Decizia nr. 479/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) și ale art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și ale art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul civil
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu
- președinte
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Augustin Zegrean
- judecător
Ionița Cochințu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) și ale
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, precum și ale
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ion Dumitru în Dosarul nr. 10.096/3/2014 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.497D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Lucian Dumitrașcu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care, mai întâi, depune note cuprinzând "legislație relevantă a două state membre ale Uniunii Europene". Cu privire la excepția de neconstituționalitate arată că există jurisprudență în materia ce face obiectul controlului de constituționalitate, respectiv cu privire la taxele judiciare de timbru, însă, de cele mai multe ori, la respingerea excepțiilor de neconstituționalitate, s-a avut în vedere faptul că justițiabilul are dreptul să solicite ajutor public judiciar. Astfel, se ajunge la un "incident constituțional"; există un drept constituțional, accesul liber la justiție, care însă trebuie acordat de un judecător (acesta având competența acordării ajutorului public judiciar), aspect ce a determinat formularea excepției de neconstituționalitate în dosarul de fond al instanței de drept comun. În acest context arată că, indiferent de "rezultatul cererii din acel dosar", problema de contencios constituțional rămâne, respectiv faptul că o persoană cu venituri mai reduse nu are același liber acces la justiție în raport cu o altă persoană cu o situație materială mai bună, motiv ce conduce la o diferență de tratament și o limitare a liberului acces la justiție, contrar dispozițiilor constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției. În continuare face o scurtă referire la legislația franceză - sistem judiciar cu care cel național se aseamănă. Or, în sistemul francez, orice cerere în materie civilă se taxează cu o sumă fixă (35 EUR). Astfel, nu este normal, posibil și acceptabil ca o persoană fizică, într-un litigiu cu privire la drepturile proprii, să fie nevoită să timbreze la valoare, limitându-i-se accesul liber la justiție.
4. Pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate și solicită constatarea neconstituționalității prevederilor din ordonanțele de urgență criticate, menționând, totodată, faptul că nu se pot aduce limitări drepturilor constituționale prin ordonanțe de urgență, astfel cum este în speța de față
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru.
5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la textele de lege criticate, sens în care menționează, spre exemplu,
Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014 . În acest context pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Încheierea din 5 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 10.096/3/2014, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) și ale
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, precum și ale
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ion Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral și material cauzat, în temeiul art. 1349 din Codul civil.
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență că, în cauză, este vorba de un cetățean român ale cărui drepturi fundamentale prevăzute de Constituție la art. 22 alin. (1) au fost încălcate și care se află în situația de a cere despăgubiri materiale. Se susține că obligarea, prin prevederile criticate, la plata unor taxe către statul român pentru pretenții solicitate în fața instanțelor competente și în funcție de valoarea acestora, cereri încă nerealizate, conduce la renunțarea sau la micșorarea acestor pretenții, în funcție de veniturile familiei, aspect ce este de natură a limita accesul liber la justiție și de a încălca dreptul la un proces echitabil.
8. De asemenea se arată că adoptarea pe calea ordonanței de urgență a unor norme prin care se instituie taxe judiciare de timbru este neconstituțională. Astfel, "conflictul de constituționalitate" va trebui analizat și din perspectiva capacității Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență într-un domeniu strict rezervat Parlamentului prin art. 139 din Constituție, și anume domeniul stabilirii taxelor și impozitelor. Se menționează că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (6), Guvernului îi este interzis să adopte ordonanțe de urgență care pot afecta drepturile și libertățile fundamentale prevăzute de Constituție, prin raportare și la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest context, cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , se susține că stabilirea prin ordonanță de urgență a unor taxe judiciare de timbru, în funcție de pretențiile solicitate, este neconstituțională, deoarece taxele astfel stabilite sunt de natură a limita accesul la justiție a persoanelor pe criterii de avere. Astfel, se ajunge în situația în care persoanele care nu dispun de mijloace materiale și/sau venituri să nu aibă posibilitatea de a se adresa justiției. Menționează că, în actuala conjunctură socioeconomică a României, stabilirea unor valori procentuale din drepturi virtuale, a căror realizare în fața instanțelor rămâne o simplă posibilitate imposibil de cuantificat în situația în care practica instanțelor române este lipsită de previzibilitate, este de natură a descuraja până și persoanele care ar putea cu dificultate să plătească taxele pentru accesul la dreptate și justiție. Susține că aspectele învederate au un caracter evident neconstituțional prin raportare la dispozițiile art. 42 cu privire la veniturile ce nu sunt impozabile cuprinse în
privind Codul fiscal. Așadar, deși despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, nu sunt impozabile, solicitarea acestor drepturi (încă nerealizate) în fața instanțelor de judecată este taxată procentual în funcție de valoarea drepturilor pretinse, ceea ce reprezintă un paradox al sistemului de drept și fiscal, fiind contrar ordinii constituționale.
9. Referitor la neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
și ale
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
arată că formularea textelor legale care reglementează această materie este vagă, lăsând la aprecierea subiectivă a instanței stabilirea ajutorului public judiciar în materie civilă, fapt ce duce la încălcarea predictibilității actului de justiție și implicit a art. 1 alin. (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție.
10. Tribunalul București - Secția a III-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
reglementează modul concret de calcul al taxei judiciare de timbru în cazul acțiunilor și cererilor evaluabile în bani. Art. 42 alin. (3) din același act normativ prevede posibilitatea acordării de reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxei de timbru în mod excepțional pentru persoanele juridice, raportat la situația financiară, dacă plata acestor obligații ar afecta semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. În ceea ce privește susținerea autorului excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că reglementarea modului de calcul al taxei judiciare de timbru limitează accesul la justiție pe criterii de avere, menționează că această susținere nu este întemeiată, întrucât acest mod de calcul se aplică tuturor celor care se adresează instanțelor judecătorești indiferent de starea materială și de avere, astfel că nu se constată existența unei situații de discriminare. De altfel, pentru persoanele lipsite de mijloace materiale sau venituri a fost adoptată
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
care, probând lipsa sau insuficiența veniturilor sau mijloacelor materiale, pot obține reduceri, scutiri sau eșalonări ale plății taxei judiciare de timbru sau pot beneficia de asistență juridică gratuită; or, autorul excepției de neconstituționalitate se află într-o asemenea situație și, beneficiind de dispozițiile acestei ordonanțe de urgență, este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
11. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate în raport cu art. 115 alin. (6) și art. 139 din Constituție arată că aceste din urmă dispoziții din Legea fundamentală au în vedere veniturile la bugetul statului și la bugetul asigurărilor sociale de stat, or taxele judiciare de timbru nu se constituie ca venituri la bugetul statului și la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde locuiește cel ce formulează o cerere sau o acțiune în fața instanței. Prin adoptarea
Ordonanței de urgență Guvernului nr. 51/2008
se asigură accesul la justiție al oricărui cetățean, indiferent de starea sa materială. Consideră că nu este încălcat accesul liber la justiție și nici art. 115 alin. (6) din Constituție.
12. Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie.
14. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care are în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b),
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum și ale
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:
- Art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 : "(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
b) între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
c) între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
d) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
e) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
(2) Se taxează potrivit alin. (1) și următoarele categorii de acțiuni:
a) în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
b) privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial;";
-
Articolul 42
alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 :
"(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
[...]
(3) În mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.";
-
Articolul 8
alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 : "(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România."
18. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", art. 4 alin. (2) cu privire la criteriile nediscriminării, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 115 alin. (6) privind adoptarea ordonanțelor de urgență și art. 139 referitor la impozite, taxe și alte contribuții. De asemenea menționează art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 cu privire la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , precum și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, atât în ansamblu, cât și în mod punctual anumite prevederi din acestea. În acest sens sunt, spre exemplu,
Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014,
Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015,
Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015,
Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015,
Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015.
20. Astfel, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia prin reglementarea pe calea ordonanței de urgență în materia taxelor judiciare de timbru se aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6) și ale art. 139 și, implicit art. 21, Curtea reține, pe de o parte, că, potrivit jurisprudenței sale, sintagma "numai prin lege" din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituție are semnificația de a interzice posibilitatea stabilirii de impozite și taxe pentru bugetul de stat prin acte normative inferioare, ca forță juridică, legii. În această categorie nu intră ordonanțele emise de Guvern, ci hotărârile Guvernului, care se emit pentru organizarea executării legilor, ordinele miniștrilor etc. (a se vedea
Decizia nr. 299 din 6 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 17 ianuarie 2002). De asemenea, din coroborarea prevederilor constituționale ale art. 139 cu cele ale art. 56, Curtea observă că acestea instituie garanția că obligația constituțională a cetățenilor de a contribui prin impozite, taxe și alte contribuții venituri la bugetul de stat se face în condițiile legii.
21. Pe de altă parte, Curtea, pronunțându-se asupra dispozițiilor
art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015), respectiv taxe de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011). Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.
22. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Instanța europeană a statuat că "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco împotriva României, paragraful 56, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014 , precitată).
23. Față de cele prezentate, Curtea constată că instituirea unor taxe judiciare de timbru prin ordonanțe de urgență nu este contrară prevederilor constituționale ale art. 21, art. 115 alin. (6) și ale art. 139, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
este neîntemeiată.
24. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea observă că acestea statuează cu privire la faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , iar, în mod excepțional, instanța poate acorda aceste facilități fiscale, în alte cazuri în care apreciază că, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, plata taxei judiciare de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a acesteia.
25. Față de această împrejurare, Curtea nu poate reține pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , ca urmare a faptului că aceste prevederi legale lasă la aprecierea instanței de judecată stabilirea ajutorului public judiciar, deoarece, pe de o parte, dispozițiile
art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
reglementează criteriile în funcție de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporție de 50%; pe de altă parte, alin. (3) al aceluiași articol are în vedere și alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporțional cu nevoile solicitantului (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015). În acest context, Curtea observă că prevederile criticate sunt o aplicare a dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (2) și art. 124 din Constituție.
26. Totodată, Curtea observă că plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, iar obligația la plata anticipată a acestor taxe este justificată. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar ( Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).
27. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor celor care cad sub incidența ipotezelor cuprinse în aceste norme, fără discriminări, și, de asemenea, respectă principiul supremației Constituției, al universalității, precum și al accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, fiind în deplin acord cu prevederile constituționale cu privire la impozite, taxe și alte contribuții, precum și cu cele referitoare la delegarea legislativă.
28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Dumitru în Dosarul nr. 10.096/3/2014 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) și ale
art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, precum și ale
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 iunie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.