Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 510/2016

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
5 iulie 2016
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 814 din 14 octombrie 2016
Citat de
1 act
Citează
10 acte
Structură
0 articole · 12.980 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Oana Cristina Puică

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Caraș în Dosarul nr. 975/229/2014 al Tribunalului Ialomița - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.373D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă referitor la dispozițiile art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală - întrucât acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei în care plângerea împotriva actului procurorului a fost respinsă -, respectiv ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 18 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 975/229/2014, Tribunalul Ialomița - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Constantin Caraș cu ocazia soluționării contestației împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei ordonanțe de clasare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, întrucât, pe de o parte, încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară este definitivă, iar, pe de altă parte, termenul de declarare a contestației este foarte scurt și probele care au fost excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea pe fond a cauzei.

6. Tribunalul Ialomița - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, reglementarea procedurii de judecată și a căilor de atac fiind atributul exclusiv al legiuitorului, inclusiv stabilirea termenului de exercitare a acestora.

7. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Invocă, în acest sens,

deciziile Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014 , nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015 și nr. 139 din 12 martie 2015.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (8), (9) și (11) din Codul de procedură penală, modificate prin

Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Ulterior sesizării Curții, dispozițiile art. 341 alin. (8) și (9) din Codul de procedură penală au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 286/2009

privind Codul penal,

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere, însă, că în cauză au produs efecte normele de procedură în forma în vigoare la data sesizării Curții, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 341 alin. (8) și (9) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestor dispoziții de lege prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 . Textele de lege criticate au următorul cuprins: "(8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă.

(9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă.

[...] (11) Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei."

12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală - care cuprind reglementări cu privire la cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c) din același articol, și anume la contestația referitoare la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, respectiv la ineficiența, la judecarea în fond a cauzei, a probelor care au fost excluse în cadrul procedurii plângerii în fața judecătorului de cameră preliminară - nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât, în speță, nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, fiind incidente dispozițiile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, iar nu cele ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din același cod. Or, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei". Ținând cont de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

14. În ceea ce privește dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin

Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală și a statuat că faptul că încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă nu este de natură a afecta constituționalitatea prevederilor invocate, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la "condițiile legii" atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute "numai prin lege". Dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului (paragrafele 25 și 26).

15. În același sens sunt și

Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015,

Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, și

Decizia nr. 625 din 8 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 19 noiembrie 2015. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

16. Referitor la presupusa atingere adusă prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea reține că nu este contrară principiului egalității în drepturi instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, atât timp cât aceste reguli se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații identice sau similare. În fine, prevederile constituționale ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu sunt aplicabile în cauza de față.

17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Caraș în Dosarul nr. 975/229/2014 al Tribunalului Ialomița - Secția penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar și constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2016.

PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
Prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.