Decizia nr. 648/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 254/2013 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele ju…
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila
- judecător
Mihaela Ionescu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ciprian Ionuț Cobzac în Dosarul nr. 15.478/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 51D/2016.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepției. Lipsește partea Penitenciarul Giurgiu față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 322D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Emil Ivașcu în Dosarul nr. 17.420/233/2015 al Judecătoriei Galați - Secția penală.
4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Penitenciarul Galați a formulat cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea comunicării documentelor depuse la dosar de către autorul excepției.
5. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la cererea formulată, apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât pe citația comunicată părții se precizează numărul de dosar și parola de acces online la documentele din dosarul electronic al Curții Constituționale în vederea pregătirii apărării.
6. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de Penitenciarul Galați, de acordare a unui nou termen de judecată în vederea comunicării documentelor depuse la dosar de către autorul excepției, întrucât citarea părților s-a făcut potrivit dispozițiilor art. 49 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale adoptat de Plenul Curții Constituționale prin
Hotărârea nr. 6 din 7 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 27 martie 2012, iar formularul de citație cuprinde indicații privind accesul online la documentele din dosarul electronic al Curții Constituționale, prin pagina de internet www.ccr.ro
7. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 322D/2016 la Dosarul nr. 51D/2016, care a fost primul înregistrat.
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției din Dosarul Curții nr. 51D/2016 care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a intrat în vigoare fără un regulament de aplicare, această situație menținându-se până la adoptarea, în anul 2016, a Regulamentului de aplicare a
9. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. În susținerea acestei soluții arată că, potrivit
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014
pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării
privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, după alin. (1) al
art. 188 din Legea nr. 254/2013
s-a introdus un nou alineat, care prevede aplicabilitatea actelor normative existente până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea
Legii nr. 254/2013 , în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă. Totodată, apreciază că aspectele invocate de autorul excepției nu privesc neconstituționalitatea
Legii nr. 254/2013 , ci interpretarea și aplicarea acesteia de către instanța de judecată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
10. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.478/236/2015, Judecătoria Giurgiu - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Ciprian Ionuț Cobzac cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva unei încheieri a judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost respinsă plângerea formulată de persoana privată de libertate împotriva unei hotărâri a comisiei de disciplină din penitenciar prin care i s-a aplicat sancțiunea suspendării dreptului la pachet și cumpărături pentru o perioadă de două luni, întrucât, "la data de 17 octombrie 2015, în jurul orelor 20,45, în Penitenciarul Giurgiu, la percheziția efectuată la camera E11.14, s-a descoperit pe patul petentului un telefon mobil".
11. Prin Sentința penală nr. 1.766 din 29 octombrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 17.420/233/2015, Judecătoria Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Emil Ivașcu cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva unei încheieri a judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost respinsă plângerea formulată de persoana privată de libertate împotriva unei hotărâri a comisiei din penitenciar prin care s-a hotărât repartizarea petentului la regimul de maximă siguranță de executare a pedepsei.
12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul din Dosarul Curții nr. 51D/2016 susține, în esență, că aplicarea
Legii nr. 254/2013 , în lipsa unui regulament de aplicare a acesteia, este neconstituțională, fiind contrară atât dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cât și prevederilor convenționale privind obligația de a respecta drepturile omului, dreptul la un proces echitabil și interzicerea abuzului de drept. Arată că, potrivit dispozițiilor
art. 187 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 , în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestui alineat, dar nu mai târziu de la data intrării în vigoare a
Legii nr. 254/2013 , Guvernul trebuia să adopte hotărârea privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor
Articolul 187
alin. (2) din Legea nr. 254/2013
a intrat în vigoare la 5 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 19 august 2013, iar termenul prevăzut de lege pentru adoptarea Regulamentului său de aplicare era 19 februarie 2014, dar nu mai târziu de la data intrării în vigoare a legii, care a fost 1 februarie 2014. Susține că există doar un proiect al Regulamentului de aplicare a
Legii nr. 254/2013 , nepublicat în Monitorul Oficial al României, astfel încât, potrivit art. 108 alin. (4) din Constituție, acesta este inexistent. În plus, autorul excepției din Dosarul Curții nr. 322D/2016 susține că
nu are o normă de punere în aplicare, similar legii anterioare privind executarea pedepselor, astfel încât aceasta nu întrunește toate exigențele de claritate, precizie și previzibilitate.
13. Judecătoria Giurgiu - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014
pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării
privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2014: "După alineatul (1) al articolului 188 din
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: «(2) Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă.»" Așadar, în opinia instanței, Regulamentul de aplicare a
este cel de aplicare a
Legii nr. 274/2006 , în măsura în care dispozițiile acestei din urmă legi nu contravin
legii noi. Arată, de asemenea, că o serie de dispoziții din Legea nr. 254/2013
nu fac trimitere la regulamentul de aplicare a legii, iar o parte dintre dispozițiile acestei legi au făcut obiect al controlului de constituționalitate, excepțiile de neconstituționalitate invocate fiind respinse de instanța de contencios constituțional. Apreciază, totodată, că, într-o astfel de cauză, este pe deplin asigurată contradictorialitatea, prin posibilitatea atât a persoanei condamnate, cât și a penitenciarului de a depune concluzii scrise, aceștia beneficiind de aceleași drepturi procesuale. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 6 din Convenție arată că instanța europeană de contencios al drepturilor omului a statuat în Cauza Pilla împotriva Italiei că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Convenție este inaplicabil.
14. Judecătoria Galați - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Prevederile
contravin principiului legalității procesului penal, în condițiile în care o lege trebuie să fie previzibilă și accesibilă, conformă standardelor constituționale și de protecție a drepturilor omului, astfel încât orice persoană să își poată da seama ce activități procesuale intră sub incidența legii.
15. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
16. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că dispozițiile art. 16 din Constituție nu sunt încălcate, prevederile legale criticate aplicându-se în mod nediferențiat tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică - condamnate la pedeapsa închisorii ori a detențiunii pe viață. Totodată, apreciază că actul normativ criticat nu afectează accesul liber la justiție, întrucât procedura legală privind exercitarea drepturilor deținuților presupune parcurgerea mai multor etape, care vădesc respectarea dreptului persoanei de a-și expune punctul de vedere, de a fi ascultată și, în general, de a se adresa judecătorului ori instanței de judecată. Astfel, persoana condamnată poate fi ascultată la locul de deținere de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, iar procedura de judecată a contestației împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate se judecă cu citarea persoanei condamnate, aceasta având posibilitatea de a depune memorii și concluzii scrise. Precizează că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile judiciare care interesează executarea pedepselor nu sunt considerate o acuzație în materie penală, cu consecința inaplicabilității dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, precizează că, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014
pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării
privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2014, după alin. (1) al
art. 188 din Legea nr. 254/2013
s-a introdus un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: "(2) Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă."
17. Avocatul Poporului, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 51D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Menționează că intrarea în vigoare a legilor este reglementată de prevederile art. 78 din Legea fundamentală, drept urmare, conform rigorilor constituționale, aplicarea unei legi nu este condiționată de adoptarea unor norme/regulament de aplicare. Apreciază că dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 21, precum și prevederile convenționale ale art. 1, art. 6 paragraful 1 și art. 17 nu au incidență în cauză în raport cu criticile formulate de autorul excepției.
18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare.
21. Autorul excepției din Dosarul Curții nr. 51D/2016 susține că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și prevederilor art. 1 privind obligația de a respecta drepturile omului, art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și art. 17 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În plus, autorul excepției din Dosarul Curții nr. 322D/2016 consideră că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii excepției sunt nemulțumiți de modul de interpretare și aplicare a
Legii nr. 254/2013 , în lipsa unui regulament de aplicare a acesteia, în condițiile în care
art. 187 alin. (2) din Legea nr. 254/2013
a prevăzut că, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestui alineat, dar nu mai târziu de data intrării în vigoare a legii, Guvernul trebuie să adopte hotărârea privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor
23. Față de motivele de neconstituționalitate formulate de autori, Curtea reține că prin
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014
pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării
privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2014, după alin. (1) al
art. 188 din Legea nr. 254/2013
s-a introdus un nou alineat, alin. (2), care prevede aplicabilitatea actelor normative existente până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea
Legii nr. 254/2013 , în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă. Competența de a interpreta și aplica prevederile
art. 188 alin. (2) din Legea nr. 254/2013
revine însă judecătorului a quo învestit cu soluționarea litigiului, aspectele invocate de autori neintrând sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, așa încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
24. De altfel, Curtea constată că, prin
Hotărârea nr. 157/2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016, Guvernul a aprobat Regulamentul de aplicare a
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Dispozițiile
art. 2 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 157/2016
prevăd că, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a Regulamentului de aplicare a
Legii nr. 254/2013 , se adoptă, pe de o parte, ordinele ministrului justiției, ordinul ministrului afacerilor interne și deciziile directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar, pe de altă parte, regulamentele de ordine interioară din toate locurile de deținere, iar, potrivit art. 2 alin. (3) din aceeași hotărâre de Guvern, până la intrarea în vigoare a actelor normative prevăzute la alin. (1) și (2) se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin Regulamentului de aplicare a
Legii nr. 254/2013 , tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă.
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ciprian Ionuț Cobzac în Dosarul nr. 15.478/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și de Emil Ivașcu în Dosarul nr. 17.420/233/2015 al Judecătoriei Galați - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și Judecătoriei Galați - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 1 noiembrie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. Valer Dorneanu Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.