile 21 - 22.

Habitatul 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan, până în cel alpin

În Lunca Buzăului, acest tip de habitat are un grad mare de naturalețe, fiind răspândit pe mici suprafețe puțin influențate antropic (maluri de râu rămase în afara lucrărilor hidrotehnice, ostroave de pietriș rezultate din procesele de depunere, terenuri nefolosite pentru pășunat, cu un amestec de ierburi și tufărișuri). În condițiile Luncii Buzăului, habitatul 6430 include comunități din ordinul

Convolvuletalia sepium

dar și comunități ale ordinelor

Phragmitetalia

și

Nasturtio- Glycerietalia

(alianța

Phalaridion arundinaceae ).

În sectorul dintre Păltineni și Cislău-Viperești, asociațiile caracteristice habitatului 6430 se dezvoltă pe ostroave sau plaje de pietriș spălate permanent de curentul apei. În valea adâncă de la Păltineni, cursul Buzăului formează atât plaje de pietriș, inundate annual, cât și ostroave puțin înalte, destul de bine consolidate, favorabile dezvoltării vegetației ierboase, caracteristice. Zona are un aspect natural și oferă habitate propice pentru avifaună. În acest sector albia este mai largă și râul formează mai multe ostroave de pietriș pe care se instalează habitatul 6430. Habitatul este izolat de malul răului de un culoar de sălcii, accesul fiind dificil, ceea ce asigură condiții bune de conservare. Tot în sectorul dintre Păltineni și Cislău, habitatul apare și sub forma asociației

Typhetum latifoliae , pe culoarul dintre râu și sălciișuri.

În sectorul între Stâncești și până în aval de Săgeata, habitatul apare foarte fragmentat, doar mici pâlcuri de

Typhetum

pe malul râului.

Suprafața ocupată de habitatul 6430 la nivelul sitului este de 0,30 ha., iar distribuția la nivelul sitului este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figurile 23-26.

În ceea ce privește tipurile de habitate conform clasificării naționale identificate în teren și distribuția acestora la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului, informațiile sunt sintetizate în Tabelul 6.

Tabel 6 Tipuri de habitate după clasificarea națională identificate în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

Cod

Nume habitat după clasificarea națională

Corespondență habitate Natura

2000 (cod)

Distribuție și/sau Observații

R2210

Comunități danubiene cu

Bolboschoenus maritimus

și

Schoenoplectus tabernaemontani

Sibiciu de Jos

R2211

Comunități danubiene cu

Cyperus fuscus

și

C. flavescens

3130

Aval com. Siriu- la malul apei Păltineni - la malul apei

R2213

Comunități danubiene cu

Eleocharis acicularis , pe plaja de pietriș cu mici

ochiuri de apă

3130

Sibiciu de Sus Sibiciu de jos Mărunțișu

R4405

Păduri dacice - getice de

plop negru ( Populus nigra ) cu

Rubus caesius

92A0

Aval com. Siriu

R4406

R 4406 Păduri danubian- pontice de plop alb cu

Rubus caesius

92A0

Aval com. Siriu

Tufărișuri compacte la ieșirea spre șosea, structură globulară sau piramidală, având spre râu stratul înalt de plop alb, ulm și frasin; Tufe mari de

Clematis vitalba

Ciuta - Bandă compactă la exterior

cu cătină albă și păducel

R4416

Tufărișuri de salcie ( Salix triandra )

Păltineni - pe ostroavele de pietriș

Sibiciu de Sus - pe pietriș (zăvoi dens), gunoaie depozitate

R4417

Tufărișuri danubiene de cătină albă ( Hippophaë rhamnoides ) și răchită albă

(Salix eleagnos )

3240

Sibiciu de Jos - cu structură compactă, în 4 straturi: strat ierbos, strat de cătină albă, strat de sălcii cu salcâm intercalat, strat de plop de 8- 10 m înălțime; Ciuta

Aval Păltineni

Mlăjet

R4422

Tufărișuri danubiene de cătină roșie ( Tamarix ramosissima )

92D0

Găvănești, zăvoi inundabil pe ambele maluri, iar pe malul stâng intră în contact cu pajiște cu

Helicopsis

R5305

Comunități danubiene cu

Typha angustifolia

și

Typha latifolia

Sibiciu de Sus - Pe ostroave de pietriș și la malul brațului aproape secat

Gura Bâscei

R5309

Comunități danubiene cu

Phragmites australis

și

Schoenoplectus lacustris

Ojasca - la malul apei (în fața digului)

Săgeata - în perimetrul Concivia SRL

Găvănești - la malul apei

În concluzie, habitatul cel mai bine reprezentat în lunca Buzăului este 92A0 - păduri galerie cu

Salix alba

și

Populus alba , identificat atât în sectoarele din amonte de municipiul Buzău cât și în sectoarele din aval; Habitatele 3240 - vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos

în lungul râurilor montane și 92D0 - tufărișuri de luncă cu

Tamarix

sunt destul de bine reprezentate, însă cu o distribuție mai fragmentată.

Pentru habitatul 3240 este foarte caracteristică dezvoltarea asociației R4414 - tufărișuri danubiene de cătină albă și răchită albă iar pentru habitatul 92D0, dezvoltarea asociației R4422 - tufărișuri danubiene de cătină roșie.

Mult mai localizat și ocupând suprafețe mici este habitatul 1530 - mlaștini și stepe sărăturate panonice- sector bine identificat, la Bentu. S-a remarcat dezvoltarea populațiilor gasteropodului

Helicella obvia

în mai multe asociații vegetale de pe terenuri uscate, cât și pe digurile de la Berca.

2.3.3.

Flora de interes conservativ

În aria Sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului au fost identificate 135 de specii de plante, dintre care 35 de specii de arbori și arbuști aparținând unui număr de 17 familii și 100 de specii de plante erbacee aparținând unui număr de 33 familii (Anexa 2 la planul de management. Tabelele 41 și 42).

Niciuna dintre speciile de plante identificate nu are statut de conservare și nici statut special de protecție, acestea neregăsindu-se în

Aprobat prin

Cartea roșie a plantelor vasculare din România

sau în anexele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Tabel 7 Flora de interes conservativ, conform Formularului Standard a sitului ROSCI0103 și observații referitoare la distribuția acesteia în aria protejată Lunca Buzăului

Cod Natura 2000

Specia de interes conservativ conform Formularului Standard al

ROSCI0103

Directiva Habitate 92/43/CEE

OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările

ulterioare

Convenția de la Berna (Legea nr.13/1993)

Distribuția la nivelul ariei protejate și/sau alte observații

1939

Agrimonia pilosa

Anexa II

Anexa nr. 3

Nu a fost

identificată în teren

1898

Eleocharis carniolica

Anexa II

Anexa nr. 3

Anexa 1

Nu a fost identifica-

tă în teren

Speciile de interes comunitar

Agrimonia pilosa

(turița mare) și

Eleocharis carniolica

(pipiriguț) nu au fost găsite în aria sitului Natura 2000 Lunca Buzăului în perioada iulie 2012- septembrie 2013. Absența acestor specii din sit a fost semnalată și în urma

Studiului privind impactul activității de extracție nisip și pietriș asupra caracteristicilor sitului de importanță comunitară Lunca Buzăului și zona adiacentă (inclusiv asupra speciilor din Anexa IV a Directivei Habitate) , realizat în anul 2010 de Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Cauza cea mai probabilă a absenței speciilor

Agrimonia pilosa

și

Eleocharis carniolica

din sit este existența în lunca Buzăului a unor condiții abiotice nefavorabile dezvoltării acestor specii. Conform datelor din literatură\, lunca Buzăului nu este inclusă în arealul de răspândire a acestor două specii în România.

Inventarierea florei sitului Natura 2000 Lunca Buzăului a permis identificarea a 22 de asociații vegetale prezentate în Anexa 2 la planul de management, Tabelul 42. Dintre acestea, 8 asociații vegetale care definesc habitate listate și nelistate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, au valoare conservativă potențială (tabelul 8).

Tabel 8 Asociațiile vegetale din situl ROSCI0103 Lunca Buzăulu care au valoare conservativă potențială și habitatele pe care le definesc:

Nr.crt

Asociație vegetală

Specii edificatoare

Habitat

Populetum albae

Populus alba

92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

Salici-Populetum

Salix alba, Populus alba

Tamaricetum ramosissimi

Tamarix ramosissima

92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-

Tamaricetea și Securinegion tinctoriae )

Alnetum glutinosae_Incanae

Alnus glutinosa, Alnus incana

91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno-Pdion, Alnion incanae, Salicion albae )

Alnetum incanae

Alnus incana

Alno-Salicetum cinereae

Alnus glutinosa , Salix cinerea

Alno-Salicetum rosmarinifoliae

Alnus glutinosa, Salix rosmarinifolia

Alno-Salicetum triandrae

Alnus glutinosa, Salix triandra

Pentru tipurile de habitate listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului au fost identificate următoarele asociații vegetale:

Asociația

Populetum albae

și Asociația

Salici–Populetum

pentru habitatul 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba ;

Asociația

Tamaricetum ramosissimi

pentru habitatul 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae ).

Cu toate că în Formularul Standard Natura 2000 al sitului nu este listat habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae ), în teren au fost identificate 5 asociații vegetale - Asociația

Alnetum glutinosae -Incanae,

Asociația

Alnetum incanae,

Asociația

Alno - Salicetum cinereae,

Asociația

Alno -Salicetum rosmarinifoliae,

Asociația

Alno - Salicetum triandrae , care definesc acest tip de habitat și care reprezintă argumente ce susțin existența habitatului în sit. Având în vedere că la nivel european regularizarea marginilor de râu a condus la reducerea considerabilă a ponderii acestui habitat și faptul că în România există suprafețe în care se mai menține, propunem ca asociațiile vegetale ce caracterizează acest habitat să aibă valoare conservativă. Aceeași propunere o facem și pentru asociațiile

Populetum albae, Salici-Populetum

și

Tamaricetum ramosissimi,

care sunt definitorii pentru habitatele de interes comunitar 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

și 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae ).

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

2.3.4.1.

Fauna de nevertebrate

În aria sitului Natura 2000 Lunca Buzăului au fost identificate până în prezent 143 specii de nevertebrate (Anexa 2 la planul de management - Tabel 43), dintre care 119 specii de insecte. Dintre acestea, 3 specii sunt listate în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/CEE ( Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare ), respectiv Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. ( Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică ): coleopterul

Lucanus cervus

(rădașca) și lepidopterele

Lycaena dispar

(fluturașul purpuriu) și

Callimorpha quadripunctaria

(fluturele vărgat).

Tabel 9 Specii de nevertebrate de interes conservativ din aria protejată Lunca Buzăului și statutul de protecție al acestora, conform legislației comunitare, naționale și europene:

Cod Natura 2000

Specia de interes conservativ

Directiva Habitate 92/43/CEE

OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările

ulterioare

Convenția de la Berna (Legea nr. 13/1993)

Observații

1088

Cerambyx cerdo

(croitorul mare al stejarului)

Anexa II, Anexa IV

Anexa 3 Anexa 4A

Anexa II (specii strict protejate)

Deși este listată în formularul standard, nu a fost identificată

în teren.

1083

Lucanus cervus

(rădașca)

Anexa II

Anexa 3 Anexa 4A

Anexa

III

(specii de fauna

protejate)

Identificată în teren, lipsește din Formularul

Standard.

1060

Lycaena dispar

(fluturașul purpuriu)

Anexa II, Anexa IV

Anexa 3 Anexa 4A

Anexa II

Identificată în teren, lipsește din Formularul

Standard

1078

Callimorpha quadripunctaria

(fluturele vărgat)

Anexa II

Anexa 3

Identificată în teren, lipsește din Formularul

Standard

Cerambyx cerdo

(croitorul mare al stejarului)

Cerambyx cerdo

(croitorul mare al stejarului) este un coleopter de dimensiuni mari (50-110 mm lungime), al cărui stadiu larvar se dezvoltă sub scoarța și în lemnul arborilor, în principal de stejar ( Quercus sp. ). Preferă arborii bătrâni, cu vârsta de 120-140 de ani, expuși radiațiilor solare, arbori izolați în luminișuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parțial atacați de alți dăunători.

Inventarierea speciei

Cerambyx cerdo

în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului s-a realizat în perioada iulie 2012 - septembrie 2013, prin căutarea activă, pe transecte, a arborilor colonizați și a adulților în habitatele forestiere cu condiții potențial favorabile speciei din aria sitului: parcelele forestiere din pădurile de luncă de tip stejăreto-frasineto-ulmete și stejăreto-frasinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia ce conțin specii de

Quercus

cu vârsta de peste 30 ani; zona împădurită cu fag și alte specii de foioase din localitatea Ciuta, care este situată la o distanță mai mică de 500 m de pădurile întinse de stejar din afara sitului.

Distribuția habitatelor forestiere cu condiții potențial favorabile speciei

Cerambyx cerdo

în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului este prezentată Anexa 1 la planul de management Figura 27. În habitatele investigate nu au fost identificați adulți de

Cerambyx cerdo , resturi ale corpului unor exemplare adulte de croitor mare sau arbori cu urme recente ale activității larvelor de croitor mare sau cu găuri de ieșire ale adulților.

Considerăm că prezența speciei

Cerambyx cerdo

în habitatele forestiere din aria sitului este puțin probabilă, deoarece nu au fost detectate condițiile de habitat necesare dezvoltării larvei speciei: stejari bătrâni și în descompunere, habitate semideschise cu exemplare bătrâne de

Quercus sp

(cu vârsta de peste 100 ani). De altfel, Formularul Standard de caracterizare a sitului (ROSCI0103) indică în rubrica de caracterizare a populației pentru această specie calificativul D care semnifică faptul că populația la nivelul sitului este nesemnificativă în raport cu populația la nivel național. De aceea, Planul de management propune pentru această specie monitorizarea habitatele forestiere cu condiții potențial favorabile speciei din aria sitului în următorii 3 ani. Dacă se va dovedi că specia

Cerambyx cerdo

nu este reprezentată în sit printr-o populație viabilă, se va propune scoaterea acesteia din Formularul Standard Natura 2000 al sitului.

Lucanus cervus

(rădașca)

Lucanus cervus

este un coleopter de dimensiuni mari, a cărui larvă se dezvoltă în lemnul umed aflat în descompunere al unui număr mare de specii de, precum speciile genurilor

Quercus ,

Fagus ,

Salix ,

Populus ,

Tilia ,

Aesculus .

În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia

Lucanus cervus

a fost detectată până în prezent în pădurile de luncă de tip stejăreto-frăsineto-ulmete și stejăreto-frăsinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia și în zona împădurită cu fag și alte specii de foioase din localitatea Ciuta (Anexa 1 la planul de management, Figura 28). Condițiile de habitat care determină prezența speciei saproxilofage

Lucanus cervus

în habitatele forestiere din aria sitului sunt: prezența cioturilor de stejar și a arborilor scorburoși și/sau parțial uscați de fag, în ale căror reziduuri putrezite se dezvoltă larva de rădașcă.

Lycaena dispar

(fluturașul purpuriu sau fluturașul de foc)

Lycaena dispar

este un fluture diurn de dimensiuni mici (14-21 mm anvergura aripii) caracteristic habitatelor umede. Larvele acestui fluture se hrănesc pe frunzele plantelor din genul

Rumex

și iernează între frunzele ofilite de la baza plantelor gazdă.

În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia

Lycaena dispar

este prezentă în habitatele palustre și/ sau în zonele umede adiacente din zona montană, colinară și de câmpie (distribuția este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 29), adulții putând fi întâlniți și la distanță de habitatele caracteristice larvelor. Habitatele frecventate de adulți în vederea hrănirii și copulației sunt reprezentate de zonele cu vegetație ierbacee iubitoare de umiditate, deasă și relativ înaltă (0,5-1,0 m), de la marginea sau din interiorul habitatelor de interes comunitar 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae ) și 92A0 Zăvoaie de

Salix alba

și

Populus alba

și a arinișurilor de arin alb ( Alnus incana ), în care sunt prezente plante de

Mentha longifolia ,

Lythrum salicaria

și

Cirsium vulgare , care constituie sursă de nectar pentru adulți.

Callimorpha quadripunctaria

(fluturele vărgat)

Callimorpha quadripunctaria

este un fluture nocturn cu activitate diurnă, de dimensiuni medii (48-55 mm anvergura aripilor), prezent în pădurile de foioase, mai ales în zona colinar- submontană.

În aria protejată Lunca Buzăului specia

Callimorpha quadripunctaria

a fost detectată în partea din amonte a sitului, între localitățile Colțu Pietrii și Sibiciul de Sus (Anexa 1 la planul de management Figura 30), în habitatele forestiere de pe malul râului, la marginea dinspre apă a acestora, bogată în vegetație și în luminișurile nu foarte uscate.

Specia

Callimorpha quadripunctaria

poate fi folosită ca ,, specie umbrelă

pentru protecția altor taxoni .

Prin conservarea habitatului acestei specii în aria sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului se asigură protecția și conservarea tuturor componentelor biodiversității habitatelor forestiere din zona colinară a sitului (sectorul Nehoiu-Sibiciu de Sus), care reprezintă partea din aria protejată cu cel mai mare grad de naturalețe.

În ceea ce privește fauna de macronevertebrate bentonice, din analiza datelor de distribuție a acestora au reieșit câteva considerații preliminare: din compararea modelelor de distribuție caracteristice râurilor din România cu situația din râul Buzău, se constată o fragmentare evidentă a habitatelor bentonice - această fragmentare este urmarea atât a lucrărilor hidrotehnice, de tip baraje, diguri cât și a celor ocazionale (rectificarea albiei de la an la an); în sectorul din amonte de Ciuta, distribuția macronevertebartelor bentonice este continuă și corespunde celei din râurile puțin deranjate de lucrări hidrotehnice, iar în aval s-a constatat fragmentarea distribuției și chiar întreruprea continuității longitudinale a habitatului lotic. Din aval de Berca și până spre sectorul dominat de substrat nisipos (Banița-pod Jirlău-Făurei) s-a constatat o sărăcire puternică a asociațiilor bentonice, cu predominanța oligochetelor și chironomidelor.

2.3.4.2.

Ihtiofauna

Ihtiofauna actuală a Buzăului este rezultatul unui proces care a implicat factori naturali regionali, factori naturali locali (în sens istoric) și factorul uman, reflectând modificările suferite de acest curs de apă în ultimii 40 de ani, ca urmare a exploatării balastului și a amenajărilor hidrotehnice. Astfel, s-a redus indicele de împletire și a avut loc fenomenul de autocaptare a meandrelor, lungimea râului reducându-se, în intervalul menționat. Componența comunității de pești a fost determinată de caracteristicile întregului bazin, productivitatea ecosistemelor terestre si acvatice, heterogenitatea habitatelor.

Pentru sectorul cuprins în perimetrul sitului Natura 2000 este de presupus că ihtiofauna a fost dintotdeauna asemănătoare celei din alte râuri colinare și de câmpie de dimensiunile Buzăului.

Specia dominantă acestui tip de râuri este cleanul ( Leuciscus cephalus ), cu exigențe reduse față de calitatea mediului acvatic, suportând perioade de eutrofizare mult mai bine ca alte specii.

Speciile de interes comunitar (Tabelul 10) sunt elemente valoroase ale comunităților de pești: moioaga sau mreana vânătă ( Barbus meridionalis ) împreună cu cei doi porcușori ( Gobio uranoscopus

Gobio kesslerii ) sunt factori de control pentru populațiile de macronevertebrate bentonice, iar zvârluga ( Cobitis taenia ) este un factor de control pentru asociațiile psamofile.

Tabel 10 Speciile de pești de interes conservativ în aria protejată Lunca Buzăului și statutul acestora conform legislației naționale, comunitare și internaționale

Cod Natura 2000

Specia de interes conservativ conform FSd ROSCI0103

OUG nr. 57/2007 cu completări și modif.

ulterioare

Directiva Habitate 92/43/CEE

Convenția de la Berna

Distribuția la nivelul ariei protejate și/sau alte observații

1122

Gobio uranoscopus

Anexa nr. 3

Anexa II

Anexa nr. III

(specii de faună

protejate)

Sector Siriu-Berca

1138

Barbus meridionalis

Anexa nr. 3

Anexa II

Anexa nr. III

Sector Siriu-Berca

1149

Cobitis taenia

Anexa nr. 3

Anexa II

Anexa nr. III

Zone nisipoase

2511

Gobio kessleri

Anexa nr. 3

Anexa II

Anexa nr. III

Distribuția acestor 4 specii este fragmentată datorită barierelor artificiale create pe râu prin realizarea amenajărilor hidrotehnice. Studiul științific nu a putut concluziona deocamdată dacă afluenții Buzăului pot reprezenta refugii și totodată rezervoare de indivizi pentru aceste specii ( cu alte cuvinte, dacă recrutarea de indivizi este favorizată de habitatele afluenților).

Măsurile de management ce vor fi propuse în cadrul Capitolului 4 al Planului de management sunt adaptate atât la situația actuală a acestor specii, cât și la tendințele dinamicii naturale și induse antropic ale râului Buzău.

Ihtiofauna Buzăului a fost studiată mai curând sporadic până în anii 2000

În comparație cu datele de acum 50 de ani, se remarcă dispariția speciilor

Rutilus rutilus, Vimba vimba carinata

și semnalarea unui invadator,

Pseudorasbora parva .

Comparând datele publicate cu identificările din teren ilustrate pe larg în cadrul studiului științific care fundamentează Prezentul plan de management, sectorul de râu inclus în aria protejată Lunca Buzăului oferă condiții trofice și de habitat pentru următoarele specii, în total 19:

Leuciscus cephalus cephalus

L., 1758,

Phoxinus phoxinus phoxinus

L., 1758,

Alburnoides bipunctatus bipunctatus

Bloch, 1782,

Chondrostoma nasus nasus

L., 1758,

Gobio gobio obtusirostris

Valenciennes, 1844,

Gobio kessleri kessleri

Dybowski, 1862,

Gobio uranoscopus

Agassiz, 1828,

Pseudorasbora parva

Schlegel, 1842,

Barbus barbus barbus

L., 1758,

Barbus meridionalis petenyi

Heckel, 1847,

Cyprinus carpio carpio

L., 1758,

Carassius carassius

L., 1758,

Carassius auratus gibelio

Bloch, 1782,

Orthrias barbatulus

L., 1758,

Cobitis taenia taenia

L., 1758,

Sabanejewia aurata vallachica

Nalbant, 1957,

Silurus glanis

L., 1758,

Stizostedion lucioperca

L. 1758,

Cottus gobio gobio

L., 1758.

Gobio (Romanogobio) uranoscopus

și

G. kesslerii

sunt localizate în bazinul Dunării, în sectoare de mici dimensiuni, sunt specii amenințate care și-au redus drastic arealul. În Anexa 1 la planul de management, Figurile 31 și 32 prezintă distribuția speciei

Gobio uranoscopus,

respectiv a speciei

Gobio kessleri

la nivelul sectorului râului Buzău care este cuprins în aria protejată Lunca Buzăului. Indivizii de

G. keslerii

sunt predominant pelagici și sunt activi mai ales după-amiaza și dimineața devreme, iar indivizii de

G. uranoscopus

sunt mai mult bentonici și sunt activi seara și în prima parte a nopții.

Perioada de reproducere se întinde între aprilie și iulie (10-12 săptamâni) pentru

G. kesslerii

și între mai și august (12-15 săptămâni) pentru

G. uranoscopus , la ambele specii indivizii împerechindu-se de mai multe ori. Atingerea temperaturii apei de 12 o

C este un stimul pentru maturarea gameților. Masculii și femelele se aglomerează în curent puternic (0,5-1 m/s) (spre deosebire de

Gobio gobio

care preferă curent slab, de 0,1 m/s), la suprafața apei. Eliberarea și fecundarea icrelor are loc în a doua jumătate a nopții și dimineața devreme. Icrele fecundate sunt duse de curent și se lipesc rapid de orice substrat disponibil, deplasarea în curent fiind scurtă, până la 30 secunde; deci, ouăle se atașează de substrat destul de aproape de sectorul de împerechere.

G. uranoscopus

G. kesslerii

sunt reproducători pelagici și nu depind pentru împerechere de un substrat anume. Masculii de

G. uranoscopus , înainte de a se ridica la suprafața apei, se poziționează în zona bentosului și au un comportament agresiv unii față de alții.

Barbus meridionalis (B. meridionalis petenyi)

face parte dintr-un grup de taxoni (genul

Barbus ) care au supraviețuit separat în refugii glaciare în timpul pleistocenului. Este o specie reofilă aflată în declin, prezentă în cursul mijlociu al râurilor. Râul Buzău se află pe limita estică a arealului său.

Întreprinde migrații de reproducere primăvara, femelele pe distanțe mai mari decât masculii, datorită localizării lor în mai multe tipuri de habitate cu caracter lentic, în afara perioadei de reproducere (cu alte cuvinte, se deplasează din zone mai depărtate). Masculii ajung în sectorul propice cu o săptamână înaintea începerii sezonului de reproducere. Femelele rămân în habitatul de reproducere aproximativ 48 de ore, după care fie se odihnesc pe substratul de pietriș- bolovăniș, fie înoată în aval spre habitatul de locuire din perioada de vară.

Deci, pentru această specie sunt necesare cel puțin două tipuri de habitat, unul pentru reproducere, primăvara, și unul pentru locuire/hrănire în perioada de vară-iarnă. (distribuția speciei este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 33). Având în vedere preferințele trofice (specie bentofagă: zoobentos - larve de chironomide, efemeroptere, trihoptere mai ales vara dar și fitobentos toamna), habitatul de locuire este caracteristic sectorului aval Cislău până la barajul Berca, iar habitatul de reproducere este caracteristic sectorului amonte Cislău, până spre zona cu aflorimente de gresii (Paltineni-Sibiciu). De menționat că mreana vânătă are un spectru trofic mai îngust decât mreana obișnuită ( Barbus barbus ), aceasta din urmă consumând o varietate mai mare de organisme bentonice. Astfel, din punct de vedere trofic, sectorul favorabil pentru

Barbus meridionalis

este, în cea mai mare parte, suprapus sectorului cu

Oligoneuriella rhenana .

Cobitis taenia , ca de altfel și celelalte specii ale genului

Cobitis , are o nișă ecologică foarte îngustă, specializată (parametrii: temperatura, prezența/absența vegetației, densitatea nisipului) și nu poate supraviețui în afara acesteia. Deși arealul speciei este foarte larg, în cadrul acestui areal specia este foarte localizată. Dependența strictă de un habitat tipic o face foarte vulnerabilă și astfel a căpătat statutul de specie amenințată. Dar, paradoxal, această nișă ecologică îngustă a permis speciilor genului

Cobitis

să supraviețuiască în mici fragmente de habitat și să facă față perturbarilor naturale sau celor determinate de activitatea umană.

Habitatul de reproducere în râul Buzău pentru

Cobitis taenia

este distribuit cu precădere în aval de podul Jirlău-Făurei, în mici porțiuni ale malului, liniștite, neperturbate și bogate în vegetație acvatică, mai ales alge filamentoase (Anexa 1 la planul de management, Figura 34 - Harta

distribuției pentru

Cobitis taenia

la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului). În sectorul din amonte și aval de Berca există, de asemenea, mici porțiuni în malurile unde apa are curs lent și se acumulează detritus fin și se dezvoltă mici câmpuri de vegetație acvatică, propice depunerii icrelor.

Adulții depun icrele în vegetație, preferând câmpurile de macrofite sau alge filamentoase, în curent slab. Ouăle se dezvoltă în condiții de fluctuație a oxigenului dizolvat, dar pe măsură ce se derulează fazele de dezvoltare, nevoia de oxigen crește.

Alevinii de

Cobitis taenia

au nevoie de adăpostul vegetației dense (alge filamentoase sau macrofite acvatice), altfel fiind rapid consumați fie de alte specii de pești, fie de nevertebrate prădătoare (larve de odonate sau coleoptere). Prezintă fototactism negativ, sunt puțin mobili și suportă variații ale oxigenului dizolvat, fiind mai curând euriooxibionți. Nu suportă temperaturi scăzute (sub 15 o C), dar se dezvoltă bine chiar dacă regimul termic este mai ridicat.

Adulții sunt prezenți în habitate nisipoase, mai rar în cele pietroase. Hrănirea se desfășoară într- un ciclu sezonier, redusă sau absentă iarna și foarte activă la mijlocul verii. Hrana este alcatuită predominant din organisme mărunte, chidoride, copepode și rizopode mai ales, aceste grupe taxonomice variind în hrană în funcție de abundența lor.

Cobitis taenia

preferă pentru hrănire habitatele pelofile.

Din datele existente reiese că această specie tolerează temperaturile mai ridicate ale apei și cantitățile mai mici de oxigen dizolvat, dar este foarte sensibilă la schimbarea habitatului: pat nisipos pentru adulți, suficient de afânat pentru a permite adăpostirea în nisip și vegetația densă pentru ouă și alevini.

Habitatul de depunere a icrelor este reprezentat de zonele cu vegetație densă, curent slab și adâncime mică, mai ales la mal și în meandre. Astfel, este necesară menținerea diversității morfologice a râului și mai ales diversitatea morfologică a malurilor în sectorul Păltineni- Măgura.

Pe baza datelor obținute în teren (capturi, colectări de nevertebrate, schițe, fotografii, observații, interviuri cu pescarii) se poate identifica o primă zonare a sectoarelor râului Buzău (din perimetrul sitului ROSCI0103), zonele fiind delimitate de bariere artificiale, de netrecut pentru ihtiofaună:

Sector comuna Siriu - baraj Berca (Cândești); barajul este o barieră puternică, nu este prevăzut cu scară pentru pești. Sectorul este într-o stare ecologică destul de bună și este, din punct de vedere peisagistic, destul de atrăgător. In sector sunt prezente speciile

Barbus meridionalis petenyi, Gobio kesslerii

și

Gobio uranoscopus ;

ii.

Sectorul aval baraj Berca - porțiunea dintre cele două poduri (rutier și CFR) de la Mărăcineni; se resimte influența barajului, mai ales în imediata apropiere (modificarea semnificativă a componenței faunei bentonice - dispariția speciilor reofile stenotope, apariția briozoarelor pe substratul pietros și a filmului de bacterii). La cele două poduri menționate există câte un prag deversor care funcționează de asemenea ca barieră pentru circulația ihtiofaunei;

iii.

Sectorul Mărăcineni-Beilic, puternic impactat de balastiere. Albia este permanent deranjată, vegetația malurilor este săracă, în apropierea albiei sunt multe deșeuri. Predomină amestecul de pietriș și nisip. În aval de municipiul Buzău calitatea apei este precară, efectele deversărilor urbane manifestându-se până spre localitatea Banița;

iv.

Sectorul Beilic-Vișani se remarcă printr-o revenire a calității ecologice a râului, patul albiei este nisipos, din loc în loc apar insule de pietriș în care se concentrează fauna bentonică. Malurile sunt în parte împădurite;

R. kesslerii, R. uranoscopus

B. meridionalis

sunt considerate specii sensibile, puțin tolerante la schimbarea condițiilor de mediu

Tabel 11 Condiții actuale de habitat pentru ihtiofaună

Specia

Biotop

Activitat

Habitat

Spectrul trofic

Sector de râu

Preferin țe pentru

curent

Substrat Toleranț ă

Temp. optimă

Diurnă - nocturnă

Reproduc ere

Hrăni re

Romanogo bio uranoscop us

0,5-1

m/S

Pietriș, galeți Nu tolereaz ă reducere a oxigenul

12-

20 o C

Seara și prima parte a nopții

In masa apei

Pietri ș, galeți

Nevertebr ate bentonice, detritus

Siriu- Găvăn ești

Romanogo bio kesslerii

0,5 m/s

Pietriș, galeti Nu tolereaz ă reducere a oxigenul

12-

20 o C

După amiaza și dimineaț a devreme

In masa apei

Pietri ș, galeți

Nevertebr ate bentonice, detritus

Siriu- Găvăn ești

Cobitis taenia

0,1-0,3

m/s

Nisipos

Tolereaz ă degradar ea calității apei

Peste 15 o C,

suportă și temper aturi mai ridicate in cursul

verii

Alevinii sunt nocturne, adulții diurni

Vegetație acvatică densă (alge filamento ase și macrofite

), la mal, zonă linistită

Habit ate psam ofile și pelofi le

Copepode

protozoar e; alevinii consumă alge și protozoar e

Aval Buzău

Barbus meridional is

0,5-1

m/s

Pietriș, galeți

Specie intoleran tă la degradar ea calității apei și scăderea oxigenul ui dizolvat

Maxim um 25 o C

Diurrnă

Pietriș și bolovăniș

Subst rat pietro s, apă limpe de

Efemeropt ere, trihoptere, chironomi de, gamaride, oligochete

, detritus vegetal; adulții consumă inclusiv puiet de pește și

alevini

Siriu- Mărăci neni

Corelând

datele

privind

prezența

speciilor

ihtiofaună

datele

privind

distribuția macronevertebratelor bentonice se poate concluziona că, în momentul de față, condițiile de mediu pentru ihtiofaună nu sunt cele mai favorabile.

2.3.4.3.

Herpetofaună

Speciile de herpetofaună de interes conservativ care sunt prezentate în formularul Standard de caracterizare a sitului Natura 2000

Lunca Buzăului, statutul

legal de protecție conferit prin

legislația națională, europeană sau prin convenții internaționale, precum și statutul de conservare al acestora conform Cărții Roșii a Vertebratelor din România , sunt prezentate in Tabelul 12.

Tabel 12 Specii de amfibieni și reptile conform Formularului Standard al sitului ROSCI0103

Specia

Denumire populară

Statut de conservare cf. CRVR*

Convenția Berna (anexe)

Directiv a Habitate

(anexe)

OUG 57 /

2007

(anexe)

Bombina

bombina

Buhaiul de baltă (izvoraș) cu burta roșie

Aproape amenințată

II, IV

3, 4A

Bombina variegata

Buhaiul de baltă

(izvoraș) cu burta galbenă

Aproape amenințată

II, IV

3, 4A

Triturus

dobrogicus

Tritonul dobrogean

Periclitată

II, IV

3, 4A

Emys

orbicularis

Țestoasa de lac europeană

Vulnerabilă

II, IV

3, 4A

* CRVR = Cartea Roșie a Vertebratelor din România

Buhaiul de baltă (izvoraș) cu burta roșie -

Bombina bombina

este o broască de dimensiuni reduse (până la 5 cm lungime), având pe spate culori cenușiu-deschis, măsliniu sau mai rar verzui, cu negi de culoare neagră, iar pe abdomen un model de culori vii, între portocaliu și roșu, pe un fond negru (acesta fiind predominant). Coloritul viu de pe abdomen, împreună cu o poziție specifică de expunere a acestuia (ridicarea bărbiei și a membrelor anterioare) reprezintă un mod de avertizare a faptului că specia este foarte toxică.

Buhaiul de baltă cu burta roșie este o specie cu activitate atât diurnă, cât și nocturnă, preponderent acvatică, ce poate fi întâlnită între lunile martie și septembrie (rareori octombrie) în zone inundate (naturale sau de origine antropică), bălți temporare și permanente, canale de irigații, mlaștini sau brațe moarte, foste exploatări de balast inundate, cu vegetație bogată, între altitudinile de 41 de metri (podul Jirlău-Făurei, DJ 203) și 110 m (Vernești). - Anexa 1 la planul de management, Figura 35 - Harta distribuției speciei

Bombina bombina

la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului. La nivelul țării a fost semnalată până la 400 de metri, existând o zonă de suprapunere cu buhaiul de baltă cu burta galbenă, între 100 și 400 de metri, unde aceste 2 specii pot hibrida. Poate fi recunoscut după sunetele specifice pe care le emit masculii în perioada de reproducere (aprilie-august) și care pot fi redate astfel: unk-unk-unk.

Buhaiul de baltă (izvoraș) cu burta galbenă -

Bombina variegata

are dimensiuni similare celui cu burta roșie (până în 5 cm lungime), având pe spate un colorit cenușiu-deschis, cenușiu-închis sau măsliniu, cu pete negre, cu un tegument aspru, cu mulți negi glandulari (prin care secretă o substanță toxică, ce îl apără de prădători). Pe abdomen, coloritul viu formează un model unic individual, cu pete cenușii până la negre, pe un fond galben. La fel ca și la buhaiul de baltă cu burta roșie, coloritul viu de pe abdomen, împreună cu o poziție specifică prin care buhaiul îl expune, avertizează asupra toxicității acestuia. Buhaiul de baltă cu burta galbenă este o specie cu activitate atât diurnă, cât și nocturnă, mult mai puțin pretențioasă în privința habitatelor acvatice de reproducere și hrănire decât buhaiul de baltă cu burta roșie.

Astfel, fiind o specie de deal și munte, buhaiul de baltă cu burta galbenă poate fi întâlnită în mici băltoace temporare sau bălți permanente, formate pe drumuri de pământ din fondul forestier sau în albiile majore și minore ale râului Buzău și ale afluenților acestuia (Bâsca Chiojdului, Sibiciu), în izvoare care băltesc, ochiuri de apă sau chiar albia râului Buzău, în zonele cu viteză mică de curgere, de la altitudini de 187 m (loc. Ciuta) până la altitudini de 480 m (Siriu - Colțu Pietrii), la capătul din amonte al sitului Lunca Buzăului (Anexa 1 la planul de management, Figura

36 - Harta distribuției

speciei

Bombina variegata

la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului).

La nivelul țării, specia a putut fi observată până la altitudini de aproape 2000 m. Sunetele emise de masculii acestei specii sunt puțin asemănătoare celor emise de buhaiul de baltă cu burta roșie, putând fi redate prin huu-huu-huu.

Tritonul dobrogean -

Triturus dobrogicus

este o specie de șes predominant acvatică, asociată luncilor râurilor mari, zonelor inundabile și Deltei Dunării. Având o formă zveltă, tritonul dobrogean are un corp lung (o lungime totală de până la 15 cm), astfel încât membrele întinse în lungul corpului nu se ating. Are un colorit dorsal brun-roșcat până la brun-gălbui, cu puncte negre; flancurile prezintă uneori puține puncte albe, iar pe abdomen prezintă o culoare galben- portocaliu până la roșu-portocaliu, cu pete negre, care adesea tind să formeze o linie mediană. Masculul în perioada de reproducere prezintă o creastă dorsală dințată, întreruptă în zona cloacei. Specia nu a putut fi observată la nivelul sitului Lunca Buzăului, deși există habitate prielnice în aval de municipiul Buzău și până la limita din aval a sitului, fără a avea însă o bună conectivitate (brațe moarte cu vegetație palustră bogată, bălți formate în foste exploatări de balast, cu vegetație de stuf, canale de irigații, zone inundate de pierderi din sistemul de irigații) însă acestea

se află totuși la limita altitudinală superioară a arealului de distribuție. Aceste considerente fac probabilă lipsa speciei din situl Lunca Buzăului.

Țestoasa de lac europeană

Emys orbicularis

este singura specie de țestoasă acvatică din România, având, spre deosebire de țestoasele terestre (țestoasa dobrogeană și țestoasa lui Hermann), o carapace teșită, circulară sau eliptică, unită de plastron printr-un ligament. Capul este brun-pal până la negru, punctat cu pete mici galbene, care imită foarte bine lintița. Membrele au aceeași culoare de fond și pete galbene, la fel ca pe cap, cele anterioare având 4 gheare, iar cele posterioare 5. Masculii pot fi diferențiați de femele prin faptul că au plastronul puțin concav și au irisul portocaliu spre roșu. Lungimea carapacei variază între 14 și 20 cm la exemplarele adulte.

Țestoasa de lac europeană este asociată habitatelor acvatice stătătoare sau lin curgătoare, inclusiv hibernarea având loc în apă (în mâlul bălților sau lacurilor cu vegetație bogată). Un loc important în ecologia țestoasei de lac îl ocupă zonele de sorire (bușteni căzuți în apă, maluri cu pantă lină, din nisip, pietriș sau chiar beton, cu expoziție sudică sau estică). Deși țestoasa de lac este destul de fidelă habitatelor de reproducere și depunere a ouălelor, sunt documentate frecvente cazuri de migrație (fie între locurile de reproducere și cele de depunere a ouălelor, sau între habitatele de hrănire și reproducere și cele de hibernare, sau în vederea identificării unor habitate mai bune). Distanța maximă de migrație documentată este de 4 km.

La nivelul Luncii Buzăului, țestoasa de lac a putut fi observată, în amonte, pe un braț lin curgător al râului Bâsca Chiojdului (loc. Gura Bâșcei, alt. 263 m), cu vegetație bogată palustră și de luncă, într-un canal de aducțiune a apei pentru stația de sortare a balastierei Pârscov, într-o zonă inundată de izvoare de terasă, în fond forestier (loc. Ojasca), pe malul stâng al lacului de acumulare de la Berca, într-o zonă în care alternează stufărișul cu maluri line de aluviuni, și în aval de mun. Buzău în iazuri sau bălți formate în foste exploatări de balast din terasa râului Buzău (Vadu Pașii, Tăbărăști-Gălbinași) și în bazinele fermei piscicole Costei (com. Robeasca, alt. 53 m )

- Anexa 1 la planul de management, Figura 37 prezintă Harta distribuției speciei

Emys orbicularis

la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului.

2.3.4.4.

Avifaună

Pe perioada studiului întreprins în intervalul 2012-2013, în aria sitului a fost identificat un număr însemnat de specii de păsări listate în anexele Directivei Păsări - 2009/147/CE. În zona Lacului Costeiu a fost identificat un număr mare de specii de păsări - 32 specii prezentate în Anexa 2 la planul de management, Tabelul 44, unele dintre acestea având efective importante.

Aceste observații ne fac să considerăm această zonă importantă din punct de vedere avifaunistic. La aceasta contribuie și faptul că lacul este inclus

în perimetrul

Ariei de Importanță Avifaunistică RO074 Balta Albă-Amara-Jirlău, conform programului Important Bird Areas al BirdLife Internațional, implementat în România de către Societatea Ornitologică Română (BirdLife România) și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus.

O altă zonă importantă din punct de vedere avifaunistic este Pădurea Cilibia, unde au fost identificate două specii importante de păsări: vulturul codalb ( Haliaeetus albicilla ) și buha ( Bubo bubo ).

Pe malul stâng al râului Buzău, în apropierea localității Vișani, a fost identificată o colonie mixtă în formare de păsări acvatice, alcătuită din cormoran mare ( Phalacrocorax carbo ), lopătar ( Platalea leucorodia ), stârc cenușiu ( Ardea cinerea ) și egretă mică ( Egretta garzetta ).

2.3.4.5.

Mamifere

Situl Lunca Buzăului a fost desemnat sit de importanță comunitară pentru protecția unei singure specii de mamifere:

Spermophilus citellus

(popândăul, al cărui statut legal de protecție este ilustrat în Tabelul 13).

Tabel 13 Statutul de protecție al popândăului conform legislației internaționale, comunitare și naționale

Cod Natura 2000

Specia

Convenția Berna (Legea nr.

13/1993)

Directiva Habitate (anexe)

OUG nr. 57 / 2007

(anexe)

1335

Spermophilus citellus

(popândău, șuiță)

Anexa II

Anexa II, Anexa IV

Anexa 3, Anexa 4A

Spermophilus citellus

(popândău, șuiță) este o specie de rozătoare tericolă de galerie, de talie mijlocie. Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite, majoritatea afectate de impactul antropic: islazuri, pășuni, pajiști, terenuri cultivate sau înierbate, râpe, diguri, margini înierbate de drumuri, haturi, liziera pădurilor etc. Cu toate acestea, preferă habitatele stepice cu vegetație ierboasă scundă și foarte scundă (pășuni și suprafețe înierbate), cu soluri ușoare și bine drenate, unde își sapă galeriile. În culturile agricole se deplasează numai pentru căutarea hranei, rețeaua de galerii fiind amplasată la marginea acestora, în zonele necultivate. Poate fi prezent în mod permanent în terenurile cultivate cu plante perene (pentru a peîntâmpina distrugerea galeriilor), precum culturile de trifoi sau lucernă. Din cauza reducerii resurselor trofice în aria sa de distribuție, popândăul populează și habitate cu condiții ecologice suboptime speciei, cu soluri mai grele sau inundate ocazional.

Specia

Spermophilus citellus

este prezentă în natură sub forma unor populații slab structurate, cunoscute sub denumirea de ,,agregări sau ,,colonii. Colonia este un grup definit teritorial, care este separat spațial de alte grupuri care populează aceeași regiune; astfel de grupuri sunt capabile să realizeze schimb de indivizi între ele în cadrul populației locale. În colonia de popândăi, fiecare individ are propriul sistem de galerii. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri, iar culoarele lor pot fi uneori ramificate. În solurile favorabile, popândăii construiesc două tipuri de galerii: galerii temporare (de refugiu), în care se ascund provizoriu și se hrănesc și galerii permanente (galerii locuință), în care se nasc, trăiesc, își adună provizii, hibernează, nasc și își cresc puii. Un singur individ are mai multe galerii temporare, așezate la diferite distanțe de galeria permenentă. Galeriile temporare sunt galerii simple sau prevăzute cu o cameră la capătul lor, cu o singură deschidere, situate la o adâncime de 20-40 cm și având o lungime diferită, de la 30-40 cm până la 3-6 m. Galeriile permanente au o structură mai complicată, cu o ieșire verticală și una oblică sau cu 3-4 ieșiri verticale și sunt situate, de obicei, la o adâncime de 80 cm.

În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia

Spermophilus citellus

este prezentă pe ambele părți ale râului Buzău, în zona de câmpie și colinară (Anexa 1 la planul de management Figura 38 Distribuția speciei

Spermophilus citellus ), în habitatele stepice deschise și semideschise, cu vegetație ierbacee scundă sau puțin înaltă și sol favorabil săpării și menținerii galeriilor. Inventarierea speciei s-a realizat în perioada iulie 2012- octombrie 2013, prin căutarea directă a deschiderilor galeriilor și a indivizilor activi în habitatele cu condiții potențial favorabile din aria sitului.

De fiecare parte a râului Buzău distribuția popândăului are aspectul unei rețele: un ansamblu de suprafețe ocupate de specie, situate cu preponderență în sectorul Berca-Moșești, între care există continuitate prin intermediul unor elemente lineare ale teritoriului (coridoare) situate în imediata apropiere a râului sau la distanță de acesta, în care specia este, de asemenea, prezentă. Această distribuție este determinată de modul de repartizare a zonelor deschise cu condiții favorabile speciei în aria sitului și în afara acestuia, de migrare a speciei în biotopuri mai puțin specifice (margini de pădure, luminișuri de pădure sau terenuri defrișate din interiorul pădurilor de luncă, zone deschise în interiorul habitatelor cu

Tamarix ramossisima

și/sau

Elaeagnos angustifolia , biotopuri rezultate în urma exploatării agregatelor minerale din albia râului, diguri de protecție a malurilor râului etc.) și de menținerea legăturii dintre suprafețele ocupate de specie prin intermediul zonelor necultivate situate de-a lungul râului (de cele mai multe ori folosite ca pășune), a zonelor excavate de pe malurile râului, a zonelor de pe marginea șoselelor situate la limita sau în afara sitului, a marginilor culturilor agricole din sit sau din vecinătatea acestuia.

Habitatele ocupate de popândău în aria sitului sunt diverse și reprezentate prin: pajiști stepice și xero-mezofile; habitate cu

Tamarix ramossisima

(cătină roșie), dintre care unele formează habitatul 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae ); margini de culturi agricole; răzoare și dâmburi de pământ din interiorul terenurilor agricole; liziere ale habitatului 92A0 Zăvoaie de

Salix alba

și

Populus alba

și ale altor tipuri de păduri de luncă din aria sitului; zone defrișate sau luminișuri din interiorul pădurilor de foioase; habitate mixte,

alcătuite

din

pajiști

stepice

și

habitate

Tamarix

ramosissima

Elaeagnos angustifolia ;

habitate

caracteristice

biotopurilor

rezultate

în

urma

exploatării

agregatelor minerale din albia râului; vegetație stepică puțin înaltă de pe digurile de protecție a malurilor râului. Cu toate acestea, principalele habitate populate de popândău în aria sitului sunt pajiștile stepice situate în apropierea zonei inundabile a râului Buzău.

În aria sitului,

Spermophilus citellus

preferă zonele cu vegetație ierboasă scundă, bine drenate, din interiorul habitatelor cu

Tamarix ramossisima

și pajiștile stepice sau xero-mezofile cu soluri ușoare. În habitatele mai puțin specifice, popândăul preferă pentru construirea galeriilor dâmburile de pâmânt, chiar și cele cu sol pietros și zonele mai înalte, lipsite de arbuști.

Habitatele deschise din aria sitului în care nu este prezent popândăul sunt terenurile înierbate cu un nivel ridicat al apei freatice, pășunile degradate din zona colinară și pășunile cu vegetație ierboasă înaltă, aflate într-un stadiu succesional nefavorabil speciei.

Pajiștile populate de

Spermophilus citellus

în aria Sitului Lunca Buzăului se caracterizează printr-o vegetație xerofilă sau mezoxerofilă și un grad diferit de degradare, prin ruderalizare. S-a observat că prezența și densitatea galeriilor de popândău pe digurile de protecție a malului râului Buzău depind de structura acestora. Pe porțiunile de dig întărite cu armătură de beton (de ex. în zona localității Valea Nucului sau cu sol în mare parte pietros (de ex. în zona localității Mătești, popândăul nu construiește galerii sau construiește un număr mic de galerii temporare (de refugiu) în cazul în care pe dig se dezvoltă o vegetație favorabilă hrănirii lui, iar solul poate fi excavat pe unele porțiuni.

Presiunea antropică în habitatele ocupate de popândău în aria sitului se exercită în principal ca rezultat al depozitării deșeurilor din gospodării (deșeuri menajere, gunoi de grajd, deșeuri din construcții).

2.3.5.

Alte specii relevante

2.3.5.1.

Flora

În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar, iar din cele 33 de specii de plante listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului la secțiunea 3.3

Alte specii importante de floră și faună

au fost identificate numai 15 specii în perioada iulie 2012-septembrie 2013, și anume:

Alnus incana, Alnus glutinosa, Agrimonia eupatoria ,

Hippophae

rhamnoides,

Populus

alba,

Populus

nigra,

Rhamnus

cathartica, Ranunculus

repens,

Rubus

caesius,

Salix

alba,

Salix

fragilis,

Salix

triandra,

Tamarix ramosissima,Telekia speciosa, Verbascum blattaria .

Într-un studiu anterior realizat în aria sitului de Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa a fost semnalată existența a 32 din cele 33 de specii de plante considerate importante și listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului. Majoritatea speciilor de plante erbacee existente în situl Lunca Buzăului sunt specii ruderale, ceea ce indică o puternică influență antropică cu efecte de degradare asupra florei. În sit sunt prezente și specii de plante potențial invazive:

Ailanthus altissima, Amorpha fructicosa, Elaeagnus angustifolia, Erigeron canadensis, Ambrosia sp., Xanthium italicum, Xanthium spinosum . Deocamdată, cu excepția sălcioarei ( Elaeagnus angustifolia ) și a amorfei, aceste specii nu și-au manifestat potențialul invaziv.

2.3.5.2.

Fauna

Tabel 14 Fauna de interes conservativ, conform Formularului Standard de caracterizare al ROSCI0103 și observații referitoare la distribuția acestei in aria protejată lunca Buzăului

Specia de interes conservativ

Distribuția la nivelul ariei protejate și/sau alte observații

Bufo bufo

com. Cislău - terasa râului Buzău

Bufo viridis

com. Vadu Pașii, baltă formată într-o fostă exploatare de balast din terasa râului

Hyla arborea

com. Vadu Pașii, baltă formată într-o fostă exploatare de balast din terasa râului

Pelobates syriacus

nu a fost identificată în perioada 2012 -2013

Salamandra salamandra

loc. Colțu Pietrii, în apropierea limitelor sitului, într-o fostă galerie în gresie, inundată

Triturus alpestris

nu a fost identificată în perioada 2012 -2013

Lacerta agilis

distribuție largă la nivelul sitului Lunca Buzăului, începând din amonte de loc. Colțu Pietrii, până la podul Jirlău-Făurei, în aval

Lacerta praticola

nu a fost identificată în perioada 2012 -2013

Lacerta viridis

loc. Drâgânoi, Sibiciu, Zaharești, Cislău, Ciuta, Ojasca, Berca, Vadu Pașii, Poșta, Jirlău

Natrix tessellata

loc. Colțu Pietrii, în albia râului Buzău, loc. Sibiciu de Sus, în albia minoră, pe un braț lin al râului Buzău, în aval de confluența Sibiciu-Buzău; Păltineni, loc. Cislău, pe albia minoră a Buzăului, loc. Vadu Pașii, în apropierea podului de tuburi peste

Buzău

Alburnoides bipunctatus

cea mai frecventă specie

Chondrostoma nasus

frecventă în capturile pescarilor sportive

Gobio gobio

în sectorul Siriu - Găvănești

Leuciscus cephalus

frecventă în capturile pescarilor sportive

Sabanejewia balcanica

în sectorul Siriu - Găvănești

Apatura metis

neidentificată în teren în perioada 2012-2013

Saga pedo

neidentificată în teren în perioada 2012-2013

Lepus europaeus

populează pășunile și habitatele cu arbuști de pe malurile râului Buzău, precum și pădurile de luncă

Neomys anomalus

neidentificată în teren în perioada 2012-2013

Sus scrofa

populează habitatele forestiere din aria sitului - trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia, pădurile de luncă din aval de Lacul Costeiu

În aria Sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, pe lângă specia

Spermophilus citellus , au fost identificate, pe baza observațiilor directe și a urmelor de activitate, alte 7 specii de mamifere:

Talpa europaea

(cârtiță),

Lepus europaeus

(iepure),

Orictolagus cuniculus

(lapin),

Sus scrofa

(mistreț),

Vulpes vulpes

(vulpe),

Mustela nivalis

(nevăstuică) și

Meles meles

(bursuc sau viezure). Dintre acestea, speciile

Lepus europaeus

și

Sus scrofa

sunt listate în Anexa 5B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. (Specii de interes național. Specii de animale și de plante de interes național a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de management).

Specia

Neomys anomalus

(chițcan mic de apă), care este listată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului la secțiunea 3.3. Alte specii importante de floră și faună, nu a fost detectată până în prezent în aria sitului.

În ceea ce privește speciile de pești, comparând datele existente, publicate și corelând cu identificările în teren, sectoarele râului Buzău incluse în situl Natura 2000 Lunca Buzăului oferă condiții trofice și de habitat pentru următoarele specii, în total 19:

Leuciscus cephalus cephalus

L., 1758,

Phoxinus phoxinus phoxinus

L., 1758,

Alburnoides bipunctatus bipunctatus

Bloch, 1782,

Chondrostoma nasus nasus

L., 1758,

Gobio gobio obtusirostris

Valenciennes, 1844,

Gobio kessleri kessleri

Dybowski, 1862,

Gobio uranoscopus

Agassiz, 1828,

Pseudorasbora parva

Schlegel, 1842,

Barbus barbus barbus

L., 1758,

Barbus meridionalis petenyi

Heckel, 1847,

Cyprinus carpio carpio

L., 1758,

Carassius carassius

L., 1758,

Carassius auratus gibelio

Bloch, 1782,

Orthrias barbatulus

L., 1758,

Cobitis taenia taenia

L., 1758,

Sabanejewia aurata vallachica

Nalbant, 1957,

Silurus glanis

L., 1758,

Stizostedion lucioperca

L. 1758,

Cottus gobio gobio

L., 1758.

Cea mai frecventă specie și prezentând totodată abundențe mari este

Alburnoides bipunctatus , spectrul trofic al acesteia fiind foarte larg și valența ecologică mai mare comparativ cu alte specii.

Phoxinus phoxinus

este localizat strict în zona Siriu,

Cobitis taenia

apare cu precădere în sectoarele dominate de nisipuri,

Leuciscus cephalus, Barbus barbus

și

Chondrostoma nasus

sunt frecvente în capturile pescarilor sportivi.

Tabel 15 Fauna de interes conservativ identificată în aria protejată Lunca Buzăului, însă nelistată în Formularul Standard de caracterizare al ROSCI0103

Specia de interes conservativ

Statut legal de protecție

Observații

OUG nr. 57/2007

Directiva Habitate

Rana temporaria

Anexa 4B

Anexa V

loc. Colțu Pietrii, loc. Drâgânoi, pe un ostrov împădurit

Rana dalmatina

Anexa 4A

Anexa IV

loc. Drăgănoi, pe un ostrov împădurit, loc. Lunca, pe albia minoră, loc. Gura Bâscei, pe o porțiune de albie seacă, loc. Măgura, în bălțile temporare formate pe drumurile din fondul

forestier

Podarcis muralis

Anexa 4A

Anexa IV

loc. Colțu Pietrii, pe bolovanii din albia majoră

a râului Buzău

Lucanus cervus

Anexele 3 și. 4A

Anexa II

pădurile de luncă de tip stejăreto-frăsineto- ulmete și stejăreto-frăsinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia și în zona împădurită cu fag și alte specii de foioase din

localitatea Ciuta

Lycaena dispar

Anexa 3

Anexa II, Anexa IV

habitate palustre și/ sau în zonele umede

adiacente din zona montană, colinară și de câmpie

Callimorpha quadripunctaria

Anexa 3

Anexa II

habitatele forestiere de pe malul râului, la marginea dinspre apă a acestora, bogată în vegetație și în luminișurile nu foarte uscate

între localitățile Colțu Pietrii și Sibiciul de Sus

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații Socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Aria protejată Lunca Buzăului are 86% din suprafață repartizată pe teritoriul județului Buzău, în localitățile Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Pănătău, Cislău, Viperești, Măgura, Pârscov, Unguriu, Berca, Săpoca, Vernești, Mărăcineni, Buzău, C.A.Rosetti, Vadu Pașii, Gălbinași, Săgeata, Cilibia, Robeasca, și 14% pe teritoriul județului Brăila, în localitățile Făurei, Galbenu, Jirlău, Surdila-Greci și Vișani. Comunitățile locale au un rol extrem de important în atingerea obiectivelor de conservare ale sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, deoarece, pornind de la documentele programatice relevante la nivel regional și până la planurile de dezvoltare ale

comunităților, sunt și vor fi manifestate atât în mod direct, cât și indirect, o serie de influențe asupra planului de management elaborat pentru sit.

Fiind o zonă preponderent agrară, comunitățile locale doresc implementarea unor programe de dezvoltare integrată a zonei, însă experiența în planificare strategică și implementarea unor planuri de acțiune locală care să reflecte necesitățile reale și care să fie în beneficiul comunităților locale este redusă. Astfel, este necesară promovarea unor strategii și planuri de dezvoltare care să aibă ca temă centrală durabilitatea, această abordare fiind în interesul pe termen lung al

comunităților locale, garantând în

același

timp și succesul planului de management pentru aria protejată.

Din acest punct de vedere, existența ariei protejate Lunca Buzăului, care include o serie de atribute naturale și culturale valoroase și recunoscute la nivel național și european, reprezintă o oportunitate pentru atragerea de finanțări pe programe de dezvoltare durabilă și dezvoltarea unor activități economice cu pondere limitată în economia zonei. Promovarea tradițiilor și produselor tradiționale ale zonei ar contribui la sporirea ponderii acestora în economia comunităților locale, alături de dezvoltarea agro-turismului și ecoturismului.

Caracteristicile generale demografice pentru județele Buzău și Brăila sunt următoarele:

vârsta medie a populației este în creștere, fiind majoritar formată din persoane de peste 60 ani;

se înregistrează o scădere semnificativă a populației tinere (pe grupa de vârstă 0-14 ani);

populația tinde sa se concentreze în zona rurală în comune mai degrabă, decât în sate (aici declinul fiind evident);

în ciuda numărului mai mare al nașterilor în mediul rural, s-a constatat un spor natural mai mare în zona urbană, cauzată probabil de migrarea populației;

populația are ca ocupații de bază agricultura și silvicultura;

industria extractivă are cea mai mare pondere în sectorul industrial.

Principalele

surse

venituri

provin,

în

ordinea

importanței, din:

agricultură,

creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, industrie extractivă, comerț și activități de turism. Zona rurală are o tendință de îmbătrânire a populației și de migrare, mai ales în străinătate. Principalele

surse

venituri

provin,

în

ordinea

importanței, din:

agricultură,

creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comerț și activități de turism.



Gradul de informare și conștientizare cu privire la aria protejată

Gradul de informare și conștientizare la nivelul comunităților din situl Natura 2000 Lunca Buzăului și din zona limitrofă cu privire la existența ariei protejate și atitudinea populației față de necesitățile de conservare a biodiversității (în special a habitatelor și speciilor de interes comunitar), au fost evaluate în baza unei campanii de cercetare sociologică, bazată pe chestionarea unui public țintă reprezentativ.

Campania de intervievare s-a desfășurat în perioada iulie 2012 - octombrie 2012, utilizând chestionare care au fost formulate ținând cont de mediul de proveniență (urban și rural), nivelul de studii precum și de preocupări și stilul de viață al locuitorilor din sit. Au fost vizate mai multe categorii de factori interesați și s-a urmărit strângerea de informații utile despre planul de management și nivelul de informare al publicului referitor la existența Sitului Natura 2000 Lunca Buzăului.



Factorii interesați

Informațiile referitoare la analiza factorilor interesați sunt grupate în funcție de tipul de influență (ca interes, locație, efecte) pe care o exercită asupra sitului, după cum urmează:

Factori interesați primari - Sunt cei a căror activitate are o influență directă și sunt reprezentați de instituțiile care dau permise/ avize de desfășurare a activităților sau care finanțează realizarea unui management durabil al conservării speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate - autorități naționale/ regionale/ administratorii sitului, la care se adaugă și factorii ai căror activitate este direct influențată de existența ariei protejate în zona lor (Rientjes S. et al., 2000.):

Custode Sit Natura 2000 ROSCI0103 - Universitatea Ecologică din București prin Centrul de Studii pentru Arii Naturale Protejate;

Autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului;

Administrația Națională Apele Române;

Agenția Natională de Protecția Mediului;

Populația locală din localitățile

de pe raza sitului (lista completă a acestora a fost aminitită anterior);

Turiști/ vizitatori, vânători, pescari.

Factori interesați secundari - cei ai căror activitate are o influență indirectă asupra ariei protejate:

Instituții locale: Agenția de Protecția Mediului Brăila, Garda de Mediu Buzău și Brăila, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Buzău și Brăila, Regia Națională a Pădurilor

Romsilva

, Direcțiile Silvice Buzău și Brăila, OI Galați, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, Administrația Domeniului Statului, Agenția Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Brăila și Buzău, AJVPS Brăila și Buzău, Sistemul de Gospodărire al Apelor - Brăila și Buzău;

Societăți comerciale ce au ca activitate exploatarea resurselor naturale locale: Alizor Elin, Aquaris, Baum Construct, Concas, Concivia, Conprif, Conferic, Gecotrans Extract Agregate, Lafarge Agregate Betoane, Romconstruct, Romoil 2003, Șerbănică Petrotrans, Topocad,

Urbis

Serv

SRL,

Sinergia

Bio

Power,

Somaco

Grup

Prefabricate, Prodragremin, Oel Company, Nikost Impex Agregate, Mecanoconstruct, Logistic.

Factorii interesați terțiari - sunt reprezentați de factorii locali care nu au legatură cu aria protejată, dar pot influența opinia publică:

consilii județene/ primării/ consilii comunale, biserica, profesorii;

ONG-uri/ voluntari de mediu: Asociația de Dezvoltare Comunitară Nehoiu, Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Buzăului, Asociația voluntarilor de mediu afiliați Gărzii de mediu Buzău, Asociația Învățătorilor Buzoieni (Pătârlagele), Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila;

mass media locală: Focus TV, Radio România Actualități,

Realitatea TV,

Buzău TV, TV SAT Buzău, Prima TV, Pro TV, Campus TV. Multe din trustrurile mass-media au și presă locală: Scurt pe doi, Opinia, Șansa Buzoiană, Jurnalul Campus TV.

2.4.1.2 Modul de utilizare, situația juridică, administratorii și gestionarii terenurilor din aria protejată

Conform claselor de utilizarea a terenului, Corine Land Cover, în arealul aferent sitului Lunca Buzăului se găsesc 17 clase diferite de utilizare, acestea fiind: acumulări de apă; areale cu vegetație rară; cursuri de apă; livezi; mlaștini; păduri de foioase; păduri mixte; pajiști naturale; pășuni secundare; plaje, dune, renii; spațiu urban discontinuu și spațiu rural; terenuri arabile neirigate; terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală; unități industriale sau comerciale; vii; zone de culturi complexe și zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate).

Dintr-o suprafață totală de 6987 ha a sitului Lunca Buzăului, zonele cu plaje, dune, renii acoperă cea mai mare parte a sitului, aproximativ 25.5%, și o suprafață de 17781612 m 2 ; pe locul secund se situează zonele cu păduri de foioase, ce acoperă aproximativ 21% din suprafața totală. La polul opus, se găsesc zonele cu Unități industriale sau comerciale, cu o suprafață de 12024.8 m 2 , ce acoperă 0.01% din suprafața totală, și zonele cu vii, ce acoperă 0.05% din suprafața totală. Suprafața și procentajul celorlalte zone sunt reprezentate în tabelul 16.

Tabel 16 Utilizarea terenurilor conform clasificării

Corine Land Cover

(exprimată ca suprafață și procentual) din aria protejată Lunca Buzăului

Tip de utilizare a terenului

Suprafața (ha)

Procentaj din suprafața totală(%)

Acumulări de apă

136.55

1.95

Areale cu vegetație rară

25.46

0.36

Cursuri de apă

454.91

6.51

Livezi

108.61

1.55

Mlaștini

111.21

1.59

Păduri de foioase

1465.67

20.98

Păduri mixte

14.32

0.20

Pajiști naturale

194.54

2.78

Pășuni secundare

968.60

13.86

Plaje, dune, renii

1778.16

25.45

Spațiu urban discontinuu și spațiu rural

206.86

2.96

Terenuri arabile neirigate

613.43

8.78

Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație matură

513.42

7.35

Unități industriale sau comerciale

1.20

0.02

Vii

3.60

0.05

Zone de culturi complexe

138.77

1.98

Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate)

251.18

3.60

Suprafață totală

6987

100%

Situația juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul sitului Lunca Buzăului este sintetizată în tabelul 17. Datele provin de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate imobiliară - ANCPI-2012, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - ISPIF-2010, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - APIA-2013, Primăriile Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Pănătău -2013.

Conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, apele din domeniul public sunt administrate de către Administrația Națională Apele Române. Astfel,

A.B.A. Buzău-Ialomița este administratorul cursului de apă și al albiei minore ale râului Buzău, însă datele referitoare la suprafețele aflate în administrare nu sunt momentan disponibile, cadastrul apelor nefiind finalizat.

În Anexa 3 la planul de management, Tabelele 45-46, este prezentată situația tipurilor de proprietate pe parcele și localități, proprietarii acestora, suprafețele aferente și tipurile de folosință.

Tabel 17 Situația juridică a terenurilor cuprinse în aria protejată Lunca Buzăului:

Domeniu

Procent suprafață din aria protejată (%)

Domeniu Public

Domeniul public al UAT (DAT)

2.08

Domeniul privat al UAT (DPT)

0.68

Total Domeniu Public

2.76

Domeniu privat

Proprietate privată a persoanelor fizice

1.82

Proprietate privată a persoanelor juridice

3.33

Total proprietate privată

5.14

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu s-a putut documenta încadrarea (inclusiv DS și DPS)

84,19

Legendă PF: proprietatea privată a persoanelor fizice, PJ: proprietatea privată a persoanelor juridice, DS: domeniul public al statului, DPS: domeniul privat al statului, DAT: domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, DPT: domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale.

2.4.1.3.

Amenajări hidrotehnice prezente în sit

Conform prevederilor Legii nr. 5/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, unitățile administrativ teritoriale de pe raza sitului Lunca Buzăului care sunt afectate de inundații

având ca origine cursurile de apă sunt: mun. Buzău, orașul Nehoiu și comunele Berca, Săgeata, Vernești și Viperești.

Pentru localitățile de pe raza sitului aflate în județul Buzău un inventar al obiectivelor aflate în zone de risc la inundații și al lucrărilor hidrotehnice de apărare existente apar inventariate pe site- ul ANAR (http://www.ro water.ro/dabuzau/, luna mai 2014).

2.4.1.4.

Patrimoniu cultural

Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare românești din cele 3 provincii române care se întalnesc aici - Muntenia, Transilvania și Moldova, bazinul râului Buzău are câte ceva din toate dar, în același timp, și propria identitate, datorată predominării spațiului rural, așezării satelor în lungul văilor, existenței unor puternice și vechi centre religioase și monahale, existenței unor cătune izolate unde vechile tradiții au fost mult timp transmise din generație în generație.

Diversitatea culturală, completată de geodiversitate și biodiversitate, reprezintă baza dezvoltării socio-economice

zonei.

Dezvoltarea

eco/agro/geo-turismului,

revigorarea

activităților tradiționale (prelucrarea lemnului, țesături, olărit), stoparea migrației, îmbunătățirea calității vieții au la bază păstrarea și valorizarea acestor tradiții.

Evenimentele specifice sunt legate mai ales de târguri și festivaluri cum ar fi

Plaiul Cucului

(Pătârlagele) și

Parada Gospodarilor

(Săpoca), Festivalul cârnaților de Pleșcoi, precum și festivaluri folclorice ca Toamna Buzoiană și Pe urme de Baladă. Patrimoniul cultural și istoric este inegal repartizat.

Deși urmele de locuire sunt frecvent semnalate, nu există situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate sunt mănăstirile (Rătești, Găvanu, Poiana Mărului) și cele aproximativ 30 de chilii, locuințe rupestre și biserici din zona Aluniș - Nucu. Tabelul 23 rezumă calendarul sărbătorilor, târgurilor și altor evenimente relevante pentru patrimoniul cultural al zonei, precum și elementele de patrimoniu natural aflate în vecinătatea sitului.

Tabel 18 Calendarul obiceiurilor locale și a principalelor elemente ale patrimoniului cultural și natural din zona sitului ROSCI0103, grupate pe localități

Localitate

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

Obiective culturale/ naturale

Comuna Berca

Pe Plaiul Șoimului (29 iunie) Festivalul cârnaților de Pleșcoi (prima sâmbătă din octombrie)

Mănăstirea de la Rătești Conacul boieresc de la Rătești

Plaiul Șoimului/ Poiana Șoimului Mănăstirea Berca

Lacul de acumulare Berca Crucea Dorobanțului

Vulcanii noroioși (Pâclele Mari)

Mun. Buzău

Toamna Buzoiană

(septembrie) Mă

uit

vale

Buzău

Centrul vechi: Palatul Comunal, Palatul Fiscal,

(septembrie-Parcul Tineretului) Festivalul bucatelor tradiționale de la Buzău

Târgul Drăgaica (iunie)

Parcul Crâng, Strada Târgului (sec XVII-XVIII).

Casa Vergu Mănăilă (sec XVIII) Conacul și parcul Marghiloman Stejarul secular

Parcul Tineretului

Complexul Episcopal Muzeul Județean

Com. Cislău

Legendele Cislăului (ultima săptămână din august)

Colindele Cislăului (ultima zi de școală înainte de vacanța de iarnă) Târguri săptamânale (vinerea)

Ruinele Mănăstirii Cislău (Buda- Crăciunești)

Biserica de lemn ,,Inălțarea Domnului (Buda-Crăciunești) Biserica ,,Nașterea Domnului (Cislău)

Statuia eroului Neacșu (Cislău)

Herghelia Cislău

Com. Gălbinași

Sărbătoarea Satului

(29 iunie)

Biserica Sf. Nicolae

(Tărăbași și Gălbinași)

Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (Bentu)

Com. Măgura

Târgul Sf. Petru și Pavel

Tabăra de sculptură în piatră (calcar cochilifer de la Năeni și Ciuta)

Biserica Maicii Domnului (1762)

Mănăstirea Ciolanu

Vulcanii Noroioși, Izvoarele termale

Com. Mărăcineni

Ziua Comunei (prima duminică

octombrie)

Conacul Albanopol (sec.XVIII)

Orașul Nehoiu

Târguri săptămânale (duminica)

Biserica de lemn Sfinții Impărați (sec. XIX)

Biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. XVIII)

2 situri arheologice: situl Mlajet

(sec. XI-XII) și o așezare medievală (sec. XVII)

Com. Pănătău

Floare de tei

(iulie-august)

Biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1545)

Sit arheologic din Epoca Bronzului (mil.III și II î.e.n.)

Casa Cleopatra Melidoneanu (sec. XX)

Biserica de lemn ,,Nașterea Maicii Domnului (1838)

Biserica Cuvioasa Paraschiva (1876)

Cruci de piatră din diferite epoci: în fața bisericii din Pănătău (1790), în fața bisericii din Plăișor (1793), cea de la muchea Priporului din același sat (1825), în fața cimitirului din Sibiciu de Jos (1741) și în grădina lui N. Toma

din același sat (1842).

Com. Pârscov

Târgul ,,Poet Vasile Voiculescu (octombrie)

Târg săptămânal (marțea)

Casa memorială Vasile Voiculescu

Oraș Pătârlagele

Târgul Cucului (prima duminică după Paști)

Zilele orașului Pătârlagele (octombrie)

Biserica ,,Sf. Nicolae (Măruntișu)

Hanul Vechi (Poieni)

Deanul Burdușoaiei (sec. V-VIII) Casa cu Prăvălie (1916)

Biserica Nasterii Domnului (1794)

Biserica de lemn Sf. Gheorghe (sec. XVIII)

Com. Robeasca

Hramul

Bisericii

Robeasca

noiembrie)

Com. Săgeata

Ziua comunei Săgeata (15 august) Târg săptămânal (miercurea)

Biserica Sfântu Nicolae

(sec. XIX)

Balta Costeiu

Com Săpoca

Parada Gospodarilor (a III-a duminică din septembrie)

Biserica parohială Mătești (1692) Situri arheologice: Cula Săpocii (epoca bronzului mil. III-II i.e.n) și așezare și necropolă din epoca

migrațiilor

Com. Siriu

Serbarea câmpenească Cât e Siriul de mare! pe malul lacului Siriu ( denumire dată după cântecul de muzică populară al cunoscutului interpret Benone Sinulescu, originar din Siriu ) - prima duminică de după Sfânta Maria.

Lacul fără fund sau Lacul Vulturilor, lac periglaciar (altitudine de 1.420 m)

Colții Balei - culmile Bocârnea și Mălâia

Cabana Harțagu-Hadaragu (punctul care a marcat granița cu Transilvania până la UNIREA de la 1918)

Barajul și lacul de acumulare Siriu fostele Băi Siriu

Muzeul Chihlimbarului de la Colți Așezările rupestre de la Aluniș-

Colți-Bozioru.

Com. Țintești

Roua de Bărăgan (prima duminică din septembrie)

2 situri arheologice: așezare aparținând culturii dacilor liberi

,,Derii de Sus (sec. III e.n.) și o

așezare aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mil. IV î.e.n.)

Pădurea Frasinu (rezervație naturală)

Conacul Garoflid (sec. XIX)

Com. Unguriu

Sărbătoarea Cărbunelui

(august)

Sit arheologic - așezare medievală

Com. Vernești

Ziua Comunei (Sf. Marie Mare - 15 august)

Biserica Buna Vestire (1715) Biserica Adormirea Maicii Domnului

Conacul Cândeștilor Crucea dintre vii (1724)

Situri arheologice: așezare sec. III- IV (Zorești) și sec. VII (Cândeștii de Jos), așezări epoca neolitică si epoca fierului (Săsenii Vechi) Ruinele

Cetății

dacice

Carlomanești (descoperite în 1970)

Com. Viperești

Sărbătoarea Fânului (iulie) Târg (noiembrie)

Schituri rupestre (sec. XII-XV) Biserica Adormirea Maicii Domnului (1849)

Biserica Sfinții Împărați (1792)

Oraș Făurei

Zilele orașului Făurei (mai) Festivalul ,,Flori de câmpie ( mai) Ziua școlii (23 aprilie - Sf. Mare

Mucenic Gheorghe)

Biserica ,,Sf. Ioan Botezătorul (1938)

Com. Galbenu

Târguri săptămânale (miercurea)

Sit

arheologic

Podul

Grecului

(neolitic)

Com. Jirlău

Ziua Comunei (8 septembrie - Sf. Marie Mică)

Târg săptămânal (vinerea)

Lacul Jirlău

Biserica Sf. Nicolae (1865) Statuia Eroilor (1916-1919)

Troița (1908), Cruce 64 con6m (sec. XIX), Cruce de hotar (1890) Situri

arheologice:

Lutărie

(sec. IV-V)

Com. Surdila- Greci

Ziua Comunei ( prima sâmbătă după începerea anului școlar) Întâlnirea Fiii satului

(o dată la

5 ani în data sărbătoririi zilei comunei)

Cupa Surdilă Greci la oină

Ziua Școlii (6 decembrie - Sf. Nicolae)

Biserica ,,Sf. Ierarh Nicolae (1943)

Monumentul Eroilor (1877, 1916-

1919)

Situri arheologice: Movila Burici, Movila Târlele Mortului (sec. IV) Cruce votivă

Vișani

Ziua

Comunei

(21

mai

- Sf. Constantin și Elena)

Târguri săptămânale (marți, vineri)

Lacul Câineni - stațiune balneoterapeutică

Sit arheologic ''Movila Grâului''

2.4.2 Impacturi - presiuni (impacturi trecute și prezente) și amenințări (impacturi viitoare previzibile)

Una dintre problemele semnificative ale râului Buzău în ceea ce privește biodiversitatea este fragmentarea puternică a habitatelor lotice, cauzată de balastiere,

regularizări

și baraje, fragmentare ce afectează atât regimul hidrologic, cât și rata naturală de sedimentare. Un alt aspect care agravează impactul fragmentării habitatelor ripariene este și conectivitatea limitată a sectoarelor protejate din care este format situl Lunca Buzăului de-a lungul râului Buzău, singura legătură dintre acestea fiind cursul de apă.

În urma studiului de fundamentare, efectuat în intervalul 2012 - 2013, cele mai importante amenințări la adresa biodiversității identificate în această arie protejată sunt reprezentate de către depozitarea ilegală a deșeurilor (de natură menajeră, a celor inerte și a celor industriale), activități de extragere a agregatelor minerale din albia și din terasa râului, poluarea apei și braconajul ihtiofaunei.

Situl este vulnerabil în mare măsură din cauza exploatărilor de balast din albia râului Buzău. Astfel, în sit și vecinătatea lui, există foarte multe activități de extracție de agregate minerale, atât din albie cât și din terasă. Conform Planului de management

al spațiului hidrografic Buzău- Ialomița

( http://www.rowater.ro ) această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative, de natură:

hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei și implicit

al transportului de aluviuni;

morfologică, constând în declanșarea și/sau amplificarea unor procese de eroziune și/sau depunere aluvionară în sectorul de influență al balastierei;

hidrogeologică, constând în modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă;

poluantă, constând din alterarea calității apelor de suprafață ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.

Impactului activităților de extracție i se adaugă și tasarea determinată de utilaje și mijloace de transport utilizate pentru desfășurarea acestora. Această presiune poate avea un impact negativ semnificativ mai ales în cazurile în care condițiile specifice impuse prin actele de reglementare specifice (cum ar fi acordul de mediu și autorizația de gospodărire a apelor) nu sunt respectate.

Depozitarea necontrolată a rumegușului rezultat din activitatea gaterelor reprezintă una dintre amenințările la adresa funcționării sistemelor ecologice ale cursului râului Buzău din zona montană a sitului Lunca Buzăului. De la gatere, rumegușul poate ajunge în apă, dar este prea puțin transportat în aval, fixându-se pe sedimentele pietroase, efectul fiind astfel localizat la acele sectoare de râu.

O potențială amenințare la adresa integrității sitului este reprezentată de către valorificarea potențialul hidroenergetic al râului Buzău în zona montană, fără a fi luate în considerare necesitățile de ordin conservativ ale zonei. Acest impediment poate fi surmontat prin implicarea custodelui în inițiativele de pre-planificare pentru râul Buzău pentru identificarea zonelor de excludere, a celor nefavorabile și a celor favorabile acestui tip de investiții.

O potențială amenințare la succesul implementării planului de managment al sitului și atingerea obiectivelor de conservare poate fi considerat și nivelul scăzut de conștientizare al factorilor interesați din zonă în ceea ce privește statutul ariei protejate, a importanței din punct de vedere floristic și faunistic, precum și importanța menținerii atributelor naturale pentru garantarea unei dezvoltări durabile a comunităților locale.

Sinteza presiunilor și amenințărilor (risc potențial) asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar de pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, cu descrierea localizării precum și a nivelului impactului, sunt prezentate în cele ce urmează, în tabelele 19, 20 și 21.

Legenda Tabel 19

Impact/Amenințare minoră

Impact/Amenințare moderată

Impact/Amenințare majoră

Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de

management

Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând

posibil

Necesită acțiuni de management cu prioritate

***

Tabel 19 Presiunile și amenințările asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar de pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

Domeniu și Cod Activitate/Impact

Cod Specie/ Cod Habitat afectat

Explicații (Localizare, impact)

Nivel impact

Actual (Intensitate

)

Potențial (Risc)

A. AGRICULTURA

A 02 Modificarea practicilor de cultivare

A02.01 Agricultură intensivă

1188 Bombina bombina

Este prezentă pe câteva canale de drenaj / irigații, în apropierea unor terenuri unde se practică agricultură

intensivă (risc: utilizarea pesticidelor și amendamentelor)

necunoscut

A02.02 Schimbarea culturii

1335

Spermophilus citellus

Reducerea resurselor trofice ca urmare a înlocuirii

culturilor de cereale păioase cu culturi de legume în aval de localitatea Săgeata (teritoriu situat în sit)

A04 Pășunat

A04.02.02 Pășunatul ne- intensiv al oilor

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri

(Nerio-

Terenul din jurul habitatului este afectat de deplasarea turmelor și de pășunat

Obținerea sprijinului din partea autorităților locale pentru

Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)

stimularea populației să folosească pășunile în mod tradițional

1335

Spermophilus citellus

Degradarea și reducerea habitatului ca urmare a pășunatului redus și neuniform în următoarele teritorii cartate: aval Cislău, mal drept; Gălbinași, mal drept;

Bentu, mal drept; Beilic, mal stâng; aval Găvănești, mal stâng; Cilibia, mal drept; Găvănești-Movilița, mal stâng

***

A04.03 Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului

Habitat 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și

ponto-sarmatice

În zona Bentu, terenul din jurul habitatului este puternic afectat de extinderea speciei invazive

Elaeagnus angustifolia

(sălcioara) favorizată de reducerea drastică a pășunatului

***

1335

Spermophilus citellus

Degradarea habitatului în lipsa pășunatului în următoarele teritorii cartate: aval Cislău, mal drept; Gălbinași, mal drept; Bentu, mal drept; Beilic, mal stâng; aval Găvănești, mal stâng; Cilibia, mal drept; Găvănești- Movilița, mal stâng

***

A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

1335

Spermophilus citellus

Degradarea habitatului, reducerea resurselor trofice în următoarele teritorii cartate: Mărăcineni amonte pod, mal stâng; Scurtești-Stâncești, mal stâng; Dâmbroca, mal

stâng; Banița, mal stâng; Cotu Ciorii, mal drept

A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

1335

Spermophilus citellus

Degradarea habitatului, reducerea resurselor trofice în următoarele teritorii cartate: Mărăcineni amonte pod, mal stâng; Scurtești-Stâncești, mal stâng; Beilic, mal stâng;

Banița, mal stâng

A06.01.01 culturi anuale intensive pentru producția de alimente/

1188 Bombina bombina

Riscul contaminării cu nitrați a apei din canalul de irigații din zona Săgeata, unde au fost observate exemplare de

B. bombina . Populațiile de

B. bombina

s-au retras probabil din zonele unde au fost realizate îmbunătățiri funciare

(desecări) în canalele de irigații și puținele zone mai

necunoscut

joase, care se inundă datorită ridicării nivelului piezometric, în zona agricolă de la ieșirea din loc. Săgeata spre Beilic

A 08 Fertilizare

1188 Bombina bombina

Riscul contaminării cu nitrați a apei din canalul de irigații din zona Săgeata, unde au fost observate exemplare de

B. bombina . Populațiile de

B. bombina

s-au retras probabil din zonele unde au fost realizate îmbunătățiri funciare (desecări) în canalele de irigații și puținele zone mai joase, care se inundă datorită ridicării nivelului piezometric, în zona agricolă de la ieșirea din loc.

Săgeata spre Beilic

B. SILVICULTURA

B 02.02 Curățarea pădurii

1088 Lucanus cervus

Eliminarea cioturilor de arbori în care se dezvoltă larva de rădașcă; corpurile de pădure din zona Bentu-Cilibia și în zona împădurită din localitatea Ciuta

***

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

1088 Lucanus cervus

Eliminarea arborilor bătrâni cu reziduuri lemnoase putrezite și a arborilor uscați în care se dezvoltă larva de rădașcă; corpurile de pădure din zona Bentu-Cilibia și în

zona împădurită din localitatea Ciuta

***

C. MINERIT, EXTRACȚIE DE MATERIALE SI PRODUCȚIE DE ENERGIE

C01 Extragere materiale inerte

C01.01 Extragere de nisip și pietris

1122 Gobio uranoscopus

Funcționarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele rîului și folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale

De la Pârscov păna la Săgeata

***

1138 Barbus meridionalis

Funcționarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele rîului și folosesc apa râului pentru spălarea

agregatelor minerale afectează în mod direct habitatele de

hrănire și reproducere - colmatare cu sedimente fine rezultate din procesul de extracție și din spălarea agregatelor

De la Pârscov păna la Săgeata

1149 Cobitis taenia

Funcționarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele râului și folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale

De la Pârscov pănă la Săgeata

***

2511 Gobio kessleri

Funcționarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele rîului și folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale afectează în mod direct habitatele de hrănire și reproducere - colmatare cu sedimente fine rezultate din procesul de extracție și din spălarea agregatelor

De la Pârscov până la Săgeata

C01.01.01 Cariere de nisip și pietriș

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)

Tăierea vegetației riverane, mai ales a tufelor de

Tamarix ramossisima

poate depăși capacitatea de refacere a speciei.

Monitorizarea tendinței dinamicii habitatului, determinată de extinderea speciei

Tamarix ramossisima

pe terenurile abandonate-degradate și colaborarea cu autoritățile locale pentru limitarea acțiunilor de eliminare prin tăiere-săpare a tufelor de

Tamarix

in limita terenurilor care au o folosință clară

De la Pârscov pănă la Săgeata

1188 Bombina bombina

Doar în cazul în care acestea sunt instalate în terasa râului Buzău, în zone umede, în care era instalată vegetație hidrofilă și zona era periodic inundată de freatic; altfel,

activitatea de mai sus poate fi benefică, dacă forma

negativă de relief rezultată este lăsată să se revegeteze în regim natural

1193 Bombina variegata

Doar în cazul în care acestea sunt instalate în terasa râului Buzău, în zone umede, în care era instalată vegetație hidrofilă și zona era periodic inundată de freatic; altfel, activitatea de mai sus poate fi benefică, dacă forma negativă de relief rezultată este lăsată să se revegeteze în regim natural; astfel de activități au loc în zona Viperești

- Cislău și Pârscov

1220 Emys orbicularis

iaz piscicol, specia hrănindu-se și cu puiet de pește

E. URBANIZARE, DEZVOLTARE REZIDENȚIALĂ ȘI COMERCIALĂ

E01 Zone urbanizate, locuințe umane

E01.02 Urbanizare discontinuă

Habitat 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și

ponto-sarmatice

Cel puțin zona de la Gura Câlnăului este foarte aproape de comună și de municipiul Buzău. Habitatul este foarte vulnerabil mai ales ca urmare a restrângerii drastice a suprafeței, iar menținerea structurii actuale este dependentă de prezența animalelor la pășunat

E 03 Depozitare deșeuri

E 03.01 Descărcare deșeuri menajere

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-

Tamaricetea și

La marginea satelor se formează depozite de deșeuri din gospodărie, vântul și precipitațiile le transportă în tufărișurile de cătină roșie; există riscul simplificării și degradării structurii habitatului, prin dispariția speciilor

caracteristice.

Securinegion tinctoriae)

De la Pârscov pănă la Săgeata

1335

Spermophilus citellus

Degradarea habitatului și reducerea resurselor trofice prin ruderalizare în majoritatea teritoriilor în care a fost identificată specia. Teritoriile cele mai afectate sunt cele

de la Căpățânești și Scurtești-Stânccești

***

1060 Lycaena dispar

Degradarea habitatului caracteristic larvei și adultului: habitate palustre și zone umede adiacente din zona

montană, colinară și de câmpie

1078*

Callimorpha quadripunctaria

Degradarea habitatului caracteristic larvei și adultului: habitate forestiere de pe malul râului, în zona colinară a

sitului

1188 Bombina bombina

Intreaga arie de râspândire a speciei Vernești - Robeasca

1193 Bombina variegata

Intreaga arie de râspândire a speciei Siriu - Pârscov

1220 Emys orbicularis

Intreaga arie de râspândire a speciei Cislău - Robeasca

E03.02 Depozitarea deșeurilor industriale

1188 Bombina bombina

Zona mun. Buzău - Vadu Pașii

1193 Bombina variegata

Zona Berca, unde au fost observate deșeuri legate de

activitatea de stocare a petrolului

1220 Emys orbicularis

Zona Berca, zona mun. Buzău - Vadu Pașii

E03.03 Depozitare deșeuri inerte

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- Tamaricetea și Securinegion

tinctoriae)

Localnicii aruncă între tufele de cătină roșie deșeuri din construcții (moloz), cutii, pet-uri, resturi textile

Între Măracineni și Vadu Pașii

Habitat 1530*

Localnicii aruncă deșeuri din construcții (moloz), cutii,

Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și

ponto-sarmatice

pet-uri, resturi textile Gura Câlnăului

1188 Bombina bombina

In special în legătură cu exploatări de nisip și pietriș, în sectorul Vernești - Săgeata dar și depozite de deșeuri din

construcții, depuse ilegal de localnici

1193 Bombina variegata

In special în legătură cu exploatări de nisip și pietriș, în sectorul Viperești - Cislău și Pârscov

1220 Emys orbicularis

In special în legătură cu exploatări de nisip și pietriș, în

sectorul Vernești - Săgeata dar și depozite de deșeuri din construcții, depuse ilegal de localnici

Toți peștii

Rumegușul rezultat de la gatere - Particulele de rumeguș obturează microspațiile din sediment și împiedică dezvoltarea faunei bentonice care este consumată de populațiile de pești

Colțu Pietrii - Ciuta (Părscov)

E 03.04 Depozitare alte tipuri de deșeuri

1188 Bombina bombina

In mai multe zone, pe sectorul Vernești - Robeasca

1193 Bombina variegata

In mai multe zone, pe sectorul Siriu - Berca

1220 Emys orbicularis

In mai multe zone, pe sectorul Cislău - Robeasca

F FOLOSIREA RESURSELOR BIOLOGICE, ALTELE DECÂT AGRICULTURA ȘI SILVICULTURA

F 01.01 Ferme piscicole

1188 Bombina bombina

Lacul Coștei - fostă mostiște amenajată pentru fermă piscicolă - probabil fost habitat al speciei

Măsuri propuse:

- identificarea unei surse de finanțare și propunerea unui proiect de reconstrucție ecologică a unei porțiuni din amenajarea piscicolă Coștei (o parte fiind abandonată la

ora actuală);

- identificarea unei modalități / oportunități de parteneriat cu concesionarul amenajării Coștei, pentru implementarea proiectului de reconstrucție ecologică

pentru

B. bombina

și

E. orbicularis

F 02 Pescuit

F 02.03 Pescuit sportiv (de recreere)

1138 Barbus meridionalis

Specia este pescuită activ

Este necesară o estimarea periodică a capturilor de ihtiofaună ale pescarilor sportivi, pentru a stabili cele mai potrivite măsuri de diminuare a presiunii asupra populației de moioagă.

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

1149 Cobitis taenia

Accidental, exemplare de

Cobitis taenia

pot fi capturate cu undița

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

2511 Gobio kessleri

Accidental, exemplare de

Gobio kesslerii

pot fi capturate cu undița

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

1220 Emys orbicularis

Exemplare de țestoasă de lac pot fi capturate accidental și omorâte, fiind considerate de unii pescari ca fiind dăunătoare pentru puietul de pește. Acest impact poate fi prezent în special pe iazurile de pescuit ce au fost amenajate în foste exploatări de balast

Săpoca- Beilic

F 05.04 Braconaj

1122 Gobio uranoscopus

Deși

G. uranoscopus

nu este o specie de interes alimentar-comercial, metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populațiile

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

***

1138 Barbus meridionalis

Metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populațiile, exterminând mai ales juvenilii

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

***

1149 Cobitis

Deși

C. taenia

nu este o specie de interes alimentar-

***

taenia

comercial, metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populațiile

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

2511 Gobio kessleri

Metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populațiile, exterminând mai ales juvenilii

Colțu Pietrii - Gura Bâscei, Săgeata - Vișani

***

G. INTRUZIUNI ȘI DEZECHILIBRE UMANE

G01.02 Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate

1188 Bombina bombina

Pătrunderea cu vehicule tractate de animale în zona podului Jirlău-Făurei, malul drept al râului Buzău, pe drumuri de pământ forestiere, care vara păstrează bălți

temporare, în care specia poate supraviețui secetei

1193 Bombina variegata

Pătrunderea cu vehicule tractate de animale (în mai multe zone de-a lungul ariei de distribuție, pe drumuri de pământ forestiere, care vara păstrează bălți temporare, în

care specia poate supraviețui secetei și se poate reproduce

G02 Sport și agrement

G02.09 Wildlife watching

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Turiștii ocazionali Păltineni pâna la Pârscov

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor

montane

Turiștii ocazionali

Colțu Pietrii - Mărunțișu

G 08.01 Alte activități sportive și recreative în aer

1060 Lycaena dispar

Degradarea habitatului caracteristic larvei și adultului: habitate palustre și zone umede adiacente din zona

montană, colinară și de câmpie.

liber - turism de week-end

1078*

Callimorpha quadripunctaria

Degradarea habitatului caracteristic larvei și adultului: habitate forestiere de pe malul râului, în zona colinară a

sitului.

H. POLUARE

H 01 Poluarea apelor de suprafață

H01.05 poluare difuză a apelor de suprafață, datorită activităților agricole

1188 Bombina bombina

In cazul canalelor de drenaj / irigare din zona Săgeata, unde a fost observată specia

H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

1122 Gobio uranoscopus

Specia este recunoscută ca fiind sensibilă la poluare Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu

Pașii (Coco Rico)

1138 Barbus meridionalis

Sunt afectați mai ales juvenilii

Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu Pașii (Coco Rico)

1149 Cobitis taenia

Specia este recunoscută ca fiind foarte sensibilă la poluare

Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu Pașii (Coco Rico)

***

2511 Gobio kessleri

Gobio kesslerii , ca și celelalte specii ale genului, este recunoscută ca fiind sensibilă la poluare

Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu

Pașii (Coco Rico)

H05.01 gunoaie și deșeuri solide

1188 Bombina bombina

In mai multe zone, pe toată aria de răspândire a speciei - Vernești - Robeasca

1193 Bombina variegata

In mai multe zone, pe toată aria de răspândire a speciei - pod Pănătău, Cislău - Gura Bâscei, pod Pârscov

1220 Emys orbicularis

In mai multe zone, pe toată aria de răspândire a speciei - Cislău - Robeasca

I. SPECII INVAZIVE, ALTE PROBLEME ALE SPECIILOR ȘI GENELE

I 02.01 Specii native problematice

1335

Spermophilus citellus

Degradarea și reducerea habitatului prin invazia speciilor arbustive

Elaeagnos angustifolia

și

Tamarix ramossisima .

Teritoriile afectate: Săpoca, mal stâng; Mătești, mal stâng; Potoceni, mal stâng; Vernești, mal drept; Căpățânești, mal drept; Buzău, mal drept; Mărăcineni, mal stâng și mal drept; Gura Câlnăului, mal stâng; Scurtești-Stâncești, mal stâng; Dâmbroca, mal stâng; Gălbinași, mal drept; Bentu, mal drept; Poșta amonte, mal drept; Găvănești amonte, mal stâng, lângă râu;

Cilibia, mal drept; Banița, mal stâng; Moșești, mal drept

***

J MODIFICĂRI ALE SISTEMULUI NATURAL

J 02 Modificări antropice in sistemele hidraulice

J02.03 Canalizarea și devierea cursului de apă

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul

râurilor montane

Habitatul este dependent de un regim hidrologic normal al râului iar lucrările de canalizare și deviere a cursului pot perturba acest regim

Coțu Pietrii (Siriu) și Mărunțișu

***

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Afectarea regimului hidrologic poate limita accesibilitatea apei freatice pentru speciile caracteristice Păltineni - Pârscov

***

1122 Gobio uranoscopus

Sunt afectate habitatele de hrănire substratul bolovani- pietriș) și habitatul de reproducere (substratul cu pietriș). Gradul mare de reofilie a speciei o face foarte sensibilă la reducerea vitezei de curgere a apei

Păltineni - Gura Bâscei

***

1138 Barbus meridionalis

Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriș și bolovăniș bogate în specii de nevertebrate bentonice) și habitatele de reproducere (pietrișul)

Păltineni - Gura Bâscei

1149 Cobitis taenia

Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic și substratul nisip-pietriș) și habitatul de reproducere (vegetația acvatică)

VaduPașii - Vișani

***

2511 Gobio kessleri

Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriș și bolovăniș bogate în specii de nevertebrate bentonice) și habitatele de reproducere (pietrișul)

Păltineni - Gura Bâscei

1188 Bombina bombina

Regularizări ale râului Buzău și limitarea dezvoltării brațelor moarte ale râului Buzău, în sectorul Vernești - Săgeata, unde sunt perimetre de exploatare pietriș și nisip din albiamajoră. Această activitate a luat amploare în ultimii 50 de ani și a dus la reducerea suprefeței zonelor umede ale luncii Buzăului, în care probabil a fost

prezentă și specia

Bombina bombina

1220 Emys orbicularis

Regularizări și devieri ale cursurilor de apă - regularizări ale râului Buzău și limitarea dezvoltării brațelor moarte ale râului Buzău, în sectorul Vernești - Săgeata, unde sunt perimetre de exploatare pietriș și nisip din albia majoră. Această activitate a luat amploare în ultimii 50 de ani și a dus la reducerea suprefeței zonelor umede ale luncii Buzăului, în care probabil a fost prezentă și specia

Emys orbicularis

J02.03.02 Lucrări de rectificare

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- Tamaricetea și

Securinegion

Corectarea malurilor afectează tufărișurile de cătină roșie Pârscov - Beilic

tinctoriae)

J02.04.02 Reducerea inundabilității

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor

montane

Habitatul este dependent de un regim hidrologic normal al râului

Colțu Pietrii- Mărunțișu

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Habitatul este dependent de un regim hidrologic normal al râului

Păltinei- Pârscov

1188 Bombina bombina

Lipsa inundațiilor, datorată regularizărilor râului Buzău și a îmbunătățirilor funciare limitrofe luncii acestuia, a dus la scăderea suprafețelor zonelor umede specifice unei lunci a unui râu de dimensiuni și debit medii, în ultimii 60 de ani; acest impact este legat și de activitatea de regularizare și modificare a cursurilor inerne de apă

J02.05.02

1220 Emys orbicularis

J02.05.02

J02.05.03 Modificarea structurii cursului de apă

1122 Gobio uranoscopus

Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic și substratul nisip-pietriș) și habitatul de reproducere (vegetația acvatică)

Mlăjet - Gura Bâscei

***

1138 Barbus meridionalis

Se creează bariere temporare care contribuie la izolarea

grupurilor (cârdurilor) de indivizi, cu repercusiuni, în timp, la nivelul diversității genetice

Colțu Pietrii - Vadu Pașii

1149 Cobitis taenia

Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic și substratul nisip-pietriș) și habitatul de reproducere (vegetația acvatică)

Vadu Pașii -Vișani

***

2511 Gobio kessleri

Se creează bariere temporare care contribuie la izolarea grupurilor (cârdurilor) de indivizi, cu repercusiuni, în timp, la nivelul diversității genetice

Mlăjet - Gura Bâscei

J02.05.05

Microhidrocentrale, praguri

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor

montane

Modificarea raportului dintre râu și habitatele riverane Colțu Pietrii - Mărunțișu

***

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Modificarea raportului dintre râu și habitatele riverane Colțu Pietrii - Pârscov

***

1122 Gobio uranoscopus

Construirea MHC afectează grav patul albiei și modifică compoziția granulometrică a sedimentelor

Colțu Pietrii - Pârscov

***

1138 Barbus meridionalis

Variațiile de debit pot afecta deplasarea indivizilor maturi

Colțu Pietrii - Pârscov

1149 Cobitis taenia

Construirea MHC afectează grav patul albiei și modifică compoziția granulometrică a sedimentelor

Colțu Pietrii - Pârscov

***

2511 Gobio kessleri

Construirea MHC afectează grav patul albiei și modifică compoziția granulometrică a sedimentelor

Colțu Pietrii - Pârscov

***

J02.06.02 Captări pentru

Habitat 3240 Vegetație

Modificarea raportului dintre râu și habitatele riverane Nehoiu- Pătărlagele

alimentarea cu apă a localităților

lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor

montane

1122 Gobio uranoscopus

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Nehoiu- Pătărlagele

1138 Barbus meridionalis

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Nehoiu- Pătărlagele

1149 Cobitis taenia

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Nehoiu- Pătărlagele

2511 Gobio kessleri

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Nehoiu- Pătărlagele

J02.06.05 Captări de ape de suprafață pentru ferme piscicole

1122 Gobio uranoscopus

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Pârscov - Beilic

1138 Barbus meridionalis

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Pârscov - Beilic

1149 Cobitis taenia

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Pârscov - Beilic

2511 Gobio kessleri

Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere

Pârscov - Beilic

J02.12.02 Diguri de apărare pentru inundații

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos

Perturbarea comunicării dintre râu și habitatele riverane Colțu Pietrii

de-a lungul râurilor montane

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Perturbarea comunicării dintre râu și habitatele riverane Colțu Pietrii- Părscov

1122 Gobio uranoscopus

Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul bolovani- pietriș) și habitatul de reproducere (substratul cu pietriș) Colțu Pietrii - Gura Bâscei

1138 Barbus meridionalis

Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriș și bolovăniș bogate în specii de nevertebrate bentonice) și habitatele de reproducere (pietrișul)

Colțu Pietrii - Gura Bâscei

1149 Cobitis taenia

Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic și substratul nisip-pietriș) și habitatul de reproducere (vegetația acvatică)

Pârscov Vadu Pașii

2511 Gobio kessleri

Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriș și bolovăniș bogate în specii de nevertebrate bentonice) și habitatele de reproducere (pietrișul)

Colțu Pietrii - Gura Bâscei

J03 Modificări ale ecosistemului

J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

1122 Gobio uranoscopus

Rectificarea malurilor poate afecta gradul de turbiditate; creșterea turbidității în urma exploatării balastului afectează habitatele de nisip și pietriș

Gura Bâscei - Mărăcineni

***

1149 Cobitis taenia

Rectificarea malurilor poate afecta calitatea vegetației acvatice; creșterea turbidității în urma exploatării balastului afectează habitatele de nisip și pietriș

Vadu Pașii - Vișani

***

J03.02 Reducerea antropică a conectivității habitatului

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor

montane

Fragmentare la nivelul peisajului Colțu Pietrii - Mărunțișu

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- Tamaricetea și Securinegion

tinctoriae)

Fragmentare datorată distrugerii intenționate a cătinei, de către localnici

Pârscov- Săgeata

Habitat 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și

ponto-sarmatice

Fragmentare datorată abandonaării practicilor tradiționale

- pășunat

Gura Câlnăului și Bentu

***

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Fragmentare la nivelul peisajului întregului sit Colțu Pietrii -Vișani

1122 Gobio uranoscopus

Fragmentare determinată de barajul Berca și pragurile deversoare de la Mărăcineni

***

1149 Cobitis taenia

Fragmentare determinată de barajul Berca și pragurile deversoare de la Mărăcineni

***

2511 Gobio kessleri

Fragmentare determinată de barajul Berca și pragurile deversoare de la Mărăcineni

1220 Emys

Singurele căi de migrație care pot fi utilizate de țestoasa

orbicularis

de lac sunt canale de aducțiune apă (ANIF), canale de drenaj / irigație, câteva brațe moarte ale râului Buzău

1188 Bombina bombina

Modificări antropice ale conectivității habitatelor, datorită regularizărilor râului Buzău, a dispariției unor zone umede și brațe moarte, a dispariției unor habitate de tip mostiște (Costei), a îmbunătățirilor funciare din ultimii 60 de ani. Singurele căi de migrație, pe care au fost observate exemplare ale speciei, sunt canale de aducțiune apă (ANIF), canale de drenaj / irigație, un braț

mort al râului Buzău din zona com. Săgeata

J03.02.01 Bariere de migrație

1122 Gobio uranoscopus

Deși

G. uranoscopus

nu este o specie migratoare propriu- zisă, pentru menținerea structurii genetice este necesar schimbul de indivizi între micile grupări formate pe cursul râului

Berca

1149 Cobitis taenia

Deși

C. taenia

nu este o specie migratoare propriu-zisă, pentru menținerea structurii genetice este necesar schimbul de indivizi între micile grupări formate pe cursul râului

Berca

B. meridionalis

Berca

2511 Gobio kessleri

Deși

G. kesslerii

nu este o specie migratoare propriu- zisă, pentru menținerea structurii genetice este necesar schimbul de indivizi între micile grupări formate pe cursul râului

Berca

1220 Emys orbicularis

Restrângerea drastică în ultimii 60 de ani a zonelor umede (brațe moarte, în special) în sectorul Berca - Săgeata, dată de extinderea terenurilor agricole, a terenului intravilan și a filozofiei inginerești în privința amenajărilor hidrografice (regularizări, reprofilări, apărări de mal etc.), a făcut ca puținele habitate

favorabile speciei să fie slab interconectate. Potențialele

rute de migrație favorabile sunt relativ puține (de ex. Canalul ANIF dintre pod Vadu Pașii și loc. Săgeata), iar rutele de migrație cu permeabilitate mică a matricei de habitat presupun riscuri foarte mari pentru specie. În vederea reducerii riscurilor reducerii numerice și degradării genetice a efectivelor populațiilor de la nivelul Luncii Buzăului, este necesară creșterea suprafeței habitatelor favorabile și realizarea unor coridoare verzi,

care să restabilească conectivitatea dintre acestea

K. PROCESELE NATURALE BIOTICE ȘI ABIOTICE

K01 procese abiotice naturale

K01.01 Eroziune

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- Tamaricetea și Securinegion

tinctoriae)

Deplasarea turmelor de oi Pârscov -Săgeata

Habitat 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și

ponto-sarmatice

Rărirea stratului vegetal favorizează eroziunea eoliană Gura Câlnăului

K 01.04 Inundarea

1335

Spermophilus citellus

Reducerea habitatului și a resurselor trofice prin inundarea teritoriilor situate în imediata apropiere a albiei minore a râului sau în apropierea zonelor umede din luncă

K 02 Evoluție Biocenotică, succesiune

K02.01 Modificări în compoziția în specii

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul

râurilor montane

Amestecare cu

Salix alba

Mlăjet

Habitat 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și

ponto-sarmatice

Reducerea ponderii speciilor edificatoare în favoarea speciilor caracteristice stepelor ponto-sarmatice Bentu

***

Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Suprapunerea parțială cu habitatul pădurilor mixte de luncă poate determina amestecul de specii

Mărunțișu - Pârscov

1122 Gobio uranoscopus

Modificările granulometriei sedimentelor afectează structura faunei de macronevertebrate bentonice reofile care reprezintă hrana importantă pentru

G. uranoscopus

Colțu pietrii - Gura Bâscei

1138 Barbus meridionalis

Modificările granulometriei sedimentelor afectează structura faunei de macronevertebrate bentonice reofile care reprezintă hrana importantă pentru

B. Meridionalis

Colțu pietrii - Gura Bâscei

1149 Cobitis taenia

Comunitatea ihtiofaunei Buzăului are o structura determinată în timp de factori naturali și antropici; factorii antropici pot modifica în prezent structura

Colțu pietrii - Gura Bâscei

2511 Gobio kessleri

Modificările granulometriei sedimentelor afectează structura faunei de macronevertebrate bentonice reofile care reprezintă hrana importantă pentru

G. Kesslerii

Colțu pietrii - Gura Bâscei

Tabel 20 Amenințări potențiale asupra speciilor de interes comunitar identificate în sit însă nelistate în Formularul Standard al ROSCI0103

Specia

Amenințare potențială

(cod și denumire)

Măsuri propuse

Lucanus cervus

Degradarea habitatului favorabil (Reissmann 2007, Van Helsdingen et al., 1996) prin:

B02.02 Curățarea pădurii

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

monitorizarea biodiversității în habitatele forestiere din aria sitului în vederea cartării complete a speciei și evaluării efectelor măsurilor de conservare

colaborarea cu ocoalele silvice care administrează ecosistemele forestiere în care este prezentă specia în vederea realizării unui management forestier care să conducă la conservarea microhabitatelor caracteristice larvei de rădașcă, reprezentate de arbori bătrâni și parțial atacați de saproxilofagi, arbori uscați, parțial uscați, scorburoși sau cu fisuri la nivelul scoarței, arbori

căzuți și cioturi rămase după tăierea arborilor

Lycaena dispar

Degradarea habitatului favorabil prin:

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber - turism de week-end

monitorizarea speciei în habitatele palustre și în zonele umede adiacente din aria sitului în vederea cartării complete a speciei și evaluării efectelor măsurilor de consevare

conservarea habitatului favorabil larvei și adultului din aria sitului, prin menținerea în stare naturală a zonelor din proximitatea râului Buzău și prin informarea populației locale și a turiștilor în legătură cu efectele negative ale depozitării deșeurilor menajere în apropierea râului și a practicării unui

turism inadecvat

Callimorpha quadripunctaria

Degradarea habitatului favorabil cu afectarea plantelor pe care se hrănesc larvele ( Plantago sp. ,

Trifolium sp .,

Urtica sp .) și adulții ( Eupatorium cannabimun, Rubus sp. ,

Origanum

sp.,

Mentha sp .) (Rakosy 2008b) prin:

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere G01.08 - Alte activități sportive și recreative

monitorizarea speciei în pădurile de foioase din zona colinară a sitului în vederea cartării complete a speciei și evaluării efectelor măsurilor de consevare

conservarea habitatului caracteristic speciei, prin menținerea în stare naturală a habitatelor forestiere din proximitatea râului Buzău în zona colinară a sitului și informarea populației locale și a turiștilor în legătură cu efectele negative ale depozitării deșeurilor în apropierea râului și a practicării unui turism

în aer liber - turism de week-end

inadecvat

colaborarea cu ocoalele silvice în vederea realizării unui management forestier care să evite pe cât posibil aplicarea de tratamente cu substanțe chimice toxice în pădurile de foioase din

zona colinară a sitului

Tabel 21 Principalele amenințări la adresa structurii asociațiilor vegetale cu potențială valoare conservativă din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Habitat

Asociație vegetală

Amenințări Cod/Denumire

Impact

Existent

Potențial

Min.

Med.

Max.

Min.

Med.

Max.

92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

Populetum albae

B03 Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală

E03.01 Depozitarea de deșeuri menajere/deșeuri provenite din baze de

agrement

Salici_Populetum

B03 Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală

92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio- Tamaricetea și Securinegion tinctoriae ) -

Asociația

Tamaricetum

Tamaricetum ramosissimi

A04.01 Pășunat intensiv E03.01 Depozitarea de deșeuri menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

I01 Specii invazive non- native (alogene)

C01.01 Extragere de nisip și pietriș

X X

ramosissimi

91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae )

Alnetum glutinosae_Incanae

B03 Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală

E03.01 Depozitarea de deșeuri menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

C01.01 Extragere de nisip și pietriș

J02.03.02 Lucrări de rectificare

Alnetum incanae

Alno_Salicetum cinereae

Alno_Salicetum rosmarinifoliae

Alno_Salicetum triandrae

Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

Metodologia de evaluare a stării de conservare a habitatelor pentru care aria protejată Lunca Buzăului a fost declarată sit de importanță comunitară este tehnica semaforului (Combroux & Schwoerer, 2007), iar criteriile care au stat la baza evaluării acesteia sunt: suprafața ocupată, structura și funcțiile specifice, precum și perspectivele de viitor.

Pentru fiecare dintre cele cinci tipuri de habitate identificate la nivelul ariei protejate, prezentarea analizei criteriilor menționate anterior este făcută în Tabelele 22-26.

Starea de conservare a habitatelor este ilustrată folosind umătoarele coduri de culoare:

Favorabilă

Nefavorabilă- inadecvată

Nefavorabilă-rea

Necunoscută

Tabel 22 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 3240 - Vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos

de-a lungul râurilor montane, la nivelul sitului Lunca Buzăului

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafață de

3,19

ha.

Calitatea

datelor

utilizate

pentru

estimarea suprafeței, bună.

Raportul dintre suprafața ocupată de habitat în

cadrul sitului și suprafața ocupată de habitat la

nivel național este de 2-3%.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a

habitatului 3240 în situl Lunca Buzăului este de

50 ha.

Această suprafață a fost estimată după

Suprafața

Nefavorabilă-

vizitarea întregului sit și după analiza asociațiilor vegetale de luncă - păduri, zăvoaie dense ce

habitatului

Inadecvată

reprezintă un procent de 12-15% din suprafața sitului (asociația

Hippophae-Salicetum ealeagni)

Totodată, s-a avut în vedere preferința habitatului

3240

pentru

ostroavele

pietriș,

înalte

și

consolidate, dezvoltate în prima treime a sitului.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea

favorabilă

habitatului

și

suprafața

actuală

ocupată este mai mare (

Tendința actuală a habitatului este stabilă.

Calitatea datelor este bună.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței nu a

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

fost estimată.

Nu există date suficiente pentru caracterizarea schimbărilor tiparului de distribuție al suprafețelor habitatului.

Tendința actuală este stabilă, însă suprafața ocupată este mai mică decât suprafața de referință.

Structură și funcții

Nefavorabilă-Inadecvată

Structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice, nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafață nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile

sale (incluzând și speciile sale tipice).

Perspectivele habitatului

Nefavorabilă- Inadecvată

Tendința viitoare este stabilă.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața habitatului în viitor, mai mare (

Perspective inadecvate.

Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung ar putea fi asigurată prin eforturi, însă este nesigură.

Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi semnificative.

Stare de

Conservare globală

NEFAVORABILĂ - INADECVATĂ

Cel putin un indicator portocaliu, dar niciun indicator roșu.

Tabel 23 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba la nivelul sitului Lunca Buzăului

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Suprafața habitatului

Favorabilă

În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafață de 128,38 ha. Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeței, bună.

Raportul dintre suprafața ocupată de habitat în cadrul sitului și suprafața ocupată de habitat la nivel național este de 3-4%.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului 92A0 în situl Lunca Buzăului este de

150 ha. Această suprafață a fost estimată după vizitarea întregului sit și după analiza asociațiilor

vegetale de luncă - păduri, zăvoaie dense ce

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

reprezintă un procent de 12-15% din suprafața sitului (asociația

Salicetum albae-fragilis) . A fost avut în vedere și nivelul de inundabilitate al malurilor, în treimea superioară și în treimea inferioară a sitului.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului și suprafața actuală ocupată este aproximativ egal (

Tendința actuală a habitatului este stabilă. Calitatea datelor este bună.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței nu a fost estimată.

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor habitatului. Tendință stabilă. Suprafața nu este mai mică decât

suprafața de referință. Schimbări nesemnificative în tiparul de distribuție.

Structură și funcții

Favorabilă

Structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

Perspectivele habitatului

Favorabilă

Tendința viitoare este stabilă.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața habitatului în viitor, aproximativ egală (:: ).

Perspective bune.

Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung este asigurată. Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi fără efect semnificativ. Viabilitate asigurată.

Stare de

conservare globală

FAVORABILĂ

Toți indicatorii verzi.

Tabel 24 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 92D0 - Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) la nivelul sitului Lunca Buzăului

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Suprafața

În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafață de

habitatului

Favorabilă

385,45 ha. Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeței, bună.

Raportul dintre suprafața ocupată de habitat în

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

cadrul sitului și suprafața ocupată de habitat la nivel național este de 2-3%.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului 92D0 în situl Lunca Buzăului este de 90- 100 ha. Această suprafață a fost estimată după vizitarea întregului sit și după analiza asociațiilor vegetale de luncă - păduri, zăvoaie dense ce reprezintă un procent de 12-15% din suprafața sitului (asociația

Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului și suprafața actuală ocupată este aproximativ egal ( ::

Tendința actuală a habitatului este stabilă. Calitatea datelor este bună.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței nu a fost estimată.

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor habitatului. Tendință stabilă. Suprafața nu este mai mică decât suprafața de referință. Schimbări nesemnificative în tiparul de distribuție.

Structură și funcții

Favorabilă

Structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără

deteriorări semnificative.

Perspectivele habitatului

Favorabilă

Tendința viitoare este stabilă.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața habitatului în viitor, aproximativ egală (:: ).

Perspective bune.

Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung este asigurată. Nivelul presiunilor actuale: mediu.

Impacturi fără efect semnificativ. Viabilitatea asigurată.

Stare de consevare

globală

FAVORABILĂ

Toți indicatorii verzi.

Tabel 25 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 1530* - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, la nivelul sitului Lunca Buzăului

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Suprafața habitatului

Nefavorabilă-inadecvată

În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafață de 2,03 ha. Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeței, bună.

Raportul dintre suprafața ocupată de habitat în cadrul sitului și suprafața ocupată de habitat la nivel național este de 0,10%.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului 1530 în situl Lunca Buzăului este de 5 ha. Această suprafață a fost estimată după vizitarea întregului sit și după analiza asociațiilor vegetale de stepă, care reprezintă un procent de 2- 3% din suprafața sitului. Habitatul 1530 este caracteristic terenurilor situate la Gura Câlnăului și la Berca, terenuri pășunate și pe care se dezvoltă populații dense de

Helicella obvia.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului și suprafața actuală ocupată este mult mai mare ( >> ). Suprafața actuală este o rămășiță a ceea ce-a fost odinioară acest habitat.

Tendința actuală a habitatului este descrescătoare. Calitatea datelor este bună.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței nu a fost estimată.

Nu există date suficiente privind schimbările

tiparului de distribuție al suprafețelor habitatului. Tendința este stabilă.

Structură și funcții

Nefavorabilă-inadecvată

Mai mult de 25% din suprafața habitatului este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice).

Perspectivele habitatului

Nefavorabilă - inadecvată

Tendința viitoare este descrescătoare.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața habitatului în viitor, mai mare (

Perspective inadecvate.

Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung nu este asigurată. Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi semnificative.

Viabilitate nesigură.

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Stare de

conservare globală

NEFAVORABIL- INADECVATĂ

Cel puțin un indicator portocaliu, dar niciun indicator roșu.

Tabel 26 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae

și/sau

Isoëto-Nanojuncetea , la nivelul sitului Lunca Buzăului

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Suprafața habitatului

Nefavorabil-inadecvată

În perimetrul sitului, habitatul ocupă o suprafață de 0,00042 ha (42 m 2 ). Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeței este bună.

Raportul dintre suprafața ocupată de habitat în cadrul sitului și suprafața ocupată de habitat la nivel național este de 0,004-0,005%.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului 3130 în situl Lunca Buzăului este de 0,5 ha. Această suprafață a fost estimată după vizitarea întregului sit și după identificarea zonelor potențiale pentru acest habitat, în sectorul dintre Mărunțișu și Pârscov. Suprafața ocupată de habitat în sit este mai mică cu mai mult de 10% față de suprafața de referință pentru starea favorabilă. Declin sever al suprafeței.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a habitatului și suprafața actuală ocupată este mult mai mare (

Tendința actuală a habitatului este descrescătoare. Calitatea datelor este bună.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței nu a fost estimată.

Nu există date suficiente privind schimbările

tiparului de distribuție al suprafețelor habitatului.

Structură și funcții

Nefavorabilă-inadecvată

Mai mult de 25% din suprafața habitatului este

deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice).

Perspectivele habitatului

Nefavorabilă-rea

Tendința viitoare este descrescătoare.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața habitatului în viitor, mai mare (

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Perspective rele.

Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung nu este asigurată. Impacturi semnificative. Viabilitatea nesigură.

Nivelul presiunilor actuale: mediu.

Stare de

conservare globală

NEFAVORABILĂ- INADECVATĂ

Cel puțin un indicator portocaliu dar niciun indicatorroșu.

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate terestre și mamifere pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103 Lunca Buzăului s-a realizat pe baza indicațiilor din Ghidul Metodologic - Evaluarea statutului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România, folosind tehnica semafor. Conform ghidului menționat, starea de conservare a unei specii se evaluează pe baza următoarelor atribute/ parametri: aria naturală de repartiție a speciei, statutul populației speciei, statutul habitatului speciei și perspectivele viitoare asociate speciei. Pentru fiecare din aceste atribute se stabilește un statut (favorabil, nefavorabil neadecvat, nefavorabil total neadecvat sau necunoscut) în funcție de datele și de cunoștințele disponibile. În cazul unei arii protejate, pentru aria naturală de repartiție a speciei se ia în considerare distribuția locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate).

Reperele utilizate pentru evaluarea statutului fiecărui atribut/ parametru în parte au fost stabilite pe baza informațiilor colectate din teren și a celor rezultate în urma documentării bibliografice. Acestea au fost corelate cu recomăndările Comisiei Europene cu privire la evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor, în vederea raportării conform art . 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE.

3.2.1

Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

Spermophilus citellus

(popândăul)

Starea de conservare a speciei

Spermophilus citellus

a fost evaluată pe baza următoarelor atribute/ parametri: distribuția locală a speciei, evaluată pe baza modului de distribuție a speciei în aria sitului; starea populației speciei, evaluată pe baza numărului de colonii situate în totalitate

sau numai parțial în sit, a suprafeței ocupate de acestea și a densității deschiderilor verticale ale galeriilor de popândău în aceste colonii; starea habitatului speciei, evaluată pe baza mărimii și calității habitatului speciei în aria sitului; perspectivele viitoare asociate speciei, apreciate pe baza presiunilor și amenințărilor identificate la adresa speciei.

Starea de conservare a speciei

Spermophilus citellus

în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului, apreciată pe baza datelor și cunoștințelor disponibile, este nefavorabilă inadecvată (Tabelul 27).

Tabel 27 Evaluarea stării de conservare a speciei

Spermophilus citellus

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Distribuția locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)

Favorabil

Pe baza distribuției speciei în aria sitului, care are aspectul unei rețele, s-a apreciat tendința distribuției locale a speciei.

Deoarece specia ocupă în aria sitului habitate specifice și nespecifice, între care există coridoare naturale în care specia este prezentă, tendința distribuției locale a

speciei se apreciază ca fiind stabilă.

Starea populației speciei

Nefavorabilă inadecvată

Pe baza numărului de colonii, a suprafeței ocupate de acestea și a densității deschiderilor verticale ale galeriilor în aceste colonii, se apreciază că mărimea populației speciei este cel mult egală cu valoarea de referință pentru statutul

favorabil al populației speciei.

Starea habitatului speciei

Nefavorabilă inadecvată

Pe baza mărimii și calității habitatului speciei se apreciază că acesta este suficient de mare și relativ stabil, dar calitatea habitatului nu permite supraviețuirea pe termen lung a speciei în

aria sitului.

Perspective viitoare asociate speciei

Nefavorabilă inadecvată

Pe baza analizei presiunilor și amenințărilor identificate la adresa speciei, apreciem că există o influență moderată a unor presiuni și factori disturbanți, care periclitează viitorul speciei în zonă pe termen lung dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de

conservare.

Starea de conservare

globală

NEFAVORABILĂ INADECVATĂ

Cel puțin un indicator portocaliu, dar nici un indicator roșu.

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Distribuția locală a speciei (răspândirea speciei în

cadrul sitului)

Necunoscută

Specia nu a fost identificată în decursul campaniilor de teren organizate în anii 2012-2013.

Starea populației speciei

Necunoscută

Starea habitatului

speciei

Necunoscută

Date insuficiente

Situl Lunca Buzăului

se află la limita arealului de distribuție al speciei.

Perspective viitoare asociate

speciei

Necunoscută

Starea de conservare

globală

NECUNOSCUTĂ

3.2.2

Evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile Tabel 28 Evaluarea stării de conservare a speciei

Triturus dobrogicus

Tabel 29 Evaluarea stării de conservare a speciei

Bombina bombina

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Distribuția locală a speciei (răspândirea

speciei în cadrul sitului)

Nefavorabilă inadecvată

Specia nu are o răspândire foarte mare la nivelul sitului, fiind dependentă de habitate acvatice de tipul mlaștinilor și

zonelor inundate, cu suprafețe relativ mari.

Starea populației speciei

Nefavorabilă inadecvată

Pe baza exemplarelor observate se apreciază că mărimea populației speciei este sub valoarea de referință pentru

statutul favorabil al populației speciei.

Starea habitatului speciei

Nefavorabilă inadecvată

Suprafețele habitatelor speciei și conectivitatea acestora a scăzut dramatic în ultimul secol, la nivelul Luncii Buzăului. La ora actuală habitatele

favorabile sunt relativ puține, cu

suprafețe variabile, adesea neconectate între ele, în jumătatea de sud a sitului

(între Vernești și Vișani).

Perspective viitoare asociate speciei

Nefavorabilă inadecvată

Presiunile și amenințările identificate au atât caracter minor, cât și moderat, specia fiind amenințată atât direct, cât și prin pierderea calității, conectivității, cât

și a suprafețelor habitatelor.

Starea de conservare

globală

NEFAVORABILĂ INADECVATĂ

Cel puțin un indicator portocaliu, dar nici un indicator roșu.

Tabel 30 Evaluarea stării de conservare a speciei

Bombina variegata

Atribut/

Parametru

Starea de conservare

(indicator)

Evaluare

Distribuția locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)

Favorabilă

Specia are o distribuție largă în jumătatea nordică a sitului (între loc. Colțu Pietrei și Ciuta). Nefiind pretențioasă în privința habitatelor de reproducere și hrănire, specia a fost observată în multe habitate acvatice temporare și permanente, adesea asociată albiei pietroase a râului Buzău sau afluenților, precum și habitatelor de luncă. Conectivitatea habitatelor în care a fost observată specia este bună, iar capacitatea de dispersie a speciei este de

asemenea bună.

Starea populației speciei

Favorabilă

Pe baza numărului de exemplare observate se apreciază că mărimea populației speciei este mai mare decât

mărimea populației minime viabile.

Starea habitatului speciei

Favorabilă

Calitatea habitatelor este bună, mărimea suprafețelor acestora se apreciază a fi suficient de mare și relativ stabilă, iar calitatea habitatelor și nivelul relativ scăzut al presiunilor și amenințărilor legate

habitatele

speciei

permit

supraviețuirea pe termen lung a acesteia în aria sitului.

Perspective viitoare asociate

speciei

Favorabilă

Pe baza analizei presiunilor și amenințărilor identificate la adresa speciei, apreciem că există o influență

minoră presiunilor identificate și sunt

prognozate amenințări cu caracter minor și moderat, în cel mai rău caz, ceea ce probabil că nu va afecta supraviețuirea

speciei pe termen lung.

Starea de conservare globală

FAVORABILĂ

Toți indicatorii verzi.

Tabel 31 Evaluarea stării de conservare a speciei

Emys orbicularis

Atribut/

Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Distribuția locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)

Favorabilă

Distribuția speciei la nivelul sitului este relativ bună, chiar dacă cerințele de habitat sunt ridicate. Datorită prezenței speciei în habitate favorabile, cât și în habitate antropizate sau formate în urma intervenției umane, considerăm că tendința distribuției locale a speciei este

stabilă.

Starea populației speciei

Nefavorabilă inadecvată

Pe baza exemplarelor observate și a mărturiilor indirecte se apreciază că mărimea populației speciei este cel mult egală cu valoarea de referință pentru

statutul favorabil al populației speciei.

Starea habitatului speciei

Favorabilă

Numărul și suprafețele habitatelor sunt în creștere, datorită apariției iazurilor amenajate în terasa luncii Buzăului, fapt ce conduce și la o îmbunătățire a conectivității acestora. Se apreciază că tendința de evoluție a suprafeței habitatelor și a calității acestora este una

crescătoare sau cel puțin stabilă.

Perspective viitoare asociate speciei

Nefavorabilă- inadecvată

Pe baza analizei presiunilor și amenințărilor identificate la adresa speciei apreciem că există o influență moderată a acestora, care poate periclita

viitorul speciei în sit pe termen lung.

Starea de conservare

globală

NEFAVORABILĂ INADECVATĂ

Cel puțin un indicator portocaliu, dar nici un indicator roșu.

3.2.3

Evaluarea stării de conservare a speciilor de pești

Tabel 32 Evaluarea stării de conservare a speciei

Gobio uranoscopus

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Evaluare

Gobio

uranoscopus

este

specie

rezidentă în Buzău.

Răspândirea în

perimetrul sitului este insulară, cârdurile

fiind

foarte

dispersate.

Abundența

relativă în probe între 2 și 5%, frecvența

între 10 și 25%. Distribuția în sectorul

Colțu Pietrii- Pârscov, mai rar până la

Beilic. Nu poate depăși barajul de la

Berca astfel că se poate estima prezența

Distribuția locală și starea populației speciei

Nefavorabilă-inadecvată

unei populații relativ izolată în sectorul superior al cursului inclus în sit.

Comparând datele din literatură cu cele

obținute prin eșantionare reiese că populația

este

în

declin.

Cauza

principală este scăderea calității apei,

habitatele de reproducere fiind în stare

bună iar resursele trofice suficiente

(nevertebrate

bentonice).

Structura

populației este normală.

Starea actuală este starea de referință.

poate

aprecia

magnitudinea

tendinței actuale a populației. Calitatea

datelor folosite este medie.

Habitatele de reproducere și de hrănire

sunt localizate în sectorul superior, între

Colțu Pietrii și Gura Bâscei și sunt

Starea habitatului speciei

Favorabilă

caracterizate de prezența bolovănișurilor, galeților și pietrișurilor grosirere.

Acestea

constituie

fundamentul pentru instalarea unei bogate faune de nevertebrate, resursa

trofică principală pentru

G.uranoscopus

Calitatea

habitatului

este

bună

(adecvată).

Tendința mărimii populației este de

Perspectivele speciei

Nefavorabilă-inadecvată

reducere, descrescătoare. Tendința habitatului este stabilă.

Menținerea stării actuale a secorului de

râu propice pentru

G.uranoscopus

asigura ca raportul dintre mărimea populației actuale și mărimea populației viitoare să fie aproximativ egal.

( :: )

Aprecierea impactului cumulat, în viitor, este dificilă, neexistând suficiente informații.

Starea de conservare

globală

NEFAVORABILĂ- INADECVATĂ

Cel puțin un indicator portocaliu.

Tabel 33 Evaluarea stării de conservare a speciei

Barbus meridionalis

Atribut/ Parametru

Starea de conservare (indicator)

Descriere

Barbus

meridionalis

este

specie

rezidentă în râul Buzău. Având în

vedere

lungimea

sectorului

râu

cuprinsă în sit (peste 100 km) cât și

sectorul din amonte de barajul Siriu și

sectorul din aval de Vișani, până la

vărsarea Buzăului în Siret, populația

acestei

specii

include

câteva

metapopulații. Mărimea acestora este

variabilă, depinzând de intrările din

Siret, de capacitatea exemplarelor de a

depăși bariera barajului Berca și bariera

Distribuția

pragurilor deversoare de la Mărăcineni- Vadu Pașii și de pescuit (atât pecuitul

locală și starea populației

Favorabilă

sportiv cât și braconajul). Datele referitoare la populație au fost obținute

speciei

prin eșantionare, prin extrapolarea datelor mai vechi și prin examinarea

capturilor

pescarilor

sportivi.

Coroborarea acestor date a dus la o

valoare a abundenței relative între 5 și

31%.

Aceste valori, raportate la sectoarele de

râu

Colțu

Pietrii-Mărunțișu,

Gura

Bîscei-Pârscov,

Cândești-Mărăcineni,

Vadu Pașii-Săgeata și Beilic-Vișani,

reprezintă totodată valori de referință.

Comparînd datele actuale cu cele din

literatură reise că populația este stabilă,

chiar ușor crescătoare. Calitatea acestor

date este medie.

Nu se poate aprecia magnitudinea tendinței actuale. Structura populației nu deviază de la normal. Mărimea populației este aceeași cu a mărimii de referință. Structura populației este

normală. Tendința este de stabilitate.

Starea habitatului speciei

Favorabilă

Populația este mai frecventă în sectorul Colțu Pietrii-Pârscov (100%) și mai puțin frecvență în sectorul din aval (30- 50%). Având în vedere și caracteristicile patului albiei ca și bogă- ția în specii a faunei bentonice, habitatul stabil al populației de

Barbus meridionalis

este poziționat între Colțu Pietrii (extremitatea nordică a sitului) și Pârscov, pe o lungime de 80 km. Acest sector este adecvat pentru menținerea speciei și a fost estimat prin analiza distribuției habitatelor de hrănire și de reproducere. Tendința actuală a habitatului este de menținere (stabilă).

Calitatea habitatului este bună.

Suprafața habitatului este suficientă și tendința este stabilă. Există suficiente

habitate de hrănire și de reproducere.

Perspectivele speciei

Favorabilă

Tendința mărimii populației este de stabilitate astfel încât perspectivele sunt bune. Dacă nu se vor executa lucrări de amenajare în sectorul favorabil speciei (Colțu Pietrii-Pârscov), habitatul își va păstra întinderea actuală. Perpectivele habitatului sunt bune.

Aprecierea impactului cumulat, în viitor, este dificilă, neexistând suficiente informații și mai ales neavând certitudinea stabilității deciziilor care ar putea menține în starea actuală favorabilă cel puțin sectorul superior al sitului. Presiunile actuale asupra speciei sunt medii (mai ales pescuitul sportiv și braconajul). Viabilitatea pe termen lung

a speciei ar putea fi asigurată.

Stare de conservare globală

FAVORABILĂ

Toți indicatorii verzi.

Tabel 34 Evaluarea stării de conservare a speciei

Cobitis taenia

Parametru

Starea de conservare (indicator)

Descriere

Cobitis taenia

este specie rezidentă în

râul Buzău. Distribuția ei este insulară,

apărând

frecvență

redusă

în

sectoarele din aval de Mărunțișu. Deși

în sectorul Săgeata-Vișani predomină

sedimentele nisipoase, specia nu este

nici aici frecventă.

Datele au fost obținute prin eșantionare

și prin referire la datele mai vechi.

Pescarii sportivi n-au putut oferi decât

informații sporadice, puțin elocvente.

Nivelul numeric al populației este redus.

Distribuția locală și starea populației

Nefavorabilă-inadecvată.

Valorile abundenței relative s-au încadrat între 1% și 2%, iar frecvența nu a depășit 10%. Acestea sunt totodată

valori de referință pentru acțiunile

speciei

planului de management. Datele referitoare la mărimea populației sunt

de calitate medie.

În

râul

Buzău,

Cobitis

taenia

reprezintă decât cel mult 0,5-1% din

mărimea populației naționale.

Tendința actuală a mărimii populației

este descrescătoare, aprecierea s-a făcut

pe date de calitate medie.

poate

aprecia

magnitudinea

tendinței (dar aceasta este mai degrabă

redusă).

Structura populației nu deviază de la

normal.

Habitatele de reproducere și de hrănire

sunt dispersate, ceea ce favorizează

formarea

mici

metapopulații,

Starea

existând riscul izolării acestora. Tendința este de menținere a acestor

habitatului

habitate.

speciei

Nefavorabilă-inadecvată.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a

habitatului speciei este aproximativ egal

( :: ). Nu s-a estimat ca valoare numerică

(suprafață).

Parametru

Starea de conservare (indicator)

Descriere

Suprafața

habitatului

speciei

este

insuficientă.

Perspectivele speciei

Nefavorabilă-inadecvată.

Tendința este descrescătoare. Pe termen scurt se poate estima că mărimea populației va fi aproape egală cu mărimea actuală. Presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea un efect cumulat mediu. Pe termen lung situația

s-ar putea îmbunătăți.

Stare de conservare globală

NEFAVORABILĂ - INADECVATĂ.

Cel puțin un indicator portocaliu.

Tabel 35 Evaluarea stării de conservare a speciei

Gobio kessleri

Parametru

Starea de conservare (indicator)

Descriere

Distribuția locală și starea populației speciei

Favorabilă

Gobio kesslerii

este specie rezidentă în Buzău. Distribuția este insulară. Abundența relativă este între 5 și 10%, frecvențe mai mari înregistrându-se în sectorul din aval, în general frecvențele au fost de 25- 30%. Mărimea populației este aceeași cu a mărimii de referință.

Structura populației este normală. Tendința este de stabilitate.

Starea actuală este starea de referință. Nu se poate aprecia magnitudinea tendinței actuale a populației. Calitatea datelor folosite

este medie.

Starea habitatului speciei

Favorabilă

Habitatele de reproducere și hrănire sunt localizate în sectorul Colțu Pietrii-Pârscov și sunt caracterizate de prezența bolovănișurilor, galeților și pietrișurilor grosirere. Acestea constituie fundamentul pentru instalarea unei bogate faune de nevertebrate, resursa trofică

principală pentru

G.kesslerii .

Parametru

Starea de conservare (indicator)

Descriere

Calitatea habitatului este bună (adecvată). Suprafața habitatului este suficientă și tendința este stabilă.

Calitatea habitatului este bună. Există suficiente habitate de hrănire

și de reproducere.

Perspectivele speciei

Favorabilă

Tendința mărimii populației este de menținere. Tendința habitatului este stabilă.

Menținerea stării actuale a secorului de râu propice pentru

G.kesslerii

va asigura ca raportul dintre mărimea populației actuale și mărimea populației viitoare să fie aproximativ egal (::). Aprecierea impactului cumulat,

în

viitor,

este

dificilă,

neexistând suficiente informații.

Stare de

conservare globală

FAVORABILĂ

Toți indicatorii verzi.

3.2.4

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

Cerambyx cerdo

(croitorul mare al stejarului)

Starea

conservare a

speciei

Cerambyx cerdo

în

aria protejată

Lunca

Buzăului

este necunoscută, deoarece specia nu a fost detectată în intervalul de realizare a studiului științific de fundamentare al planului de management al sitului (2012 -2013) în habitatele forestiere cu condiții potențial favorabile speciei din aria sitului. De altfel, și formularul standard de caracterizare a sitului ROSCI0103 indică faptul că populațiile acestei specii la nivelul ariei protejate au un nivel nesemnificativ. Din acest motiv, una dintre acțiunile propuse prin planul de management este continuarea monitorizărilor în teren pentru identificarea speciei și edificarea asupra statutului acesteia în sit.

3.2.5

Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante

După cum a fost specificat și în cadrul subcapitolului

2.3.3. Flora de interes conservativ , cele două specii de plante de interes comunitar care apar în formularul standard al sitului, și anume

Agrimonia pilosa

și

Eleocharis carniolica , nu au fost identificate în cadrul investigațiilor în teren desfășurate în perioada 2012-2013 pentru elaborarea studiului științific de fundamentare a măsurilor de management. Prin urmare, datorită informațiilor insuficiente cu privire

la parametrii de caracterizare ai celor două specii (distribuție locală, starea populațiilor, starea habitatelor celor două specii și perspectivele viitoare ale acestora) conform metodologiei de evaluare specificate, se poate concluziona faptul că starea de conservare a acestor specii este necunoscută .

De aceea, prin planul de management sunt propuse acțiuni de monitorizare a statutului acestor specii la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului.

O sinteză a statutului de conservare al habitatelor și speciilor de inters comunitar a căror prezență a impus declararea ariei protejate Lunca

Buzăului drept sit Natura 2000 este prezentată în tabelul 36.

Tabel 36 Starea de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar de la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

Cod Natura 2000

Denumire Habitat /Specie

Starea de conservare la nivelul Luncii Buzăului

3240

Vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos

de-a lungul râurilor montane

Nefavorabilă-inadecvată

92A0

Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

Favorabilă

92D0

Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae )

Favorabilă

1530 *

Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto- sarmatice

Nefavorabilă-inadecvată

3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae

și/sau

Isoëto- Nanojuncetea

Nefavorabilă-inadecvată

Mamifere

1335

Spermophilus citellus

(popândăul)

Nefavorabilă- inadecvată

Reptile și amfibieni

1993

Triturus dobrogicus

(tritonul dobrogean)

Necunoscută

1188

Bombina bombina

(buhai de baltă cu burta roșie)

Nefavorabilă- inadecvată

1193

Bombina variegata

(buhai de baltă cu burta galbenă)

Favorabilă

1220

Emys orbicularis

(țestoasa europeană de apă)

Nefavorabilă- inadecvată

Pești

1122

Gobio uranoscopus

Nefavorabilă- inadecvată

1138

Barbus meridionalis

Favorabilă

1149

Cobitis taenia

Nefavorabilă - inadecvată

2511

Gobio kessleri

Favorabilă

Nevertebrate

1088

Cerambyx cerdo

Necunoscută

Plante

1939

Agrimonia pilosa

Necunoscută

1898

Eleocharis carniolica

Necunoscută

Scopul și obiectivele Planului de Management

4.1

Scopul planului de management

Scopul general al planului de management este stabilirea măsurilor de management și de monitorizare astfel încât să se asigure un statut de conservare favorabil al habitatelor și speciilor sălbatice de interes comunitar pentru care Lunca Buzăului a fost declarat drept sit de importanță comunitară.

4.2

Obiective generale și specifice

Având în vedere complexitatea sitului, atât din punct de vedere al atributelor definitorii pentru conservarea naturii, a resurselor naturale existente, precum și din punct de vedere al satisfacerii necesităților sistemului socio-uman în contextul dezvoltării durabile a zonei Luncii Buzăului, prin prezentul Plan de Management au fost formulate obiective generale și specifice, după cum urmează (Tabel 42):

112

Tabel 37 Obiectivele generale, specifice (măsuri) și activitățile Planului de Management

Obiective generale

Obiective specifice

Activități (acțiuni)

1. Asigurarea stării favorabile de conservare pentru habitatele și speciile de interes conservativ

1.1 Menținerea integrității habitatelor și a proceselor naturale în albia minoră și

lunca inundabilă

1.1.1 Acțiuni de informare în vederea menținerii pășunatului și descurajarea abandonării pășunatului în zona Bentu și Gura Câlnăului pentru menținerea habitatului stepic ( 1530* Pajiști

și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice)

1.2 Limitarea fragmentării habitatelor de interes comunitar care reprezintă obiective de conservare

1.2.1 Avizarea propunerilor de noi proiecte si planuri doar pentru zonele de terasă unde nu există habitate și specii de interes comunitar, iar pentru albia minoră, doar în vederea protecției față de eroziune și inundații și pentru prelevări de

debite pentru irigații sau alte utilizări/introducere in regulament

1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației riverane native, mai ales a tufelor de Tamarix ramossisima în sectorul Pârscov-Săgeata prin încheierea de convenții cu autoritățile locale privind

preîntâmpinarea acțiunilor de distrugere a vegetației riverane

1.3 Limitarea degradării habitatelor de interes comunitar ca urmarea a

depozitării ilegale a deșeurilor

1.3.1 Amplasarea unor panouri de avertizare în zona Colțu- Pietrii -Săgeata privind interzicerea depozitării deșeurilor

1.4 Controlul speciei arbustive cu potențial invaziv

Elaeagnus angustifolia

1.4.1 Încurajarea pășunatului prin acțiuni de informare în

locațiile din aval de Cândești: Vadu Pașii, Gălbinași

1.4.2 Studierea plantelor invazive din sit și identificarea de metode de prevenire și înlăturare permanentă a acestora

1.5 Menținerea și îmbunătățirea stării habitatului popândăului

1.5.1 Derularea de campanii de avertizare pentru asigurarea degajării habitatului popândăului de deșeurile existente în teritoriile ocupate de popândău (pășuni, pajiști, habitate cu cătină roșie și sălcioară) - localitățile Cislău, Berca, Săpoca, Mătești, Potoceni, Vernești, Căpățânești, Municipiul Buzău, Mărăcineni, Gura Câlnăului, Vadu Pașii, Gălbinași, Scutrești, Stâncești, Dâmbroca, Săgeata, Bentu, Posta, Beilic, Găvănești, Cilibia,

Movilița, Banița, Cotu Ciorii, Moșești.

1.6 Eliminarea combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului

1.6.1 Colaborarea cu instituțiile de resort în vederea eliminării combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului

1.6.2 Specificarea în buletinele de avertizare cu privire la modul de combatere a rozătoarelor de camp, a interdicției combaterii chimice a speciei

Spermophilus citellus

(popândău) pe teritoriul

sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

1.6.3 Colaborarea cu ABA Buzău Ialomița în vederea evitării utilizării combaterii chimice a popândăului pe digurile de

protecție ale malului râului Buzău

1.7 Menținerea habitatelor potențiale pentru coleopterul

Cerambyx cerdo

1.7.1 Menținerea arborilor bătrâni care îndeplinesc cerințele de habitat pentru

Cerambyx cerdo

în habitatele potențiale din

zonele împădurite Bentu -Cilibia și Ciuta

1.8 Îmbunătățirea stării habitatelor specifice speciei

Bombina bombina

1.8.1 Igienizarea habitatelor acvatice lentice în care a fost observată specia

Bombina bombina

în sectorul Berca - Vișani

1.9 Mărirea suprafeței habitatelor acvatice lentice favorabile speciilor

B. bombina

și

E. orbicularis

din sectorul Berca - Vișani și a conectivității acestora

1.9.1 Realizarea unor parteneriate cu factorii interesați în vederea demarării unui proiect de reconstrucție ecologică pentru speciile

Emys orbicularis și Bombina bombina

1.9.2 Păstrarea zonelor umede din terasa Buzăului cu vegetație

hidrofilă dezvoltată și inundare periodică din freatic, în zoneleViperești - Cislău și Pârscov

1.9.3 Reconstrucție ecologică pentru

Bombina bombina

și

Emys

orbicularis

în amenajarea piscicolă Costeiu

1.10 Menținerea habitatelor de reproducere și hrănire pentru pești

1.10.1 Limitarea exploatărilor de agregate minerale în albia minoră la contactul cu apa în intervalul 1 mai -1 august în sectorul Pârscov -Săgeata/

113

1.11 Îmbunătățirea stării altor habitate/specii de interes conservativ care nu au fost menționate în Formularul standard ROSCI0103 dar ar trebui incluse

1.11.1 Inventarierea și caracterizarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ, altele decât cele inscrise în Formularul Standard al sitului și identificate ca fiind importante și stabilirea, după caz, de măsuri de management pentru acestea

2. Creșterea nivelului de conștientizare (îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului) pentru grupurile de interese care au impact asupra conservării biodiversității și a nivelului de acceptare a statutului de arie protejată

2.1 Îmbunătățirea atitudinii factorilor interesați prin informare și conștientizare cu privire la valorile naturale

2.1.1. Întocmirea unui plan strategic pentru comunicare cu factorii interesati

2.1.2 Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul ariei protejate prin actualizarea cu regularitate a paginii web și a paginii de Facebook dedicate custodiei sitului cu materiale scrise descărcabile, materiale foto și video și editarea

unui newsletter

2.1.3 Crearea brandului sitului - promovarea valorilor și potențialului sitului prin mijloace tehnice atractive, moderne,

inovative și prin metode de arta

2.1.4 Amplasarea de panouri informative despre aria protejată (inclusiv referitoare la importanta speciilor și habitatelor protejate) și managementul acesteia în localități, pe limite, în zone importante de pe teritoriul sitului

2.2 Realizarea unor materiale informative și ghiduri de bune practici în vederea sprijinirii măsurilor de conservare

2.2.1 Realizarea și distribuirea unui ghid / pliant de informare

pentru pescarii amatori și sportivi, privind importanța țestoasei de apă europene și a speciilor de pești protejate

2.2.2 Realizarea unui parteneriat cu AJVPS Buzău și AJVPS Brăila în vederea susținerii unor sesiuni de instruire /

conștientizare privind specia

Emys orbicularis

și fauna piscicolă

2.3 Susținerea și promovarea educației ecologice prin realizarea de activități educative pe tema conservării naturii

2.3.1 Realizarea unor prezentări tematice în școli

2.3.2 Identificarea și marcarea în teren a unor trasee educaționale

2.3.3 Elaborarea și distribuirea de produse de educație ecologică specifice pentru copiii de vârste mici , de exemplu cărți de povești, emisiuni radio

114

2.2.4 Organizare tururi educaționale pentru elevi - activități practice în teren

2.2.5 Elaborarea unui manual de educație pentru conservarea

biodiversității în Lunca Buzăului

2.4 Schimbarea comportamentu-

lui localnicilor în privința depozitării deșeurilor

2.4.1 Cartarea zonelor cu deșeuri ilegale (industriale, deșeuri inerte / din construcții, deșeuri menajere și de turism ocazional) și potențiale surse de poluare a apei și solului

2.4.2. Constientizarea factorilor interesati in privinta riscurilor induse de depozitarea deseurilor in situl Natura 2000

3. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

3.1. Colaborarea cu ABA Buzău-Ialomița în vederea corelării planurilor de amenjare cu măsurile de atingere a obiectivelor de conservare

3.1.1 Gasirea unor masuri viabile impreuna cu ABA Buzau Ialomita pentru mentinerea cursului râului și cooperarea pentru atingerea țintelor conservării speciilor si habitatelor de interes

comunitar

3.1.2. Menținerea habitatelor speciilor

Bombina bombina

și

Emys orbicularis

în sectorul Vernești -Săgeata

3.1.3 Identificarea unor oportunități de parteneriata unor linii de finanțare in vederea propunerii unui proiect de reconstrucție ecologică a râului Buzău pe sectorul Berca - Săgeata

3.1.4 Delimitarea unor zone adecvate acțiunilor de reconstrucție

ecologică tip infrastructură verde care să aibă în vedere și atenuarea viiturilor și reducerea eroziunii

3.2. Îmbunătățirea managemen-

tului exploatărilor de agregate minerale din Lunca Buzăului

3.2.1 Limitarea realizării proiectelor noi de cariere de agregate

minerale în terasa râului Buzău, în zonele unde sunt habitate favorabile speciilor Natura 2000

3.2.2. Atenționarea/avertizarea celor care exploatează rezervele minerale în privința perioadelor de interdicție corelate cu reproducerea peștilor - conform avizelor eliberate de autoritatea

competentă în domeniul protecției mediului

3.2.3. Reabilitarea habitatului pentru speciile

Emys orbicularis

și

Bombina bombina

- Realizarea unui ghid de bune practici pentru exploatările de agregate minerale din terasa și albia minoră a

râului Buzău, conținând măsuri specifice de reconstrucție de

115

habitat pentru

Emys orbicularis

și

Bombina bombina

3.3 Sprijinirea valorificării sustenabile a potențialului hidroenergetic al Râului Buzău, ținând cont de obiectivele de conservare ale

ariei protejate

3.3.1 Implicarea în inițiativele de pre-planificare pentru valorificarea potențialul hidroenergetic al râului Buzău prin identificarea Zonelor de excludere, a celor nefavorabile și a celor favorabile acestui tip de investiții

4. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management, pe durata de implementare a planului de management

4.1 Cooptarea partenerilor esențiali pentru implementarea cu succes a Planului de Managment

4.1.1 Identificarea parterilor potențiali, în vederea asigurării resurselor necesare implementării planului de management

4.1.2 Participarea la evenimente/ programe specifice elaborate în

cooperare cu autoritățile locale si alti factorii interesati

4.1.3 Cooptare de voluntari și coordonarea activității acestora

4.1.4 Inființarea unui punct de informare privind dezvoltarea durabilă în sit, prin cooperare cu factorii interesați

4.1.5 Crearea unei platforme online de WEBGIS /

WEPMAPPING și de suport a activităților de voluntariat

4.2Asigurarea finanțării / buge

- tului necesar pentru implementarea Planului de Management

4.2.1 Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și

managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management

4.2.2 Perceperea de tarife pentru avizele acordate

4.3 Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei sitului

4.3.1. Schimburi de experiență cu alți custozi și administratori de arii protejate din țară și din alte state membre UE

4.4 Signalistică si marcare limite

4.4.1 Amplasare borne

4.5 Ajustarea planului de acțiuni dacă rezultatele monitorizărilor anuale indică

aceasta necesitate

4.5.1 Ajustări anuale ale planului de acțiuni

116

4.6 Îmbunătățirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor

custodelui

4.6.1 Achiziționarea si intretinerea elementelor de logistică necesare

4.7 Asigurarea respectării măsurilor de management în sit prin analiza documentațiilor legate de propuneri de programe,

proiecte și activități

4.7.1 Analiza documentațiilor propunerilor de programe, planuri, proiecte și activități

4.7.2 Gasirea unor solutii impreuna cu autoritatile relevante în vederea limitarii electrofishing-ului desfasurat în scop științific

4.8 Asigurarea integrității sitului și a respectării prevederilor Regulamentului și Planului de Management prin controale periodice

4.8.1 Controale periodice împreună cu alte instituții abilitate, conform prevederilor legale

4.8.2 Verificarea respectării condițiilor stabilite pentru operatorii economici, pentru toate lucrările și proiectele avizate de către

custode

4.8.3 Controlul activităților sportive și recreative în aer liber - turism de week-end, în special în zonele Păltineni -Pârscov și Colțu Pietrii - Mărunțișu, împreună cu alte instituții abilitate,

conform

prevederilor

legale

5. Actualizarea bazei de cunoștințe referitoare la speciile si habitatele de interes conservativ (inclusiv a stării de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru evaluarea eficienței masurilor de management și ajustarea acestora

5.1 Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ

5.1.1 Adaptarea și/sau elaborarea de protocoale de monitorizare pentru habitate și specii de interes conservativ

5.1.2 Implementare plan de monitoring pentru starea de

conservare a habitatelor

5.1.3 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de nevertebrate

5.1.4 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de amfibieni și reptile

5.1.5 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de ihtiofaună

5.1.6 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de mamifere

117

5.1.7 Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat și conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut

favorabil de conservare a speciei

Bombina bombina

5.1.8 Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de

habitat și conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei

Emys orbicularis

5.2 Actualizarea Formularului Standard de caracterizare a sitului

5.2.1 Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard a sitului în ceea ce privește tipurile de habitate identificate (habitate nou identificate) în sit și

documentarea acestora

5.2.2 Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard în ceea ce privește speciile de interes comunitar (specii neidentificate în teren / specii nou identificate)

în sit și documentarea acestora.

5.3 Actualizarea evaluărilor detaliate pentru tipurile de habitate și specii de interes conservativ adăugate în Formularul Standard de

caracterizare

5.3.1 Analiza datelor monitorizate și utilizarea informațiilor obținute pentru ajustarea acțiunilor din planul de management

118

Planul de activități

Prioritatea asociată fiecărei acțiuni a fost estimată pe baza urgenței necesității aplicării măsurii respective și a existenței fondurilor necesare. Astfel, 1 = prioritate maximă - acțiuni ce vor fi realizate de custode indiferent de existența fondurilor suplimentare, 2 = prioritate normală, acțiuni necesare care necesită fonduri suplimentare pe care custodele le poate asigura pe baza angajamentelor anuale, 3 = prioritate scăzută - acțiuni necesare dar care presupun un efort integrat al mai multor autorități pentru implementare și sunt condiționate de obținerea fondurilor suplimentare.

119

Tabel 38 Planul de activități cu indicatorul de realizare, prioritatea implementării, calendarul de implementare, responsabilul și partenerii implicați în implementarea acțiunilor precum și subprogramul financiar specific fecărei acțiuni:

Nr.

Obiectiv general/ Obiectiv specific/ Activitate

Indicator realizare

Priori tate

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Responsabil (prima poziție) și parteneri

Sub- program financiar

S 1

S 2

S 1

S 2

S 1

S 2

S 1

S 2

S 1

S 2

ASIGURAREA STĂRII FAVORABILE DE CONSERVARE PENTRU HABITATELE ȘI SPECIILE DE INTERES CONSERVATIV

1.1

Menținerea integrității habitatelor și a proceselor naturale în albia minoră și lunca inundabilă

1.1.1

Acțiuni de informare în vederea menținerii pășunatului și

descurajarea abandonării

nr materiale informative distribuite , nr evenimente de

informare

Custode + Consilii Locale

3.2

pășunatului în zona Bentu și Gura Câlnăului pentru menținerea habitatului

stepic (1530*)/ Acțiune

organizate

1.2

Limitarea fragmentării habitatelor de interes comunitar care reprezintă obiective de conservare

1.2.1

Avizarea propunerilor de noi proiecte și planuri doar pentru zonele de terasă unde nu există habitate și specii de interes comunitar, iar pentru albia minoră, doar în vederea protecției față de eroziune și inundații și pentru prelevări de debite pentru irigații sau alte utilizări/introducere în regulament/ Regula

Ha habitate menținute, Grad de compactitate (raport suprafața perimetru)/ Zero avize eliberate pentru proiecte care afectează integritatea habitatelor care reprezintă obiective de

conservare

Custode + APM Buzău, SGA Buzău .

Ag. de resurse Minerale

1.3

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației riverane native, mai ales a tufelor de Tamarix ramossisima în sectorul Pârscov-Săgeata prin Încheierea de convenții cu autoritățile locale privind

preîntâmpinarea

Nr. convenții încheiate cu autoritățile locale privind preîntâmpinare a acțiunilor de distrugere a vegetației riverane

Ag. Economici (Balastiere), APM Buzău, Custode,

1.3

120

acțiunilor de distrugere a vegetației riverane/

Acțiune

1.3

Limitarea degradării habitatelor de interes comunitar ca urmarea a depozitării ilegale a deșeurilor

1.3.1

Amplasarea unor panouri de avertizare în zona Colțu-Pietrii - Săgeata privind interzicerea depozitării

deșeurilor/ Acțiune

nr panouri avertizare amplasate

Cusode + GAL

3.2

1.4

Controlul speciei arbustive cu potențial invaziv Elaeagnus angustifolia

1.4.1

Încurajarea pășunatului prin acțiuni de informare în locațiile din aval de Cândești:

Vadu Pașii, Gălbinași

Nr acțiuni de informare, nr materiale

informative distribuite

Custode, Consilii locale, voluntari

3.2

1.4.2

Studierea plantelor invazive din sit și identificarea de metode de prevenire și înlăturare permanentă a

acestora

Ghid elaborat

1.1

1.5

Menținerea și îmbunătățirea stării habitatului popândăului

1.5.1

Derularea de campanii de avertizare pentru asigurarea degajării habitatului popândăului de deșeurile existente în teritoriile ocupate de

popândău (pășuni,

Nr campanii organizate

Custode, consilii locale, Voluntari

3.2

121

pajiști, habitate cu cătină roșie și sălcioară) - localitățile Cislău, Berca, Săpoca, Mătești, Potoceni, Vernești, Căpățânești, Municipiul Buzău, Mărăcineni, Gura Câlnăului, Vadu Pașii, Gălbinași, Scutrești, Stâncești, Dâmbroca, Săgeata, Bentu, Posta, Beilic, Găvănești, Cilibia, Movilița, Banița, Cotu Ciorii,

Moșești.

1.6

Eliminarea combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului

1.6.1

Colaborarea cu instituțiile de resort în vederea eliminării combaterii chimice a popândăului pe

teritoriul sitului.

atenționări transmise, parteneriate semnate

Custode

1.3

1.6.2

Specificarea în buletinele de avertizare cu privire la modul de combatere a rozătoarelor de câmp a interdicției combaterii chimice a speciei

Spermophilus citellus

(popândău) pe teritoriul

Buletine de avertizare conforme cu Planul de management

Direcția pentru Agricultură Județeană Buzău - Unitatea Fitosanitară Buzău

1.3

122

sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

1.6.3

Colaborarea cu ABA Buzău Ialomița în vederea evitării utilizării combaterii chimice a popândăului pe digurile de protecție ale malului râului Buzău

parteneriat semnat de cel puțin următorii factori: Custodele ROSCI0103 -

Apele Române ABA Buzău -

Ialomița

Custode, Administrația Națională

,,Apele Române

- Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița

1.3

1.7

Menținerea habitatelor potențiale pentru coleopterul

Cerambyx cerdo

1.7.1

Menținerea arborilor bătrâni care îndeplinesc cerințele de habitat pentru

Cerambyx cerdo

în habitatele potențiale din zonele împădurite Bentu -Cilibia și Ciuta/

Regulă

Zero arbori bătrâni de stejar și fag tăiați din habitatele potențiale specie

Direcția Silvică Buzău - Ocolul Silvic Buzău, Ocolul Silvic Cislău

1.3

1.8

Îmbunătățirea stării habitatelor specifice speciei

Bombina bombina

1.8.1

Igienizarea habitatelor acvatice lentice în care a fost observată specia

Bombina bombina

în sectorul Berca - Vișani

Nr. habitate acvatice degrevate de deșeuri solide (plastic, metal, sticlă, de natură

organică)

Consilii locale, Custode, Voluntari

1.6

123

1.9

Mărirea suprafeței habitatelor acvatice lentice favorabile speciilor

Emys orbicularis

și

Bombina bombina

din sectorul Berca - Vișani și a conectivității acestora

1.9.1

Realizarea unor parteneriate cu factorii interesați în vederea demarării unui proiect de reconstrucție ecologică pentru speciile

Emys orbicularis și Bombina bombina

parteneriat semnat de cel puțin următorii factori: Custodele ROSCI0103 -

APM Buzău - Apele Române ABA Buzău -

Ialomița

Custodele

4.3

1.9.2

Păstrarea zonelor umede din terasa Buzăului cu vegetație hidrofilă dezvoltată și inundare periodică din freatic, în zoneleViperești - Cislău și Pârscov

Zero avize eliberate pentru proiecte care vizează amplasarea de balastiere în zonele Viperești - Cislău și Pârscov

Custode + APM Buzău, SGA Buzău (consultări tenhice cu custodele înainte de emiterea avezelor pentru noi balastietre), Ag. de resurse

Minerale

1.3

1.9.3

Reconstrucție ecologică pentru

Bombina bombina

și

Emys orbicularis

în amenajarea piscicolă Costeiu

Ha luciu de apă reconstruit

Concesionar amenajare piscicolă, Custode

1.6

124

1.10

Menținerea habitatelor de reproducere și hrănire pentru pești

1.10.

Limitarea exploatărilor de agregate minerale în albia minoră la contactul cu apa în intervalul 1 mai -1 august în sectorul Pârscov -Săgeata/

Regulă

Km râu fără impact în intervalul menționat, nr de avize emise cu această condiție

Custodele, APM Buzău

1.3

1.11

Îmbunătățirea stării altor habitate/specii de interes conservativ care nu au fost menționate în Formularul standard ROSCI0103dar ar trebui incluse

1.11.

Inventarierea și caracterizarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ, altele decât cele inscrise în Formularul Standard al sitului și identificate ca fiind importante și stabilirea, după caz, de măsuri de management pentru

acestea

Habitate și specii inventariate și cartate, habitate și specii evaluate din punct de vedere a stării de conservare, măsuri de management propuse/

aprobate

Custode, Instituții de învățământ partenere, APM

1.1

CREȘTEREA NIVELULUI DE CONȘTIENTIZARE (ÎMBUNĂTĂȚIREA CUNOȘTINȚELOR ȘI SCHIMBAREA ATITUDINII ȘI COMPORTAMENTULUI) PENTRU GRUPURILE DE INTERESE CARE AU IMPACT ASUPRA CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ȘI A NIVELULUI DE ACCEPTARE A STATUTULUI DE ARIE PROTEJATĂ

2.1

Îmbunătățirea atitudinii factorilor interesați prin informare si conștientizare cu privire la valorile naturale

2.1.1

Întocmirea unui plan

Plan redactat

Custode,

3.2

125

strategic

pentru

comunicare factorii interesați

Instituții partenere

2.1.2

Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul ariei protejate prin actualizarea cu regularitate a paginii web și a paginii de Facebook dedicate custodiei sitului cu materiale scrise descărcabile, materiale foto și video și editarea

unui newsletter

Nr comunicate/ știri și materiale postate

Custode

3.2

2.1.3

Crearea brandului sitului - promovarea valorilor și potențialului sitului prin mijloace tehnice atractive, moderne,

inovative și prin metode de artă

Nr de evenimente și expuneri media

Custode

3.2

2.1.4

Amplasarea de panouri informative despre aria protejată (inclusiv referitoare la importanța speciilor si habitatelor protejate) și

managementul acesteia în localități, pe limite,

Nr panouri amplasate

Custode, Consilii locale, GAL

2.1

126

în zone importante de pe teritoriul sitului

2.2

Realizarea unor materiale informative și ghiduri de bune practici în vederea sprijinirii măsurilor de conservare

2.2.1

Realizarea și distribuirea unui ghid / pliant de informare pentru pescarii amatori și sportivi, privind importanța țestoasei de apă europene și a speciilor de pești

protejate

Ghid publicat, nr. exemplare distribuite

Custode, AJVPS Buzău și AJVPS Brăila

3.2

2.2.2

Realizarea unui parteneriat cu AJVPS Buzău și AJVPS Brăila în vederea susținerii unor sesiuni de instruire / conștientizare privind specia

Emys orbicularis

și fauna

piscicolă;

Parteneriat semnat, număr sesiuni de informare

Custode, AJVPS Buzău și AJVPS Brăila

4.3

2.3

Susținerea și promovarea educației ecologice prin realizarea de activități educative pe tema conservării naturii

2.3.1

Realizarea unor prezentări tematice în școli

Nr prezentări realizate în școli

Custode, Voluntari,APM Buzău și APM

Brăila

3.3

2.3.2

Identificarea și marcarea în teren a unor trasee

educaționale

Nr trasee marcate

Custode, APM, Voluntari

3.3

127

2.3.3

Elaborarea și distribuirea de produse de educație ecologică specifice pentru copiii de vârste mici , de exemplu cărți de

povești, emisiuni radio

Nr. de produse de educatie ecologică

Custode

3.3

2.3.4

Organizare tururi educaționale pentru elevi - activități

practice în teren

Nr tururi organizate

Custode, APM, Voluntari

3.3

2.3.5

Elaborarea unui manual de educație pentru conservarea biodiversității în Lunca

Buzăului

Manual elaborat

Custode, Inspectorat Școlar Buzău

3.3

2.4

Schimbarea comportamentului localnicilor în privința depozitării deșeurilor

2.4.1

Cartarea zonelor cu deșeuri ilegale (industriale, deșeuri inerte / din construcții, deșeuri menajere și de turism ocazional) și potențiale surse de

poluare a apei și solului

Harta GIS a depozitelor de deșeuri

APM, Consilii Județene Buzău și Brăila, Custode

1.1

2.4.2

Conțtientizarea factorilor interesați în privința riscurilor induse de depozitarea deșeurilor în situl

Natura 2000

Oportunități de finanțare identificate și nr. parteneriate

APM, Consilii Județene Buzău și Brăila, Custode

1.1

128

PROMOVAREA UTILIZĂRII DURABILE A RESURSELOR NATURALE

3.1.

Colaborarea cu ABA Buzău-Ialomița în vederea corelării planurilor de amenjare cu măsurile de atingere a obiectivelor de conservare

3.1.1

Găsirea unor măsuri viabile împreună cu ABA Buzău-Ialomița pentru menținerea cursului râului și cooperarea pentru atingerea țintelor conservării speciilor si habitatelor de interes

comunitar

nr consultări

ABA, APM

Buzău și Brăila, Custode

4.3

3.1.2

Menținerea habitatelor speciilor

Bombina bombina

și

Emys

orbicularis

în sectorul Vernești -Săgeata,

Km râu cu curs natural sau Zero km curs

natural râu modificați

ABA, APM

Buzău și Braila, Custode

1.3

3.1.3

Identificarea unor oportunități de parteneriat, a unor linii de finanțare în vederea propunerii unui proiect de reconstrucție ecologică a râului Buzău pe sectorul Berca - Săgeata;

Oportunități de parteneriat identificate, linii finanțare identificate, proiect propus de reconstrucție ecologică

Custode, ABA Buzău-Ialomița, SGA Buzău, CJ Buzău

1.6

3.1.4

Delimitarea unor zone adecvate acțiunilor de reconstrucție ecologică

Harta GIS cu zone potențiale identificate

ABA Buzău - Ialomița, APM Buzău și Brăila,

1.1

129

tip infrastructură verde care să aibă în vedere și atenuarea viiturilor și

reducerea eroziunii;

custode

3.2.

Îmbunătățirea managementului exploatărilor de agregate minerale din Lunca Buzăului

3.2.1

Limitarea realizării proiectelor noi de cariere de agregate minerale în terasa râului Buzău, în zonele unde sunt habitate favorabile speciilor

Natura 2000

Zero avize eliberate pentru proiecte în zonele menționate

Custodele

1.3

3.2.2

Atenționarea/avertizare a celor care exploatează rezervele minerale în privința perioadelor de interdicție corelate cu reproducerea peștilor, - conform avizelor eliberate de autoritatea competentă în domeniul protecției

mediului

Nr avertizări

Custode, APM Buzău, APM Brăila

1.3

3.2.3

Reabilitarea habitatului pentru speciile

Emys orbicularis

și

Bombina bombina

- Realizarea unui ghid de bune practici pentru

exploatările de

Ghid realizat și publicat

Custode

3.2

130

agregate minerale din terasa și albia minoră a râului Buzău, conținând măsuri specifice de reconstrucție de habitat pentru

Emys orbicularis

și

Bombina bombina

3.3

Sprijinirea valorificării sustenabile a potențialului hidroenergetic al Râului Buzău, ținănd cont de obiectivele de conservare ale ariei protejate

3.3.1

Implicarea în inițiativele de pre- planificare pentru valorificarea potențialul hidroenergetic al râului Buzău prin identificarea Zonelor de excludere, a celor nefavorabile și a celor favorabile acestui tip

de investiții

Zone de excludere, nefavorabile și favorabile identificate

Custode, APM Buzău, ANRE,

1.1

ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ȘI ADAPTABIL AL SITULUI PRIN SUSȚINEREA UNEI STRUCTURI FUNCȚIONALE DE MANAGEMENT, PE DURATA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1

Cooptarea partenerilor esențiali pentru implementarea cu succes a Planului de Managment

4.1.1

Identificarea parterilor potențiali în vederea

nr parteneri si nr protocoale

Custode

4.3

131

asigurării resurselor necesare implementării planului de

management

de colaborare semnate

4.1.2

Participarea la evenimente/ programe specifice elaborate în cooperare cu autoritățile locale și alți

factori interesați

Nr evenimente la care s-a participat/ an

Custode

4.2

4.1.3

Cooptare de voluntari și coordonarea activității acestora

Nr. voluntari activi/an

Custode, Parteneri

4.2

4.1.4

Inființarea unui punct de informare privind dezvoltarea durabila în sit, prin cooperare cu

factorii interesați

Punct de informare

Custode și parteneri

3.2

4.1.5

Crearea unei platforme online de WEBGIS / WEPMAPPING și de

suport a activităților de voluntariat

% până la funcționalitate a totală a portalului (cu toate funcțiile specifice - webmapping, content management, forum, știri

etc.)

Custodele

3.2

4.2

Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de Management

4.2.1

Identificarea de surse de finanțare, elaborarea

Cuantum

Custode,

4.2

132

de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru implementarea planului de

management

finanțări aprobate, sponsorizări/ donații primite (RON)

Parteneri

4.2.2

Perceperea de tarife pentru avizele acordate

Taxe încasate

Custode

4.3

Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei sitului

4.3.1

Schimburi de experiență cu alți custozi și administratori de arii protejate din țară și din alte state membre UE

nr. de participări întâlniri

Custode

4.4

Signalistică și marcare limite

4.4.1

Amplasare borne

nr borne instalate

4.1

4.5

Ajustarea planului de acțiuni dacă rezultatele monitorizărilor anuale indică această necesitate

4.5.1

Ajustări anuale ale

planului de acțiuni

nr propuneri de

îmbunătățire

Custode

4.3

4.6

Îmbunătățirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor custodelui

4.6.1

Achiziționarea și întreținerea elementelor de logistică necesare

Elemente de logistică achiziționate

Custode

4.2

133

4.7

Asigurarea respectării măsurilor de management în sit prin analiza documentațiilor legate de propuneri de programe, proiecte și activități

4.7.1

Analiza documentațiilor propunerilor de programe, planuri,

proiecte și activități

Nr. documentații primite/

documentații analizate

Custode

4.2

4.7.2

Găsirea unor soluții împreună cu autoritățile relevante în vederea limitării

electrofishing-ului în scop științific

Nr. documentații primite/ documentații analizate

Custode

4.2

4.8

Asigurarea integrității sitului și a respectării prevederilor Regulamentului și Planului de Management prin controale periodice

4.8.1

Controale periodice împreună cu alte instituții abilitate,

conform prevederilor legale

Nr. Controale efectuate/ an

Custode + instituții abilitate (GNM, APM)

1.3

4.8.2

Verificarea respectării condițiilor stabilite pentru operatorii economici, pentru toate lucrările și proiectele avizate de către

custode

Nr. Controale efectuate/ an

Custode + instituții abilitate (GNM, APM)

1.3

4.8.3

Controlul activităților sportive și recreative în aer liber - turism de week-end, în special în

zonele Păltineni -

Nr controale efectuate/ an

GNM, APM,

Consilii Locale, Custode

1.3

134

Pârscov și Colțu Pietrii

- Mărunțișu, împreună cu alte instituții abilitate, conform

prevederilor legale

ACTUALIZAREA BAZEI DE CUNOȘTINȚE REFERITOARE LA SPECIILE SI HABITATELE DE INTERES CONSERVATIV (INCLUSIV A STĂRII DE CONSERVARE A ACESTORA) CU SCOPUL DE A OFERI SUPORTUL NECESAR PENTRU EVALUAREA EFICIENȚEI MĂSURILOR DE MANAGEMENT ȘI AJUSTAREA ACESTORA

5.1

Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ

5.1.1

Adaptarea și/sau elaborarea de protocoale de monitorizare pentru habitate și specii de

interes conservativ

Nr. Protocoale

Custode

1.2

5.1.2

Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a

habitatelor

Fișe monitorizare completate

Custode

1.2

5.1.3

Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de

nevertebrate

Fișe monitorizare completate

Custode

1.2

5.1.4

Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a

speciilor de amfibieni și reptile

Fișe monitorizare completate

Custode

1.2

5.1.5

Implementare plan de

monitoring pentru

Fișe

monitorizare

Custode

1.2

135

starea de conservare a speciilor de ihtiofaună

completate

5.1.6

Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a

speciilor de mamifere

Fișe monitorizare completate

Custode

1.2

5.1.7

Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat și conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei

Bombina bombina

Hartă cu suprafețe de teren propuse a intra în procesul de reconstrucție ecologică în sectorul Berca

- Vișani

Custode

1.1

5.1.8

Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat și conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei

Emys

orbicularis

Hartă cu suprafețe de teren propuse a intra în procesul de reconstrucție ecologică în sectorul Berca

- Vișani

Custode

1.1

5.2

Actualizarea Formularului Standard de caracterizare a sitului

5.2.1

Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a

Formularului Standard

Formular Standard revizuit

Custode, ANPM

1.4

136

a sitului în ceea ce privește tipurile de habitate identificate (habitate nou identificate) în sit și documentarea acestora.

5.2.2

Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard în ceea ce privește speciile de interes comunitar (specii neidentificate în teren / specii nou identificate ) în sit și documentarea acestora.

Formular Standard revizuit

Custode, ANPM

1.4

5.3

Actualizarea evaluărilor detaliate pentru tipurile de habitate și specii de interes conservativ adăugate în Formularul Standard de caracterizare

5.3.1

Analiza datelor monitorizate și utilizarea informațiilor obținute pentru ajustarea acțiunilor din

planul de management.

Rapoarte și recomandări

Custode

1.4

137

Evaluarea resurselor financiare necesare

Caracterul adaptativ al planului de managment este dat în primul rând de flexibilitatea acestuia. Implementarea unora dintre acțiunile prevăzute este de multe ori condiționată de existența unor fonduri suplimentare. Astfel, prioritatea implementării unor măsuri se poate schimba datorită inexistenței fondurilor financiare sau, în aceeași măsură, se pot identifica noi modalități de atingere a obiectivelor, prin aplicarea unor tipuri de măsuri alternative. Mai există și posibilitatea ca unele acțiuni, cum ar fi cele de reconstrucție ecologică, de exemplu, să fie inadecvat evaluate fără un studiu prealabil. Astfel, estimarea exhaustivă a resurselor necesare implementării acțiunilor listate în planul de acțiuni este extrem de dificilă din considerentele exprimate anterior. Din acest motiv, evaluările finanicare au un caracter orientativ.

În vederea facilitării urmăririi planului de acțiuni și redactării rapoartelor anuale pe care custodele trebuie să le prezinte autorității competente pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile legale, estimarea resurselor necesare activităților planificate s-a făcut ținând cont de structura

Angajamentului bugetar al custodelui , așa cum este aceasta prezentată în anexa de la Convenția de Custodie încheiată cu autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului, însă având în vedere totalurile pe cei cinci ani pentru fiecare subprogram financiar.

Tabel 39 Estimarea resurselor financiare necesare desfășurării activităților planificate

Program/ subprogram

Coduri Activități

Total Ani I -V (lei)

P1 Managementul biodiversității

1.1. Inventariere și cartare

1.4.2, 2.4.1, 2.4.2, 3.1.4, 3.4.1,

5.1.7,5.1.8

626.000

1.2. Monitorizarea stării de conservare

5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.1.5, 5.1.6,

620.000

1.3. Pază, implementare reglementări și măsuri specifice de protecție

1.2.1, 1.2.2, 1.6.1, 1.6.2, 1.6.3, 1.7.1,

1.9.2, 1.10.1, 1.11.1, 3.1.2, 3.1.4, 3.2.1,

3.2.2, 4.8.1, 4.8.2, 4.8.3,

507.500

1.4. Managementul datelor

5.2.1, 5.2.2, 5.3.1

330.000

1.5. Reintroducere specii dispărute

1.6. Reconstrucție ecologică

1.8.1, 1.9.3, 3.1.3,

920.000

P2 Turism

2.1. Infrastructura de vizitare

2.1.4

20.000

2.2. Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului

2.3. Managementul vizitatorilor

P3 Conștientizare, conservare tradiții și comunități locale

3.1. Tradiții și comunități

3.2. Conștientizare și comunicare

1.1.1, 1.3.1, 1.4.1, 1.5.1, 2.1.1, 2.1.2,

2.1.3, 2.2.1, 3.2.3, 4.1.4, 4.1.5,

1.059.200

3.3. Educație ecologică

2.3.1, 2.3.2, 2.3.3, 2.3.4, 2.3.5,

100.000

P4 Management și administrare

4.1. Echipament și infrastructura de funcționare

4.4.1

200.000

4.2. Personal conducere, coordonare, administrare

4.1.2, 4.1.3, 4.2.1, 4.6.1, 4.7.1, 4.7.2,

180.500

4.3. Documente strategice și de planificare

1.9.1, 2.2.2, 3.1.1, 4.1.1, 4.5.1,

767.500

4.4. Instruire personal

4.3.1,

7000

Total cheltuieli operaționale (lei)

5.337.700

Planul de monitorizare a activităților

Monitorizarea activităților planificate va fi realizată prin raportări periodice anuale, urmărirea activităților planificate și indicarea activităților realizate.

Bibliografie și referințe

*** 2010 Cartarea distribuției tipurilor de habitate și a speciilor de interes comunitar în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului și zona adiacentă. Muzeul Național de Istorie Naturală

Grigore Antipa

(rezumat).

*** 2012,

Studiu privind impactul activităților de extracție nisip și pietriș asupra caracteristicilor sitului de importanță comunitară Lunca Buzăului și zona adiacentă

(inclusiv asupra speciilor din Anexa IV a Directivei Habitate) - rezumat, Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa

, București.

*** Amenajamentul UP II Pogoanele, Ocolul Silvic Buzău

- 2004, Silvaproiect.

Albert, J., Platek, M., Cizek, L., 2012,

Vertical stratification and microhabitat selection by the Great Capricorn Beetle ( Cerambyx cerdo ) (Coleoptera: Cerambycidae) in open- grown, veteran oaks ,

European Journal of Entomology

109: 553-559.

Barnett,

L. K., M. S. Warren, M. S., 1995,

Species Action Plan, Large Copper

Lycaena dispar, Butterfly Conservation, Manor Yard, East Lulworth, Wareham, Dorset.

Bănărescu P. 1964

Pisces – Osteichthyes . Fauna RPR, Edit. Acad. RPR.

Bănărescu P., Telcean I., Bacalu P., Harka A., Wilhelm S.

1998 Th fish fauna of the Criș river basin. TISCIA Monograph Series.

Bohlen J.

2003

Spawning habitat in the spined loach,

Cobitis taenia

(Cypriniformes: Cobitidae).

Ichthyological Research , 50, 98-101.

Bohn U. et al. 2004, Map of the Natural Vegetation of Europe. Scale 1 : 2500000.

Botnariuc și Tatole, 2005, Cartea Roșie a Vertebratelor din România,

Muz. Hist. Nat.

Gr.

Antipa

, Bucuresti.

Botnariuc, N., Tatole, V., 2005,

Cartea Roșie a Vertebratelor din România , Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa

, București.

Burcea G., 2002 - Pedologie generală. Ed Piatra Craiului, București.

Buse, J., Ranius, T., Assmann, T., 2008,

An Endangered Longhorn Beetle Associated with Old Oaks and Its Possible Role as an Ecosystem Engineer , Conservation Biology, Volume 22, No. 2: 329-337.

Buse, J., Schrăder, B., Assmann, T., 2007,

Modelling habitat and spatial distribution of an endangered longhorn beetle – A case study for saproxylic insect conservation . Biological Conservation 137: 372-381. doi:10.1016/j.biocon.2007.02.025.

Buterez C. 1897 Atlasul căilor de comunicații. Jud. Buzău.

Călinescu, R., 1956,

Sciuridele din R.P.R. , Editura Științifică București, pp. 34-102.

Combroux, I., Schwoerer, C., 2007,

Evaluarea statului de conservare al habitatelor și speciilor de

interes comunitar din Romania - ghid metodologic , Editura Balcanic, Timișoara, România, 56 p plus anexe.

Coroiu, C., Krystufek, B., Vohralik, V. & Zagorodnyuk, I. 2008.

Spermophilus citellus . In: IUCN

2012.

IUCN

Red

List

Threatened

Species.

Version

2012.2.

www.iucnredlist.org >. Downloaded on 10 January 2013.

Coroiu, I., 2008, 1335

Spermophilus citellus , in Goriup P., Natura 2000 in Romania - Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Danciu M., Gurean D., Indreica A., 2007,

Plante vasculare periclitate, vulnerabile și rare , Editura Silvică, 258 p., ISBN 978-973-96001-9-4.

Dănilă, I., 1982,

La sructure et la dynamique des populations de Spermophile ( Citellus

citellus

L., 1766 – Rodentia) de Roumanie , Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa», Vol. XXIV, pp. 251-266.

Deborah, H. Gange, A., Hawes, C., Rink, M., 2011,

Bionomics and distribution of the stag beetle,

Lucanus cervus

(L.) across Europe , Insect Conservation and Diversity 4: 23- 38.

Deborah, H., Gange, A., 2011,

The stag beetle: a collaborative conservation study across Europe , Insect Conservation and Diversity 4: 2-3.

Dihoru G. & Negrean G.,

Cartea roșie a plantelor vasculare din România , 2009, Editura Academiei Române, București, 630 p., ISBN 978-973-27-1705-9

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș A.I., 2005, Habitatele din România, ed. Tehnica Silvică, București.

Evans, D., Arvela, M., 2011,

Assessment and reporting under Article 17 of the Habitats Directive: Explanatory Notes & Guidelines for the period 2007-2013 , European Topic Centre on Biological Diversity.

Florea N, Patrichi M., 1978 Atlasul României - Harta solurilor, scara 1:1.000.000, Instututul de cercetări pentru pedologie și agronomie.

Gafta D. și Mountford O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor din România, Cluj-Napoca, edit. Risoprint

Garoflid C., 1943 Agricultura veche. Condițiile economice, tehnice și sociale ale agriculturii mari din stepa de răsărit înainte de expropriere. Tiparul

Cartea Românească , București

Gimenez Dixon, M., 1996.

Lycaena dispar

, în: IUCN 2012. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2012.2. <

www.iucnredlist.org >. Downloaded on 30 April 2013.

Grozea, I., 2007,

1088

Cerambyx cerdo

– Croitorul mare al stejarului , în: Combroux I., Thiry E., Țoia T. (Eds.), Caiet de habitate și specii - Fișe pilot, Editura Balcanic, Timișoara.

Hamar, M., 1967,

Din viața rozătoarelor , Editura Științifică, București.

Hapl, E., Ambros, M., Olekssk, M., Adamec, M., 2006,

Suslik ( Spermophilus citellus ) reintroduction in Slovakia, Guidelines , State Nature Conservancy of the Slovak Republic, Banska Bystrica, 28 pp.

Harta geologică, 29 COVASNA, L-35-XXI, scara 1:200.000, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic.

Harta geologică, 36 PLOIEȘTI, L-35-XXVII, scara 1:200.000, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic.

http://ebookbrowse.com/grand-capricorne-cerambyx-cerdo-althis-pdf-d11674909

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Cerambyx%20cerdo%

20factsheet%20-%20SWIFI.pdf

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Cerambyx%20cerdo% 20factsheet%20-%20SWIFI.pdf

http://www.learnaboutbutterflies.com/Britain%20-%20Lycaena%20dispar.htm

Janderkova, J., Mateju, J., Schnitzerova, P., Petrus, J., Sedlacek, J., Uhlikova, J., 2011,

Soil characteristics at

Spermophilus citellus

localities in the Czech Republic (Rodentia: Sciuridae) , Lynx, n. s. (Praha),

42 : 99-111.

Katona, K., Vaczi, O., Altbăcker, V., 2002,

Topographic distribution and daily activity of the European ground squirrel population in Bugacpuszta, Hungary , Acta Theriologica 47

(1): 45-54.

Koshev Y. S., 2008,

Distribution and status of the European Ground Squirrel ( Spermophilus citellus ) in Bulgaria , Lynx (Praha), n. s., 39 (2): 251-261.

Koshev Y. S., 2009,

Distribution, isolation and recent status of European Ground Squirrel ( Spermophilus citellus

L.) in Pazardzhik District, Bulgaria , Annual of Shumen University Konstantin Preslavski, Faculty of Natural Sciences, Vol. XIX B6, pp. 97- 109.

Koshev Y. S., 2010,

Interspecific aggressive behaviour oz European Ground Squirrel ( Spermophilus citellus

L.) , Biotechnol. & Biotechnol. Eq. 24/2010/SE, pp. 671-674.

Koshev Y. S., Kocheva M. A, 2008,

Daily Activity Pattern in Free-living European Ground Squirrels

Spermophilus citellus

(Mammalia: Rodentia) from Northwestern Bulgaria , Acta Zologica Bulgarica, Suppl. 2: 149-154.

Koshev Y. S., Kocheva M. A., 2007,

Environmental factors and distribution of European ground squirrel ( Spermophilus citellus ) în Bulgaria

Ecology & Safety. International Scientific Publications, Vol. 1, Info Invest, Bulgaria, pp 277-287.

Mateju, J., 2008,

Ecology and space use in a relict population of the European Ground Squirrel ( Spermophilus citellus ) at the north-western edge of its distribution range , Lynx (Praha), n. s., 39 (2): 263-276.

Mateju, J., Sasek, J., Vojta, J., Polakova, S., 2011,

Vegetation of

Spermophilus citellus

localities in the Czech Republic (Rodentia: Sciuridae),

Lynx, n. s. (Praha), 42: 133- 143.

Mihalache A și Mihalache M., 1999 - Solurile României. Ed Ex Ponto, Constanța.

Mitchell, J., 2009,

Did the larger copper butterfly occur in Scotland? , The Glasgow Naturalist, Volume 25, Part 2, 27-29.

Murariu D., 2005,

Mamifere (Mammalia) , în: Botnariuc N., Tatole V. (Eds.): Cartea Roșie a Vertebratelor din România, Tipografia Curtea Veche, București.

Murariu D., 2008,

Faunology, biology, ecology and protection statutge of the mammals (Mammalia) of the Măcin Mountains National Park (Romania) , Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa», Vol. LI pp. 273-301.

Mutihac Vasile, 2010, Geologia României în contextul geostructural central-est-european, Editura didactică și pedagogică, București.

New T. R., 1993.

Conservation Biology of Lycaenidae (Butterflies) , IUCN, Gland, Switzerland.

Niculae M.I. 2011 Evolutia spațială și temporală a peisajelor și a patrimoniului rural în subcarpații dintre Rm. Sărat și Buzău.

Teză de doctorat , Univ. din București.

Niculae M.I., Patroescu Maria, 2011 Quantifying Forest Ecosystems Fragmentation in the Subcarpathians between the Râmnicu Sărat and the Buzău Valleys, România, Using

Landscape Metrics.

Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului Volume 10, Issue 1 / June 2011, pp. 187-194.

Rakosy, L., 2008a, 1060

Lycaena dispar , în Goriup P., Natura 2000 in Romania - Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Rakosy, L., 2008b, 1078

Callimorpha quadripunctaria , în Goriup P., Natura 2000 in Romania - Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Rei □ mann,

K.,

2007,

The

stag

beetle

Lucanus

cervus

Linnaeus,

1758

http://www.kerbtier.de/Pages/Themenseiten/enHirschkaefer.html.

Rientjes S., Bos, P., Hesselink, F., Jones-Walters L., Moreno, E., van Woerkum, C., 2000, Communicating Nature Conservation. A Manual on Using Communication in Support of Nature Coservation Policy and Action, European Centre for Nature Conservation, PIN-Matra Fund.

Roelofs J.G.M. 1983 Impact of acidiffication and eutrophication on macrophyte communities in soft waters in the Netherlands. Aquatic Botany, 17, 139-155.

Ruicănescu, A., 2008a, 1088

Cerambyx cerdo , in Goriup P., Natura 2000 in Romania - Species

fact

sheets.

Romanian

Ministry

Environment

and

Sustainable Development.

Ruicănescu, A., 2008b, 1083

Lucanus cervus , in Goriup P., Natura 2000 in Romania - Species

fact

sheets.

Romanian

Ministry

Environment

and

Sustainable Development.

Sanda V., Alexiu V. 2008 Vegetația prundișurilor și a luncilor râurilor din România. ECOS 20, 30-33.

Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P. 2008 Fitocenozele din România. Edit. Ars Docendi, Univ. București.

Săndulescu Mircea, 1984, Geotectonica României, Editura tehnică, București.

Scrădeanu Daniel, Gheorghe Alexandru, 2007, Hidrogeologie generală, Editura Universității din București.

Stefanov V., Markova E., 2009,

Distribution and curent status of the European souslik ( Spermophilus citellus

L.) in Sofia Valley and the adjacent areas , Biotechnol.& Biotechnol. EQ. 23/2009/SE: 381-384.

Ștefan V., 2000 - EcoPedologie, Ed Marineasa, București.

Tatole, V., Ioftime , A., Stan, M., Iorgu, E. I., Iorgu, I., Oțel, V., 2009,

Speciile de animale Natura 2000 din România , Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa

, București.

Thomaes, A., Kervyn, T., Maes, D., 2008,

Applying species distribution modelling for the conservation of the threatened saproxylic Stag Beetle ( Lucanus cervus ) , Biological Conservation 141: 1400-1410.

Turrini, T. A., Brenner, M., Millesi, E., Hoffmann, I. E., 2008,

Home ranges of European Ground Squirrels

(Spermophilus citellus)

in two habitats exposed to different degrees of human impact , Lynx (Praha), n. s., 39(2): 323-332.

Ureche D., Battes K.W., Pricope F., Stoica I.

2004

Prospective monitoring of fish communities from Buzău River basin Analele Stiintifice, Univ. « Al.I.Cuza » Iasi, s. Biologie animala, Tom L, 229-241

Van Helsdingen, P. J., Willemse, L., Speight, M. C. D. (Eds.) 1996,

Background information on invertebrates of the Habitats Directive and the Bern Convention. Part I - Crustacea, Coleoptera and Lepidoptera , Nature and Environment, No 79, Council of Europe Publishing

http://books.google.ro/books?id=gNs6oku80IC&pg=PA90&lpg=PA90&dq#v=onepa ge&q&f=false

Van Swaay, C.A.M., Collins, S., Dusej, G., Maes, D., Munguira, M.L., Rakosy, L., Ryrholm, N, Sasid, M., Settele, J., Thomas, J., Verovnik, R., Verstrael, T., Warren, M.S., Wiemers, M., Wynhoff, I., 2010,

Do’s and don’ts for butterflies of the Habitats Directive . Report VS2010.037, Butterfly Conservation Europe & De Vlinderstichting, Wageningen.

World Conservation Monitoring Centre 1996.

Cerambyx cerdo

. In: IUCN 2012. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2012.2.

<www.iucnredlist.org>. Downloaded on 30 April 2013.

www.Buzău.insse.ro.

www.casa-memoriala-vasile-voiculescu.html.

www.crestinortodox.ro.

www.turismBuzău.ro.

www.wikipedia.org.

Youlatos, D., Boutsis, Y., Pantis, J.D., Hadjicharalambous, H., 2007,

Activity patterns of European ground squirrels ( Spermophilus citellus ) in a cultivated field in northern Greece , Mammalia (2007): 183-186.

Anexa nr.1 la planul de management

Hărți

145

Figura 1 Harta amplasării sitului Natura 2000 Lunca Buzăului la nivelul județelor Buzău și Brăila și poziționarea acestora la nivel național

Figura 2 Limitele sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului

147

Figura 3 Harta distribuției habitatelor de interes comunitar identificate la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului și limitele administrativ teritoriale ale comunelor și orașelor

148

Figura 4 Harta distribuției habitatului 3240 Vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos

de-a lungul râurilor montane în cadul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

149

150

Figura 6 Distribuția habitatului 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

151

152

Figura 8 Distribuția habitatului 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (4)

153

154

Figura 10 Distribuția habitatului 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba

și

Populus alba

în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (6)

155

156

Figura 3 Distribuția habitatului 92D0Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae ) în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (1)

157

Figura 13 Distribuția habitatului 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea

și

Securinegion tinctoriae ) în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

158

Figura 14 Distribuția habitatului 1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (1)

159

Figura 15 Distribuția habitatului 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

160

Figura 16 Distribuția habitatului 3130Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae

și/sau

Isoëto- Nanojuncetea

în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

161

162

Figura 18 Distribuția habitatului 91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae ) în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

163

164

Figura 20 Distribuția habitatului 91F0 Păduri mixte de luncă de

Quercus robur ,

Ulmus laevis

și

Ulmus minor, Fraxinus excelsior

Fraxinus angustifolia

din lungul marilor râuri ( Ulmenion minoris ) în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

165

Figura 21 Distribuția habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmatice în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (1)

166

Figura 4 Distribuția habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmaticeîn situl Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

167

168

Figura 24 Distribuția habitatului 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan, până în cel alpin în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

169

170

Figura 26 Distribuția habitatului 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan, până în cel alpin în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (4)

171

Figura 27 Distribuția habitatelor forestiere cu condiții potențial favorabile speciei

Cerambyx cerdo

Figura 28 Distribuția speciei

Lucanus cervus

(rădașca)

Figura 29 Distribuția speciei

Lycaena dispar

Figura 30 Distribuția speciei

Callimorpha quadripunctaria

175

Figura 31 Harta distribuției pentru specia

Gobio uranoscopus

la nivelul sitului Lunca Buzăului

Figura 32 Harta distribuției pentru specia

Gobio kessleri

Figura 33 Harta distribuției pentru specia

Barbus meridionalis

Figura 34 Harta distribuției pentru specia

Cobitis taenia

Figura 35 Harta distribuției speciei

Bombina bombina

Figura 36 Harta distribuției speciei

Bombina variegata

Figura 37 Harta distribuției speciei

Emys orbicularis

Figura 38 Distribuția speciei

Spermophilus citellus

Anexa nr.2 la Planul de management - Specii de floră și faună sălbatică identificate în Situl

Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Tabel 40 Compoziția floristică a stratului arborilor și arbuștilor din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Nr.crt

Familie

Specie

A - arbori, a - arbuști, l - liane

Aceraceae

Acer campestre

Simaronbaceae

Ailanthus altissima

Betulaceae

Betula pendula

Betulaceae

Carpinus betulus

Betulaceae

Alnus glutinosa

Betulaceae

Alnus incana

Elaeagnaceae

Eleagnus angustifolia

Elaeagnaceae

Hippophae rhamnoides

Oleaceae

Fraxinus excelsior

10.

Cesalpinaceae

Gleditschia triancathos

11.

Moraceae

Morus alba

12.

Salicaceae

Populus alba

13.

Salicaceae

Populus candensis x P.tremuloides

14.

Salicaceae

Populus nigra

15.

Salicaceae

Salix alba

16.

Salicaceae

Salix fragilis

17.

Salicaceae

Salix cinerea

18.

Salicaceae

Salix elaeagnos

19.

Salicaceae

Salix repens subs. Repens

20.

Salicaceae

Salix triandra x Salix fragilis

21.

Salicaceae

Salix triandra x Salix viminalis

22.

Salicaceae

Salix pentandra

23.

Salicaceae

Salix rosmarinifolia

24.

Ulmaceae

Ulmus montana

25.

Cornaceae

Cornus sanguinea

26.

Rosaceae

Crataegus monogyna

27.

Rosaceae

Prunus spinosa

28.

Rosaceae

Rosa canina

29.

Rosaceae

Rubus caesius

30.

Celastraceae

Evonymus verrucosa

31.

Rhamnaceae

Rhamnus cathartica

32.

Tanaricaceae

Tamarix ramosissima

33.

Fabaceae

Robinia pseudacacia

34.

Ranunculaceae

Clematis vitalba

35.

Cannabaceae

Humulus lupulus

Tabel 41 Compoziția floristică a stratului plantelor erbacee din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Nr.crt

Familie

Specie

Compositae (Asteraceae)

Achillea millefolium

Compositae (Asteraceae)

Ambrosia sp.

Compositae (Asteraceae)

Artemisia vulgaris

Compositae (Asteraceae)

Centaurea sp.

Compositae (Asteraceae)

Cichorium intybus

Compositae (Asteraceae)

Chrysanthemum lanceolatum

Compositae (Asteraceae)

Cirsium arvense

Compositae (Asteraceae)

Erigeron canadensis

Compositae (Asteraceae)

Hypochoeris sp.

10.

Compositae (Asteraceae)

Senecio jacobaea

11.

Compositae (Asteraceae)

Tanacetum vulgare

12.

Compositae (Asteraceae)

Taraxacum officinale

13.

Compositae (Asteraceae)

Telekia speciosa

14.

Compositae (Asteraceae)

Tussilago farfara

15.

Compositae (Asteraceae)

Xanthium italicum

16.

Compositae (Asteraceae)

Xanthium spinosum

17.

Compositae (Asteraceae)

Xeranthemum annuum

18.

Rosaceae

Agrimonia eupatoria

19.

Rosaceae

Fragaria vesca

20.

Rosaceae

Geum urbanum

21.

Rosaceae

Potentilla reptans

22.

Rosaceae

Potentilla ternata

23.

Poaceae

Agropyron repens

24.

Poaceae

Agrostis stolonifera

25.

Poaceae

Bromus sterilis

26.

Poaceae

Calamagrostis arundinacea

27.

Poaceae

Calamagrostis epigeios

28.

Poaceae

Cynodon dactylon

29.

Poaceae

Dactilis glomerata

30.

Poaceae

Digitaria sanguinalis

31.

Poaceae

Echinochloa crus-galli

32.

Poaceae

Festuca rubra

33.

Poaceae

Lolium perenne

34.

Poaceae

Phragmites australis

35.

Poaceae

Poa pratensis

36.

Poaceae

Setaria pumila

37.

Lamiaceae

Ajuga reptans

38.

Lamiaceae

Glechoma hederacea

39.

Lamiaceae

Mentha aquatica

40.

Lamiaceae

Mentha latifolia

41.

Lamiaceae

Prunella vulgaris

42.

Lamiaceae

Thymus alpestris

43.

Alismataceae

Alisma plantago-aquatica

44.

Brassicaceae

Arabidopsis thaliana

45.

Brassicaceae

Capsella bursa – pastoris

46.

Cyperaceae

Carex distans

47.

Cyperaceae

Carex elongata

48.

Cyperaceae

Carex hostiana

49.

Cyperaceae

Eleocharis palustris

50.

Cyperaceae

Eriophorum latifolium

51.

Cyperaceae

Scirpus sylvaticus

52.

Papaveraceae

Chelidonium majus

53.

Colchicaceae

Colchicum autumnale

54.

Convolvulaceae

Convolvulus arvensis

55.

Convolvulaceae

Cuscuta lupuliformis

56.

Apiaceae

Daucus carota

57.

Apiaceae

Eryngium campestre

58.

Caryophyllaceae

Dhianthus sp.

59.

Caryophyllaceae

Saponaria officinalis

60.

Caryophyllaceae

Silene vulgaris

61.

Caryophyllaceae

Stellaria aquatica

62.

Boraginaceae

Echium vulgare

63.

Boraginaceae

Eritrichium nanum

64.

Boraginaceae

Lithospermum purpurocaeruleum

65.

Boraginaceae

Pulmonaria officinalis

66.

Equisetaceae

Equisetum hiemale

67.

Onagraceae

Epilobium hirsutum

68.

Euphorbiaceae

Euphorbia cyparissias

69.

Euphorbiaceae

Euphorbia angulata

70.

Rubiaceae

Galium cruciate

71.

Rubiaceae

Galium verum

72.

Geraniaceae

Geranium phaeum

73.

Iridaceae

Iris pseudacorus

74.

Juncaceae

Juncus effusus

75.

Juncaceae

Juncus conglomeratus

76.

Plantaginaceae

Linaria vulgaris

77.

Plantaginaceae

Plantago lanceolata

78.

Plantaginaceae

Plantago major

79.

Plantaginaceae

Plantago media

80.

Plantaginaceae

Plantago minor

81.

Plantaginaceae

Veronica teucrium

82.

Myrsinaceae

Lysimachia nummularia

83.

Lythraceae

Lythrum salicaria

84.

Fabaceae

Lotus corniculatus

85.

Fabaceae

Medicago lupulina

86.

Fabaceae

Trifolium pratense

87.

Fabaceae

Trifolium repens

88.

Fabaceae

Vicia cracca

89.

Scrophulariaceae

Melampyrum bihariense

90.

Scrophulariaceae

Verbascum blattaria

91.

Asparagaceae

Muscari racemosum

92.

Polygonaceae

Polygonum hydropiper

93.

Polygonaceae

Polygonum aviculare

94.

Primulaceae

Primula acaulis

95.

Ranunculaceae

Ranunculus repens

96.

Adoxaceae

Sambucus ebulus

97.

Thyphaceae

Thypha angustifolia

98.

Thyphaceae

Thypha minima

99.

Verbenaceae

Verbena officinalis

100.

Violaceae

Viola odorata

Tabel 42 Asociațiile vegetale din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Regiuni sit

Asociații vegetale

Specii edificatoare

Regiunea superioară (sectorul Colțu

Alno _ Salicetum cinereae

Alnus glutinosa , Salix cinerea

Alno _ Salicetum rosmarinifoliae

Alnus glutinosa, Salix rosmarinifolia

Alno _ Salicetum triandrae

Alnus glutinosa, Salix triandra

Pietrii-Gura Bâscei)

Alnetum glutinosae_Incanae

Alnus glutinosa, Alnus incana

Achilleo_ Trifolicetum pratensae

Achillea millefolium ,

Trifolium

pratense

Agropyretum repensae

Agropiron repens

Euphorbietum cyparissae

Euphorbia cyparissias

Juncetum conglomeratae

Juncus conglomeratus

Junco_ Caricetum hostianae

Juncus effuses, Carex hostiana

Juncetum effusi

Juncus effusus

Populetum albae

Populus alba

Telekio speciosae_Alnetum incanae

Telekia speciosa, Alnus glutinosa

Thymucetum alpestrae

Thymus alpestris

Regiunea de mijloc

(sectorul Cislău- Săpoca)

Alno _ Salicetum rosmarinifoliae

Alnus glutinosa, Salix rosmarinifolia

Alnetum incanae

Alnus incana

Achilleo_ Trifolicetum pratensae

Achillea millefolium ,

Trifolium

pratense

Calamagrostietum arundinacea

Calamagrostis arundinacea

Digitario _ Setarietum pumilae

Digitaria sanguinalis, Setaria pumila

Euphorbietum cyparissae

Euphorbia cyparissias

Juncetum conglomeratae

Juncus conglomeratus

Juncetum effusi

Juncus effusus

Populetum albae

Populus alba

Populetum tremulae_canadensiae

Populus canadensis × Populus tremuloides

Tamaricetum ramosissimi

Tamarix ramosissima

Typhetum minimae

Thypha minima

Regiunea inferioară

(sectorul Mărăcineni- Jirlău)

Agropyretum repensae

Agropiron repens

Artemisicetum vulgarae

Artemisia vulgaris

Caricetum elongatae

Carex elongata

Euphorbietum cyparissae

Euphorbia cyparissias

Populetum albae

Populus alba

Salici_Populetum

Salix alba, Populus alba

Scirpo _Phragmitetum

Scirpus sylvaticus, Phragmites australis

Tamaricetum ramosissimi

Tamarix ramosissima

Typhetum minimae

Thypha minima

Tabel 43 Fauna de nevertebrate a sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului pe tipuri principale de habitate (lista taxonomică)

Tip habitat/ Nr. crt

Denumirea speciei

Încadrare taxonomică

Habitat 92A0 zăvoaie de

Salix alba

și

Populus alba

Cepaea vindobonensis

Gasteropoda, Helicidae

Helix lucorum

Gasteropoda, Helicidae

Hellicela obvia obvia

Gasteropoda, Helicidae

Argiope bruennichi

Araneae, Araneidae

Aculepeira ceropegia

Araneae, Araneidae

Trachelipus rathkii

Isopoda, Trachelipodidae

Panorpa communis

Mecoptera, Panorpidae

Sympetrum pedemontanum

Odonata, Libellulidae

Sympetrum sanguineum

Odonata, Libellulidae

10.

Orthetrum cancellatum

Odonata, Libellulidae

11.

Calopteryx splendens

Odonata, Calopterygidae

12.

Calopteryx xanthosoma

Odonata, Calopterygidae

13.

Platycnemis latipes

Odonata, Platycnemididae

14.

Platycnemis pennipes

Odonata, Platycnemididae

15.

Lestes barbarus

Odonata, Lestidae

16.

Poecilimon schmidti

Orthoptera, Tettigoniidae

17.

Homorocoryphus nitidulus

Orthoptera, Tettigoniidae

18.

Phaneroptera nana

Orthoptera, Tettigoniidae

19.

Pholidoptera aptera

Orthoptera, Tettigoniidae

20.

Odontopodisma decipiens

Orthoptera, Acrididae

21.

Oedipoda coerulescens

Orthoptera, Acrididae

22.

Acrida ungarica

Orthoptera, Acrididae

23.

Mantis religiosa

Mantodea, Mantidae

24.

Coremacera marginata

Diptera, Sciomyzidae

25.

Syrphus sp.

Diptera, Syrphidae

26.

Stictocephala bisonia

Homoptera, Membracidae

27.

Aphrophora alni

Homoptera, Aphrophodidae

28.

Neophilaenus lineatus

Homoptera, Aphrophodidae

29.

Philaenus spumarius

Homoptera, Aphrophodidae

30.

Coreus marginatus

Heteroptera, Coreidae

31.

Carpocoris mediterraneus

Heteroptera, Pentatomidae

32.

Antheminia lunulata

Heteroptera, Pentatomidae

33.

Graphosoma lineatum

Heteroptera, Pentatomidae

34.

Palomena prasina

Heteroptera, Pentatomidae

35.

Ochlodes venatus

Lepidoptera, Hesperiidae

36.

Lasiommata megera

Lepidoptera, Nymphalidae

37.

Neptis sappho

Lepidoptera, Nymphalidae

38.

Issoria (Argynnis) lathoria

Lepidoptera, Nymphalidae

39.

Maniola jurtina

Lepidoptera, Nymphalidae

40.

Minois dryas

Lepidoptera, Nymphalidae

41.

Argynnis paphia

Lepidoptera, Nymphalidae

42.

Argynnis aglaja

Lepidoptera, Nymphalidae

43.

Argynnis laodice

Lepidoptera, Nymphalidae

44.

Vanessa atalanta

Lepidoptera, Nymphalidae

45.

Vanessa cardui

Lepidoptera, Nymphalidae

46.

Pararge aegeria

Lepidoptera, Nymphalidae

47.

Boloria dia

Lepidoptera, Nymphalidae

48.

Pyronia tithonus

Lepidoptera, Nymphalidae

49.

Coenonympha pamphilus

Lepidoptera, Nymphalidae

50.

Iphiclides podalirius

Lepidoptera, Papilionidae

51.

Pieris brassicae

Lepidoptera, Pieridae

52.

Pieris rapae

Lepidoptera, Pieridae

53.

Pontia daplidice

Lepidoptera, Pieridae

54.

Leptidea sinapis

Lepidoptera, Pieridae

55.

Colias croceus

Lepidoptera, Pieridae

56.

Camptogramma bilineata

Lepidoptera, Geometridae

57.

Ematurga atomaria

Lepidoptera, Geometridae

58.

Lythria purpuraria

Lepidoptera, Geometridae

59.

Idaea emarginata

Lepidoptera, Geometridae

60.

Lycaena dispar

Lepidoptera, Lycaenidae

61.

Aricia agestis

Lepidoptera, Lycaenidae

62.

Polyommatus icarus

Lepidoptera, Lycaenidae

63.

Polyommatus (Lysandra) bellargus

Lepidoptera, Lycaenidae

64.

Loxostege sticticalis

Lepidoptera, Cambidae

65.

Callimorpha quadripunctaria

Lepidoptera, Arctiidae

66.

Vespa crabro

Hymenoptara, Vespidae

67.

Lasius niger

Hymenoptera, Formicidae

68.

Myrmica rubra

Hymenoptera, Formicidae

69.

Broscus cephalotes

Coleoptera, Carabidae

70.

Chlorophanus viridis

Coleoptera, Curculionidae

71.

Cryptorhynchus lapathi

Coleoptera, Curculionidae

72.

Propylaea quatuorsedecimpunctata

Coleoptera, Coccinelidae

73.

Harmonia axyridis

Coleoptera, Coccinelidae

74.

Adalia bipunctata

Coleoptera, Coccinelidae

75.

Protaetia aeruginosa

Coleoptera, Scarabaeidae

76.

Chrysolina fastuosa

Coleoptera, Chrysomelidae

77.

Cassida hemisphaerica

Coleoptera, Chrysomelidae

78.

Lema cyanea

Coleoptera, Chrysomelidae

79.

Chrysomela populi

Coleoptera, Chrysomelidae

80.

Crepidodera aurea

Coleoptera, Chrysomelidae

81.

Aphthona lutescens

Coleoptera, Chrysomelidae

Habitat 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri ( Nerio-Tamaricetea și Securinegion Tinctoriae )

Helicella obvia obvia

Gasteropoda, Helicidae

Helix pomatia

Gasteropoda, Helicidae

Helix lucorum

Gasteropoda, Helicidae

Argiope bruennichi

Araneae, Araneidae

Sympetrum sanguineum

Odonata, Libellulidae

Sympetrum fanscolombii

Odonata, Libellulidae

Libellula depressa

Odonata, Libellulidae

Stenobothrus lineatus

Orthoptera, Acrididae

Stictocephala bisonia

Homoptera, Membracidae

10.

Raglius alboacuminatus

Heteroptera, Lygaeidae

11.

Megaloceroea recticornis

Heteroptera, Miridae

12.

Stictopleurus abutilon

Heteroptera, Rhopalidae

13.

Myrmus miriformis

Heteroptera, Rhopalidae

14.

Lycaena dispar

Lepidoptera, Lycaenidae

15.

Lycaena phlaeas

Lepidoptera, Lycaenidae

16.

Pontia daplidice

Lepidoptera, Pieridae

17.

Colias croceus

Lepidoptera, Pieridae

18.

Pieris brassicae

Lepidoptera, Pieridae

19.

Ochlodes venatus

Lepidoptera, Hesperiidae

20.

Vanessa atalanta

Lepidoptera, Nymphalidae

21.

Maniola jurtina

Lepidoptera, Nymphalidae

22.

Coenonympha pamphilus

Lepidoptera, Nymphalidae

23.

Lasius niger

Hymenoptera, Formicidae

24.

Chrysomela populi

Coleoptera, Chrysomelidae

25.

Coccinella septempunctata

Coleoptera, Coccinelidae

26.

Tytthaspis sedecimpunctata

Coleoptera, Coccinelidae

Habitat 3240 Vegetație lemnoasă cu

Salix elaeagnios

de-a lungul râurilor montane

Argiope bruennichi

Araneae, Araneidae

Sympetrum sanguineum

Odonata, Libellulidae

Mantis religiosa

Mantodea, Mantidae

Chorthippus albomarginatus

Orthoptera, Acrididae

Gomphocerippus rufus

Orthoptera, Acrididae

Oedipoda coerulescens

Orthoptera, Acrididae

Platycleis affinis

Orthoptera, Tettigoniidae

Homorocoryphus nitidulus (Ruspolia nitidula)

Orthoptera, Tettigoniidae

Graphosoma lineatum

Heteroptera, Pentatomidae

10.

Euproctis chysorrhoea

Lepidoptera, Lymantriidae

11.

Pieris brassicae

Lepidoptera, Pieridae

12.

Pieris rapae

Lepidoptera, Pieridae

13.

Colias croceus

Lepidoptera, Pieridae

14.

Pontia daplidice

Lepidoptera, Pieridae

15.

Polyommatus (Lysandra) bellargus

Lepidoptera, Lycaenidae

16.

Polyommatus icarus

Lepidoptera, Lycaenidae

17.

Lycaena dispar

Lepidoptera, Lycaenidae

18.

Celastrina argiolus

Lepidoptera, Lycaenidae

19.

Maniola jurtina

Lepidoptera, Nymphalidae

20.

Coenonympha pamphilus

Lepidoptera, Nymphalidae

21.

Argynnis paphia

Lepidoptera, Nymphalidae

22.

Argynnis aglaja

Lepidoptera, Nymphalidae

23.

Argynnis laodice

Lepidoptera, Nymphalidae

24.

Boloria selene

Lepidoptera, Nymphalidae

25.

Neptis sappho

Lepidoptera, Nymphalidae

26.

Papilio machaon

Lepidoptera, Papilionidae

27.

Pyrausta purpuralis

Lepidoptera, Crambidae

28.

Cynaeda dentalis

Lepidoptera, Crambidae

29.

Callimorpha quadripunctaria

Lepidoptera, Arctiidae

30.

Acontia (Emmelia) trabealis

Lepidoptera, Noctuidae

31.

Timandra comae

Lepidoptera, Geometridae

32.

Vespa crabro

Hymenoptera, Vespidae

33.

Lamia textor

Coleoptera, Cerambycidae

34.

Chrysolina coerulans

Coleoptera, Chrysomelidae

Pajiște stepică

Helicella obvia obvia

Gasteropoda, Hygromiidae

Cepaea vindobonensis

Gasteropoda, Helicidae

Helix lucorum

Gasteropoda, Helicidae

Sympetrum sanguineum

Odonata, Libellulidae

Aiolopus thalassinus

Orthoptera, Acrididae

Acrida ungarica

Orthoptera, Acrididae

Oedipoda coerulescens

Orthoptera, Acrididae

Stenobothrus lineatus

Orthoptera, Acrididae

Chorthyppus albomarginatus

Orthoptera, Acrididae

10.

Homorocoryphus nitidulus

Orthoptera, Tettigoniidae

11.

Graphosoma lineatum

Heteroptere, Pentatomidae

12.

Pyrgus malvae

Lepidoptera, Hesperiidae

13.

Coenonympha pamphilus

Lepidoptera, Nymphalidae

14.

Iphiclides podalirius

Lepidoptera, Papilionidae

15.

Papilio machaon

Lepidoptera, Papilionidae

16.

Pieris brassicae

Lepidoptera, Pieridae

17.

Pontia daplidice

Lepidoptera, Pieridae

18.

Colias croceus

Lepidoptera, Pieridae

19.

Lycaena phlaeas

Lepidoptera, Lycaenidae

20.

Polyommatus (Lysandra) bellargus

Lepidoptera, Lycaenidae

21.

Hyles euphorbiae

Lepidoptera, Sphingidae

22.

Euclidia (Gonospileia) triquetra

Lepidoptera, Noctuidae

23.

Diacrisia sannio

Lepidoptera, Arctiidae

24.

Lythria purpuraria

Lepidoptera, Geometridae

25.

Blaps mortisaga

Coleoptera, Tenebrionidae

Ariniș de arin alb ( Alnus incana )

Argiope bruennichi

Araneae, Araneidae

Sympetrum sanguineum

Odonata, Libellulidae

Mantis religiosa

Mantodea, Mantidae

Chorthippus albomarginatus

Orthoptera, Acrididae

Gomphocerippus rufus

Orthoptera, Acrididae

Oedipoda coerulescens

Orthoptera, Acrididae

Platycleis affinis

Orthoptera, Tettigoniidae

Homorocoryphus nitidulus (Ruspolia nitidula)

Orthoptera, Tettigoniidae

Graphosoma lineatum

Heteroptera, Pentatomidae

10.

Euproctis chysorrhoea

Lepidoptera, Lymantriidae

11.

Pieris brassicae

Lepidoptera, Pieridae

12.

Pieris rapae

Lepidoptera, Pieridae

13.

Colias croceus

Lepidoptera, Pieridae

14.

Pontia daplidice

Lepidoptera, Pieridae

15.

Polyommatus (Lysandra) bellargus

Lepidoptera, Lycaenidae

16.

Polyommatus icarus

Lepidoptera, Lycaenidae

17.

Lycaena dispar

Lepidoptera, Lycaenidae

18.

Celastrina argiolus

Lepidoptera, Lycaenidae

19.

Maniola jurtina

Lepidoptera, Nymphalidae

20.

Coenonympha pamphilus

Lepidoptera, Nymphalidae

21.

Argynnis paphia

Lepidoptera, Nymphalidae

22.

Argynnis aglaja

Lepidoptera, Nymphalidae

23.

Argynnis laodice

Lepidoptera, Nymphalidae

24.

Boloria selene

Lepidoptera, Nymphalidae

25.

Neptis sappho

Lepidoptera, Nymphalidae

26.

Papilio machaon

Lepidoptera, Papilionidae

27.

Pyrausta purpuralis

Lepidoptera, Crambidae

28.

Cynaeda dentalis

Lepidoptera, Crambidae

29.

Callimorpha quadripunctaria

Lepidoptera, Arctiidae

30.

Acontia (Emmelia) trabealis

Lepidoptera, Noctuidae

31.

Timandra comae

Lepidoptera, Geometridae

32.

Vespa crabro

Hymenoptera, Vespidae

33.

Lamia textor

Coleoptera, Cerambycidae

34.

Chrysolina coerulans

Coleoptera, Chrysomelidae

Sălcete

Helix pomatia

Gasteropoda, Helicidae

Helicella obvia obvia

Gasteropoda, Helicidae

Calopteryx splendens

Odonata, Calopterygidae

Sympetrum pedemontanum

Odonata, Libellulidae

Sympetrum sanguineum

Odonata, Libellulidae

Orthetrum brunneum

Odonata, Libellulidae

Oedipoda coerulescens

Orthoptera, Acrididae

Acrida ungarica

Orthoptera, Acrididae

Pieris brassicae

Lepidoptera, Pieridae

10.

Leptidea sinapis

Lepidoptera, Pieridae

11.

Pontia daplidice

Lepidoptera, Pieridae

12.

Colias croceus

Lepidoptera, Pieridae

13.

Lycaena phlaeas

Lepidoptera, Lycaenidae

Pădure de luncă de tip stejăreto-frăsineto-ulmete

Helix pomatia

Gasteropoda, Helicidae

Helix lutescens

Gasteropoda, Helicidae

Helix lucorum

Gasteropoda, Helicidae

Cepaea vindobonensis

Gasteropoda, Helicidae

Euomphalia strigella

Gasteropoda, Hygromiidae

Argiope bruennichi

Araneae, Araneidae

Orthetrum coerulescens

Odonata, Libellulidae

Minois dryas

Lepidoptera, Nymphalidae

Issoria (Argynnis) lathoria

Lepidoptera, Nymphalidae

10.

Ochlodes venatus

Lepidoptera, Hesperiidae

11.

Lucanus cervus

Coleoptera, Lucanidae

Habitat forestier cu fag

Cepaea vindobonensis

Gasteropoda, Helicidae

Pomatias elegans

Gasteropoda, Pomatiidae

Laciniaria plicata

Gasteropoda, Clausiliidae

Armadilidium vulgare

Isopoda, Armadillidiidae

Trachelipus rathkii

Isopoda, Trachelipodidae

Vespa crabro

Hymenoptara, Vespidea

Catocala nupta

Lepidoptera, Noctuidae

Lucanus cervus

Coleoptera, Lucanidae

Dorcus parallelipipedus

Coleoptera, Lucanidae

10.

Carabus intricatus

Coleoptera, Carabidae

11.

Protaetia cuprea

Coleoptera, Scarabaeidae

Tabel 44

Speciile de păsări identificate în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

și încadrarea acestora în anexele directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice și anexele

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare

Specia de păsări

OUG 57

II/A

II/B

III/A

III/B

Phalacrocorax pygmeus

Pelecanus onocrotalus

Botaurus stellaris

Ixobrychus minutus

Nycticorax nycticorax

Ardeola ralloides

Egretta garzetta

Egretta alba

Ardea purpurea

Ciconia nigra

Ciconia ciconia

Cygnus olor

Plegadis falcinellus

Platalea leucorodia

Branta ruficollis

Anser albifrons

Anas crecca

Anas platyrhynchos

Aythya nyroca

Aythya ferina

Milvus milvus

Haliaaetus albicilla

Falco tinnunculus

Falco vespertinus

Circus aeroginosus

Falco peregrinus

Phasianus colchicus

Coturnix coturnix

Perdix perdix

Fulica atra

Gallinula chloropus

Vanellus vanellus

Tringa totanus

Recurvirostra avosetta

Himantopus himantopus

Sterna hirundo

Chlidonias hybridus

Larus ridibundus

Streptopelia decaoctoa

Streptopelia turtur

Athene noctua

Bubo bubo

Alcedo atthis

Merops apiaster

Upupa epops

Coracias garrulus

Picus canus

Dendrocopus syriacus

Alauda arvensis

Motacilla spp.

Erithacus rubecula

Phoenicurus spp.

Oriolus oriolus

Sturnus vulgaris

Garrulus glandarius

Pica pica

Corvus monedula

Corvus frugilegus

Corvus corax

Corvus corone cornix

Corvus corone corone

Coccothraustes coccothraustes

Carduelis spp.

Miliaria calandra

Melanocorypha calandra

Ficedula albicollis

Lanius collurio

Lanius minor

Emberiza hortulana

Turdus merula

Turdus pilaris

Lanius collurio

Lanius minor

Emberiza hortulana

Legendă

Directiva Păsări ( Directiva 2009/147/CE)

I = Anexa ISpecii de păsări care fac obiectul obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea în aria de răspândire II/A = Anexa II partea A Specii care pot fi vânate în zona de aplicare a Directivei

II/B = Anexa II partea B Specii de păsări care pot fi vânate în România

III/A = Anexa III partea A Specii de păsări pentru care nu sunt interzise vânzarea, transportul în scopul vânzării, păstrarea în scopul vânzării și oferirea spre vânzare a păsărilor vii sau moarte și a oricăror părți ale păsărilor sau produselor aviare ușor de recunoscut (cu condiția ca acestea să fie capturate sau obținute prin mijloace legale)

III/B = Anexa III partea B - Specii de păsări pentru care nu sunt interzise vânzarea, transportul în scopul vânzării, păstrarea în scopul vânzării și oferirea spre vânzare a păsărilor vii sau moarte și a oricăror părți ale păsărilor sau produselor aviare ușor de recunoscut (cu condiția ca acestea să fie capturate sau obținute prin mijloace legale) pe teritoriul României și care fac obiectul unor restricții.

Ordonanta de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare:

3 = ANEXA 3 - Specii de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

4B = ANEXA 4B: Specii de păsări de interes național - Specii de animale care necesită o protecție strictă.

5 C = ANEXA 5C : Specii de păsări de interes comunitar a căror vânătoare este permisă.

5D = ANEXA 5D: Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este

permisă.5E = ANEXA 5 E: Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiții speciale.

Anexa nr.3 la Planul de management - Dreptul de proprietate și administrare al terenurilor din

Situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Tabel 45 Dreptul de proprietate și administrare a terenurilor - Index alfabetic al proprietarilor din ROSCI0103 Lunca Buzăului

Nume/Denumire Proprietar

Localitate/

Număr Parcela

Grupa de proprietate

Berca

Câmpeanu Elena

Stoian Mihai

C.A Rosetti

Firstfarms Agro East SRL

Nechifor Valeriu

Oltean Dorel Nicolae

Primăria Comunei C.A.

Rosetti

DAT

Recris Cata Fam SRL

S.C. Agricultura Green House

SRL

Sc Agricom Servimpex SRL

Serviciile De Gospodărire

Unice Cilibia SRL

Cilibia

Primăria Comunei Cilibia

DAT

Primăria Comunei Cilibia

DAT

Primăria Comunei Cilibia

DAT

Sc Agricom Servimpex SRL

Făurei

Frățilă Gheorghe

Gălbinași

Dragomir Dumitru

Primăria Gălbinași

DAT

Primăria Gălbinași

DAT

Primăria Gălbinași

DAT

Jirlău

Dumitrescu Nicușor

Măgura

Oprea Cecilia

Oprea Vasile

Mărăcineni

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Consiliul Local Mărăcineni

DPT

Nehoiu

Burghiu Gh Gheorghe

Mocănașu Rozina

Sbarcea Constantin

Pănătău

Mărăcineanu Georgeta

Porceanu Ion

Pârscov

Grigore I. Roxana

Stan D. Ioan

Pătârlagele

Dascălu Teodor

Jipescu Ion

Mazilu Constantin

Oproescu Zenovia

Petrovici Ecaterina Constanța

Staicu Sandu

Tănăsescu Camelia Ana

Robeasca

Primăria Robeasca

DAT

Primăria Robeasca

DAT

SC.Acva Fish Profesional SRL

Săgeata

Mania-Jitaru Sava

Mihai Ilie

Mirică Gheorghe

S.C. Agrointer S.R.L.

SA Oprea

Sc Agrobanita Construct SRL

Siriu

Posea Domnica

Surdilă-Greci

Cristea Marius

Vadu Pașii

Consiliul Local Vadu Pașii

DPT

Consiliul Local Vadu Pașii

DPT

Consiliul Local Vadu Pașii

DPT

Vernești

Sc Legume Fructe Buzău Sa

Stațiunea de Dezv. Pomicolă

Buzău

Stațiunea de Dezv. Pomicolă

Buzău

Stațiunea de Dezv. Pomicolă

Buzău

Stațiunea de Dezv. Pomicolă

Buzău

Viperești

Nicolau Gh. Nicoale Ion

Vișani

Ghioca Tudor

Neculai Robert

Tabel 46 Tipul de proprietate și categorii de folosință a parcelelor, pe localități, în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Localitate

/ Număr

Parcela

Grupa de proprietate

Cod Cultura

Cod

categorie de folosință

Suprafața (mp)

Berca

Pajiști permanente utilizate individual

3017

Grâu comun

4114.5

C.A Rosetti

Pajiști permanente utilizate individual

54697.7

Rapiță

192417

Grâu comun

75.5

Grâu comun

236946

Pajiști permanente comunale utilizate individual

46437.3

DAT

Ovăz

59611.7

Porumb

44494.4

Porumb

259340

Grâu comun

118112

Porumb

24969.6

Pajiști permanente comunale utilizate individual

281985

Plante de nutreț

118517

Cilibia

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

3.9

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

100243

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

117761

Orzoaică

1.04

Făurei

Floarea soarelui

28009.6

Floarea soarelui

66466.8

Gălbinași

Pajiști permanente utilizate in comun

177683

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

319580

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate

235444

individual

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

119224

Jirlău

Pajiști permanente comunale utilizate individual

12029.6

Pajiști permanente comunale utilizate individual

4770.8

Măgura

Pajiști permanente utilizate individual

4980.9

Pajiști permanente utilizate individual

6374

Mărăcineni

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

2997.8

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

21698

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

0.02

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

19245.5

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

71838.4

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

42161.6

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

65106.3

DPT

Pajiști permanente comunale

16708.1

utilizate individual

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

35107.8

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

54091.3

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

4407.7

Nehoiu

Pajiști permanente utilizate individual

2342.2

Porumb

5407.5

Pruni

2655.3

Pănătău

Pajiști permanente utilizate individual

4761.5

Pajiști permanente utilizate individual

7078.6

Parscov

PPn

Pajiști permanente utilizate individual

1205

Pajiști permanente utilizate individual

5184.4

Pătârlagele

Porumb

6289

Pajiști permanente utilizate individual

5594.2

Porumb

2989.2

TAn

Legume proaspete

1926

Pajiști permanente utilizate individual

4590.5

Porumb

5446

Pruni

726.7

Robeasca

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

364530

DAT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

151545

Pepeni verzi și galbeni

4587.3

Grâu comun

300707

Floarea soarelui

873.06

Floarea soarelui

37074

Săgeata

Plante de nutreț

19814.6

Legume proaspete

8547.9

Pepeni verzi și galbeni

8552

Legume proaspete

4255.7

Plante de nutreț

21.5

Grâu comun

6365.4

Porumb

741.

Plante de nutreț

25.6

Plante de nutreț

0.002

Porumb

4865.7

Grâu comun

18122.4

Porumb

120957

Legume proaspete

18424.4

Legume proaspete

13129.1

Porumb

1.8

Porumb

5371.4

Plante de nutreț

0.7

Plante de nutreț

0.8

Plante de nutreț

2.6

Siriu

Pajiști permanente utilizate individual

4758.8

Surdilă -Greci

Alți pomi fructiferi

252980.0

Alți pomi fructiferi

352019.0

Vadu-Pașii

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

3835.6

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

12886.1

DPT

Pajiști permanente comunale utilizate individual

197514

Vernești

Pepiniere pomicole

12037.6

Porumb

62634.9

Orzoaică

124568

Teren în pregatire pentru livezi

44332.8

Orzoaică

128529

Orzoaică

202705

Viperești

PPn

Pajiști permanente utilizate individual

1522

Vișani

Legume proaspete

10002

Floarea soarelui

27169.8

Orzoaică

42997

ANEXA Nr. 2

Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0103 Lunca Buzăului

Articolul 1

- Situl de importanță comunitară ROSCI0103 Lunca Buzăului, numit în continuare situl ROSCI0103, a fost instituit ca arie naturală protejată de interes comunitar prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 2

-Situl ROSCI0103 contribuie semnificativ la menținerea și îmbunătățirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar pentru a căror protecție a fost desemnat. Acest scop urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și

consolidarea activităților, practicilor

și culturii tradiționale ale populației locale, oferind publicului posibilități de recreere sau turism.

Articolul 3

- Suprafața și limitele sitului ROSCI0103 în proiecție Stereo 1970 au fost aprobate prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.1964/2007, cu modificările și completările ulterioare și sunt disponibile pe pagina de internet a Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și a Custodelui. Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului este situat de-a lungul râului Buzău, între localitățile Colțul Pietrei, județul Buzău și Vișani, județul Brăila, având o suprafață de 6.987 ha.

Articolul 4

- (1) Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0103 revine Universității Ecologice din București în calitatea de custode, conform Convenției de custodie nr.215/29.03.2011, încheiată între acesta și Ministerul Mediului și Pădurilor.

(2)

Custodele folosește personal specializat în activitățile de inventariere, cartare habitate și specii de importanta comunitară, în evaluarea impactului unor investiții asupra sitului, monitorizare, protecție și conservare a sitului ROSCI0103.

(3)

Activitățile se realizează cu personal angajat sau se externalizează pe bază de contracte și convenții civile.

Articolul 5

- Custodele avizează și monitorizează investițiile și proiectele propuse și implementate pe teritoriul sitului și în zonele limitrofe, de alte persoane fizice și juridice, în condițiile legii.

Articolul 6

- Accesul spre situl ROSCI0103 și în interiorul acestuia se realizează pe rețeaua de

drumuri existente, de diverse categorii: europene, naționale, județene, comunale, forestiere, căi ferate, poteci și trasee turistice.

Articolul 7

- (1) Cercetarea științifică pe teritoriul sitului ROSCI0103 va fi orientată spre conservarea și protecția adecvată a acestuia, dar și spre monitorizarea integrată a ecosistemelor, în vederea menținerii sau aducerii într-o stare de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnat situl.

(2)

Cercetarea se realizează pe baza proiectelor de cercetare, inițiate de către custode, care elaborează studiile respective, sau de către persoanele și/sau instituțiile care finanțează cercetarea, prin încheierea unui contract de finanțare cu acesta.

(3)

Prin contractul de cercetare se stabilesc condițiile de realizare și dreptul de utilizare a rezultatelor.

(4)

Orice activități de cercetare științifică derulate de alte persoane fizice sau juridice pe teritoriul sitului ROSCI0103 necesită avizul custodelui

Articolul 8

- Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl ROSCI0103 se vor executa numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, avizate de către custode.

Articolul 9

- Alte lucrări silvice decât cele prevăzute în amenajamentele silvice, cauzate de fenomenele naturale sau catastrofe, se execută cu respectarea legislației specifice și cu informarea custodelui.

Articolul 10

- (1) Intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene pe terenurile ocupate de vegetație forestieră din cadrul sitului ROSCI0103, se fac doar în baza unor studii de specialitate.

(2) Introducerea de specii alohtone pe teritoriul sitului ROSCI0103 este interzisă.

Articolul 11

- Activitățile de gospodărire a vânatului se organizează și desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 12

- Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic alohtone a fondurilor cinegetice din sit și limitrof acestuia. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se face cu avizul custodelui.

Articolul 13

- Activitățile de gospodărire a fondului piscicol se organizează și desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 14

- Iazurile piscicole ce se vor amenaja ca urmare a activităților de exploatare de agregate minerale din terasa râului Buzău vor avea regim de creștere naturală, fără hrănirea artificială a

peștelui, pentru a preveni încărcarea prin freatic a râului Buzău cu nutrienți și, astfel, fenomenele de eutrofizare.

Articolul 15

- Iazurile piscicole amenajate în foste exploatări de balast, care au un regim de creștere intensivă și/sau folosesc nutrienți artificiali se vor supune unor planuri de conformare cu obiectivele de conservare ale sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, agreate de administratorii iazurilor, custode și autoritatea locală de mediu.

Articolul 16

Este interzisă realizarea combaterii popândăului

Spermophilus citellus

pe teritoriul și în vecinătatea sitului ROSCI0103.

Articolul 17

Activitățile de exploatare balast vor ține cont de asigurarea continuității distribuției speciilor de pești pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103.

Articolul 18

- Se va avea în vedere protecția albiei minore prin extragerea unui volum de agregate de tipul pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri, în corelație cu posibilitatea de transport debit solid în suspensie, astfel încât să fie posibilă o rată de transport târât ce asigură regenerarea acestor agregate.

Articolul 19

Activitățile de exploatare agregate minerale din albia minoră sunt permise doar pentru decolmatare, reprofilare, regularizare a cursului râului Buzău, pentru protecția față de eroziune a obiectivelor de interes public, sau de apărare față de inundații, numai cu avizul custodelui și al autorității pentru protecția mediului.

Articolul 20

În proiectarea sau derularea activităților de exploatare agregate minerale din albia minoră se va ține cont de perioada de reproducere a speciilor de pești pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103, respectiv 1 mai - 1 august.

Articolul 21

Depozitarea deșeurilor de orice tip pe malurile râului Buzău sau în imediata vecinătate este strict interzisă.

Articolul 22

Este interzisă deversarea de reziduuri sau poluanți proveniți din activități menajere, canalizare, activități industriale, sau agricole, în apele râului Buzău.

Articolul 23

- (1) Pe teritoriul sitului ROSCI0103 se pot desfășura activități de turism în grupuri organizate cu avizul custodelui, în condițiile legii.

(2) Pe teritoriul sitului ROSCI0103 sunt permise doar activitățile turistice care țin cont de conservarea și protejarea capitalului natural al acestuia.

Articolul 24

- Pe teritoriul sitului ROSCI0103 sunt permise activități de agrement, cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament și a reglementărilor legate de activitatea de

turism montan, agrement pe râuri și lacuri.

Articolul 25

- Întreținerea marcajelor turistice și amplasarea panourilor indicatoare și informative se face numai cu avizul custodelui, iar în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.

Articolul 26

(0)

- Camparea pe teritoriul sitului se reglementează astfel:

(1)

Camparea este permisă numai în locuri special amenajate, în condițiile legii. Acestea vor fi marcate cu însemne specifice afișate la vedere. Administratorul zonei de campare afișează la vedere regulile obligatorii în zona campării, avizate de custode.

(2)

Camparea în alte zone decât cele permise se poate face numai cu aprobarea custodelui, pentru activități care nu aduc atingere stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor și în situații justificate ca benefice sitului.

Articolul 27

- Utilizarea de foc deschis pe teritoriul sitului ROSCI0103 este permisă numai în locurile special amenajate.

Articolul 28

- Pe teritoriul sitului ROSCI0103 nu este permisă abandonarea deșeurilor. Deșeurile vor fi transportate de către turiști sau alte categorii de vizitatori, la punctele de colectare special amenajate în afara sitului.

Articolul 29

- Colectarea de elemente de origine naturală de pe teritoriul sitului Lunca Buzaului se face în condițiile legii.

Articolul 30

- Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative sau a indicatoarelor, a plăcilor, stâlpilor, a semnelor de marcaj existente, precum și a amenajărilor tehnice de siguranță de pe traseele turistice și/sau tematice.

Articolul 31

- (1) Autorizarea lucrărilor de construcții/investiții pe teritoriul sitului ROSCI0103 și în imediata vecinătate se face de către autoritățile competente, după caz, cu avizul custodelui și cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcții și protecția mediului.

Articolul 32

- Sunt interzise toate activitățile care pot genera poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum și perturbări asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103.

Articolul 33

- Custodele promovează și sprijină inițiativele, evenimentele bazate și orientate spre promovarea potențialului natural al sitului ROSCI0103.

Articolul 34

- Custodele promovează o protecție activă a sitului, bazată pe valorificarea turismului durabil și conservarea valorilor patrimoniale.

Articolul 35

- Custodele sitului ROSCI0103 monitorizează starea de conservare a ecosistemelor și ia măsuri pentru aducerea într-o stare de conservare favorabilă a ecosistemelor degradate antropic.

Articolul 36

- Finanțarea activităților pe teritoriul sitului se poate asigura cu fonduri provenite din:

activități proprii și din sistemul de tarife al custodelui;

proiecte întocmite de custode sau în colaborare cu alte organizații/instituții, finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale;

subvenții, donații, sponsorizări, contribuții.

Articolul 37

- Pentru asigurarea unei bune administrării a sitului ROSCI0103, custodele poate să încheie parteneriate cu autoritățile administrației publice locale interesate, precum și cu persoane fizice sau juridice a căror contribuție se dovedește a fi relevantă pentru gestionarea sitului, în condițiile legii.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.