Normele din 27 aprilie 2021

Articolul 6

Organizarea apărării împotriva incendiilor în M.Ap.N. presupune:

stabilirea structurilor cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;

elaborarea, aprobarea și difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziții, hotărâri și altele asemenea, prin care se stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;

elaborarea, aprobarea și difuzarea documentelor și evidențelor specifice privind apărarea împotriva incendiilor;

organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă;

planificarea și executarea de controale proprii periodice, în scopul depistării, cunoașterii și înlăturării oricăror stări de pericol care pot favoriza inițierea sau dezvoltarea incendiilor;

analiza periodică a capacității de apărare împotriva incendiilor;

elaborarea de programe de optimizare a activității de apărare împotriva incendiilor;

îndeplinirea criteriilor și a cerințelor de instruire;

îndeplinirea criteriilor și a cerințelor de obținere a acordului și a atestatului de securitate la incendiu;

realizarea unui sistem operativ de observare și anunțare a incendiului, precum și de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;

asigurarea funcționării la parametrii proiectați a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

planificarea intervenției personalului și a forțelor specializate, în caz de incendiu;

analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor și stabilirea împrejurărilor și a factorilor care au determinat producerea incendiului;

reglementarea raporturilor privind apărarea împotriva incendiilor în relațiile generate de contracte/convenții;

asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul și fișele individuale de instructaj în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Articolul 7

Direcția domenii și infrastructuri îndrumă, coordonează și controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor în M.Ap.N. În acest sens, are următoarele obligații:

elaborează, conform art. 18 lit. a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, strategii referitoare la apărarea împotriva incendiilor în M.Ap.N.;

propune, elaborează și, după caz, emite/modifică, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare IGSU, norme și reglementări tehnice de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului militar;

îndrumă, controlează, inspectează și analizează respectarea normelor și reglementărilor tehnice prin personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, care, în baza legitimației semnate de ministrul apărării naționale, are acces în toate unitățile militare;

elaborează și supune spre analiză ministrului apărării naționale Raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor, referitor la starea, concluziile și propunerile privind organizarea apărării împotriva incendiilor, la termenul prezentat în anexa nr. 2;

stabilește metode și proceduri pentru identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice domeniului militar;

organizează și gestionează baza de date privitoare la mijloacele și echipamentele tehnice specifice de stins incendii, la personalul de specialitate și la incendiile produse în cazărmile M.Ap.N.;

informează unitățile militare și eșaloanele superioare ale acestora, în baza controalelor și inspecțiilor executate, despre nivelul de risc de incendiu pe obiective, efectele incendiilor produse și alte date referitoare la activitatea de apărare împotriva incendiilor;

avizează propunerile de numire a cadrelor tehnice cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor în unitățile militare din M.Ap.N.;

avizează transferurile de autospeciale între structurile armatei;

întocmește, în colaborare cu unitățile care asigură pregătirea servanților pompieri și a cadrelor tehnice, programele de formare profesională;

emite acorduri și atestate de securitate la incendiu, în conformitate cu prevederile Capitolului IV din prezentele norme;

transmite, spre publicare în Buletinul informativ al Armatei, neregulile semnificative constatate și măsurile dispuse, ca urmare a controalelor executate de cadrele tehnice cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;

organizează, anual, o convocare de specialitate cu personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor din secțiile, birourile și compartimentele de apărare împotriva incendiilor din structurile centrale, categoriile de forțe, comandamente, direcții și divizii.

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 10

Centrul de studii și proiectare construcții militare este structura tehnică de specialitate a Direcției domenii și infrastructuri destinată asigurării consultanței de specialitate și întocmirii documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele imobiliare ale M.Ap.N și are următoarele obligații:

întocmește/asigură documentele necesare obținerii acordului de principiu, solicitat în faza „studiu de fezabilitate”;

întocmește/asigură scenariile de securitate la incendiu, conform anexei nr. 4, pentru construcțiile cu caracter special și instalațiile aferente acestora, care se încadrează în prevederile anexei nr. 3, la care se execută lucrări de modificare și/sau schimbare de destinație, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, republicată;

urmărește ca, la încheierea contractelor de achiziții publice cu operatorii economici care au calitatea de proiectanți și care urmează să elaboreze documentațiile tehnico-economice pentru construcțiile M.Ap.N. care se încadrează în prevederile anexei nr. 3, să se respecte toate normele de proiectare necesare îndeplinirii cerinței fundamentale „securitate la incendiu”.

Articolul 11

Articolul 12

Cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor se subordonează nemijlocit comandantului/șefului unității militare și are următoarele obligații:

organizează, îndrumă, inspectează, conduce și controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor, gestionează și actualizează documentele specifice activității de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 48;

execută instructajul introductiv general, instructajul pentru lucrări periculoase și, după caz, instructajul pentru personalul din afara unității militare;

întocmește și supune aprobării comandantului/șefului documentarele și tematicile pentru realizarea instructajelor în domeniul apărării împotriva incendiilor;

urmărește îndeplinirea, la termen și în totalitate, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor stabilite prin planul de apărare, ordine, dispoziții, planuri de măsuri sau în urma constatărilor făcute cu ocazia controalelor proprii sau a celor executate de personalul de specialitate în domeniul apărării împotriva incendiilor de la eșaloanele superioare;

identifică, evaluează și propune implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor conform criteriilor stabilite de Direcția domenii și infrastructuri;

întocmește cererea adresată Direcției domenii și infrastructuri care are anexată documentația necesară pentru obținerea acordului/atestatului privind securitatea la incendiu a

lucrărilor de modificare și/sau schimbare de destinație la clădirile existente și care necesită acord/atestat de securitate la incendiu, conform anexei nr. 3;

acordă asistență de specialitate șefilor sectoarelor de activitate pentru organizarea activității de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă;

întocmește necesarul de dotare al unității militare cu tehnică, utilaje, mijloace tehnice de stins incendii și echipament individual de protecție, pe baza normelor și a recomandărilor prevăzute în anexele nr. 6-13;

instruiește personalul destinat serviciului de zi pe unitate în cunoașterea planului de apărare împotriva incendiilor și verifică gradul de pregătire a acestuia;

ia măsuri de înlăturare imediată a stărilor de pericol și a cauzelor de incendiu constatate și raportează comandantului/șefului unității despre situațiile respective;

interzice folosirea instalațiilor defecte ce ar putea provoca incendii și a focului deschis fără emiterea permisului de lucru cu foc și ține evidența acestora în registrul permiselor de lucru cu foc;

urmărește menținerea în permanentă stare de funcționare a tuturor mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

verifică cu regularitate respectarea de către personalul unității militare a normelor și a instrucțiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor;

face propuneri de asigurare a fondurilor necesare organizării activității de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice, echipamente de protecție specifice și ține evidența fondurilor alocate pentru aceasta;

prezintă semestrial comandantului/șefului unității militare rapoarte privind evaluarea capacității de apărare împotriva incendiilor care conțin informațiile prevăzute la art. 152 alin. (1) din Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007;

coordonează pregătirea de specialitate pentru personalul care încadrează grupa de intervenție la incendiu, în conformitate cu procedura de organizare și funcționare a serviciului propriu de prevenire și protecție;

conduce și coordonează acțiunea formațiunii de intervenție la incendiu până la sosirea comandantului/șefului unității militare, respectiv șefului serviciului profesionist pentru situații de urgență;

determină riscul de arson în vederea prevenirii și reducerii riscurilor de producere a acestuia, în conformitate cu procedura de determinare a riscului de arson, aprobată prin ordin al ministrului afacerilor interne;

participă la convocări anuale de instruire executate de către eșaloanele superioare.

Articolul 13

Articolul 14

Când unitatea militară este dislocată în două sau mai multe cazărmi, comandantul/șeful unității militare numește prin ordin de zi pe unitate, pentru fiecare cazarmă, un responsabil cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, care se subordonează pe linie de specialitate cadrului tehnic cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Articolul 15

În situația în care cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor absentează din unitate din diverse motive, comandantul/șeful unității militare numește un înlocuitor căruia i s-a făcut o pregătire prealabilă în domeniu.

Articolul 16

Atestarea personalului de specialitate/cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor se dobândește în urma obținerii certificării absolvirii unui curs de perfecționare în domeniul apărării împotriva incendiilor, în centre de formare și evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaționale recunoscute la nivel național.

Articolul 17

Articolul 18

Ofițerul de serviciu pe unitate are următoarele obligații privind apărarea împotriva incendiilor:

să conducă acțiunea formațiunii de intervenție la incendiu până la sosirea cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, comandantului/șefului unității militare și/sau serviciilor profesioniste pentru situații de urgență din cadrul ISUJ/ISUBIF;

să cunoască și să fie în măsură să pună în practică planul de apărare împotriva incendiilor;

să controleze funcționarea sistemelor și instalațiilor de avertizare, semnalizare și alarmare la incendiu;

să verifice pregătirea pompierului de serviciu și a personalului care încadrează grupa de intervenție la incendiu, prin alertarea acestora, conform concepției de intervenție stabilită în Planul de apărare la incendiu;

să controleze, după terminarea programului, spațiile unității militare, în vederea depistării eventualelor nereguli, cauze potențiale și pericole ce pot determina producerea unor incendii;

să consemneze, în procesul-verbal de predare-primire a serviciului de zi pe unitate, deficiențele privind apărarea împotriva incendiilor care nu au fost remediate pe loc;

să consemneze, în registrul serviciului de rond, deficiențele/constatările privind apărarea împotriva incendiilor, în urma controalelor și exercițiilor efectuate.

Articolul 19

Conducătorii locurilor de muncă au următoarele obligații:

să întocmească instrucțiunile proprii de apărare împotriva incendiilor pentru fiecare loc de muncă;

să verifice respectarea instrucțiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor de către personalul din subordine;

să întocmească și să actualizeze ori de câte ori este cazul documentele de organizare a activității de stingere a incendiilor la locul de muncă și planul de evacuare a persoanelor/bunurilor materiale;

să verifice toate spațiile la terminarea programului de lucru și să dispună înlăturarea cauzelor ce pot provoca incendii sau explozii;

să elaboreze documentarele și tematicile pentru executarea instructajelor privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă;

să execute instructajele privind apărarea împotriva incendiilor și protecție civilă;

să organizeze, în colaborare cu cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării

împotriva

incendiilor,

exerciții

de

alarmare,

evacuare

și

intervenție

în

zona

de responsabilitate;

să urmărească nivelul de asigurare și să solicite dotarea, conform prezentelor norme, cu mijloace tehnice de stins incendii a locurilor de muncă din subordine;

să asigure respectarea măsurilor specifice în caz de lucru cu foc deschis;

să

facă

propuneri

comandantului/șefului

unității

militare

pentru

sancționarea personalului din subordine în cazul nerespectării normelor și instrucțiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 20

Administratorul cazărmii are următoarele obligații:

să întocmească și să actualizeze permanent documentele menționate la art. 49;

să pună la dispoziția personalului de specialitate/cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor datele tehnice necesare întocmirii planului de apărare împotriva incendiilor, planului de intervenție și situația cu existentul și starea de operativitate a mijloacelor tehnice de stins incendii pe care le gestionează;

să intervină imediat pentru înlăturarea defecțiunilor la instalațiile din dotarea spațiilor care pot genera incendii;

să asigure funcționarea permanentă a surselor de apă folosite la stingerea incendiilor, accesul liber la acestea, rezerva de apă, operativitatea instalațiilor de apărare împotriva incendiilor din dotarea construcțiilor/instalațiilor tehnologice din cazarmă;

să verifice vizual/prin aspectare starea instalației de paratrăsnet din cazarmă, lunar și după fiecare furtună, iar în caz de deficiențe, să ia măsuri de remediere și să solicite structurii care

administrează patrimoniul imobiliar prezența persoanelor autorizate pentru efectuarea măsurătorilor rezistenței de dispersie;

să gestioneze cărțile tehnice ale construcțiilor din cazarmă cu schemele și instrucțiunile de funcționare la parametrii proiectați, ale dispozitivelor și instalațiilor de apărare împotriva incendiilor și să verifice întreținerea și exploatarea acestora;

să asigure executarea controlului stării de funcționare a mijloacelor tehnice de stins incendii, conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice, normele specifice de apărare împotriva

incendiilor,

instrucțiunile

tehnice

elaborate

de

proiectanți

și/sau

producători

și Nomenclatorul verificărilor ce se execută la mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor prevăzut în anexa nr. 14;

să asigure mijloacele tehnice și materialele necesare stingerii incendiilor, conform normelor din anexele nr. 8-9.

Articolul 21

Administratorii cazărmilor pot fi numiți responsabili cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor doar la cazărmile disponibilizate.

Articolul 22

Personalul unităților militare este obligat:

să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor aduse la cunoștință sub orice formă de comandatul/șeful unității sau de persoanele desemnate de către acesta;

să utilizeze substanțele periculoase, instalațiile, utilajele, mașinile, aparatura și echipamentele potrivit instrucțiunilor tehnice și a normelor proprii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă;

să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;

să raporteze, imediat după constatare, șefului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situații stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;

să coopereze cu personalul de specialitate/cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariției oricărui pericol iminent de incendiu;

să furnizeze persoanelor abilitate toate datele și informațiile de care are cunoștință, referitoare la producerea incendiilor.

Articolul 23

Locatarii din locuințele de serviciu și de intervenție, precum și persoanele cazate temporar în cămine militare, sanatorii, cabane militare și baze sportive administrate de M.Ap.N. au, în calitate de utilizatori, următoarele obligații:

să cunoască și să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite de comandantul/șeful unității care administrează imobilul;

să întrețină și să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziție de administrator sau aflate în dotarea imobilului;

să nu efectueze modificări neautorizate la configurația și instalațiile imobilului;

să informeze imediat despre orice defecțiune tehnică sau altă situație care constituie pericol de incendiu;

să mențină libere căile de acces și de evacuare din imobil;

să nu utilizeze aparate electrice, cabluri electrice, prize, întrerupătoare și dispozitive de protecție cu defecțiuni sau improvizații;

să nu suprasolicite

instalația

electrică

prin folosirea

simultană

a

mai

multor consumatori;

să nu utilizeze butelii de gaze lichefiate în apropierea surselor de căldură, sub acțiunea directă a razelor solare, fără regulatori de presiune, cu garnituri și/sau cu racorduri deteriorate ori neomologate.

Articolul 24

Proiectanții de construcții, așa cum sunt definite în art. 3 și art. 43 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au în domeniul apărării împotriva incendiilor, obligațiile prevăzute la art. 23 din Legea nr. 307/2006, republicată și art. 6 și art. 23 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 25

Executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații au, în domeniul apărării împotriva incendiilor, obligațiile prevăzute la art. 24 din Legea nr. 307/2006, republicată și în plus să pună la dispoziția beneficiarului/investitorului documentele care atestă calitatea și fiabilitatea produselor folosite pe timpul executării lucrărilor de construcții, cum ar fi declarații de conformitate, agremente tehnice, certificate de calitate și instrucțiuni de exploatare în limba română.

Articolul 26

Organizarea activității de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă, prevăzută la art. 6 lit. d) din prezentele norme, are ca scop asigurarea condițiilor care să permită personalului ca, pe baza instruirii și cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziție, să acționeze eficient pentru prevenirea și stingerea incendiilor, evacuarea și salvarea utilizatorilor construcției, evacuarea bunurilor materiale, precum și pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii, explozii sau accidente tehnice.

Articolul 27

Organizarea activității de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă constă

în:

prevenirea incendiilor, prin luarea în evidență a materialelor și dotărilor tehnologice

care prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea și a mijloacelor care le pot genera, precum și prin stabilirea și aplicarea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor;

organizarea intervenției de stingere a incendiilor;

afișarea instrucțiunilor de apărare împotriva incendiilor;

organizarea salvării utilizatorilor și a evacuării bunurilor, prin întocmirea și afișarea planurilor de protecție specifice și prin menținerea condițiilor de evacuare pe traseele stabilite;

elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfășurarea propriu- zisă și verificarea efectuării acesteia;

marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor inscripții ori mijloace de atenționare.

Articolul 28

La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor, se au în vedere:

prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;

gestionarea materialelor și a deșeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;

verificarea spațiilor la terminarea programului de lucru;

menținerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor instalații, echipamente și utilaje tehnologice.

Articolul 29

Articolul 30

Articolul 31

Pentru perioadele în care activitatea normală este întreruptă, de exemplu, noaptea, în zilele nelucrătoare, în sărbătorile legale sau în alte situații, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 32

Articolul 33

Personalul de la locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucțiunile prevăzute la art. 32 are obligația să le studieze, să le însușească și să le aplice.

Articolul 34

Articolul 35

Formațiunea de intervenție la incendiu este o structură de intervenție care are în compunere o grupă/grupe de intervenție și echipe specializate în acțiuni de împiedicare a inițierii și propagării incendiilor și de salvare a persoanelor și bunurilor în sectoarele de competență din cazărmile M.Ap.N.

Articolul 36

Formațiunea de intervenție la incendiu este constituită din:

grupă/grupe de intervenție la incendiu;

echipă de evacuare persoane;

echipă de evacuare bunuri;

echipă/persoană specializată în acordarea primului ajutor;

echipă sprijin constituită din: electrician, instalator și șofer pe mașina de intervenție.

Articolul 37

Formațiunea de intervenție la incendiu este pregătită și coordonată de către cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Articolul 38

Articolul 39

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 42

Articolul 43

Spațiul destinat grupei de intervenție la incendiu se dotează cu mijloace tehnice de observare, comunicații și alarmare care se amplasează astfel încât timpul de răspuns pentru toate obiectivele din cazarmă/cazărmi să fie conform baremelor aprobate.

Articolul 44

Unitățile militare în care funcționează aerodromuri, porturi maritime și fluviale aplică reglementări specifice, standarde NATO, criterii și recomandări elaborate de organisme naționale și internaționale de profil.

Articolul 45

Articolul 46

Documentele de organizare, desfășurare și conducere a activității grupei de intervenție la incendiu se întocmesc de către cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor și se aprobă de comandantul/șeful unității militare.

Articolul 47

Actele de autoritate/dispozițiile comandantului/șefului unității militare privind organizarea activității de apărare împotriva incendiilor sunt consemnate în ordinul de zi pe unitate și se referă la:

modul de organizare și responsabilitățile privind apărarea împotriva incendiilor;

numirea cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;

constituirea formațiunii de intervenție;

organizarea instruirii personalului, respectiv cine execută, la ce intervale de timp, cine verifică/aprobă documentarele și tematicile de instructaj;

măsurile speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase și pentru sezonul rece;

instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor specifice activităților unității, precum și regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea substanțelor periculoase;

reglementarea lucrului cu focul deschis și a fumatului;

răspunderile în domeniul apărării împotriva incendiilor ce le revin utilizatorilor care folosesc temporar, prin antrepriză, închiriere, cedarea dreptului de folosință și altele asemenea, bunurile imobile din evidența unității militare gestionare;

sistarea lucrărilor de construcții/oprirea funcționării sau utilizării construcțiilor/ amenajărilor în cazul anulării acordului/atestatului de securitate la incendiu.

Articolul 48

Articolul 49

Documentele gestionate de administratorul cazărmii sunt:

registrul cu evidența curățării coșurilor de fum, întocmit în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.16;

documentațiile tehnice pentru execuția lucrărilor de ignifugări și termoprotecții;

evidența verificărilor rezistenței de dispersie a prizelor de pământ, ale instalațiilor de protecție împotriva trăsnetului și instalațiilor de protecție la atingere directă prin îndosarierea buletinelor de verificare/proceselor-verbale întocmite în urma verificărilor;

evidența mijloacelor tehnice și a materialelor de stins incendii pe locuri de folosință;

registrul de control pentru instalațiile de detectare, semnalizare, alertare, limitare și stins incendii, conform modelului din anexa nr. 7 la Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007;

grafice de întreținere și verificare, conform instrucțiunilor producătorului/furnizorului, pentru instalațiile aferente construcțiilor cu caracter special care pot genera incendii sau care se utilizează în caz de incendiu.

Articolul 50

Documentele gestionate de conducătorii locurilor de muncă sunt:

fișele individuale de instructaj pentru personalul din subordine;

documentarele și tematicile pentru instruirea personalului din subordine;

instrucțiunile proprii de apărare împotriva incendiilor la locurile de muncă, exemplarul nr. 1 – exemplarul afișat;

formularele tipărite și afișate, reprezentând organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă;

grafice de întreținere și verificare, conform instrucțiunilor producătorului/furnizorului, pentru diferite categorii de utilaje, instalații și sisteme de la locul de muncă care pot genera incendii sau care se utilizează în caz de incendiu;

teste de verificare a nivelului minim de cunoștințe necesare după efectuarea instructajului specific locului de muncă.

Articolul 51

Articolul 52

Comandanții/șefii unităților militare au obligația să organizeze și să execute instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor pe baza prevederilor prezentelor norme.

Articolul 53

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor este componentă a pregătirii profesionale și are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii și reducerii efectelor negative ale incendiilor la locul de muncă și în incinta unităților militare.

Articolul 54

Articolul 55

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor este obligatorie

și trebuie să aibă un caracter permanent și susținut în timpul desfășurării activităților la locul de muncă.

Articolul 56

Articolul 57

Articolul 58

Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoștințe cu privire la:

conținutul actelor normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum și actelor normative specifice domeniului militar;

modul de organizare a activității de apărare împotriva incendiilor la nivelul unității militare;

mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotarea construcțiilor cu caracter special și modul de utilizare a acestora;

formele și metodele specifice de apărare împotriva incendiilor;

modul de acțiune în cazul observării unui incendiu;

acțiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea, stingerea incendiilor și înlăturarea urmărilor acestora.

Articolul 59

Articolul 60

Articolul 61

Durata instructajului introductiv general se stabilește prin ordin de zi pe unitate, în funcție de specificul activității desfășurate, complexitatea procesului tehnologic, riscul de incendiu și/sau explozie și de nivelul de pregătire a participanților, dar nu poate fi mai mică de 2 ore.

Articolul 62

Pentru fiecare categorie de personal participant se stabilește un nivel minim de cunoștințe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general, persoanele instruite sunt verificate pe bază de teste asupra cunoștințelor acumulate.

Articolul 63

Persoanele care nu și-au însușit nivelul minim de cunoștințe stabilit pentru instructajul introductiv general nu sunt admise la instructajul specific locului de muncă.

Articolul 64

Instructajul specific locului de muncă se execută, după instructajul introductiv general, de către conducătorul locului de muncă respectiv.

Articolul 65

Instructajul specific locului de muncă se efectuează și în următoarele cazuri:

când un angajat a lipsit mai mult de 30 zile calendaristice de la locul de muncă;

când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;

la reluarea activității după producerea unui incendiu sau explozii.

Articolul 66

Articolul 67

Durata instructajului specific locului de muncă pentru apărarea împotriva incendiilor se stabilește în funcție de complexitatea activității desfășurate și nu poate fi mai mică de 2 ore.

Articolul 68

Admiterea la lucru a persoanelor instruite se face numai după ce se execută verificarea acestora de către conducătorul locului de muncă, pe bază de teste.

Articolul 69

Instructajul periodic se efectuează întregului personalul prevăzut la art. 60 alin. (1) de către conducătorul locului de muncă, pe o durată de cel puțin două ore și are ca scop împrospătarea, completarea și detalierea cunoștințelor dobândite prin instructajul introductiv general și prin instructajul specific locului de muncă.

Articolul 70

Instructajul periodic se execută pe baza documentarului cu teme specifice locului de muncă și a graficului anual de instruire, verificate de către cadrul tehnic atestat/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării incendiilor și aprobate de comandantul/șeful unității militare.

Articolul 71

Temele orientative anuale de instruire adaptate fiecărei categorii de personal cuprind:

actele normative care reglementează apărarea împotriva incendiilor;

obligațiile generale și specifice ce revin fiecărei categorii de personal pentru apărarea împotriva incendiilor;

condițiile care determină ori favorizează producerea accidentelor/avariilor tehnologice, riscurile potențiale de incendiu și/sau explozie specifice, normele, regulile și măsurile de prevenire a acestora;

descrierea, funcționarea, întreținerea și modul de utilizare a instalațiilor și sistemelor de protecție destinate prevenirii incendiilor și avariilor tehnologice;

modul de acțiune a întregului personal, pentru realizarea intervenției operative, limitarea și înlăturarea urmărilor incendiilor și/sau exploziilor.

Articolul 72

Temele orientative se adaptează și se completează pe parcursul anului, dacă este cazul, de către cei care execută instruirea, cu concluziile și învățămintele rezultate din:

controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale și îndeplinirea sarcinilor stabilite;

natura, frecvența și amploarea incendiilor și exploziilor produse în zona de dispunere a unității sau în sectoare de activitate similare;

modificări ale legislației specifice.

Articolul 73

În ordinul de zi pe unitate și în graficul anual de instruire se menționează periodicitatea instructajelor și se precizează zilele în care acestea se execută eșalonat, pe locurile de muncă și categoriile de personal.

Art.

74.

–

Intervalul

de

timp

între

două

instructaje

periodice

se

stabilește

de comandantul/șeful unității militare, în funcție de specificul condițiilor de muncă din unitatea militară și se consemnează în ordinul de zi pe unitate, cu respectarea următoarelor termene:

1 lună, pentru personalul care încadrează grupa de intervenție la incendiu;

1-3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, mașini, utilaje și instalații tehnologice;

3-6 luni, pentru celelalte categorii de personal.

Articolul 75

Instructajul periodic se completează în mod obligatoriu cu demonstrații practice privind modul de acționare a instalațiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor și mijloacelor de protecție împotriva incendiilor existente la locul de muncă.

Articolul 76

Verificarea persoanelor instruite privind cunoștințele însușite și deprinderile formate în timpul instructajului se face prin sondaj, insistându-se de fiecare dată pe clarificarea problemelor și remedierea deficiențelor constatate.

Articolul 77

Anual, se efectuează o verificare de fond, pe bază de teste tip chestionar, asupra nivelului de însușire și cunoaștere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fișa individuală de instructaj.

Articolul 78

Instructajul special pentru lucrări/activități periculoase se execută înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea situații generatoare de incendiu, din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor condiții de microclimat cu potențial exploziv.

Articolul 79

Lucrările care fac obiectul instructajului special pentru lucrări/activități periculoase se referă, în principal, la:

executarea unor operațiuni de manevră ori de comandă a unor instalații sau utilaje tehnologice de importanță ori intervenția asupra acestora, a căror operare greșită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare sau explozii;

lucrări de reparații sau de întreținere;

prelevarea de probe din recipiente sau instalații care conțin substanțe periculoase;

lucrări de sudare;

lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;

lucrări ce pot provoca scântei mecanice;

lucrări care pot provoca scântei și arcuri electrice sau scurtcircuite;

lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;

lucrări de curățare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;

lucrări la care se utilizează foc deschis cum ar fi dezghețări, decongelări, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor și altele asemenea;

punerea ori repunerea în funcțiune a instalațiilor și utilajelor tehnologice care prezintă risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;

aplicarea unor materiale de protecție din care se pot degaja cu ușurință vapori și gaze inflamabile și/sau explozive;

curățarea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare în care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile;

depozitarea, manipularea, transportul și casarea de substanțe/materiale periculoase. Art. 80. – (1) Instructajul special pentru lucrări/activități periculoase se efectuează astfel:

de către conducătorul formației de lucru, în ceea ce privește tehnologia de execuție;

de către conducătorul locului de muncă, în ceea ce privește condițiile tehnologice.

Persoanelor care urmează să execute lucrările prevăzute la art. 79 li se eliberează permisul de lucru cu foc deschis.

Efectuarea instructajului special pentru lucrări/activități periculoase se consemnează, după caz, în autorizația de execuție a lucrării sau în fișele individuale de instructaj în domeniului apărării împotriva incendiilor.

Efectuarea instructajului special pentru executarea tragerilor cu armamentul de infanterie, cu armamentul greu de infanterie, cu armamentul de artilerie, cu grenadele de mână și executarea ședințelor de distrugeri se execută de către conducătorul tragerilor.

Articolul 81

Instructajul pentru activitățile de depozitare, manipulare, transport, casare și distrugeri de substanțe/materiale periculoase/explozive, activitățile de instrucție cu material exploziv real, precum și cele legate de trageri se efectuează conform actelor normative specifice M.Ap.N.

Articolul 82

Instructajul pentru personalul din afara instituției se desfășoară cu persoanele care execută temporar activități în incinta instituției unde sunt prezenți factori de risc potențial, generatori de incendii și/sau explozii.

Articolul 83

Comandantul de subunitate efectuează instructajul pentru rezerviștii voluntari și rezerviștii participanți la diferite forme de pregătire militară cu durata mai mică de 30 de zile calendaristice.

Articolul 84

Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara instituției se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conține problematica prezentată și tabele cu numele, prenumele și semnătura persoanelor instruite, care se păstrează la persoana care a efectuat instructajul.

Articolul 85

Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fișele individuale de instructaj în domeniul situațiilor de urgență sau în procesele-verbale de instruire.

Articolul 86

Fișele individuale de instructaj în domeniul situațiilor de urgență se întocmesc, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18, în următoarele situații:

în condițiile prevăzute la art. 60. alin. (1);

la plecarea în teatrele de operații, înainte de începerea pregătirii în vederea executării misiunii;

la pierderea sau deteriorarea fișei inițiale, în baza unei note explicative întocmită de conducătorul locului de muncă.

Articolul 87

După efectuarea instructajelor, este obligatorie completarea acestora în fișele individuale de instructaj.

Articolul 88

După completare, fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență se semnează de persoana instruită și de către persoana care a efectuat și verificat instructajul.

Articolul 89

Prin semnătură, persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta și- a însușit cunoștințele.

Articolul 90

Articolul 91

Organizarea activității de instruire a personalului angajat se face avându-se în vedere următoarele:

responsabilitatea comandantului/șefului unității militare privind informarea și instruirea întregului personal cu privire la actele normative, normele, regulile și măsurile specifice unității, care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor;

respectarea principiului responsabilității comandantului/șefului unității militare privind verificarea însușirii de către personalul din subordine a obligațiilor ce îi revin, în cazul producerii incendiilor și/sau exploziilor;

asigurarea măsurilor tehnice și organizatorice necesare pentru instruirea eficientă a personalului în domeniul incendiilor și/sau exploziilor.

Articolul 92

Sistemul de măsuri tehnice și organizatorice vizează în principal:

desemnarea personalului care execută instructajele și verifică însușirea cunoștințelor;

stabilirea categoriilor de instructaje și de personal, a duratei instructajelor, în funcție de specificul activității unității și de periodicitatea instructajelor;

întocmirea sau procurarea documentelor și materialelor pentru planificarea, organizarea, desfășurarea și verificarea instructajelor;

asigurarea resurselor materiale și documentare necesare pentru realizarea activității.

Articolul 93

Instruirea angajaților în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează de către persoane care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

sunt bine pregătite profesional;

cunosc problematica specifică apărării împotriva incendiilor.

Articolul 94

Articolul 95

Articolul 96

Instructajele în domeniul situațiilor de urgență se fac pe bază de materiale scrise – documentare cu tematici de instruire – întocmite de persoanele desemnate și aprobate de comandantul/șeful unității militare.

Articolul 97

Baza materială și documentară necesară în vederea desfășurării și verificării instructajelor cuprinde:

legislație specifică în vigoare;

manuale și cursuri de specialitate;

standarde;

cărți, broșuri, cataloage, pliante și reviste;

filme, diapozitive și altele asemenea;

afișe, panouri grafice, fotomontaje;

machete, mostre de diapozitive și instalații;

teste de verificare.

Articolul 98

Fondurile necesare constituirii bazei informative pentru instruirea persoanelor în domeniul apărării împotriva incendiilor se alocă potrivit dispozițiilor legale.

Articolul 99

Articolul 100

Exercițiile privind modul de intervenție în caz de incendiu se efectuează astfel:

planificat, pe bază de grafic, astfel încât la acestea să participe eșalonat tot personalul unității militare;

inopinat,

cu

întregul

personal

de

la

locurile

de

muncă

din

unitate,

de

către comandantul/șeful unității militare, persoanele desemnate de acesta, precum și de cadrele tehnice/responsabilii cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor la ordinul acestuia;

planificat, pe bază de grafic, cu formațiunea de intervenție la incendiu;

planificat, pe bază de grafic, cu formațiunea profesionistă a ISUJ/ISUBIF.

Articolul 101

Evidența exercițiilor de intervenție efectuate se consemnează în registrul cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 102

Fiecare exercițiu de intervenție se finalizează printr-un raport care să cuprindă cel puțin următoarele referiri:

obiectivele și scopul exercițiului;

mențiuni privind cunoașterea și capacitatea de punere în practică a sarcinilor ce revin personalului de la locul de muncă, în caz de incendiu;

îndeplinirea timpilor operativi de intervenție stabiliți în ipotezele de intervenție la incendiu din Planul de apărare împotriva incendiilor;

mențiuni privind alertarea personalului;

aprecieri privind funcționarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

desfășurarea activității de salvare și evacuare a persoanelor și materialelor;

măsuri și propuneri pentru îmbunătățirea activității respective.

Articolul 103

Pentru îndeplinirea cerinței fundamentale „securitate la incendiu”, obligația solicitării și obținerii acordului de securitate la incendiu, respectiv a atestatului de securitate la incendiu, revine structurii beneficiare pentru construcții noi sau lucrări de modificare și/sau de schimbare a destinației la construcțiile existente ale M.Ap.N.

Articolul 104

Articolul 105

Articolul 106

Pentru lucrări cuprinse în planul de investiții ale M.Ap.N. la categoriile de construcții, amenajări și instalații ce se execută la obiectivele amplasate în afara cazărmilor, acordul/atestatul de securitate la incendiu se emite de ISUJ/ISUBIF, în conformitate cu Normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Articolul 107

Ștampilele pentru vizarea spre neschimbare a documentațiilor depuse de solicitanți se confecționează prin grija Direcției domenii și infrastructuri.

Articolul 108

Acordul de securitate la incendiu reprezintă un document tehnic și se emite în următoarele situații:

când este solicitat prin certificatul de urbanism pentru proiectele de investiții noi și lucrări de intervenții la construcțiile cu caracter special ale M.Ap.N., care se încadrează în

prevederile anexei nr. 3;

pentru lucrările la care nu este necesară eliberarea autorizației de construire și intră sub incidența art. 11 alin. (1) lit. o) și lit. q) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ce se execută la construcțiile existente ale M.Ap.N., care se încadrează în prevederile anexei nr. 3.

Articolul 109

Documentația tehnică întocmită de către proiectanții de specialitate în vederea obținerii acordului de securitate la incendiu trebuie să respecte prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data:

emiterii certificatului de urbanism, în cazul construcțiilor noi/lucrărilor de modificare și/sau schimbare a destinației construcțiilor existente/instalațiilor aferente acestora;

depunerii documentației tehnice pentru emiterea acordului de securitate la incendiu în cazul în care pentru lucrările de modificare și/sau schimbare a destinației construcțiilor existente nu se eliberează autorizație de construire.

Articolul 110

Acordul de securitate la incendiu se emite pe baza următoarelor documente:

cererea-tip, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 20 – două exemplare;

certificatul de urbanism – copie, două exemplare;

scenariul de securitate la incendiu, întocmit conform anexei nr. 4 – două exemplare;

referatul verificatorului de proiect atestat pentru cerința fundamentală „securitate la incendiu” – două exemplare;

planul de situație, scara 1:200, 1:500 ori 1:1000 – două exemplare;

piesele desenate la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pentru arhitectură, în care sunt incluse măsurile de securitate la incendiu și pentru instalațiile cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu”, întocmite la faza de proiectare pentru autorizația de construire – două exemplare ;

schema-bloc a instalației, planuri de nivel cu amplasarea instalației la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz – două exemplare;

piesele desenate la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, cum sunt: planurile de nivel cu amplasarea instalațiilor, schema izometrică, schema coloanelor, după caz, pentru instalațiile interioare de stingere – două exemplare;

schemele instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței „securitate la incendiu”, după caz – două exemplare;

schema instalației, schemele electrice și funcționale ale stației de pompare pentru incendiu, schema gospodăriei de apă de incendiu, după caz – două exemplare;

releveele la situația existentă pentru fiecare nivel, secțiune și fațadă ale construcției, la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pe care se marchează modificările propuse - pentru lucrări de modificare și/sau schimbare de destinație – două exemplare;

schema gospodăriei de apă pentru incendiu, schemele electrice și funcționale ale stației de pompare pentru incendiu și stației de hidrofor, schemele electrice și de acționare a instalației etc., după caz, pentru instalațiile interioare de stingere – două exemplare;

opisul documentelor depuse – două exemplare.

Articolul 111

Autorii documentațiilor tehnico-economice și comandanții/șefii unității militare gestionare înaintează, cererea de emitere a „Acordului de securitate la incendiu” și documentația prevăzută la art. 110, șefului Direcției domenii și infrastructuri.

Articolul 112

Articolul 113

Acordul de securitate la incendiu se emite în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării documentației tehnice, dacă aceasta este completă.

Articolul 114

Acordul de securitate la incendiu emis, se redactează în două exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 20. Exemplarul nr. 1 al acordului de securitate la incendiu se transmite investitorului/beneficiarului împreună cu un exemplar din documentația vizată spre neschimbare, iar exemplarul nr. 2 rămâne la emitent alături de un exemplar din documentația vizată spre neschimbare.

Articolul 115

„Acordul de principiu de securitate la incendiu pentru faza SF/DALI” se emite în baza unei dispoziții interne a M.Ap.N., elaborată de Direcția domenii și infrastructuri, care va stabili procedura de elaborare a documentației tehnico-economice.

Articolul 116

Centrul de studii și proiectare construcții militare înaintează cererea de emitere a

„Acordului de principiu de securitate la incendiu pentru faza SF/DALI” și documentația aferentă acesteia către microstructura de specialitate din cadrul Direcției domenii și infrastructuri.

Articolul 117

Articolul 118

Articolul 119

Atestatul de securitate la incendiu se solicită în scris, de către comandanții/șefii unităților militare gestionare, după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, înainte de punerea în funcțiune a construcției.

Articolul 120

Atestatul de securitate la incendiu se emite pe baza următoarelor documente:

cererea-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 20 – două exemplare;

copia după autorizația de construire emisă de Direcția domenii și infrastructuri – două exemplare;

acordul de securitate la incendiu și documentația vizată spre neschimbare care a stat la baza emiterii acordului – un exemplar în original;

un nou scenariu de securitate la incendiu, dacă apar modificări față de cel vizat spre neschimbare, care a stat la baza obținerii acordului de securitate la incendiu – două exemplare;

piesele desenate la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pentru arhitectură, în care sunt incluse măsurile de securitate la incendiu și instalațiile cu rol în asigurarea cerinței fundamentale

„securitate la incendiu”, din documentația tehnică, la fazele de proiectare proiect tehnic - P.Th. și detalii de execuție – două exemplare;

planurile la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, ale instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței „securitate la incendiu”, după caz, la faza de proiectare P.Th. și detaliile de execuție – două exemplare;

schema instalației, schemele electrice și funcționale ale stației de pompare pentru incendiu, schema gospodăriei de apă de incendiu, după caz, la faza de proiectare P.Th. și detaliile de execuție – două exemplare;

piesele desenate la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, cum sunt: planuri de nivel cu amplasarea instalațiilor, schema izometrică, schema coloanelor, după caz, pentru instalațiile interioare de stingere, la faza de proiectare P.Th. și detaliile de execuție – două exemplare;

schema gospodăriei de apă pentru incendiu, schemele electrice și funcționale ale stației de pompare pentru incendiu și stației de hidrofor, schemele electrice și de acționare a instalației etc., după caz, pentru instalațiile interioare de stingere, la faza de proiectare P.Th. și detaliile de execuție – două exemplare;

schema-bloc a instalației, planuri de nivel cu amplasarea la scară 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pentru instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, la faza de proiectare P.Th. și detaliile de execuție – două exemplare;

releveele la situația existentă pentru fiecare nivel, secțiune și fațadă ale construcției, după caz, la scară 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pe care se marchează, după caz, modificările propuse – două exemplare;

dispozițiile de șantier însușite de verificatorul de proiect atestat în domeniul securității la incendiu, procesul-verbal de verificare-constatare a calității lucrărilor, procesul-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse etc., în care să fie incluse măsurile realizate privind îndeplinirea cerinței fundamentale „securitate la incendiu” – două exemplare;

referatul verificatorului de proiect atestat pentru cerința fundamentală „securitate la incendiu”, construcții și/sau instalații la fazele de proiectare proiect tehnic – P.Th. și detaliile de execuție – două exemplare;

copie după procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor – două exemplare;

lista documentelor care atestă performanța la foc a produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale „securitate la incendiu” ori a celor care au performanțe de comportare la foc – două exemplare;

planul amenajării la scara 1:100 ori 1:200 , după caz – două exemplare;

planul de evacuare a persoanelor – două exemplare;

opisul cu documentele depuse – două exemplare.

Articolul 121

Comandanții/șefii unităților militare gestionare înaintează, cererea de emitere a

„Atestatului de securitate la incendiu” și documentația prevăzută la art. 120, șefului Direcției domenii și infrastructuri.

Articolul 122

Articolul 123

Articolul 124

Articolul 125

Comandanții/șefii unităților militare, deținători ai acordului/atestatului de securitate la incendiu, au obligația de a le păstra în bune condiții și de a le prezenta împreună cu

documentele vizate spre neschimbare prevăzute în prezentele norme, la cerere, organelor împuternicite să execute controale, în condițiile legii.

Articolul 126

Acordul de securitate la incendiu și atestatul de securitate la incendiu își pierd valabilitatea dacă se constată, de către personalul cu atribuții de control menționat la art. 131, nerespectarea condițiilor care au stat la baza emiterii.

Articolul 127

În situația realizării unor lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației construcției/instalațiilor aferente sau amenajări, investitorii/beneficiarii au obligația reluării procesului de atestare și/sau emitere a acordului, conform prezentelor norme.

Art.

128.

–

(1)

În

cazul

pierderii

acordului

de

securitate

la

incendiu

sau atestatului/autorizației de securitate la incendiu, solicitantul poate obține o copie a acestora, în termenul de păstrare în arhivă a documentațiilor, pe baza unei cereri scrise, adresate Direcției domenii și infrastructuri, în care menționează, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, că deține documentația tehnică vizată spre neschimbare care a stat la baza emiterii acordului/atestatului și nu are modificări față de situația de la data autorizării/atestării.

În cazul pierderii atestatului/autorizației de securitate la incendiu și a documentației tehnice care a stat la baza obținerii acesteia, atestatele de securitate la incendiu se emit pe baza următoarelor documente:

cererea-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 20 – două exemplare;

copia după autorizația de construire emisă de Direcției domenii și infrastructuri – două exemplare;

planul de situație, două exemplare;

raport de expertiză tehnică pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, două exemplare în original;

documentația cuprinzând scenariul de securitate la incendiu și piesele desenate, semnate și stampilate de către expert, două exemplare în original;

opis cu documentele depuse, două exemplare.

Articolul 129

În cazul schimbării administratorului construcției, pe parcursul duratei de viață a construcției, atestatul de securitate la incendiu își păstrează valabilitatea, dacă sunt respectate condițiile care au stat la baza emiterii acestuia.

Articolul 130

În cazul preluării unor construcții de la alte instituții publice care au autorizații de securitate la incendiu emise de IGSU, acestea își păstrează valabilitatea doar dacă se păstrează condițiile de autorizare.

Articolul 131

La nivelul M.Ap.N., controlul respectării normelor de apărare împotriva incendiilor se exercită de către:

Direcția domenii și infrastructuri, prin personalul de specialitate cu atribuții de control în

domeniul apărării împotriva incendiilor din cadrul microstructurii de specialitate pe domeniul apărare împotriva incendiilor, în toate unitățile militare din M.Ap.N.;

structurile centrale, categoriile de forțe și comandamente, prin personalul de specialitate din cadrul microstructurilor cu atribuții în domeniul apărare împotriva incendiilor, în unitățile militare subordonate;

centrele de domenii și infrastructuri, prin personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărare împotriva incendiilor, în cazărmile din zona de responsabilitate;

centrele de cartiruire trupe și administrare cazărmi/similar, prin personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărare împotriva incendiilor, în cazărmile categoriilor de forțe din zona de responsabilitate.

Articolul 132

Articolul 133

Articolul 134

Articolul 135

Cazărmile cu destinație de locuințe de serviciu și intervenție, cămine militare,

spitale, sanatorii, cabane, baze sportive se controlează anual, atât din punct de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor, cât și din punct de vedere al respectării regulilor de exploatare și întreținere a instalațiilor electrice, de gaze naturale, încălzire și preparare a apei calde menajere, a aparatelor consumatoare de combustibili, precum și modul de depozitare/utilizare a materialelor cu grad ridicat de pericol de incendiu.

Articolul 136

Articolul 137

Articolul 138

Fiecare control se înregistrează în registrul unic de control al unității verificate. Art. 139. – (1) Controlul se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de control,

conform modelului din anexa nr. 23, în 3 sau 4 exemplare, după caz, în baza fișei cu obiectivele de control.

Fișa cu obiectivele de control se ia la cunoștință de către comandantul/șeful unității militare la care se efectuează controlul, se semnează și ștampilează.

Procesul-verbal de control se transmite astfel: exemplarul nr. 1 la unitatea controlată, exemplarul nr. 2 la structura centrală/categoria de forțe/comandamentul căreia i se subordonează unitatea controlată, exemplarul nr. 3 la unitatea care controlează, exemplarul nr. 4 la Direcția domenii și infrastructuri.

Controlul privind respectarea executării lucrărilor din documentațiile tehnice de execuție privind îndeplinirea cerinței fundamentale „securitate la incendiu” se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de control, conform modelului din anexa nr. 24.

Unitățile militare controlate au obligația de a transmite, la structurile menționate la alin. (3), informarea privind remedierea deficiențelor constatate pe timpul controalelor, la finalul termenului specificat în procesul-verbal de control .

Articolul 140

Valorificarea controlului de prevenire se realizează prin următoarele modalități principale:

înlăturarea sau reducerea pericolelor și consecințelor posibile ale manifestării acestora;

analizarea cu conducerea unității controlate, pe baza documentului de control, a activității de apărare împotriva incendiilor;

constatarea nerespectării normelor de apărare împotriva incendiilor și aplicarea sancțiunilor disciplinare;

propunerea către persoanele în drept, în condițiile legii, a sistării unor activități, lucrări de construcții și oprirea funcționării/utilizării acestora;

stabilirea de restricții sau interzicerea unor operații sau lucrări;

raportarea ierarhică operativă a situațiilor deosebite;

transpunerea concluziilor în acțiuni de informare preventivă, precum și propuneri de modificare a unor reglementări.

Articolul 141

Articolul 142

În baza concluziilor rezultate din controalele exercitate de personalul de specialitate cu atribuții de control în domeniul apărării împotriva incendiilor/cadrele tehnice cu atribuții de control în domeniul apărării împotriva incendiilor menționate la art. 131, din controalele proprii și din rapoartele semestriale privind evaluarea capacității de apărare împotriva incendiilor, comandantul/șeful unității militare este obligat să ia măsuri imediate de remediere a tuturor neregulilor

constatate

privind

apărarea

împotriva

incendiilor

prin

factorii

cu responsabilități/implicați.

Articolul 143

Articolul 144

Articolul 145

Articolul 146

Începuturile de incendii, avariile, exploziile și alte accidente tehnice provocate prin incendiere, produse la obiectivele din M.Ap.N. se raportează de către comandanți/șefi, potrivit regulilor stabilite în instrucțiunile privind gestionarea evenimentelor în Armata României.

Articolul 147

Unitatea militară utilizatoare la care s-a produs un început de incendiu raportează ierarhic eșalonului superior și Direcției domenii și infrastructuri.

Articolul 148

Articolul 149

Actul de constatare cuprinde date referitoare la:

ziua, luna, anul și localitatea în care se întocmește actul;

gradul, numele, prenumele și funcția pentru fiecare membru al comisiei de cercetare;

indicativul unității militare, numărul cazărmii, categoria de forțe/similar/structură centrală din care face parte;

gradul,

numele

și

prenumele

comandantului/șefului

unității

și

ale

șefului compartimentului în care s-a produs incendiul;

numele

administratorului,

ordinul

de

zi

pe

unitate

prin

care

se

stabilesc responsabilitățile și modul de organizare a activității de apărare împotriva incendiilor, ordinul de zi pe unitate de numire a ofițerului de serviciu și comandantului pazei din ziua producerii incendiului;

data și ora izbucnirii incendiului, localizării și lichidării acestuia;

cine, cum și când a observat incendiul;

caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat și procesul tehnologic ori activitatea desfășurată, dacă este cazul, măsurile și dotările existente cu sisteme de protecție împotriva incendiilor;

caracteristicile incendiului: modul de manifestare și dezvoltare, suprafața incendiată, direcțiile de propagare, forma incendiului și altele;

datele personale ale victimele omenești/urmările suferite, dacă este cazul;

consecințele incendiului asupra desfășurării activităților din unitate sau proceselor tehnologice, bunurile materialele incendiate, dacă este cazul;

persoanele care se fac răspunzătoare de producerea sau propagarea incendiului, prevederile legale încălcate și propunerile de sancționare a acestora și de recuperare a pagubelor;

numărul și data atestatului/autorizației de securitate la incendiu pentru categoria de construcție/amenajare incendiată, dacă este cazul;

măsurile luate pe timpul desfășurării cercetării pentru preîntâmpinarea unor pericole iminente și reluarea activității normale;

măsuri dispuse pentru prevenirea altor incendii similare și persoanele responsabile pentru realizarea acestora.

Articolul 150

La actul de constatare se anexează:

planul de situație al cazărmii, marcându-se cu culoarea roșie obiectul incendiat;

planul orizontal și secțiuni ale clădirii incendiate, cu detalii asupra punctului unde s-a declanșat incendiul;

declarații ale martorilor și ale altor persoane cu privire la izbucnirea incendiului certificate de către președintele comisiei de cercetare a evenimentului;

un exemplar din procesul-verbal de intervenție întocmit de formațiunea profesionistă a ISUJ/ISUBIF;

copie după actul de constatare încheiat la ultimul control cu tematică de apărare împotriva incendiilor, executat de eșaloanele superioare sau de către unitatea militară;

copia comunicării incendiului la parchetul militar competent.

Articolul 151

În cel mult 20 zile lucrătoare de la data producerii incendiului, dosarul întocmit în 3 exemplare, cuprinzând documentele prevăzute la art. 149-150, se înaintează ierarhic:

în original, structurii care, potrivit dispozițiilor în vigoare, are dreptul de a imputa paguba în sarcina celor vinovați sau de a aproba scăderea acesteia;

ministrului apărării naționale, spre informare, de către persoana/structura abilitată a categoriei de forțe/similare sau a structurii centrale;

biroului de specialitate din cadrul Direcției domenii și infrastructuri, în vederea completării evidenței bazei de date, analiză și informare.

Articolul 152

Măsurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor din cazărmile M.Ap.N. privesc:

controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor al/a activităților, pe timpul desfășurării și după încheierea acestora;

stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice în vederea reducerii riscului de incendiu ori a consecințelor incendiilor;

menținerea condițiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor în siguranță și pentru securitatea echipelor de intervenție în cazul izbucnirii unui incendiu;

întreținerea în stare operativă a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor. Art. 153. – (1) Exploatarea sistemelor, instalațiilor, dispozitivelor, echipamentelor,

aparatelor, mașinilor și utilajelor de orice categorie se face conform reglementărilor tehnice specifice.

Exploatarea mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (1) cu defecțiuni, improvizații sau fără protecția corespunzătoare față de materialele sau substanțele combustibile din spațiul în care sunt utilizate este interzisă.

La utilizarea mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (1) este obligatorie respectarea instrucțiunilor de funcționare, verificare și întreținere, precum și a măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor, emise și aprobate potrivit legii.

Articolul 154

Articolul 155

Articolul 156

Articolul 157

Articolul 158

Articolul 159

Articolul 160

Toate instalațiile/conductele prin care circulă substanțe lichide sau gaze se marchează prin culori specifice de identificare a naturii substanței, respectiv pericolului acesteia, prevăzute de normele tehnice specifice.

Articolul 161

Articolul 162

Elementele de limitare a propagării focului, de izolare termică și de etanșare la fum și la gaze fierbinți din alcătuirea construcțiilor și a instalațiilor se mențin permanent în bună stare, pentru a-și îndeplini rolul stabilit.

Articolul 163

Articolul 164

Articolul 165

Articolul 166

Articolul 167

Înainte de începerea sezonului rece, se iau următoarele măsuri de prevenire:

controlul instalațiilor și al sistemelor de încălzire existente în cazărmi, cum sunt surse de căldură, conducte, corpuri și elemente de încălzire, sobe, coșuri și canale de fum și înlăturarea defecțiunilor constatate, asigurându-se funcționarea la parametrii normați;

protejarea contra înghețului a componentelor instalațiilor de stingere cu apă;

asigurarea uneltelor și accesoriilor pentru deszăpezirea căilor de acces, de evacuare și de intervenție.

Articolul 168

Articolul 169

Articolul 170

Articolul 171

Articolul 172

Șeful sectorului de activitate, atelier, secție, depozit, instalație etc. în care se execută operațiuni cu foc deschis are obligația să asigure măsuri pentru:

pregătirea locului;

instruirea personalului;

controlul după terminarea lucrării.

Articolul 173

Articolul 174

În timpul executării lucrării, trebuie să se asigure:

supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii și a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente și a intensității fluxului de căldură;

strângerea și depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;

închiderea robinetelor buteliei de oxigen și a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii executării lucrării depășește 10 minute;

interzicerea agățării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilenă;

neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe scări, schele etc.;

evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată.

Articolul 175

După terminarea lucrării, șeful sectorului de activitate, trebuie să asigure următoarele măsuri:

verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum și a spațiilor adiacente și a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum, etc.;

descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă și luarea de măsuri în consecință;

verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore și în timpul nopții, a situației existente la locul în care s-a efectuat lucrarea și în imediata apropiere a acestuia;

depozitarea în condiții de siguranță a echipamentelor folosite la lucrare;

reamplasarea pe pozițiile inițiale a elementelor și materialelor combustibile la cel puțin 6 ore de la terminarea lucrării;

colectarea șlamului de carbid în containere destinate acestui scop și depozitarea acestora într-un loc special amenajat.

Articolul 176

Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torțe și altele asemenea pe timpul festivităților desfășurate în restaurante sau pentru ambianță ori divertisment în restaurante este interzisă.

Articolul 177

Articolul 178

Stațiile și posturile de transformare se îngrădesc și se încuie, iar accesul se permite numai persoanelor autorizate.

Articolul 179

Articolul 180

În exploatare, se urmărește ca protecțiile la suprasarcină și scurtcircuit să fie alese și reglate astfel încât să nu depășească limitele de încărcare a circuitelor pe care le protejează.

Articolul 181

Este interzisă întreruperea circuitelor secundare ale transformatoarelor de curent când instalațiile funcționează.

Articolul 182

Înfășurările secundare ale transformatoarelor de tensiune se protejează împotriva scurtcircuitelor prin siguranțe sau întrerupătoare automate.

Articolul 183

Cuvele transformatoarelor de tensiune se etanșează astfel încât acestea să nu depășească temperatura de 60 0 C, indiferent de natura agentului folosit pentru răcirea acestora și să fie legate la pământ.

Articolul 184

În caz de incendiu, transformatorul se

scoate de sub tensiune, utilizându-se pentru stingere spumă, pulberile stingătoare sau apă pulverizată (pentru răcirea cuvei).

Articolul 185

Articolul 186

Articolul 187

Tablourile electrice de distribuție, releele, contactoarele, reostatele de pornire și

altele asemenea trebuie prevăzute cu carcase de protecție, accesul la acestea fiind permis numai personalului autorizat.

Articolul 188

La tablouri se folosesc numai siguranțe calibrate sau dimensionate conform normelor în vigoare.

Articolul 189

Este interzisă înlocuirea siguranțelor fuzibile arse cu fir de liță, staniol și altele asemenea.

Articolul 190

Traseele cablurilor electrice se aleg astfel încât să se asigure protecția împotriva deteriorărilor mecanice, vibrațiilor, supraîncălzirii sau altor suprasolicitări.

Articolul 191

La montarea cablurilor și conductorilor, se respectă distanțele de siguranță față de conductele termice și utilajele cu temperaturi ridicate, pentru a se asigura protecția cablurilor împotriva efectului termic din exterior.

Articolul 192

Este interzisă montarea cablurilor prin tuneluri sau canale pe porțiuni unde s-ar putea revărsa substanțe incandescente sau care au acțiune distrugătoare asupra învelișurilor cablurilor.

Articolul 193

Este interzisă montarea cablurilor în canale ori tuneluri împreună cu alte conducte de gaze sau fluide inflamabile.

Articolul 194

Intrările și ieșirile cablurilor din dulapuri, stații electrice, canale, tuneluri, precum și la trecerile acestora prin elemente de construcție se obturează etanș, cu material incombustibil, rezistent la foc.

Articolul 195

Montarea cablurilor, siguranțelor, clemelor, conductelor sau tablourilor electrice direct pe elemente de construcție combustibile se admite numai cu luarea următoarelor măsuri:

pe suport de tencuială cu o grosime minimă de 2 cm;

pe console incombustibile la distanță de minimum 3 cm față de elementul combustibil. Art. 196. – La montarea conductorilor aerieni, se iau următoarele măsuri:

se utilizează izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanțele prevăzute în „Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”;

nu se folosesc ca suporți arborii;

se iau măsuri pentru prevenirea căderii conductelor pe construcții, instalații, materiale combustibile, substanțe inflamabile sau a contactului cu acestea;

nu se montează în podurile clădirilor și în construcții din materiale combustibile;

se izolează corespunzător la trecerea prin planșee și pereți combustibili.

Articolul 197

Articolul 198

Instalațiile electrice de iluminat și forță ce funcționează în zone cu pericol de explozie au tipul de protecție și grupa corespunzătoare, conform reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 199

Este interzisă folosirea aparatelor, echipamentelor și utilajelor electrice în următoarele condiții:

fără asigurarea gradului de protecție necesar în raport cu mediul în care se utilizează, conform legislației în vigoare pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor și pentru proiectarea, executarea, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozie;

cu protecția menționată la lit. a) deteriorată;

cu lagăre și carcase având temperatura mai mare decât cea admisă;

fără protecțiile, izolările de protecție sau separările, legăturile la pământ și la nul necesare, conform legislației în vigoare pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor;

amplasate necorespunzător față de materiale combustibile, substanțe inflamabile și recipiente cu gaze tehnice comprimate ori neizolate față de acestea, astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor;

cu cordoanele sau cablurile de legătură uzate sau deteriorate;

fără supraveghere.

Articolul 200

Racordarea de noi consumatori la instalațiile existente se face în limita puterilor prevăzute prin proiect, fără supraîncărcarea rețelei electrice.

Articolul 201

Articolul 202

Se asigură funcționarea corectă și permanentă a instalațiilor de iluminat de siguranță, evacuare, veghe, pază și pentru marcarea hidranților, conform normativelor de specialitate.

Articolul 203

În încăperile care, după terminarea lucrului nu se controlează, dar se închid, întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune, iar în încăperile care nu se închid după terminarea lucrului va rămâne sub tensiune numai iluminatul de veghe.

Articolul 204

Articolul 205

Agățarea de întrerupătoare, conductori, lămpi sau de alți consumatori a echipamentelor sau a diferitelor obiecte ori introducerea acestora în interiorul panourilor, nișelor, tablourilor electrice și altele asemănătoare este interzisă.

Articolul 206

Întreruperea și restabilirea circuitelor electrice se realizează numai prin intermediul întrerupătoarelor, neadmițându-se contactul capetelor de conductori.

Articolul 207

Întrerupătoarele cu ulei trebuie să aibă cantitatea necesară de ulei și indicatoare pentru marcarea acestuia.

Articolul 208

Pentru conectarea-deconectarea receptoarelor mobile se prevăd întrerupătoare sau conectoare pe circuitul fix înaintea prizei sau pe carcasa acestora.

Articolul 209

Aparatele electrice portative se folosesc numai cu fișe și conductori izolați din cauciuc sau PVC, în bună stare și supravegheate pe tot timpul cât sunt sub tensiune, iar după folosire se deconectează de la rețea.

Articolul 210

Este interzisă folosirea întrerupătoarelor, comutatoarelor, prizelor, dozelor și altele asemenea în stare defectă sau cu capace sparte sau incomplete.

Articolul 211

Capetele de conductori electrici se izolează în cazul demontării parțiale a unei instalații.

Articolul 212

Amplasarea și utilizarea receptoarelor electronice se face în conformitate cu prescripțiile furnizorului și celelalte reglementări specifice în vigoare, pentru evitarea pericolului de incendiu și explozie.

Articolul 213

Clemele siguranțelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte materiale combustibile.

Articolul 214

Reostatele de pornire sau de reglare a turației diferitelor mașini electrice se protejează cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire, care se curăță de praf și scame cel puțin o dată pe săptămână.

Articolul 215

Alimentarea electromotoarelor se face, de regulă, pe circuite separate și se admite legarea la același circuit a mai multor motoare numai atunci când puterea totală nu depășește 10 kw.

Articolul 216

Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalațiilor electrice de iluminat, forță sau curenți slabi în medii explozive se face numai după întreruperea curentului electric.

Articolul 217

Articolul 218

Protecția constructivă a utilajelor și echipamentelor electrice se asigură obligatoriu, pe toată durata funcționării, în funcție de tipul acestora, atât timp cât se mențin condițiile care au determinat alegerea lor.

Articolul 219

Articolul 220

Articolul 221

Camerele stațiilor pentru încărcat acumulatori se ventilează permanent, printr-un sistem independent, pentru evitarea acumulării concentrațiilor inflamabile și explozive de hidrogen.

Articolul 222

Instalațiile electrice din stațiile de încărcat acumulatori se exploatează respectând condițiile tehnice ale echipamentului și de mediu.

Articolul 223

În camerele de acumulatori nu se depozitează damigene cu acizi, acestea păstrându-se în încăperi separate și amenajate în acest scop.

Articolul 224

Încălzirea camerelor de acumulatori se face prin radiatoare cu țevi cu apă, abur de joasă presiune sau aer cald.

Articolul 225

Articolul 226

În timpul încărcării acumulatorilor se interzice utilizarea în încăpere a mijloacelor de transport de tip electrocar, moto/electrostivuitor, fumatul sau folosirea focului deschis.

Articolul 227

Trecerea conductorilor și a barelor prin pereții camerei de acumulatori spre camera tabloului electric trebuie să fie etanșă.

Articolul 228

Ușile camerelor de acumulatori se inscripționează cu indicatoare asupra pericolului de explozie și incendiu, precum și de interzicere a fumatului și folosirii focului deschis.

Articolul 229

La intrarea în camera acumulatorilor, personalul de deservire este obligat să utilizeze echipament de protecție, mănuși, cizme de cauciuc, ochelari de protecție și șorț din cauciuc cu pieptar.

Articolul 230

Articolul 231

În spațiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile, conductele și radiatoarele sunt netede și menținute în permanentă stare de curățenie, înlăturându-se periodic orice depuneri de pe acestea și din jurul lor.

Articolul 232

Este interzisă depunerea sau păstrarea pe radiatoare și conducte termice a vaselor cu lichide inflamabile, a materialelor combustibile sau îmbrăcămintei îmbibate cu vopsea, ulei și altele.

Articolul 233

Articolul 234

Articolul 235

Este interzisă trecerea conductelor pentru încălzire prin canale sau spații închise în care pot apărea vapori sau gaze inflamabile, precum și prin spațiile în care nu este admisă prezența umidității.

Articolul 236

Toate conductele și armăturile instalațiilor de încălzire centrală se vopsesc și se marchează în culori standardizate.

Articolul 237

Este interzisă amplasarea surselor care emană gaze sau prafuri combustibile ori executarea de lucrări cu foc deschis în aproprierea prizelor de aer ale instalațiilor de încălzire.

Articolul 238

Este interzisă depozitarea lichidelor inflamabile, a materialelor combustibile și recipientelor cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau aerotermelor.

Articolul 239

Între corpurile/elementele de încălzire sau conductele neizolate ale instalațiilor de încălzire și materiale combustibile învecinate se asigură următoarele distanțe minime:

35 cm pentru agent termic cu temperatura mai mare de 150 0 C;

10 cm pentru agent cu temperatura între 95 0 C și 150 0 C;

5 cm între conductele de retur, pentru instalațiile prevăzute la lit. a) și b), față de pardoseala combustibilă;

minimum 5 cm pentru agent cu temperatura sub 95 0 C.

Articolul 240

În încăperile cu substanțe inflamabile sau explozive se asigură distanțe de siguranță între corpurile și conductele de încălzire, astfel încât să nu se poată produce aprinderea ori inițierea exploziei unor substanțe în contact cu suprafețe calde.

Articolul 241

Este interzisă instalarea în sala cazanelor a mașinilor, uneltelor, aparatelor, materialelor, precum și executarea de lucrări care nu sunt în legătură cu exploatarea, deservirea sau repararea cazanelor ori a sălii cazanelor.

Articolul 242

La utilizarea cazanelor de încălzire centrală alimentate cu combustibil lichid, solid sau gazos se respectă următoarele măsuri:

înaintea aprinderii combustibilului, se ventilează camera de ardere a cazanului și se verifică dacă nu sunt scăpări de combustibil;

după controlul tirajului, se deschide admisia combustibilului, pe principiul „gaz pe flacără”;

este interzisă supraalimentarea cu combustibil ori folosirea altor combustibili în afară de cei prevăzuți în cartea tehnică a cazanului;

exploatarea cazanului, aprinderea și stingerea focului se face numai de către personal instruit și autorizat în acest scop;

rezervoarele, conductele și pompele instalațiilor de alimentare cu combustibil lichid sunt perfect etanșe;

pentru colectarea eventualelor scurgeri de lichid combustibil, sub injectoare se montează tăvi din tablă umplute cu nisip;

fluidizarea combustibilului din rezervoare se realizează numai cu apă caldă sau abur, fiind interzisă utilizarea focului deschis;

la cazanele alimentate cu gaze naturale se controlează periodic etanșeitatea conductelor cu apă și săpun.

Articolul 243

Exploatarea centralelor termice, precum și a instalațiilor de cazane pentru încălzire centrală se face numai de către personal calificat și instruit în ceea ce privește prescripțiile tehnice de exploatare a cazanelor și normele de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 244

Articolul 245

La cazanele alimentate cu combustibil lichid se respectă următoarele reguli:

etanșarea tuturor punctelor de pe traseul de alimentare și evitarea scurgerilor locale care se pot aprinde datorită răbufnirilor, întoarcerii flăcării în momentul aprinderii sau contactului cu suprafețe fierbinți;

prevederea în fața focarelor, sub injectoare, a tăvilor metalice umplute cu nisip, pentru colectarea scurgerilor provenite din instalație;

menținerea în perfectă stare a izolației conductelor de combustibil și cazanului, în vederea evitării îmbibării cu combustibil scurs;

degajarea spațiului din jurul arzătoarelor și evitarea pozării conductelor, în special a celor cu temperatură ridicată din apropierea acestora;

fluidizarea combustibilului din rezervoare, numai cu abur sau apă caldă, interzicându-se utilizarea focului deschis;

prevederea rezervoarelor pentru consum zilnic cu conducte de preaplin, conducte de aerisire cu traseu spre exterior și indicatoare de nivel care să nu fie realizate din sticlă.

Articolul 246

La centralele termice care folosesc combustibil gazos se respectă, obligatoriu, următoarele reguli:

se pun în funcțiune numai după verificarea arzătoarelor și controlul presiunii în conducte;

în cazul opririi cazanelor, după stingerea tuturor arzătoarelor, conducta de alimentare a cazanului trebuie deconectată, iar focarul, canalele de aer și gaze arse se aerisesc;

circuitul de alimentare a arzătoarelor se prevede cu un sistem sigur de protecție, care să întrerupă rapid debitul de gaze atunci când presiunea scade accidental sub limita la care flacăra este stabilă sau în cazul când flacăra de control se stinge;

controlul etanșeității instalației de gaze se face zilnic cu apă și săpun, nefiind permisă utilizarea flăcării deschise.

Articolul 247

Oprirea funcționării cazanelor este obligatorie în următoarele cazuri:

la creșterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără posibilitatea controlului readucerii la nivelul normal;

la defectarea unor aparate de măsură și control sau a dispozitivelor de siguranță;

la spargerea unor țevi în interiorul cazanului;

la detectarea depunerilor de funingine și cocs în canalele de fum.

Articolul 248

Oprirea funcționării cazanelor se face respectând ordinea de închidere a circuitelor, începând cu robinetele de alimentare cu combustibil, apoi cu cel de alimentare a aerului, iar la sfârșit, circuitul de abur.

Articolul 249

Pentru siguranța închiderii, circuitul de alimentare al fiecărui arzător se prevede cu două ventile montate în serie, dintre care unul cu acționare manuală, pozițiile „închis” și

„deschis” fiind marcate vizibil.

Articolul 250

La apariția unei neetanșeități sau ruperea unei conducte de gaze în sala cazanelor se închide vana sau robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii, iar sala respectivă se aerisește.

Articolul 251

Pentru înlăturarea defecțiunilor care ar putea crea pericol de incendiu sau explozie, fiecare cazan trebuie revizuit și reparat cel puțin o dată pe an.

Articolul 252

Instalațiile de cazane pot fi părăsite de personalul de supraveghere numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil și după ce presiunea a scăzut la zero.

Articolul 253

Construcția, amplasarea și exploatarea mijloacelor de încălzire locală, de tipul sobe, cazane de spălătorie, mașini și aparate de gătit și altele, se realizează conform standardelor în vigoare și instrucțiunilor producătorului.

Articolul 254

La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură, a mașinilor și aparatelor de gătit, se respectă următoarele reguli:

distanța dintre focare/cenușare și materialele sau elementele de construcție combustibile trebuie să fie de minimum 1,25 metri, iar față de cele greu combustibile de 1 m;

în încăperile în care sunt amplasate sobe se interzice depozitarea combustibilului în cantități mai mari decât necesarul pentru 24 de ore;

distanța între sobele fără acumulare de căldură și materialele combustibile trebuie să fie de minimum 1 metru, iar între sobele cu acumulare de căldură și materiale combustibile de minimum 0,5 metri;

sobele, mașinile și aparatele de gătit a căror protecție termică a fost asigurată de producător și acceptată la omologarea acestora pot fi amplasate la distanțe mai reduse decât cele menționate anterior, dacă se menționează acest lucru în instrucțiunile de folosire și cu luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

este interzisă depozitarea materialelor combustibile deasupra sobelor;

în fața ușiței de alimentare, pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică având dimensiunile de 0,7 x 0,5 m;

înaintea utilizării, sobele, mașinile, aparatele de încălzit, coșurile de fum și altele trebuie verificate amănunțit, reparate, curățate și date în exploatare în perfectă stare de funcționare;

este interzisă utilizarea sobelor și a mașinilor de încălzit fără ușițe de focare, cu cenușare defecte sau izolate necorespunzător față de elementele de construcție sau materiale combustibile;

în timpul funcționării sobei, ușițele focarului și ale cenușarului se mențin închise;

la aprinderea focului în sobe nu se utilizează lichide inflamabile;

este interzisă uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a acestora;

este interzisă folosirea lemnelor mai lungi decât vatra sobei, a combustibililor lichizi ori a cărbunilor cu o putere calorică mai mare decât cea stabilită;

se desemnează prin ordinul de zi pe unitate persoanele care răspund de aprinderea și stingerea focului;

cenușa se evacuează periodic într-un loc stabilit, amenajat în acest scop, fără pericol de incendiu și numai după stingerea resturilor de jar;

la sobele, mașinile și aparatele supraîncălzite se oprește imediat alimentarea cu combustibil;

curățarea fiecărui coș de fum se face o dată pe lună în perioada de încălzire, la blocurile alimentare, spălătorii, băi și brutării, iar la coșurile de fum unde se consumă gaze, curățarea se face de două ori pe an, în cazul funcționării continue și anual, dacă funcționarea se face numai în timpul sezonului rece, precum și înainte de repunerea în funcțiune după o perioadă mai mare de o lună, de regulă în sezonul cald, evidența curățării coșurilor ținându-se în Registrul pentru evidența curățirii coșurilor de fum din cazarma nr. …..

Articolul 255

Articolul 256

La utilizarea sobelor cu acumulare de căldură, se iau în plus următoarele măsuri:

protejarea tavanelor combustibile prin tencuire sau acoperire cu două straturi de pâslă

îmbibate în soluție de argilă, acoperite cu tablă pe o porțiune care să depășească conturul perimetrului sobei cu minimum 15 cm;

pereții din materiale combustibile se izolează în dreptul sobelor cu materiale incombustibile care să depășească marginile acesteia cu minimum 0,5 m pe întregul contur ori prin altă soluție tehnică ce va asigura izolarea termică echivalentă.

Articolul 257

Pentru instalațiile și mijloacele de încălzire cu gaze combustibile, se respectă prevederile „Normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, precum și următoarele măsuri:

verificarea și întreținerea în bună stare de funcționare a conductelor, robinetelor, arzătoarelor, înlăturându-se orice posibilitate de producere a scăpărilor de gaze;

în cazul când se constată prezența gazelor în încăpere, înaintea aprinderii focului se aerisește încăperea, se depistează și se înlătură defectele care au provocat scăpările de gaze;

aprinderea și stingerea focului se execută numai de către personal instruit în acest scop, iar la fiecare aparat consumator de gaze se afișează o etichetă pe care se menționează ora aprinderii și stingerii focului și persoana desemnată să efectueze aceste operațiuni;

înaintea aprinderii arzătorului de gaz, robinetul este închis;

aprinderea focului se face prin utilizarea unei torțe/aprinzător, pe principiul „gaz pe flacără”;

este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deșeuri combustibile;

atât la aprinderea cât și la stingerea focului, gazele se deschid, respectiv închid, mai întâi de la robinetul principal, apoi de la cel al arzătorului;

persoana desemnată cu aprinderea și stingerea focului verifică periodic dacă tirajul este

bun;

când este prea puternic, reglarea tirajului se face de către firma distribuitoare sau de

către un instalator autorizat, improvizațiile fiind interzise;

nu se admite folosirea aparatelor cu consum de gaze defecte sau neetanșe sau cu altă soluție neinflamabilă, interzicându-se utilizarea focului deschis.

Articolul 258

Articolul 259

La utilizarea aparatelor de gătit cu gaze combustibile, pe lângă prevederile articolelor anterioare, se respectă următoarele măsuri:

aparatele se amplasează astfel încât flăcările de la arzătoare să nu fie stinse de curenți de aer, iar materialele combustibile din apropiere să nu poată fi aprinse;

duzele arzătoare sunt de tipul și dimensiunea cerută prin prospect sau instrucțiunile de folosire, în funcție de natura gazelor ce se utilizează, naturale sau petroliere;

debitul de gaz la arzătoare se reglează astfel încât flăcările să se stingă numai în poziția

„închis” sau „0” a butoanelor de reglaj al debitului;

exploatarea se face conform instrucțiunilor fabricantului.

Articolul 260

În cazul utilizării buteliilor de gaze combustibile lichefiate, se interzice:

folosirea buteliilor defecte, improvizate sau neomologate;

amplasarea buteliilor lângă surse de căldură;

activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie prin agitarea sau încălzirea acesteia;

racordarea buteliei direct la mijloacele de utilizare, fără a se folosi reductorul de presiune;

utilizarea furtunului de racordare fixat fără coliere, uzat sau cu defecțiuni;

folosirea furtunului din mase plastice;

utilizarea de scule care produc scântei mecanice la manevrarea robinetelor sau racordurilor.

Articolul 261

La utilizarea lămpilor, reșourilor, mașinilor, aparatelor de gătit și sobelor de combustibili lichizi, se interzice:

alimentarea cu combustibil pe timpul funcționării sau folosirea altor combustibili decât cei stabiliți de producător;

umplerea rezervorului de combustibil peste capacitatea admisă;

utilizarea acestora în poziție înclinată sau în apropierea materialelor combustibile;

punerea în funcțiune când în încăpere există vapori inflamabili;

păstrarea lichidelor combustibile în aceeași încăpere cu aparatul sau soba;

nerespectarea instrucțiunilor de folosire ale producătorului.

Articolul 262

La proiectarea, executarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor de paratrăsnet se respectă prevederile legislației în vigoare pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor.

Articolul 263

Stâlpii-catarg, tijele de captare, conductoarele de captare și de coborâre, piesele de separație, prizele de pământ și zonele de siguranță se realizează din materialele și la dimensiunile prevăzute în proiect.

Articolul 264

În scopul prevenirii incendiilor la instalațiile de protecție contra trăsnetului, se iau măsuri de eliminare a următoarelor defecțiuni:

suduri executate necorespunzător între elementele metalice ale instalației;

conductoare de captare sau coborâre deformate sau întrerupte;

lipsa sau deteriorarea suporților de susținere;

piese de separație oxidate sau neîntrerupte;

nelegarea la pământ a părților metalice ale clădirilor;

nelegarea la pământ a liniilor de cale ferată ce trec la distanțe de 2 metri față de clădiri și a armăturii cablurilor la prizele de pământ secundare;

depășirea cu peste 20% a rezistenței de dispersie a prizelor de pământ față de valorile prevăzute în documentația de execuție;

nerespectarea zonei de siguranță a fiecărui obiect, pe verticală și orizontală, prevăzută în proiect sau stabilită de specialiști;

folosirea de stâlpi și tije de captare cu dimensiuni mai mici decât cele prevăzute în documentația de execuție;

montarea direct pe suporți sau elemente de construcție combustibile a instalației de paratrăsnet.

Articolul 265

Articolul 266

În urma verificărilor efectuate se încheie acte de constatare, în care se menționează rezultatele obținute la măsurători, precum și lucrările necesare menținerii în bună stare a instalațiilor.

Articolul 267

La exploatarea instalațiilor de ventilație și a celor de transport pneumatic, se iau măsuri pentru:

înlăturarea posibilității de formare a amestecurilor explozive, prin menținerea unei exhaustări continue și a vitezei constante de circulație a fluidului în conducte;

suprimarea și izolarea diferitelor instalații care pot degaja căldură sau produce scântei pe porțiuni amplasate în medii cu degajări de praf, vapori, gaze combustibile sau inflamabile;

întreținerea, verificarea și curățarea periodică a canalelor tubulaturii, ventilatoarelor, filtrelor, cicloanelor de: reziduuri, depuneri de praf, scame și alte materiale combustibile și asigurarea etanșeității acestora;

limitarea posibilității de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilație, prin întreținerea în bune condiții a clapetelor și obturatoarelor manuale sau automate;

asigurarea unei izolări termice corespunzătoare a canalelor prin care circulă fluide calde față de materialele sau elementele combustibile ale clădirilor;

evitarea posibilității ca scânteile de la coșurile de fum ale instalațiilor de încălzire să provoace aprinderea vaporilor inflamabili exhaustați prin conductele din apropiere sau a prafului și deșeurilor combustibile depuse în incinta și pe acoperișurile clădirilor.

Articolul 268

La instalațiile de ventilație și de transport pneumatic prin care se vehiculează substanțe combustibile sau inflamabile nu se execută lucrări cu foc deschis decât după curățarea și spălarea acestora de depunerile existente și numai pe baza permisului de lucru cu foc.

Articolul 269

Articolul 270

Materialele de tipul covoarelor, mochetelor, preșurilor și altele, aplicate pe pardoselile încăperilor și pe căile de evacuare din clădiri se fixează astfel încât, pe timpul evacuării persoanelor, acestea să nu constituie obstacole în deplasare.

Articolul 271

Prepararea hranei, servitul mesei, spălarea, uscarea și călcarea îmbrăcămintei se fac în încăperi special amenajate.

Articolul 272

Este interzis fumatul în sălile de spectacole/cluburi, în saloanele de bolnavi, săli de clasă, în anexele care prezintă pericol de incendiu și/sau explozie și în toate clădirile din unitatea militară, cu excepția spațiilor amenajate pentru fumat din incinta acestora.

Articolul 273

Nu se admite utilizarea reșourilor, radiatoarelor electrice și a fiarelor de călcat în încăperile de cazare în comun.

Articolul 274

Articolul 275

Articolul 276

Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sălile de întruniri, spectacole, dormitoare, saloane de bolnavi, cantine sau alte încăperi cu aglomerări de persoane se respectă următoarele reguli:

întocmirea planurilor de evacuare pentru fiecare spațiu și afișarea lor pe traseele comune de circulație;

menținerea descuiată a ușilor de pe toate traseele de evacuare, acestea trebuind să se deschidă la simpla apăsare pe mâner;

asigurarea funcționării în permanență a iluminatului de siguranță;

desemnarea responsabililor care asigură organizarea, supravegherea persoanelor pe timpul evacuării, precum și pentru evacuarea bunurilor materiale;

pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure sau care necesită o supraveghere deosebită se

prevăd măsuri suplimentare de evacuare, în funcție de specificul acestora.

Articolul 277

Pentru scene, se respectă următoarele condiții:

în casa scenei se introduc numai decorurile necesare spectacolului din ziua respectivă;

sub scenă nu se depozitează materiale combustibile sau cu pericol de explozie;

trecerile și culoarele din scenă pentru intrări și ieșiri trebuie să fie permanent libere;

fumatul și focul deschis se admit în sectorul scenei numai în măsura în care acestea sunt absolut necesare desfășurării spectacolului, luându-se măsuri de supraveghere și de control, iar în anexele scenei este interzis focul deschis, fumatul, precum și depozitarea lichidelor combustibile;

proiectoarele se prevăd cu geamuri și plase de protecție și se amplasează la cel puțin 1 m distanță față de cortine, draperii sau alte materiale combustibile.

Articolul 278

La unitățile sanitare, se iau următoarele măsuri suplimentare:

pentru transportul recipientelor/buteliilor sub presiune se utilizează cărucioare speciale, prevăzute cu roți din cauciuc și placate pe porțiunea de contact dintre butelie și cărucior;

este obligatoriu să se controleze periodic etanșeitatea recipientelor care conțin substanțe inflamabile;

în cazul când se constată o deficiență, recipientul se scoate din încăpere, luându-se măsurile necesare pentru a nu se produce incendiu sau explozie;

pe furtunurile prin care trec gaze inflamabile se folosesc numai ramificații metalice fixate de stative, cele din sticlă nefiind admise;

este interzisă lăsarea în funcțiune, fără supraveghere, a instalațiilor și aparatelor care utilizează oxigen sau sunt destinate anesteziei;

stațiile centrale de oxigen și aer comprimat se amplasează în afara clădirii spitalului, la distanțe stabilite prin norme față de sălile și saloanele de bolnavi, iar deservirea acestora se face numai de personal calificat;

unitățile sanitare care nu au stații centrale se dotează cu cărucioare speciale pentru transportul buteliilor de oxigen;

închiderea sau deschiderea buteliilor de oxigen sau care conțin alte gaze se execută numai de personal instruit;

în saloanele de bolnavi și sălile de operație, buteliile se acoperă cu huse de pânză albă sau albastră;

în incinta unităților sanitare, fumatul este strict interzis;

se verifică lunar, prin laboratoarele de specialitate, starea de funcționare a reductoarelor de presiune.

Articolul 279

În unitățile și structurile sanitare din M.Ap.N. sunt aplicabile și prevederile Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la unități sanitare, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății nr. 146/1427/2013.

Articolul 280

În laboratoare, este obligatorie executarea lucrărilor, analizelor, încercărilor și altele, specifice profilului fiecărui laborator, numai de către personalul instruit în acest scop.

Articolul 281

Articolul 282

Este interzisă folosirea aparaturii de laborator confecționată din materiale care reacționează în contact cu substanțele reactive folosite, dând naștere la produși explozivi.

Articolul 283

În încăperile unde se efectuează lucrări cu degajare de gaze explozive sau inflamabile, toate aparatele electrice sunt de tip antiexploziv.

Articolul 284

Laboratoarele în care se utilizează substanțe combustibile, inflamabile sau toxice se prevăd cu instalații de ventilație adecvate, care se mențin în perfectă stare de funcționare.

Articolul 285

Instalațiile destinate unor lucrări cu substanțe inflamabile sunt perfect etanșe, chiar dacă se lucrează sub nișă.

Articolul 286

Înainte de începerea lucrului, în laboratoarele unde se folosesc substanțe inflamabile sau se află instalații de gaze se pune în funcțiune sistemul de ventilație pentru evacuarea eventualelor concentrații periculoase de vapori și gaze din atmosfera acestor încăperi.

Articolul 287

Articolul 288

Înainte de începerea lucrului cu produse inflamabile, la nișe se pune în funcțiune instalația de ventilație.

Articolul 289

Articolul 290

Articolul 291

Articolul 292

Articolul 293

Articolul 294

Vasele în care se păstrează reactivi sunt etichetate cu indicarea substanței pe care o dețin.

Articolul 295

Articolul 296

La operațiile de distilare a lichidelor inflamabile și a acizilor, instalația se așează pe tăvi metalice, pentru prevenirea împrăștierii conținutului, în cazul spargerii acesteia.

Articolul 297

În timpul operațiunii de distilare, se asigură în mod continuu apa necesară pentru răcirea refrigeratorului.

Articolul 298

Deversarea resturilor de lichide combustibile în instalația de canalizare este interzisă, pentru a nu se forma amestecuri periculoase, generatoare de incendiu sau explozie.

Articolul 299

În laboratoare, se interzice lăsarea instalațiilor și aparatelor în funcțiune fără supraveghere.

Articolul 300

În caz de incendiu, înainte de începerea acțiunii de stingere se scot de sub tensiune toate instalațiile și aparatele existente.

Articolul 301

Pentru stingerea incendiilor de gaze inflamabile se folosesc dioxidul de carbon sau pulberile stingătoare.

Articolul 302

Stingerea incendiilor de lichide combustibile se realizează cu spumă, dioxid de carbon sau pulberi stingătoare.

Articolul 303

În cazul în care în laboratoare se lucrează cu metale alcaline sau catalizatori organo-metalici, pulberi de aluminiu, zinc și altele asemenea, se interzice utilizarea spumei sau a apei pentru stingerea incendiului, recomandându-se folosirea instalațiilor de stingere cu dioxid de carbon, pulberi speciale sau stingătoare speciale.

Articolul 304

Articolul 305

În atelierele foto-film, unde se lucrează cu colodiu, pe timpul operațiunilor se înlătură orice sursă de foc deschis sau de scântei.

Articolul 306

La atelierele tipar probă, unde pentru ștergerea valțurilor se folosesc produse petroliere, ambalajele în care se păstrează aceste produse sunt din metal, acoperite și inscripționate

„INFLAMABIL”, iar cantitatea introdusă în atelier nu este mai mare decât cea folosită în timpul unui schimb de lucru, pe baza normelor de consum.

Articolul 307

În timp ce se execută lucrări de spălare a plăcilor de tipar cu substanțe inflamabile sau operațiuni de amestec din care pot rezulta vapori și gaze inflamabile sau explozibile este obligatorie folosirea instalației de exhaustare.

Articolul 308

Este interzis a se deversa lichide combustibile în canalele de scurgere, pentru evitarea formării amestecurilor explozive.

Articolul 309

Articolul 311

În atelierele de șlefuit, iluminatul se asigură numai cu lămpi etanșe la praf, iar folosirea focului deschis, fumatul și introducerea corpurilor incandescente sunt strict interzise.

Articolul 312

În atelierele de gravare, unde se lucrează într-o atmosferă nocivă cu acid azotic, se iau următoarele măsuri:

operațiile de lucru se desfășoară numai cu ventilația în funcțiune, deoarece atmosfera nocivă cu acid azotic corodează instalația electrică;

pentru curățirea plăcilor de zinc cu produse petroliere se scoate din magazie numai cantitatea necesară pentru o zi de lucru;

rumegușul utilizat în procesul de lucru care prezintă pericol de autoaprindere se introduce în atelier în cantități cât mai mici, însă nu mai mult decât necesarul pentru o zi de lucru, iar la terminarea programului se evacuează din secții;

se interzice depozitarea acidului azotic lângă instalațiile electrice la nivelul solului, deoarece prin eventuala scurgere, acesta corodează conductorii electrici;

vasele în care se ține asfaltul sau șerlacul necesar tratării înainte de ardere a plăcilor de zinc se prevăd cu capace și se amplasează la distanță față de sursele de căldură.

Articolul 313

Articolul 314

În atelierele de fălțuit, pregătire coli și broșat scoarțe se impun următoarele măsuri:

depozitarea semifabricatelor se face la distanță de mașinile și utilajele de producție;

eliminarea ștraifurilor de la mașinile de tăiat și transportul lor în locurile de balotare se fac îndată ce acestea se produc;

evitarea așezării materialelor în interiorul distanțelor de protecție față de reșouri, rezistențe electrice de încălzire, reostate, cazane de încălzit ulei și altele;

respectarea cu strictețe a instrucțiunilor de folosire și deservire a generatoarelor de înaltă frecvență și a mașinilor de uscat blocuri de carte;

reșourile electrice folosite la încălzirea cleiului și a fiarelor de călcat se instalează pe suporți incombustibili.

Articolul 315

Articolul 316

La prepararea cernelurilor, se iau următoarele măsuri:

operațiile de diluare a cernelurilor cu toluen, benzină, spirt și alte asemenea produse se realizează în încăperi special amenajate în acest scop, ferite de surse de foc, scântei și temperaturi ridicate;

în locurile unde se prepară cernelurile, se introduc cantitățile de solvenți necesare unui schimb de lucru;

vasele care conțin cerneluri sau diluanți se etichetează și se păstrează în permanență închise ermetic;

se asigură funcționarea în bune condiții a instalației de ventilație pentru evacuarea vaporilor ce se degajă;

în încăperile de preparare a vopselelor, este interzis să se depoziteze alte materiale care nu intră în procesul de fabricație.

Articolul 317

Spațiile în care se amplasează calculatoarele și echipamentele electronice de comunicații se amenajează conform normativelor, standardelor și prescripțiilor tehnice în vigoare.

Articolul 318

Elementele de protecție ale golurilor se execută cu același grad de rezistență la foc ca și elementele de compartimentare.

Articolul 319

Este interzisă depășirea sarcinii termice de 420 MJ/mp în spațiile de sub sălile în care se amplasează calculatoarele și echipamentele electronice de comunicații.

Articolul 320

Este interzisă depozitarea materialelor cu pericol de explozie, incendiu sau de coroziune în spațiile laterale sau învecinate sălilor cu echipamente de comunicații.

Articolul 321

Organizarea și amenajarea depozitelor și a magaziilor se fac, de regulă, la nivelurile inferioare ale clădirilor, în conformitate cu prevederile normativelor, instrucțiunilor și prescripțiilor tehnice specifice, care reglementează activitatea de depozitare și manipulare a diferitelor categorii de materiale.

Articolul 322

Depozitarea materialelor și a substanțelor solide, lichide și gazoase se face în funcție de natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare și proprietățile fizico-chimice ale acestora, precum și de compatibilitatea la utilizarea substanțelor de stingere.

Articolul 323

Materialele cu forme geometrice sau dimensiuni similare ori asemănătoare, precum și cele ambalate se depozitează în stive, grupe de stive și sectoare, cu respectarea distanțelor de siguranță între ele față de vecinătăți și a cantităților maxime admise.

Articolul 324

Mărfurile, materialele și ambalajele depozitate în interiorul spațiilor de depozitare sau pe suprafețele de teren aferente se organizează pe stive, grupe, secții sau sectoare, în așa fel încât să se asigure spațiile de siguranță între stivele de mărfuri, pentru accesul mașinilor și utilajelor de intervenție în caz de incendiu.

Articolul 325

Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare se delimitează și se marchează cu benzi de vopsea de nuanță deschisă.

Articolul 326

Atât în interiorul spațiilor de depozitare, cât și pe suprafețele de teren folosite pentru depozitarea mărfurilor și ambalajelor se păstrează în permanență ordinea și curățenia.

Articolul 327

Toate deșeurile provenite din ambalaje se adună imediat și se evacuează în locuri amplasate și amenajate conform normelor în vigoare.

Articolul 328

Ferestrele depozitelor de mărfuri și materiale situate la parter, demisol sau subsol se asigură cu gratii de fier și plasă de sârmă rezistentă, pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de țigări sau chibrituri aruncate din neglijență sau cu intenție.

Articolul 329

Mașinile, utilajele și aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru transportul, descărcarea, încărcarea sau preambalarea mărfurilor se verifică cel puțin o dată pe trimestru, conform normelor prescrise în cărțile tehnice respective.

Articolul 330

În depozite, se interzic:

lăsarea deschisă a depozitului în lipsa personalului de deservire al acestuia, precum și accesul persoanelor străine;

păstrarea materialelor și lichidelor inflamabile destinate curățeniei;

folosirea reșourilor și radiatoarelor electrice, precum și a lămpilor electrice defecte sau neasigurate cu globuri de sticlă și grătare de protecție;

fumatul și utilizarea focului deschis;

compartimentarea spațiilor de depozitare prin despărțituri improvizate din ambalaje sau materiale combustibile.

Articolul 331

La depozitarea materialelor și a substanțelor solide sau lichide, se vor avea în

vedere:

respectarea măsurilor de siguranță privind înălțimea de depozitare și lățimea culoarelor, astfel încât să se permită accesul pentru evacuare și stingere în caz de incendiu sau explozie;

amplasarea stivelor de materiale să nu blocheze accesul la tablourile electrice, uși, hidranții de incendiu, alte mijloace de stingere a incendiilor;

respectarea distanțelor de protecție față de instalațiile, utilajele și mijloacele de încălzire, capetele sprinkler, drencer, de pulverizare a apei, avertizoare și detectoare de incendiu, corpuri de iluminat;

să nu se folosească spațiile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile sau explozibile pentru amenajarea de birouri sau pentru executarea de lucrări de finisare, încercare și reparare a produselor sau ambalajelor pentru livrarea lichidelor combustibile, aceste lucrări fiind permise numai în situațiile în care se respectă prevederile actelor normative de proiectare și exploatare în vigoare;

rafturile și alte materiale ajutătoare depozitării să se realizeze, de regulă, din materiale incombustibile, iar cele din lemn să se ignifugheze;

spațiile în care se depozitează substanțe lichide volatile se ventilează, în scopul evitării formării amestecurilor explozive;

magaziile pentru lacuri, vopsele și alte substanțe chimice inflamabile se amenajează în compartimente separate și se stabilesc măsuri suplimentare de protecție la incendii;

teritoriul depozitelor se menține curat, înlăturându-se deșeurile de textile, hârtie, inclusiv vegetația uscată de pe terenul din jur;

la intrarea în incinta depozitelor și magaziilor se afișează inscripții de avertizare asupra pericolului de incendiu;

interzicerea fumatului în spațiile de depozitare, pentru fumat amenajându-se locuri speciale;

personalul de deservire a mijloacelor de manipulare și transport al materialelor și substanțelor combustibile/explozive, precum și cel de însoțire a acestora trebuie să cunoască și să respecte

normele,

măsurile

și

regulile

de

apărare

împotriva

incendiilor

pentru

produsele transportate;

asigurarea iluminatului natural sau de tip antiex la depozitele de materiale inflamabile cu pericol de explozie;

interzicerea improvizațiilor la instalațiile electrice și a focului deschis;

la terminarea programului de lucru, în depozite și magazii, instalațiile electrice se deconectează.

Articolul 332

La depozite și magazii, în funcție de specificul acestora se stabilesc măsuri suplimentare de apărare împotriva incendiilor și de înlăturare a cauzelor ce pot favoriza declanșarea de incendii.

Articolul 333

Pentru fiecare material sau substanță depozitată, se stabilesc și se asigură agenții stingători necesari.

Depozite de carte și arhive

Articolul 334

Spațiile de depozitare a arhivelor, precum și fondul special al bibliotecilor se amenajează în încăperi sau construcții rezistente la foc, ușile din dotarea spațiilor respective având aceleași caracteristici.

Articolul 335

Amplasarea depozitelor de arhivă și a bibliotecilor se face, de regulă, la nivelurile inferioare ale construcțiilor, exceptând subsolurile și demisolurile.

Articolul 336

Este interzisă amenajarea depozitelor, bibliotecilor sau a arhivelor în următoarele situații:

în apropierea magaziilor cu substanțe combustibile explozive;

în mansardele sau podurile clădirilor;

în construcții provizorii sau în cele executate din materiale combustibile.

Articolul 337

Prin spațiile depozitelor, bibliotecilor și arhivelor se interzice trecerea conductelor de gaze combustibile, a coșurilor și canalelor de fum.

Articolul 338

Rafturile, fișierele, dulapurile, rastelele, polițele utilizate în depozite se confecționează din materiale incombustibile sau ignifugate.

Articolul 339

Amplasarea rafturilor, fișierelor, rastelelor, dulapurilor și lăzilor se face astfel încât, în caz de incendiu, să se asigure accesul în orice punct al depozitului, pentru stingerea și evacuarea materialelor.

Articolul 340

Cutiile folosite pentru protecția materialului documentar sub formă de film se confecționează din metal.

Articolul 341

Instalațiile electrice ale depozitelor de arhivă care dețin peste 100 m liniari de raft material arhivistic trebuie să fie astfel executate, încât să poată fi deconectate din afara depozitului.

Articolul 342

Corpurile de iluminat electric cu incandescență trebuie să fie prevăzute cu globuri de protecție și să fie amplasate la distanță de cel puțin 50 cm față de materialele combustibile.

Articolul 343

Pentru stingerea incendiilor în spațiile pentru arhive și biblioteci se folosesc cu prioritate gazele inerte și pulberile stingătoare.

Depozite de lichide combustibile

Articolul 344

La depozitele de lichide combustibile din clasele de periculozitate I și II, se iau măsuri de protecție împotriva radiațiilor solare, respectiv rezervoarele supraterane se vopsesc în culori ce reflectă radiațiile.

Articolul 345

Rastelele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele se leagă la centura de împământare, iar autospecialele și vagoanele cisternă, pe timpul încărcării sau descărcării, precum și conductele prin care se face transportul sau traversarea produselor se prevăd cu dispozitive de captare și de scurgere a electricității statice.

Articolul 346

La fiecare depozit, se întocmește schema amplasării rezervoarelor, montarea conductelor, locul ventilelor de manevrare și al mijloacelor de stingere a incendiilor.

Articolul 347

Este interzisă circulația persoanelor pe rezervoare, podețe, pardoseala caselor de pompe, cu încălțăminte prevăzută cu accesorii metalice, care pot provoca scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.

Articolul 348

Pentru lucrul cu foc deschis la rezervoarele de depozitare a produselor combustibile, se respectă următoarele măsuri:

întocmirea permisului de lucru cu foc și avizarea acestuia;

golirea completă a rezervorului de produse și reziduuri;

spălarea, suflarea cu gaze inerte sau aburirea;

închiderea și blindarea tuturor robinetelor de pe conductele de legătură ale rezervorului;

demontarea conductelor de legătură;

deschiderea gurilor de vizitare;

aerisirea rezervorului;

luarea de probe de vapori din interior, pentru analiză;

începerea lucrului, numai după confirmarea analizelor.

Articolul 349

Este interzisă montarea pe mantalele rezervoarelor a robinetelor de luat probe sau a sticlelor de nivel neomologate.

Articolul 350

Este interzisă lăsarea deschisă a orificiilor pentru luarea probelor de măsurare a nivelului.

Articolul 351

Curățirea rezervoarelor de reziduuri se face conform unui grafic cu distrugerea reziduurilor, iar colectarea acestora în bazine/gropi deschise, improvizate, pe teritoriul depozitului este interzisă.

Articolul 352

Este interzisă folosirea ambalajelor din material plastic pentru păstrarea, manipularea sau transportarea lichidelor combustibile.

Articolul 353

Evacuarea apelor care conțin lichide combustibile se face prin canalizare separată față de cea menajeră, care este prevăzută cu închideri hidraulice și separatoare.

Articolul 354

În locurile unde există emanații sau concentrații mari de vapori și gaze inflamabile este interzisă folosirea îmbrăcămintei confecționate din fire sintetice, utilizarea pieptenilor din material plastic, purtarea încălțămintei cu blacheuri sau potcoave, care pot produce scântei prin lovire ori frecare, capabile să producă aprinderea amestecurilor explozive.

Articolul 355

Este interzis lucrul cu foc deschis la o distanță mai mică de 50 m față de orice clădire, instalație, rezervor sau față de perimetrul depozitelor de lichide combustibile.

Articolul 356

La depozitarea vopselelor, lacurilor și a altor substanțe inflamabile, se respectă și instrucțiunile furnizorului.

Articolul 357

Vopselele și lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează separat față de lacurile poliesterice, iar diluanții în compartimente separate.

Articolul 358

Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul și acceleratorul se păstrează la întuneric și la o temperatură redusă a mediului ambiant, iar întăritorul, grundul activ și acceleratorul de poliesteri se depozitează separat.

Articolul 359

Bidoanele sau butoaiele cu lac poliesteric se consumă în ordinea intrării lor în depozit.

Articolul 360

Lagărele și piesele în mișcare ale pompelor pentru vehicularea produselor combustibile trebuie în permanență unse, pentru evitarea supraîncălzirilor.

Articolul 361

Dezghețarea armăturilor, ventilelor, legăturilor, pompelor se face numai cu apă caldă sau cu condens și se interzice folosirea în acest scop a focului deschis.

Articolul 362

Operațiile de reparații, revizii, întrețineri ce necesită folosirea focului deschis se efectuează numai după oprirea instalației și numai de personal calificat.

Articolul 363

Articolul 364

La instalațiile de pompare acționate manual, se iau următoarele măsuri:

armăturile și conductele să fie etanșe, nu se admit furtunuri flexibile cu fisuri, îmbătrânite sau fără inserție metalică;

încărcătoarele de alimentare a autocisternelor și a ambalajelor cu lichide combustibile să fie prevăzute cu prelungitoare confecționate din metale neferoase, care nu produc scântei la lovire și care să ajungă până la 0,30 m de fundul recipientelor;

autovehiculele

pentru

transportul

lichidelor

combustibile

să

aibă

asigurată împământarea, la încărcare-descărcare, pentru scurgerea electricității statice;

să se asigure stabilitatea vaselor pe tot timpul operației de încărcare-descărcare și să se utilizeze numai scule care nu produc scântei prin lovire sau frecare.

Articolul 365

Recipientele se manipulează astfel încât să nu se producă loviri, scântei ori deversarea lichidului.

Articolul 366

În cazul alimentării directe din rezervoare subterane sau semiîngropate, vehiculele nu se apropie la o distanță mai mică de 10 m față de acestea.

Articolul 367

Etanșeitatea instalațiilor, utilajelor, recipientelor se controlează și se asigură permanent.

Articolul 368

Este interzisă folosirea faclelor, felinarelor sau a altor asemenea mijloace pentru iluminarea depozitelor, rampelor și stațiilor încărcare-descărcare.

Articolul 369

Digurile și pragurile de retenție a produselor petroliere combustibile trebuie să fie incombustibile, etanșe și să asigure reținerea întregii cantități de lichide ce pot fi deversate în caz de incendii sau avarii.

Articolul 370

Rezervoarele, instalațiile și alte recipiente și dispozitive se prevăd cu sisteme vizibile de control al nivelului lichidelor ce le conțin, iar la rezervoare este obligatorie montarea opritoarelor de flăcări și a supapelor de respirație, conform normativelor de specialitate.

Articolul 371

Platformele betonate ale depozitelor, rampelor și a altor spații de depozitare a produselor petroliere se prevăd cu posibilități de spălare, iar platformele nebetonate se curăță de reziduuri ori de câte ori este necesar, astfel încât să fie în permanență curate.

Articolul 372

Circulația locomotivelor pe rampele de cale ferată, precum și circulația autovehiculelor ce au motoare cu ardere internă este interzisă în timpul operațiunilor de încărcare- descărcare a produselor combustibile lichide.

Articolul 373

La încărcarea-descărcarea lichidelor combustibile pe rampele de cale ferată, se iau următoarele măsuri:

imobilizarea vagoanelor cisternă folosind saboți care nu produc scântei prin lovire sau frecare;

legarea la pământ a vagoanelor cisternă, rezervoarelor, ambalajelor, conductelor de umplere/golire și a șinelor de cale ferată;

asigurarea continuității electrice între cisterne, conducte și rezervoare;

verificarea și etanșeizarea cisternei, înainte și după umplere;

coborârea furtunului/tubului de umplere până la cel mult 0,30 m de fundul cisternei;

încărcarea cisternei fără a se depăși capacitatea maximă admisă;

înlăturarea eventualelor scurgeri de produse;

folosirea sculelor care nu produc scântei prin lovire sau frecare.

Depozite de armament, muniție și explozivi

Articolul 374

Pe teritoriul depozitelor de muniție și pe o rază de 300 m în jurul acestora este interzisă folosirea focului deschis.

Articolul 375

În jurul fiecărei magazii, pe o distanță de 20 m, se îndepărtează buruienile, iarba și frunzele uscate.

Articolul 376

În magaziile pentru muniție, este permisă executarea numai a acelor lucrări care sunt în legătură cu manevrarea și depozitarea ambalajelor cu muniție.

Articolul 377

Este interzisă păstrarea în magaziile cu muniție a loturilor a căror pulbere nu este analizată sau care au termenul de analizare depășit.

Articolul 378

De două ori pe an, o comisie numită prin ordin de zi pe unitate controlează teritoriul depozitului, pentru stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 379

În magaziile cu muniție nu este admis iluminatul electric la efectuarea oricăror lucrări pe timp de noapte, magaziile putându-se ilumina cu ajutorul lămpilor electrice portative de tip antiex sau cu farurile autovehiculelor, situate la o distanță de minimum 1,5 m.

Articolul 380

Toate magaziile pentru muniție se prevăd cu instalații de paratrăsnet.

Articolul 381

Ferestrele magaziilor au geamurile mate sau acoperite cu vopsea albă, pentru protejarea împotriva razelor solare.

Articolul 382

Explozivii și muniția nu trebuie să rămână niciun moment sub acțiunea directă a razelor solare.

Articolul 383

Magaziile cu muniție se asigură cu mijloace și materiale pentru stingerea incendiilor, conform normelor, acestea amplasându-se în locuri ușor accesibile și vizibile, la 5-10 m de magazie.

Articolul 384

Fiecare magazie cu muniție se prevede cu un mijloc acustic de alarmare în caz de incendiu.

Articolul 385

Se interzice circulația persoanelor neînsoțite pe teritoriul depozitului.

Articolul 386

La terminarea lucrului, înaintea închiderii magaziei, gestionarul controlează și ia măsurile necesare de înlăturare a cauzelor ce pot provoca incendii/explozii, după care raportează ofițerului de serviciu.

Articolul 387

Este interzisă modificarea sau repararea instalațiilor de încălzire electrice în timpul lucrului în atelierul respectiv sau când instalația de exhaustare nu funcționează.

Articolul 388

Articolul 389

Este interzisă utilizarea sobelor fără acumulare de căldură sau a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul lor.

Articolul 390

Părțile metalice ale utilajelor din ateliere trebuie să fie prevăzute cu legături la pământ executate și verificate conform normativelor în vigoare.

Articolul 391

Utilajele și dispozitivele de ascuțit care produc scântei și sistemele de încălzire a cleiului se amplasează în încăperi care nu prezintă pericol de incendiu, separat de cele pentru prelucrarea lemnului.

Articolul 392

În ateliere, se introduce material lemnos numai în cantitatea necesară unei zile de lucru, stivuit ordonat, lăsându-se libere căile de acces și de evacuare.

Articolul 393

La terminarea activității, deșeurile de lemn, colectate în lăzi special destinate se evacuează în locurile stabilite, în afara atelierului.

Articolul 394

În atelierele de prelucrare a lemnului sunt cu desăvârșire interzise: fumatul, manevrarea și depozitarea lichidelor combustibile și a substanțelor inflamabile sau explozive.

Articolul 395

Materialul lemnos supus prelucrării se controlează pentru înlăturarea eventualelor particule metalice, care, în contact cu anumite scule de lucru, pot provoca scântei.

Articolul 396

Utilajele acționate electric, prizele, ștecherele și fișele de conectare trebuie întreținute în bună stare de funcționare, pentru evitarea scurtcircuitelor.

Articolul 397

După terminarea programului de lucru sau când funcționarea mașinilor este întreruptă pe o perioadă mai mare, utilajele electrice se scot de sub tensiune.

Articolul 398

Toate deșeurile de materiale rezultate din procesul de producție se colectează în coșuri sau cutii și se evacuează din atelier la terminarea programului, depozitându-se în locurile special amenajate.

Articolul 399

Operațiile de curățire a materialelor cu neofalină, benzină și alte substanțe asemănătoare se fac în încăperi separate, ferite de orice sursă de foc, cu ventilație naturală sau mecanică, doar la lumina zilei.

Articolul 400

Pentru atelierele unde se lucrează cu prenadez sau alte substanțe inflamabile sunt obligatorii următoarele reguli:

bidoanele cu soluție se desfac numai cu unelte neferoase;

soluția adezivă pentru o operațiune de ungere se păstrează pe bancurile de lucru în vase mici închise etanș, cu suprafața de evaporare redusă;

în atelierele sau la locurile se muncă se introduc numai cantitățile de soluție necesare unei zile de muncă, iar soluția neconsumată se evacuează în afara atelierului sau se returnează la depozitul unității.

Articolul 401

Personalul care îndeplinește diverse munci în atelierele unde se folosesc soluții inflamabile trebuie să poarte încălțăminte fără accesorii metalice, iar îmbrăcămintea de protecție trebuie să fie menținută curată.

Articolul 402

Se interzice în aceste spații fumatul și introducerea de chibrituri, brichete sau a altor surse care pot produce incendii ori explozii.

Articolul 403

Pe bidoanele cu soluție de prenadez se aplică etichete vizibile cu inscripția

„INFLAMABIL”.

Articolul 404

În atelierele de croitorie, se respectă următoarele măsuri suplimentare:

în timpul lucrului, mașinile electrice de călcat se așează pe suporți izolați, iar după folosire se deconectează de la rețea;

la utilizarea mașinilor de cusut electrice, se protejează cablurile de alimentare împotriva deteriorărilor mecanice care pot produce electrocutări sau scurtcircuite;

operațiile de curățire cu neofalină se efectuează în încăperi separate sau în aer liber, în niciun caz în atelier.

Articolul 405

Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau încăperi rezistente la foc, având pardoseli incombustibile.

Articolul 406

Șlefuirea și polizarea mecanică a metalelor se face în încăperi separate de cele pentru acoperiri metalice.

Articolul 407

Atelierele pentru acoperiri metalice se prevăd cu instalații pentru ventilația naturală sau mecanică, iar, în cazul defectării acestora, lucrul se suspendă până la remedierea defecțiunilor.

Articolul 408

Este interzisă utilizarea solvenților organici inflamabili pentru degresare, cu excepția situațiilor când se folosesc cantități reduse, respectiv 1-2 litri pe schimb, și nu se justifică folosirea tricloretilenei sau percloretilenei, iar în cazurile când se depășesc cantitățile respective, degresarea sa face cu detergenți sau tripercloretilenă.

Articolul 409

Nu se admite depozitarea în ateliere a substanțelor chimice necesare procesului tehnologic, cantitățile necesare consumului zilnic păstrându-se în încăperi speciale, în condiții de evitare a eventualelor reacții chimice dintre diferitele substanțe prezente.

Articolul 410

La depozitarea, transportarea și manipularea substanțelor chimice care prezintă pericol de incendiu, se respectă următoarele reguli:

substanțele lichide se păstrează în ambalajele originale;

damigenele se amplasează în locuri separate, bine aerisite, unde nu se păstrează alte materiale combustibile, se așează în coșuri împletite, în cutii din lemn sau coșuri metalice, iar pentru amortizare se folosesc paie, talaș sau vată de sticlă și se astupă ermetic;

operațiunile de transvazare din care rezultă cantități mari de gaze sau vapori inflamabili ori toxici se execută numai sub nișe sau sub un puternic curent lateral de aer;

damigenele cu acizi sau săruri chimice în stare lichidă se etichetează, indicându-se conținutul, denumirea chimică uzuală, densitatea și concentrația;

conductele de alimentare și robinetele trebuie întreținute în bună stare de funcționare;

la pregătirea soluțiilor, acizii se toarnă în apă, în jet subțire, amestecând continuu și răcind soluția;

se interzice turnarea apei în acid;

amestecarea acidului sulfuric și a acidului azotic se face prin turnarea acidului sulfuric peste cel azotic, amestecând continuu și răcind soluția, astfel ca temperatura să nu depășească 35 0 C.

Articolul 411

Acidul sulfuric concentrat necesar corecțiilor se introduce în ateliere numai în cantitățile necesare unei singure operațiuni.

Articolul 412

Manevrarea substanțelor cu pericol de incendiu de tip sodiu, potasiu, fosfor, peroxid de sodiu și alte substanțe necesare obținerii unor săruri sau pentru efectuarea reacțiilor de oxido-reducere se face cu respectarea regulamentului de lucru.

Articolul 413

Se interzice deversarea concentrațiilor periculoase la canalizare.

Articolul 414

Prepararea soluțiilor și a electroliților, precum și a soluțiilor din băile galvanice se realizează cu respectarea indicațiilor de lucru și numai de către personal instruit cu privire la

pericolele de incendiu ce apar la manevrarea acizilor concentrați, a substanțelor oxidante și a substanțelor cu tendință de autoaprindere.

Articolul 415

Este interzis lucrul când instalația de evacuare a hidrogenului degajat în timpul unor procese chimice sau electrochimice nu funcționează la parametrii normali, astfel încât concentrația de hidrogen în atmosfera aerului să se situeze sub limita minimă de explozie de 4%.

Articolul 416

În cazul utilizării flăcării deschise pentru încălzirea soluțiilor de lucru, aprinderea focului se face numai după 10 minute de la pornirea instalației de exhaustare, iar oprirea instalației se face numai după stingerea flăcării.

Articolul 417

Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliți puternic oxidanți de tipul acidului percloric se execută în încăperi separate, cu ziduri rezistente la foc și explozie.

Articolul 418

Se interzice folosirea sculelor cu cozi din lemn sau materiale plastice pentru introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizi concentrați sau cu electroliți puternic oxidanți.

Articolul 419

Depozitarea substanțelor cianurice se face în încăperi separate, sigilate și ventilate, în care nu se păstrează alte materiale.

Articolul 420

Se interzice plasarea unor obiecte combustibile în imediata apropiere a băilor galvanice încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi, dacă nu sunt izolate termic. Art. 421. – În cazul băilor cu metal topit, cu radiație termică puternică prin suprafața liberă,

mijlocul de transport se protejează împotriva supraîncălzirii sau stropirii cu metal topit.

Articolul 422

Piesele se introduc în baie lent și numai dacă sunt uscate și curățate de impurități.

Articolul 423

Operațiunile de degresare, preparare a vopselelor, grunduire sau vopsire care presupun utilizarea unei cantități mai mare de 10 litri de substanțe inflamabile pe schimb se execută numai în secții special amenajate, având standuri, cabine sau platforme de lucru prevăzute cu filtre pentru reținerea particulelor de vopsea, cu instalații de evacuare a aerului viciat, precum și cu mijloace de stingere a incendiilor.

Articolul 424

Utilajele sau încăperile pentru vopsire se asigură cu sisteme pentru evacuarea aerului viciat și introducerea aerului proaspăt, care se pun în funcțiune cu 5 minute înaintea începerii lucrului și se mențin în stare de funcționare încă 5 minute după terminarea lucrului.

Articolul 425

Este interzis lucrul în cabinele sau platformele de vopsire în condițiile în care instalațiile de exhaustare, filtrele, perdelele de apă și celelalte instalații auxiliare nu funcționează sau sunt defecte.

Articolul 426

Conductele de evacuare a vaporilor de solvență sau aerosolilor de vopsea se curăță periodic, pentru evitarea acumulării de material combustibil, periodicitatea operațiilor de curățire stabilindu-se în funcție de depunerile constatate, pe baza verificărilor efectuate, cel puțin o dată pe trimestru.

Articolul 427

Pentru răzuirea și curățirea crustei de vopsea depusă în conductele de aspirație, pe instalații, utilaje sau elemente de construcții se folosesc scule care nu produc scântei prin lovire.

Articolul 428

Se verifică zilnic buna funcționare a sistemelor de interblocare între pistoalele de vopsire sau pompele de injectare a solventului inflamabil și ventilația de evacuare a aerului viciat, interzicându-se lucrul la cabine ori utilaje, dacă acest interblocaj nu funcționează.

Articolul 429

Se interzice fumatul în toate compartimentele în care prezența materialelor inflamabile, chiar în concentrații nepericuloase, poate crea pericol de incendiu, precum și efectuarea de activități cu foc deschis sau generatoare de scântei.

Articolul 430

Articolul 431

În compartimentele de degresare, grunduire, vopsire și lăcuire este interzisă păstrarea unor cantități de materiale inflamabile mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru.

Articolul 432

Toate materialele pentru vopsire se păstrează în recipiente metalice cu închidere etanșă, în zone ferite de raze solare, surse de căldură și scântei, conform indicațiilor firmelor producătoare.

Articolul 433

În cazul schimbării materialelor de vopsire, toate instalațiile și utilajele pentru pregătire, grunduire, vopsire și uscare a suprafețelor se curăță și se spală de depunerile anterioare.

Articolul 434

Revizia și prepararea standurilor, cabinelor și a platformelor de vopsire, precum și a instalațiilor aferente se execută numai de personal calificat, instruit în prealabil în acest scop și numai când sunt oprite, golite și curățate de resturile de vopsea.

Articolul 435

Articolul 436

La prepararea emailului de aluminiu, praful de aluminiu se manevrează cu atenție, pentru a nu se degaja în atmosferă.

Articolul 437

Praful de aluminiu aprins nu se stinge cu apă, ci se folosește pulbere stingătoare sau dioxid de carbon.

Articolul 438

Articolul 439

Materialele pentru lăcuire trebuie ferite de acțiunea directă a razelor solare, iar geamurile ferestrelor de la încăperile în care se depozitează acestea se vopsesc în alb.

Articolul 440

Materialele pentru lăcuire se păstrează în vase metalice închise etanș, iar după golire, acestea se evacuează imediat din atelier, se spală și se depozitează în locurile destinate acestui scop.

Articolul 441

Prepararea soluțiilor pentru lăcuire se efectuează în încăperi separate de restul atelierelor, cu acces direct spre exterior.

Articolul 442

Articolul 443

Articolul 444

Locurile de muncă pentru degresarea cu solvenți inflamabili se prevăd cu stingătoare cu dioxid de carbon.

Articolul 445

Articolul 446

Articolul 447

Se interzice depozitarea, prepararea sau manevrarea altor substanțe în afara celor strict necesare proceselor tehnologice zilnice în ateliere de vopsitorie, stații și încăperi de preparare a vopselelor.

Articolul 448

Agitatoarele pentru preparare și pompele pentru transportul vopselelor în stațiile de preparare trebuie să fie de tip antiex.

Articolul 449

Intrarea mijloacelor de transport acționate electric și neprotejate antiex în spațiile și încăperile de preparare a vopselelor este strict interzisă.

Articolul 450

Este interzis accesul cu brichete, chibrituri sau alte surse de foc deschis în încăperi de preparare a vopselelor sau alte spații de lucru unde sunt prezente materiale volatile sau inflamabile.

Articolul 451

Vopsirea prin pensulare se face în locuri special amenajate sau în secții cu alt specific, cu condiția ca în zona respectivă să nu existe surse de aprindere a solvenților inflamabili, iar ventilația generală să fie suficientă pentru a menține concentrația vaporilor sub limita inferioară de explozie.

Articolul 452

Articolul 453

Când băile nu funcționează, acestea se acoperă cu ajutorul capacelor, iar când acestea au volume de peste 2 m 3 , conținutul se evacuează în rezervorul pentru golire rapidă.

Articolul 454

Încăperile și utilajele în care se execută operațiile de pulverizare se prevăd cu sisteme de ventilație corespunzătoare, care se pun în funcțiune cu 5 minute înaintea începerii vopsirii și funcționează încă 5 minute după terminarea activității.

Articolul 455

Vopsirea prin pulverizare în afara utilajelor specifice este admisă numai dacă se execută ocazional, cu un consum de material mai mic de 10 litri pe schimb și 20 de grame pe oră și metru cub de încăpere.

Articolul 456

Articolul 457

Articolul 458

Instalația fixă de pulverizare trebuie să fie legată electric la împământare.

Articolul 459

Articolul 460

La schimbarea soluției de lăcuire, toate instalațiile și utilajele trebuie să fie în prealabil curățate de depunerile anterioare.

Articolul 461

Materialul lemnos în curs de lăcuire se stivuiește în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme și altele asemenea.

Articolul 462

În cazul vopsirii în câmp electrostatic, se respectă cu strictețe parametrii tehnologici stabiliți de proiectant și furnizorul instalației, utilizându-se numai instalații omologate și în perfectă stare de funcționare.

Articolul 463

Articolul 464

Articolul 465

Uscarea artificială a pieselor vopsite se face în cuptoare-cameră sau cuptoare- tunel, prevăzute cu instalații de exhaustare a solvenților, dispozitive pentru reglarea automată a temperaturii

și

sisteme

de

intercondiționare

a

funcționării

instalațiilor

de

încălzire

și

a transportoarelor cu instalațiile de evacuare a vaporilor de solvenți.

Articolul 466

Cuptoarele de uscare încălzite cu gaze trebuie să fie echipate cu instalații automate de supraveghere a aprinderii și de control al arderii, care să întrerupă alimentarea cu gaz a

arzătoarelor în cazul unor defecțiuni la agregatele ce asigură condiții normale de funcționare ale cuptorului ori să nu permită aprinderea gazelor, atunci când nu sunt îndeplinite condițiile necesare de protecție.

Articolul 467

La uscarea produselor sau pieselor în cuptor, se urmărește respectarea strictă a proceselor tehnologice specifice elaborate în acest scop.

Articolul 468

Pentru sistemele de uscare care folosesc radiații infraroșii, concentrația de solvenți trebuie menținută sub limita de aprindere cu cel puțin 50%.

Articolul 469

În cazul folosirii aburului sau a apei supraîncălzite, pentru înlăturarea pericolului de explozie, concentrația de solvenți se menține sub limita de aprindere cu cel puțin 20%, în funcție de temperatura de uscare.

Articolul 470

Părțile interioare ale tunelului și conductele de evacuare a aerului se mențin în stare de perfectă curățenie.

Articolul 471

Semestrial se verifică depunerile de solvent din interiorul panourilor izolante, în vederea depistării posibilităților de impregnare cu condens de solvent a materialului poros izolant și pentru prevenirea autoaprinderii.

Articolul 472

Se urmărește permanent funcționarea corectă a filtrelor de aer proaspăt, care se curăță și se verifică sistematic.

Articolul 473

Stingătoarele, prelatele și alte mijloace inițiale de intervenție utilizate pentru stingerea incendiilor la instalațiile de uscare se amplasează în locuri accesibile.

Articolul 474

Dispozitivele și aparatele de siguranță, reglaj, măsură și control se controlează periodic privind buna funcționare, orice defecțiune în funcționare fiind imediat înlăturată.

Articolul 475

La clădirile și construcțiile destinate garării autovehiculelor se respectă capacitatea de garare stabilită prin proiect, în funcție de gradul de rezistență la foc al construcției și de tipul autovehiculelor garate.

Articolul 476

Articolul 477

Articolul 478

Articolul 479

Garajele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de ventilație mecanică sau naturală.

Articolul 480

În garaje, remize și platforme de parcare se interzice fumatul și folosirea focului deschis sub orice formă.

Articolul 481

Încălzirea cu sobe a garajelor, atunci când este permisă, se face numai cu alimentarea acestora din exterior, cu asigurarea evacuării gazelor în condiții de siguranță.

Articolul 482

În cazul producerii unor scurgeri accidentale de carburanți, lubrifianți, lichide și alte substanțe inflamabile, petele se acoperă imediat cu nisip, care, după îmbibare, se evacuează în locuri fără pericol de incendiu.

Articolul 483

Materialele textile utilizate la operațiunile de întreținere sau cele îmbibate cu produse inflamabile se colectează în cutii metalice, prevăzute cu capace și se evacuează în afara încăperilor.

Articolul 484

Se interzice amenajarea de magazii, birouri sau dormitoare în incinta garajelor, remizelor sau spațiilor de parcare, precum și repararea și întreținerea autovehiculelor în interiorul garajelor sau pe platforme de parcare cu multe autovehicule.

Articolul 485

Înaintea plecării în cursă, se verifică toate autovehiculele din punct de vedere al apărării împotriva incendiilor, luându-se măsuri imediate de remediere pe loc a eventualelor deficiențe, iar utilajele folosite se verifică din același punct de vedere înaintea începerii lucrului.

Articolul 486

Se interzice alimentarea autovehiculului cu carburant folosind mijloace improvizate.

Articolul 487

Buteliile cu gaze lichefiate sub presiune nu se transportă în interiorul autoturismelor sau în cabinele autocamioanelor.

Articolul 488

La încărcarea și descărcarea autocisternelor cu lichide combustibile se asigură legarea acestora la pământ, iar pentru lichidele combustibile de tipul toluen, benzină, motorină și altele asemenea se asigură scurgerea electricității statice și pe timpul deplasării.

Articolul 489

Autocisternele care transportă lichide combustibile trebuie să fie dotate cu ladă cu nisip și două stingătoare presurizate, cu pulberea în stare corespunzătoare.

Articolul 490

Se interzice folosirea flăcării deschise pe timp friguros pentru pornirea sau dezghețarea conductelor autovehiculelor.

Articolul 491

În atelierele de întreținere, se introduc numai autovehiculele și utilajele corespunzătoare

posturilor

de

lucru,

prevăzute

prin

documentația

tehnică,

cu

respectarea următoarelor reguli:

să existe spații minime între autovehiculele și utilajele impuse de procesul și fluxul tehnologic;

să se asigure evacuarea rapidă a autovehiculelor și utilajelor, în caz de început de incendiu;

să se golească combustibilul din rezervoare și să se deconecteze legăturile electrice la autovehiculele ce se introduc în ateliere.

Articolul 492

Articolul 493

Pardoseala atelierului și a canalelor pentru revizii și reparații se amenajează astfel încât să se poată asigura colectarea scurgerilor de carburanți și lubrifianți.

Articolul 494

Este interzisă depozitarea recipientelor cu carbid, vopsele, diluanți și alte materiale combustibile în atelierele de întreținere și reparare a autovehiculelor și tehnicii de luptă.

Articolul 495

Articolul 496

Sunt interzise lucrările de sudură fără să se asigure, în prealabil, următoarele măsuri:

curățarea scurgerilor de lichide combustibile, degresarea pieselor și a zonelor de lucru;

protejarea rezervorului și a părților combustibile;

golirea și curățarea instalațiilor hidraulice cu ulei sau alte lichide combustibile.

Articolul 497

La motoarele aflate în rodaj, instalațiile de alimentare cu carburanți trebuie să fie etanșe, legătura între conductele de alimentare și motor trebuie să fie elastică, iar țevile de eșapament se izolează față de materialele și substanțele combustibile și se scot în afara încăperilor.

Articolul 498

Lămpile electrice portative trebuie să funcționeze la tensiuni reduse de maximum 24 V, se prevăd cu glob și armătură de protecție, iar cablurile acestora trebuie să aibă izolația în bună stare.

Articolul 499

Deșeurile combustibile provenite de la autovehiculele și utilajele în reparație se colectează în vase acoperite și se evacuează din atelier, pentru a fi valorificate sau distruse în locuri special amenajate.

Articolul 500

Lămpile de benzină sau alte surse de foc deschis pentru procesul tehnologic se folosesc numai în locuri special amenajate.

Articolul 501

Toate utilajele din ateliere trebuie să aibă carcasele legate la centura de împământare și să fie exploatate astfel încât să se prevină producerea de frecări anormale sau scântei.

Articolul 502

În caz de început de incendiu se acționează astfel:

se intervine cu spumă, pulberi, gaze inerte sau apă, în funcție de materialele care ard;

se evacuează autovehiculele și alte materiale combustibile, conform planului stabilit în acest sens sau se protejează cu prelate udate permanent bunurile materiale ce nu pot fi evacuate;

se răcesc cu apă autovehiculele, elementele de construcție și materialele din apropierea focarelor, cu luarea măsurilor de protecție a materialelor învecinate;

se protejează personalul de intervenție împotriva temperaturii, fumului și a gazelor.

Articolul 504

Pentru încălzirea atelierelor de vulcanizare se utilizează ca agenți termici apa caldă sau aburul de joasă presiune, cazanele fiind montate în încăperi separate față de cele de lucru.

Articolul 505

Instalațiile electrice de iluminat și forță trebuie să fie de tip „etanșe la praf” sau

„antiex”, în raport cu pericolul prezentat de mediul din încăperile respective, iar tablourile de distribuție a energiei electrice se amplasează în exteriorul atelierelor de vulcanizare.

Articolul 506

Materialele necesare procesului tehnologic se aduc în atelier numai în cantitățile necesare unui singur schimb, depozitarea camerelor sau a anvelopelor în ateliere fiind interzisă.

Articolul 507

Pardoseala atelierelor de sudură se realizează din materiale incombustibile/cu conductibilitate termică redusă.

Articolul 508

Generatorul cu acetilenă și tubul de oxigen se amplasează în boxe incombustibile separate, cu posibilități de aerisire, având în pereți și acoperiș goluri cu rol de decomprimare în caz de explozie.

Articolul 509

Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează în aer liber, ferite de acțiunea razelor solare sau a surselor de foc deschis, trebuie să aibă placă de timbru, iar încărcătura de carbid nu trebuie să depășească cantitatea prevăzută în cartea tehnică.

Articolul 510

Pe timpul lucrului, distanța între generatorul de acetilenă și butelia de oxigen este de minimum 5 metri, iar față de flacăra oxiacetilenică de minimum 10 metri.

Articolul 511

Se interzice prezența în atelierele de sudură a recipientelor sau vaselor ce conțin substanțe inflamabile.

Articolul 512

Articolul 513

Articolul 514

Se interzice executarea simultană a lucrărilor de sudură electrică și a celor de

sudură oxiacetilenică în același spațiu.

Articolul 515

Locurile de amplasare a generatoarelor de acetilenă și a buteliilor cu oxigen se marchează cu indicatoare de securitate executate, conform standardelor și stasurilor în vigoare.

Articolul 516

Evacuarea șlamului din generatoarele de acetilenă se face în locuri special amenajate, amplasate în zone care nu prezintă pericol de incendiu.

Articolul 517

Este interzisă depozitarea butoaielor de carbid la un loc cu buteliile de oxigen.

Articolul 518

Pe ușa depozitului/stației de acetilenă se montează un panou de avertizare având următorul text: „DEPOZIT DE CARBID, STROPIREA CU APĂ ESTE INTERZISĂ!” și

„FUMATUL INTERZIS! PERICOL DE INCENDIU!”.

Articolul 519

Articolul 520

Ușile și ferestrele stației de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior, pentru a permite evacuarea rapidă în caz de incendiu.

Articolul 521

Articolul 522

Prizele de aer proaspăt ale compresoarelor se feresc de surse de prafuri combustibile sau vapori inflamabili.

Articolul 523

Se asigură întreținerea corectă a compresoarelor și îndeosebi a instalațiilor de ungere.

Articolul 524

Articolul 525

Articolul 526

Pentru evitarea producerii de scântei electrostatice se asigură legarea la pământ a tuturor părților metalice ale instalațiilor.

Articolul 527

Este interzisă montarea conductelor pentru aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise sau lângă surse care radiază căldură.

Articolul 528

Temperatura aerului comprimat la ieșirea din stație trebuie să fie de maximum 60 0 C.

Articolul 529

Pompele de alimentare și rezervoarele de combustibil trebuie să aibă legătura la pământ, iar conductele de aerisire să fie prevăzute cu opritoare de flăcări.

Articolul 530

Racordurile pentru transvazarea combustibilului din autocisterne în rezervoare trebuie să aibă asigurată continuitatea electrică și să fie prevăzute cu prize de împământare și sisteme etanșe de îmbinare.

Articolul 531

Măsurarea nivelului și luarea probelor din rezervoare se face numai cu dispozitive confecționate din materiale neferoase, de regulă în timpul zilei, iar noaptea, iluminatul se asigură cu mijloace de tip antiex.

Articolul 532

În timpul descărcării cisternelor în rezervoare sau alimentării cu carburanți a autovehiculelor, motoarele acestora se opresc din funcționare.

Articolul 533

Este interzis să se efectueze lucrări de verificare, întreținere și reparații la rezervoare, electropompe, conducte sau la instalațiile electrice în timpul transvazării lichidelor combustibile.

Articolul 534

Butoaiele folosite pentru păstrarea uleiurilor și a unsorilor se păstrează pe rastele și se mențin în perfectă stare de curățenie.

Articolul 535

Articolul 536

Este interzisă transportarea lichidelor combustibile în găleți sau alte tipuri de vase confecționate din mase plastice, în scopul alimentării autovehiculelor sau transvazării.

Articolul 537

La stingerea incendiilor se folosesc gaze inerte, spumă și abur.

Articolul 538

Pe timpul executării tragerilor, comandantul dispozitivului trebuie să ia toate măsurile pentru supravegherea, alarmarea și intervenția operativă optimă în caz de incendii produse la vegetație sau păduri.

Articolul 539

Poligoanele trebuie să fie asigurate cu rezerve de apă de stins incendii, motopompe, autospeciale și mijloace tehnice de stins incendii, în funcție de natura și nivelul riscurilor de incendiu identificate.