Legea nr. 17/1990
privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale și al zonei contigue ale României
prezumat în vigoare republicat 3 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 8 aprilie 2014).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 3
- Legea nr. 36/2002 16 ianuarie 2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor mari…
- OUG nr. 130/2007 12 noiembrie 2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor mari…
- OUG nr. 51/2011 8 iunie 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor mari…
Stă la baza 1
- Regulamentul din 31 iulie 2002 31 iulie 2002 (prevederi anume) de organizare și funcționare a Inspecției Piscicole
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 32/1968 12 noiembrie 1968 (prevederi anume) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Marea teritorială și apele maritime interioare ale României
Articolul 1
Marea teritorială a României cuprinde fîșia de mare adiacenta țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, avînd lățimea de 12 mile marine (22.224 m) masurata de la liniile de baza.
Liniile de baza sînt liniile celui mai mare reflux de-a lungul țărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente.
Coordonatele geografice ale punctelor între care sînt trasate liniile de baza drepte sînt prevăzute în anexa.
Limita exterioară a marii teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine, masurata de la punctul cel mai apropiat al liniilor de baza.
Articolul 2
Marea teritorială a României se delimiteaza de marea teritorială a statelor vecine prin înțelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional.
Articolul 3
Limitele exterioare și laterale ale marii teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 și 2, constituie frontiera de stat maritima a României.
Articolul 4
Suprafețele de apa situate între tarmul marii și liniile de baza stabilite în art. 1 constituie apele maritime interioare ale României.
Articolul 5
Apele maritime interioare, marea teritorială, solul și subsolul acestora, precum și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.
În aceste spații România își exercită suveranitatea în conformitate cu legislația sa interna, cu prevederile convențiilor internaționale la care este parte și ținînd seama de principiile și normele dreptului internațional.
Capitolul 2 Zona contigua a României
Articolul 6
Zona contigua a României este fîșia de mare adiacenta marii teritoriale care se întinde spre largul marii pînă la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza stabilite în art. 1.
Articolul 7
În zona sa contigua, România exercita controlul pentru prevenirea și reprimarea incalcarilor, pe teritoriul sau, a legilor și reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar și al trecerii frontierei de stat.
Capitolul 3 Trecerea inofensiva prin marea teritorială
Secțiunea A
Reguli aplicabile tuturor navelor străine
Articolul 8
Trecerea inofensiva a navelor străine prin marea teritorială a României se efectuează în condițiile stabilite de prezenta lege și de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internațional.
Prin "trecere" se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:
a) de a o traversa fără a intră în apele maritime interioare ori fără a ancora într-o rada sau a face escala într-o instalatie portuara situata în afară apelor maritime interioare;
b) de a intră în apele maritime interioare și a ancora într-o rada sau a face escala într-o instalatie portuara sau de a le părăsi.
Trecerea trebuie să fie neîntreruptă și rapida. Navele vor urma drumurile maritime, senalele și pasele recomandate, specificate de hartile maritime și în documentele de navigație.
Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, în afară cazurilor cînd acestea sînt impuse de nevoile navigației, sau ca urmare a unui caz de forta majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor și aeronavelor aflate în pericol.
Articolul 9
Trecerea unei nave străine prin marea teritorială este inofensiva atît timp cît nu aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale.
Se considera ca trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale dacă o asemenea nava desfășoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activități:
a) amenințarea cu forta sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional;
b) manevre sau exercitii cu arme de orice fel;
c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității naționale;
d) propaganda care prejudiciază interesele apărării sau ale securității naționale;
e) decolarea de pe nave, apuntarea sau imbarcarea pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;
f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibile și orice alte instalații în măsura să execute cercetări subacvatice;
g) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau de persoane, contrar legilor și reglementărilor în vigoare;
h) poluarea deliberata și grava, de orice natura, a apei și atmosferei;
i) orice activitate de pescuit;
j) orice activitate de cercetări științifice, arheologice sau ridicari hidrografice;
k) orice activitate care se desfășoară cu încălcarea reglementărilor internaționale în domeniul radiocomunicatiilor sau care poate perturba funcționarea sistemelor de comunicații sau a oricărui alt echipament sau instalații;
l) orice alta activitate care nu are o legătură directa cu trecerea sau care se desfășoară cu încălcarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.
Articolul 10
În marea teritorială, în apele maritime interioare și în porturile României este interzis accesul oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice ori alte arme de distrugere în masa, sau care transporta asemenea arme sau munitie pentru acestea, precum și orice alte mărfuri sau produse interzise de legile României.
Articolul 11
Navele străine cu propulsie nucleara pot intră în rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă a organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puțin 30 de zile înainte de data intrării.
Articolul 12
Navele străine cu propulsie nucleara și navele care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase sînt obligate, atunci cînd se afla în trecere prin marea teritorială, să aibă asupra lor documentele prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave și incarcatura pe care o transporta și sa ia măsurile speciale de precautie prevăzute de aceste acorduri.
Articolul 13
Controlul documentelor de siguranță a navelor cu propulsie nucleara și a navelor care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase, controlul dozimetric și celelalte controale legate de protecția mediului înconjurător se executa de organele române competente, în locuri stabilite de către acestea. Pe timpul stationarii navelor în porturi sau în rade pot fi executate controale suplimentare.
Dacă în urma controlului se constată că prezenta unei nave poate duce la consecințe periculoase, organele române competente pot dispune ca, într-un termen stabilit, nava respectiva sa părăsească marea teritorială.
Articolul 14
Navele străine aflate în trecere prin marea teritorială sau stationate în rade ori în porturi nu vor folosi mijloacele de navigație radio, aparatura hidroacustica și de radiocomunicatii, sistemele electronice și optice de observare decît pentru necesitățile siguranței navigației și stationarii la ancora, precum și pentru a comunică cu autoritățile portuare și a realiza traficul radio, în clar sau folosind coduri, cu stațiile românești de pe uscat, potrivit regulilor și procedurilor prevăzute în Regulamentul radiocomunicatiilor care este anexa la Convenția internationala a telecomunicatiilor.
Articolul 15
Organele române competente vor lua măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a condițiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu privire la admiterea navelor străine în apele maritime interioare sau la instalațiile portuare și vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de constringere pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă aceasta trecere nu este inofensiva.
Articolul 16
Organele române competente pot suspenda temporar, în anumite zone ale marii teritoriale, trecerea inofensiva a navelor străine, ori de cîte ori aceasta suspendare este cerută de asigurarea securității tarii sau este necesară pentru a se putea executa exercitii militare.
Măsurile de suspendare a trecerii inofensive prevăzute la alineatul precedent vor fi publicate în "avize pentru navigatori" emise de organele române competente.
Secțiunea B
Reguli aplicabile navelor străine folosite în scopuri comerciale
Articolul 17
Jurisdicția penală a României se aplică cu privire la orice infracțiune săvîrșită pe teritoriul român de către persoane imbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum și cu privire la orice infracțiune săvîrșită la bordul unei asemenea nave, pe timpul cînd aceasta se afla în porturile românești sau în apele maritime interioare.
Jurisdicția penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracțiune săvîrșită la bordul acesteia, cu excepția cazurilor cînd:
a) infracțiunea a fost săvîrșită de un cetățean român sau de o persoană fără cetățenie care are domiciliul pe teritoriul României;
b) infracțiunea este îndreptată împotriva intereselor României sau împotriva unui cetățean român, ori a unei persoane rezidente pe teritoriul României;
c) infracțiunea este de natura sa tulbure ordinea și liniștea publică în țara sau ordinea în marea teritorială;
d) exercitarea jurisdicției române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope;
e) asistența autorităților române a fost cerută, în scris, de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcționar consular al cărui pavilion îl arboreaza nava.
Articolul 18
Jurisdicția penală a României se aplică și în cazul încălcării legislației române în vigoare cu privire la zona economică exclusiva a României în Marea Neagra de către persoane imbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sînt săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracțiuni.
Articolul 19
Jurisdicția penală la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care România a încheiat o convenție consulară sau un alt acord similar se exercită cu respectarea prevederilor acestora.
Articolul 20
În exercitarea jurisdicției României, organele române competente vor putea dispune, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, reținerea sau sechestrarea unei nave străine folosită în scopuri comerciale și vor putea lua măsuri de executare silită împotriva unei asemenea nave, care se găsește în marea teritorială sau în apele maritime interioare ale României, pentru asigurarea executării obligațiilor contractate sau a altor obligații asumate de nava respectiva în timpul trecerii sau în legătură cu trecerea sa prin marea teritorială a României, precum și pentru alte pretenții rezultind din evenimente de navigație care au avut ca urmare avarii ale navei sau încărcăturii, sau rezultind din abordaje, asistența sau salvare, ca și pentru despăgubiri, taxe și altele asemenea.
Secțiunea C
Reguli aplicabile navelor militare străine, submarinelor și celorlalte vehicule submersibile, precum și altor nave de stat folosite pentru servicii guvernamentale
Articolul 21
Navele militare străine, submarinele și celelalte vehicule submersibile, precum și navele sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale pot intră în marea teritorială, în porturi și rade numai cu aprobarea prealabilă a guvernului român, exceptîndu-se cazurile de avarie sau adăpostire de furtuna.
Aprobarea se solicita cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care ar urma să aibă loc trecerea prin marea teritorială sau vizitarea porturilor sau radelor, cu excepția cazurilor cînd între România și statul pavilionului s-a convenit altfel.
Articolul 22
Submarinele și celelalte vehicule submersibile străine în trecere prin marea teritorială sînt obligate sa navigheze la suprafața și sa arboreaza pavilionul național. Cele care se vor afla în imersiune vor fi constrinse sa iasa la suprafața. În cazul cînd, din cauza unei avarii nu pot ieși la suprafața, acestea sînt obligate sa semnalizeze, prin toate mijloacele despre situația în care se afla.
Articolul 23
Dacă o nava militară străină încalcă legile și reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială și nu tine seama de avertismentul ce i-a fost dat de a se conformă acestora, va fi somata sa părăsească imediat marea teritorială a României.
Articolul 24
Statul pavilionului va purta răspunderea pentru orice prejudicii sau daune cauzate de către o nava militară străină sau de către orice alta nava de stat folosită pentru servicii guvernamentale, precum și de către persoane care fac parte din echipajul acestor nave, pe timpul cînd nava respectiva s-a aflat în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.
Articolul 25
Sub rezerva excepțiilor prevăzute în Secțiunea A și a condițiilor din art. 21-24, navele militare străine și alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucura de imunitate de jurisdicție pe timpul cît se afla în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.
Capitolul 4 Dreptul de urmărire în afară marii teritoriale
Articolul 26
O nava străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afară marii teritoriale a României și poate fi reținută pentru a fi trasa la răspundere dacă exista motive întemeiate să se creadă ca acea nava a încălcat legile și reglementările române, pe timpul cînd s-a aflat în apele naționale, în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contigua ale României.
Urmărirea poate începe atunci cînd nava străină sau una din ambarcatiunile acesteia se găsește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contigua.
Urmărirea începe cînd nava străină nu se conformează semnalului de oprire și poate continua, fără întrerupere, pînă la intrarea navei urmărite în marea teritorială a propriului sau stat sau a unui alt stat.
Nava reținută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă pînă la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări și aplicarea de sancțiuni.
Dacă o nava a fost reținută în afară marii teritoriale, în împrejurări care nu justifica exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despagubita pentru orice pierdere sau dăuna suferită ca urmare a acestei acțiuni.
Articolul 27
Dreptul de urmărire prevăzut la articolul precedent se aplică și în cazul încălcării de către o nava străină, folosită în scopuri comerciale, a legislației române cu privire la zona economică exclusiva a României în Marea Neagra.
În acest caz, urmărirea poate începe numai cînd nava străină în cauza sau una din ambarcatiunile sale se găsește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României.
Capitolul 5 Cercetarea științifică în marea teritorială a României
Articolul 28
Activitatea de cercetare științifică, precum și cea de prospectare și de amenajare a navigației în marea teritorială a României se realizează de către instituțiile române de specialitate, în baza programelor aprobate și cu avizul organelor române competente.
Articolul 29
Persoanele fizice sau juridice străine pot efectua cercetări științifice în marea teritorială a României numai cu autorizarea expresă a organelor române competente și potrivit condițiilor stabilite de către acestea.
Capitolul 6 Protecția mediului marin
Articolul 30
Organele române competente stabilesc reguli privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluarii mediului marin și asigura respectarea acestora în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.
Articolul 31
Este interzisă, potrivit legislației în vigoare, poluarea apelor maritime interioare și a marii teritoriale, precum și a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparatele de zbor, precum și de către surse aflate pe țărm, a unor substanțe sau reziduuri de substanțe toxice, radioactive, hidrocarburi, precum și a altor substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor, ori pentru flora și fauna marii, sau alte reziduuri ori materiale care pot sa producă pagube țărmului românesc ori sa creeze obstacole în calea utilizării legitime a marii.
Articolul 32
În cazul în care exista motive întemeiate să se creadă ca o nava folosită în scopuri comerciale, care se afla în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat prevederile legislației române sau regulile internaționale privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluarii mediului marin, organele române competente sînt în drept sa ceara navei respective explicații în legătură cu faptele care îi sînt imputate, precum și sa inspecteze aceasta nava în cazul în care ar refuza să prezinte explicațiile cerute ori dacă explicațiile primite nu concorda cu faptele.
Articolul 33
În cazul în care exista dovezi neindoielnice ca o nava folosită în scopuri comerciale, care se afla în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat, în aceste ape sau în zona economică exclusiva a României, regulile prevăzute la articolele 30 și 31 și a făcut deversari de substanțe toxice sau radioactive, hidrocarburi sau de alte substanțe și reziduuri care au cauzat o paguba importanța sau care ameninta cu o asemenea paguba tarmul românesc sau resursele din apele maritime interioare și din marea teritorială, organele române competente vor putea retine nava și deschide o acțiune în legătură cu aceasta încălcare, în conformitate cu legislația română.
Articolul 34
În cazul în care apele maritime interioare sau în marea teritorială a României are loc o coliziune de nave, o eșuare sau o alta avarie maritima, iar acțiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecințe dăunătoare pentru apele maritime interioare și marea teritorială sau pentru tarmul românesc, organele române competente sînt în drept sa adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu amenințarea pe care o reprezintă, în scopul apărării împotriva poluarii sau amenințării cu poluarea.
Capitolul 7 Sancțiuni
Articolul 35
Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrșite în astfel de condiții încît să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:
a) încălcarea interdicției prevăzute la art. 10;
b) încălcarea interdicției prevăzute la art. 31, precum și aducerea ilegala, în scopul deversarii, aruncarii sau scufundarii în apele maritime interioare ori în marea teritorială a României sau degajarii în atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor sau vehicule submersibile, de substanțe sau reziduuri de substanțe toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora și fauna marii, sau alte reziduuri ori materiale care pot sa producă pagube țărmului românesc ori sa creeze obstacole în calea utilizării legitime a marii;
c) pescuitul industrial sau alta activitate de exploatare ilegala a resurselor naturale ale apelor maritime interioare sau ale marii teritoriale, inclusiv ale fundului marii și ale subsolului din aceste zone;
d) sabordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori esuarea ei la țărm;
e) intrarea în porturile românești, fără aprobarea organelor române competente, a navelor cu propulsie nucleara;
f) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaționale pentru navele care transporta substanțe radioactive sau toxice ori alte substanțe periculoase, precum și neluarea măsurilor de precautie prevăzute de aceste acorduri;
g) efectuarea, fără autorizarea organelor române competente, sau cu încălcarea condițiilor stabilite în autorizație, a unor activități de cercetare științifică, de prospecțiuni sau a altor activități în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României;
h) imbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri în afară porturilor sau a locurilor unde aceste operațiuni sînt autorizate;
i) pătrunderea neautorizata a unei nave într-un port declarat închis sau într-o zona a marii teritoriale în care trecerea inofensiva a fost suspendată temporar;
j) încălcarea restrictiilor prevăzute în art. 14;
k) încălcarea interdictiilor prevăzute în art. 9 lit. e), f) și k);
l) nerespectarea regulilor stabilite de organele române competente cu privire la securitatea navigației și la protecția cablurilor de telecomunicații și a conductelor submarine în apele maritime interioare sau în marea teritorială.
Contravențiile prevăzute la lit. a)-g) se sancționează cu amendă de la 100.000 la 2.000.000 lei iar cele prevăzute la lit. h)-l) cu amendă de la 10.000 la 500.000 lei, sancțiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenționale.
Articolul 36
Dacă faptele prevăzute în art. 35 lit. a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs alte consecințe grave ori au fost săvîrșite în mod repetat, sancțiunea este amenda de la 1.000.000 la 2.000.000 lei.
Pentru faptele prevăzute în art. 35 lit. b) și c) sancțiunea poate fi, în funcție de gravitatea consecințelor și întinderea pagubelor, amenda de la 2.000.000 la 10.000.000 lei.
În situații deosebit de grave, organele române competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalațiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii și a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvîrșirea contravenției.
Bunurile dobîndite prin săvîrșirea contravenției se confisca.
Articolul 37
Nu constituie contravenție faptele prevăzute în art. 35 lit. d), h), i) și j) dacă au fost săvîrșite în scopul garantarii securității navei sau al salvării de vieți omenești ori în scopul evitării unor avarii la nava sau incarcatura.
Articolul 38
Contravențiile se constata și sancțiunea se aplică, în conformitate cu reglementările în vigoare, de organele de supraveghere și controlul navigației ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și de către organele special împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Sănătății, precum și de alte organe special împuternicite prin lege.
Împotriva procesului-verbal de contravenție se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția maritima și fluviala a Judecătoriei Constanta.
Articolul 39
Aplicarea amenzilor pentru contravenții nu scutește contravenientul de obligația de despăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare și marea teritorială ale României, în conformitate cu legislația română.
Articolul 40
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută la cursul de schimb oficial din momentul săvîrșirii contravenției.
Articolul 41
Contravențiilor prevăzute în art. 35 le sînt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27 din acea lege.
Articolul 42
În cazul comiterii unor fapte pentru care legea română prevede arestarea comandantului navei străine sau reținerea acesteia, organele române competente vor înștiința imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre măsurile luate.
Nava reținută și echipajul sau vor fi eliberate de îndată ce a fost depusa o cauțiune corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauțiunea va fi stabilită în lei și se va plati în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valută la cursul de schimb oficial de la data săvîrșirii contravenției.
Articolul 43
Organele Ministerului Apărării Naționale vor asigura aplicarea prevederilor art. 21-23 și 26-27 și vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicarea unor măsuri de constringere împotriva navelor străine în marea teritorială în baza prevederilor prezentei legi.
Capitolul 8 Dispoziții finale
Articolul 44
Termenul mare teritorială, astfel cum este definit în art. 1, înlocuiește termenul ape teritoriale folosit în dispozițiile legale anterioare prezentei legi.
Articolul 45
Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Articolul 46
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința sa din ziua de 31 iulie 1990.
PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința sa din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale și al zonei contigue ale României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
Anexa COORDONATELE GEOGRAFICE
ale punctelor între care sînt trasate liniile de baza drepte, de la care este masurata lățimea spațiilor maritime ale României
Segmentul
Punctele
Coordonatele geografice ale punctelor
Latitudine (fi)
Longitudine (lambda)
A
1
45° 10' 51''
29° 45' 56''
2
45° 08' 42''
29° 46' 20''
B
2
Ca la segmentul A
3
44° 50' 28''
29° 36' 52''
C
3
Linia celui mai mare reflux
4
D
4
44° 46' 52''
29° 31' 48''
5
44° 43' 38''
29° 03' 10''
E
5
Ca la segmentul D
6
44° 31' 26''
28° 52' 26''
F
6
Ca la segmentul E
7
44° 07' 15''
28° 41' 50''
G
7
Ca la segmentul F
8
43° 59' 14''
28° 40' 09''
H
8
Ca la segmentul G
9
43° 44' 20''
28° 34' 51''
-----------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.