Decizia nr. 65/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002

privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“, excepție ridicată de Societatea SSM Prest - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 215/59/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 164D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că partea Administrația Națională „Apele Române“ a transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autoarea invocă o problemă de interpretare a prevederilor criticate, reclamând, totodată, și criteriul care a stat la baza instituirii taxei în discuție, și anume cel al volumului de apă, și nu cel al căderii utilizate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu aduc atingere libertății economice și nici principiului justei așezări a sarcinilor fiscale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 215/59/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002

privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“, excepție ridicată de Societatea SSM Prest - S.R.L. din Timișoara într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a

Hotărârii Guvernului nr. 1.202/2010

privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, litigiu aflat în stadiul procesual al recursului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât creează un avantaj economic pentru operatorii care gestionează hidrocentrale cu cădere mare de apă, făcând nefezabilă exploatarea căderilor mici. În acest sens, arată că, în modalitatea în care este impusă taxa prevăzută de textul de lege criticat, există posibilitatea ca aceasta să fie percepută în mai multe rânduri pentru aceeași apă uzinată, în situația în care un operator economic ar gestiona mai multe hidrocentrale pe cursul aceleiași ape curgătoare sau aceeași taxă ar putea fi percepută de mai multe ori pentru aceeași resursă de apă (volum de apă) mai multor operatori de hidrocentrale situate pe același curs de apă curgătoare. Susține că forma în care este percepută taxa prevăzută la

pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 , a cărei valoare a fost actualizată prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.202/2010 , creează un mediu fiscal discriminatoriu și neconcurențial între hidrocentralele de cădere mică (microhidrocentrale) și hidrocentralele de mare cădere, întrucât taxa pe apă uzinată se aplică exclusiv volumului de apă utilizat, fără a se ține cont de căderea utilizată. Susține că, sub aspectul taxei în discuție, producătorii de energie electrică ar trebui diferențiați pe criteriul puterii instalate, al capacității de producție, al căderii exploatate sau pe criteriul poluării efective generate prin exploatarea hidrocentralei. Consideră că acestea ar reprezenta alternative echitabile la modalitatea de impunere a taxei criticate. În prezent însă este instituit un tratament preferențial în favoarea producătorilor de energie electrică prin hidrocentrale de mare cădere, în defavoarea producătorilor de energie electrică cu hidrocentrale de cădere mică.

6.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit normelor constituționale invocate, statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții și aplicarea politicilor de dezvoltare regională în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

pct. 1.3 din anexa nr. 5 - Cuantumul contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002

privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, modificate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.202/2010

privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 10 decembrie 2010. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

Denumirea contribuției

U.M.

Nivelul contribuției (lei/U.M.)

A. Contribuții pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori

A.1. Resurse de apă de suprafață (Marea Neagră, Dunăre, râuri, lacuri naturale și lacuri de acumulare amenajate, indiferent de deținător)

[...]

[...]

[...]

1.3. Operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în regim de uzinare

mii mc

1,10

11.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 45

privind libertatea economică și

art. 56 alin. (2) , potrivit căruia sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002

stabilește cuantumul contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Acestea sunt fixate pe categorii de resurse și utilizatori, în cauză fiind criticate cele pe care le datorează operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale pentru resursele de apă de suprafață (Marea Neagră, Dunăre, râuri, lacuri naturale și lacuri de acumulare amenajate). Autoarea excepției este un operator economic care a construit o microhidrocentrală având o putere instalată mai mică de 4 MWh și este nemulțumită de faptul că valoarea acestor contribuții nu este diferențiată în funcție de anumite criterii pe care le consideră relevante în individualizarea acesteia, respectiv puterea instalată, capacitatea de producție, căderea de apă exploatată sau poluarea efectivă generată prin exploatarea hidrocentralei.

13.

Curtea observă că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează modul de stabilire a contribuției menționate, care, astfel cum este prevăzut în prezent de legiuitor prin textul de lege criticat, instituie o contribuție unitară pentru toți operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale. Astfel cum a fost formulată, critica de neconstituționalitate tinde la modificarea și completarea prevederilor de lege supuse controlului cu anumite criterii propuse de autoarea excepției, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile legale ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.

14.

De asemenea, criticile referitoare la faptul că există posibilitatea ca taxa în discuție să fie percepută în mai multe rânduri pentru aceeași apă uzinată - în situația în care un operator economic ar gestiona mai multe hidrocentrale pe cursul aceleiași ape curgătoare - sau că această taxă ar putea să fie percepută de mai multe ori pentru aceeași resursă de apă (volum de apă) de la mai mulți operatori de hidrocentrale situate pe același curs de apă curgătoare sunt afirmații care nu pot fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. De altfel, instanța de contencios constituțional observă că procesul în cursul soluționării căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate are ca obiect tocmai cererea de anulare, pe calea contenciosului administrativ, a hotărârii Guvernului prin care s-au stabilit actualele cuantumuri ale contribuțiilor ce trebuie achitate de către operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, verificarea legalității acesteia urmând să fie stabilită de instanța judecătorească învestită cu soluționarea litigiului.

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002

privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“, excepție ridicată de Societatea SSM Prest - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 215/59/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2021.