Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 456/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (4) din Legea nr. 254/2002 , modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002

prezumat în vigoare

Data actului
2 decembrie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 926 din 23 decembrie 2003
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 15.851 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
  • Legea nr. 254/2002 29 aprilie 2002 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerci…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) și (4) din Legea nr. 254/2002 , modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Vitivinicola Basarabi" S.A. (fostă Societatea Comercială "Vie Vin Murfatlar" S.A.) în dosarele nr. 677/2003 și nr. 678/2003 ale Tribunalului Constanța - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde Andreea Mihaela Popa, în calitate de reprezentant al autorului excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 349C/2003 și nr. 350C/2003 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul autorului excepției este de acord cu conexarea celor două dosare.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 350C/2003 la Dosarul nr. 349C/2003, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Societății Comerciale "Vitivinicola Basarabi" - S.A. solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată și depune la dosar concluzii scrise, precum și un set de documente care atestă schimbarea denumirii Societății Comerciale "Vie Vin Murfatlar" - S.A. în Societatea Comercială "Vitivinicola Basarabi" - S.A.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 254/2002

se referă la societățile comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce urmează să fie supuse privatizării, iar alin. (4) al aceluiași articol reglementează modalitatea de eșalonare la plată a anumitor obligații restante ale societăților comerciale care au fost privatizate deja conform prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/1999 . Pe cale de consecință, cele două categorii de societăți se află în situații juridice diferite care presupun un tratament diferențiat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 aprilie 2003, pronunțate în dosarele nr. 677/2003 și nr. 678/2003, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 alin. (1) și (4) din Legea nr. 254/2002 , modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002 .

Excepția a fost ridicată în dosarele de mai sus de Societatea Comercială "Vitivinicola Basarabi" - S.A.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât legiuitorul a prevăzut acordarea unor facilități mai mari pentru categoria societăților cu capital integral sau parțial de stat ce urmează a fi privatizate, față de societățile comerciale privatizate deja sub incidența prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/1999 , fapt ce contravine principiului constituțional al egalității în drepturi. De asemenea, în opinia autorului,

Legea nr. 254/2002

favorizează în mod evident societățile comerciale prevăzute la art. 1 alin. (1) în detrimentul celor privatizate anterior, situație care înlătură premisa oferirii unor șanse egale de integrare și de supraviețuire într-o economie de piață. Astfel, în cazul în care un investitor a preluat debite la privatizarea societății, iar un alt investitor din același domeniu este scutit integral de plată debitelor restante, se creează fără îndoială o concurență neloială pe segmentul respectiv de piață, situație ce duce la încălcarea dispozițiilor constituționale prevăzute la art. 134 alin. (2), potrivit cărora, în domeniul economiei de piață, statul trebuie să asigure, printre altele, și protecția concurenței loiale.

Tribunalul Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a dorit să creeze cadrul favorabil pentru sporirea atractivității în procesul de privatizare pentru societățile care dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Or, în cadrul politicii economice se urmărește de către stat asigurarea resurselor finanțării acestei politici, iar alimentarea bugetului se face printr-un sistem judicios și echitabil de taxe și impozite, care să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale pe fiecare subiect impozabil și nu egalizarea fiscalității impozitării [art. 53 alin. (2) din Constituție].

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție este nefondată, pentru că principiul egalității în drepturi vizează doar persoanele fizice, nu și persoanele juridice, iar tratamentul juridic diferit la care se referă autorul excepției se justifică prin însuși scopul actului normativ, respectiv creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Textele legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală, așa cum fără temei se susține în motivarea excepției, ci sunt menite să asigure tocmai îndeplinirea obligațiilor statului, stabilite prin dispozițiile constituționale menționate, privind "valorificarea tuturor factorilor de producție", "protejarea intereselor naționale", "exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național", precum și "crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții".

Guvernul apreciază, de asemenea, că raportarea excepției la prevederile constituționale ale art. 51 nu este relevantă în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (1) și (4) din Legea nr. 254/2002

privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 8 mai 2002, modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, aprobată la rândul său cu modificări prin

Legea nr. 331/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 17 iulie 2003, și care au următorul conținut:

- Art. 1: "(1) Societățile comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce urmează să fie supuse privatizării, potrivit prevederilor

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, beneficiază de următoarele înlesniri la plata obligațiilor restante:

a) scutirea de la plata obligațiilor bugetare restante la data de 31 decembrie 2001, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare, creanțe proprii ale instituției publice implicate în procesul de privatizare, precum și cele datorate fondurilor speciale;

b) scutirea de la plata obligațiilor restante la data de 31 decembrie 2001 către bugetele locale, reprezentând impozite, taxe și alte venituri;

c) scutirea la plată a majorărilor de întârziere și a penalităților de orice fel, datorate și neachitate la data intrării în vigoare a prezentei legi, aferente obligațiilor bugetare restante prevăzute la lit. a) și b), care se înscriu în certificatele de obligații bugetare, actualizate și nestinse la data transferului dreptului de proprietate;

d) sumele reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare, care fac obiectul înlesnirilor la plată, prevăzute la lit. a) și b), sunt cele restante la data de 31 decembrie 2001 și nestinse la data intrării în vigoare a prezentei legi. [...]

(4) Societățile comerciale privatizate conform prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/1999

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă și ale

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de eșalonarea la plată pe o perioadă de 5 ani, cu o perioadă de grație de 6 luni cuprinsă în perioada de eșalonare, a obligațiilor restante la data de 31 decembrie 2001, cu excepția sumelor provenite din plata redevenței și de scutirea la plată a majorărilor de întârziere și a penalităților de orice fel aferente acestor obligații."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16, art. 51 și art. 134 alin. (1) și (2) lit. a). După aprobarea Legii de revizuire a Constituției, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile constituționale invocate sunt cuprinse în art. 16, art. 1 alin. (5) și art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) cu următorul conținut:

- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale."

- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

- Art. 135 alin. (1) și (2) lit. a): "(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;"

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că scopul

Legii nr. 254/2002 , cu modificările și completările ulterioare, este de a stabili unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului, ce urmează să fie supuse privatizării potrivit

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, precum și de acordare a unor înlesniri societăților comerciale privatizate conform prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/1999

și ale

Legii nr. 268/2001 .

Principiul egalității de tratament juridic constă în aplicarea echitabilă a unei norme de drept subiectelor aflate în cazuri identice sau similare.

În cauză, societățile comerciale la care se referă

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 254/2002

se află, în mod evident, într-o situație juridică diferită de societățile comerciale prevăzute în art. 1 alin. (4) din lege, primele fiind societăți comerciale care urmează să fie privatizate, celelalte fiind societăți comerciale deja privatizate în baza unui act normativ anterior.

Această diferență de situație juridică justifică tratamentul juridic neomogen la care se referă autorul excepției.

Nu se poate primi, în consecință, susținerea că dispozițiile care formează obiectul excepției de neconstituționalitate sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituția României.

Nu se poate primi, de asemenea, nici susținerea că prin excluderea societăților comerciale privatizate în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/1999

de la facilitățile acordate prin

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 254/2002

s-ar produce o concurență neloială pe segmentul respectiv de piață, încălcându-se în felul acesta prevederile art. 135 din Constituție.

Prin definiție, concurența neloială constă în încălcarea de către comercianți a obligației de comportament în exercitarea profesiei cu bună-credință și potrivit uzanțelor cinstite.

Având în vedere că dispozițiile legale criticate nu au ca obiect activitatea comercială desfășurată de societățile comerciale, ci modul de îndeplinire de către acestea a obligațiilor lor financiare către stat - mai exact stabilirea unor facilități de plată - nu se poate reține în nici un fel că aceste dispoziții legale ar putea să genereze concurență neloială.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 146 alin. (4) și al art. 1 alin. (5), art. 16 și al art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al

art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) și (4) din Legea nr. 254/2002 , modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Vitivinicola Basarabi" - S.A. (fostă Societatea Comercială "Vie Vin Murfatlar" - S.A.) în Dosarul nr. 677/2003 și în Dosarul nr. 678/2003 ale Tribunalului Constanța - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțață în ședința publică din data de 2 decembrie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.