Decizia nr. 54/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , excepție ridicată de Gheorghe Pănescu în Dosarul nr. 3.054/95/2017 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.527D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, considerând, în esență, că textul de lege criticat este clar și nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 1.939/R-CONT din 14 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.054/95/2017, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Gheorghe Pănescu în cadrul soluționării recursului formulat de autorul excepției împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Gorj, prin care a fost respinsă acțiunea privind anularea hotărârii Consiliului de Administrație al Liceului Tehnologic Turceni prin care s-a dispus constituirea unei comisii de disciplină care să cerceteze anumite abateri disciplinare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, potrivit

art. 78 din Constituție , legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. Așadar, în cazul în care printr-o lege se adoptă modificări și completări la legea educației, atunci aceste modificări și completări trebuie încorporate în lege și vor intra în vigoare la 3 zile de la data publicării legii modificatoare sau la o altă dată prevăzută în legea modificatoare. De asemenea, în cazul în care printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt adoptate modificări sau completări la legea educației, atunci acestea trebuie încorporate în legea educației și vor intra în vigoare la momentul publicării ordonanței de urgență a Guvernului în Monitorul Oficial al României, potrivit

art. 115 alin. (5) din Constituție .

6.

Se susține că, potrivit

art. 94 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , structura anului școlar este stabilită prin ordin al ministrului educației. Or, prevederea

art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011

antamează ideea că modificările și completările aduse

Legii educației naționale nr. 1/2011

intră în vigoare în funcție de ordinul ministrului educației prin care se stabilește structura anului școlar, ceea ce contravine dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție .

7.

În final, se arată că instanța de fond a reținut că în cursul anului școlar 2016-2017 a avut loc completarea

Legii educației naționale nr. 1/2011

cu

art. 96 alin. (2) lit. c^1) , introdus prin

art. I pct. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2016

privind modificarea și completarea

Legii educației naționale nr. 1/2011 , și că aceste prevederi trebuiau aplicate începând cu prima zi a anului școlar următor, în conformitate cu

art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , ceea ce, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, este eronat, deoarece prevederile completatoare trebuiau aplicate încă de la data publicării în Monitorul Oficial al României a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 , adică de la data de 23 noiembrie 2016. În acest sens se arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2016

nu face nicio referire la momentul intrării ei în vigoare și, prin urmare, în speță se aplică prevederile

art. 115 alin. (5) din Constituție .

8.

Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului

nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 18 din 10 ianuarie 2011, având următorul cuprins: „Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.“

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității,

art. 78

privind intrarea în vigoare a legii și

art. 115 alin. (5)

privind condițiile de intrare în vigoare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat prevede că orice modificare sau completare a

Legii educației naționale nr. 1/2011

intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar/universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. Potrivit

art. 78 din Constituție , legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. Potrivit

art. 115 alin. (5) din Constituție , ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere (în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată) și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

15.

Curtea constată că soluția legislativă potrivit căreia orice modificare sau completare a

Legii nr. 1/2011

intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar/universitar următor celui în care a fost adoptată nu conduce la încălcarea normelor constituționale privind intrarea în vigoare a legii sau a ordonanței de urgență, această soluție legislativă fiind justificată tocmai de necesitatea ca, în domeniul reglementării educației naționale, normele adoptate să poată fi aplicate fără perturbarea activităților școlare în curs. În același sens sunt și prevederile

art. 5 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 , potrivit cărora „Prin excepție de la prevederile

alin. (2) , dispozițiile prezentei legi care vizează evaluările naționale de la finalul învățământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoția aflată în primul an al învățământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.“

16.

Curtea observă că, atunci când legiuitorul a considerat necesară intrarea imediată în vigoare a anumitor modificări și completări ale

Legii nr. 1/2011 , a prevăzut dispoziții exprese în acest sens în cuprinsul actelor normative modificatoare sau completatoare. Spre exemplu,

art. VIII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2016

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016, prevede că „Prin derogare de la prevederile

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I și art. II ale prezentei ordonanțe de urgență se aplică începând cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I“. De asemenea,

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2018

privind modificarea și completarea

Legii educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 833 din 28 septembrie 2018, prevede că „Prin derogare de la prevederile

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică din anul școlar 2018-2019“. Totodată, potrivit

art. III din Legea nr. 187/2020

pentru completarea

Legii educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 20 august 2020, „Prin derogare de la prevederile

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I“. Mai mult, pentru situații excepționale, legiuitorul a prevăzut suspendarea prevederilor de lege criticate - care instituie regula ca modificările și completările

Legii nr. 1/2011

să intre în vigoare începând cu prima zi a anului școlar/universitar următor -, stabilind în

art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2020

privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 29 aprilie 2020, că „Pe durata decretării stării de urgență și până la data de 1 septembrie 2020, se suspendă aplicabilitatea prevederilor

art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare“.

17.

Prin urmare, regula instituită de prevederile de lege criticate nu contravine dispozițiilor constituționale ale

art. 78

privind intrarea în vigoare a legii și nici celor ale

art. 115 alin. (5)

privind intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, legiuitorul fiind liber să stabilească o altă dată de intrare în vigoare a actelor normative, evident, ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României, în cazul ordonanțelor de urgență ale Guvernului, și ulterioară celor 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, în cazul legilor.

18.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 1 alin. (5) din Constituție , prin faptul că structura anului școlar este stabilită prin ordin al ministrului educației, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată, deoarece

art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , care prevede că modificările și completările aduse legii educației naționale intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar/universitar următor celui în care a fost adoptată, nu conține neclarități de natură să conducă la neaplicarea textului de lege criticat. Astfel, potrivit

art. 94 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , „Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții: [...] r) stabilește structura anului școlar;“ și, în consecință, stabilește și prima zi a anului școlar/universitar.

19.

În jurisprudența sa referitoare la

art. 1 alin. (5) din Constituție , Curtea Constituțională a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative ( Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens,

deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010,

nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011,

nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau

nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

20.

Aplicând această jurisprudență la speță, Curtea reține că, deși este stabilită prin ordin al ministrului educației, nu se poate susține că sintagma „primă zi a anului școlar/universitar“ este una imprevizibilă și neclară și că textul de lege criticat conține neclarități de natură să conducă la imposibilitatea aplicării sale.

21.

În final, cu privire la criticile ce vizează considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și care se referă la data concretă de intrare în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016

privind modificarea și completarea

Legii educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 noiembrie 2016, Curtea reține că aceste susțineri reprezintă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii la cazul concret dedus judecății, care intră în competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Pănescu în Dosarul nr. 3.054/95/2017 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 ianuarie 2021.