Decizia nr. 131/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, în redactarea anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 92/2018 15 octombrie 2018 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Mihaela Ionescu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza ultimă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 7.878/256/2018 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 102D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 103D/2019 și nr. 112D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza ultimă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 26.532/212/2018 și, respectiv, în Dosarul nr. 20.323/212/2018.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 103D/2019 și nr. 112D/2019 la dosarul nr. 102D/2019, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, în cauza în care a fost ridicată excepția, apelul a fost judecat în complet format de trei judecători, constituit conform
Legii nr. 207/2018 , care modifică
Legea nr. 304/2004 , în vigoare pentru perioada 23 iulie-16 octombrie 2018. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Consideră că
teza finală a art. VI alin. (1)
clarifică situația cauzelor înregistrate între data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , normă procesuală de imediată aplicare, și data menționată în teza inițială a aceluiași articol, deoarece, potrivit
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 , astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 207/2018 , de la data intrării în vigoare a acestei din urmă legi, componența completului de apel era de trei judecători. Deși autoarea excepției susține că legiuitorul nu a prevăzut compunerea completurilor de judecată în apel pentru perioada 23 iulie-16 octombrie 2018, reține că acest aspect a fost reglementat prin
art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, de îndreptare a erorii materiale, pronunțate în Dosarul nr. 7.878/256/2018, Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza ultimă din „Ordonanța de urgență nr. 92/2018
din 15 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției“. Excepția a fost ridicată din oficiu în apelul penal declarat împotriva Sentinței penale nr. 2.873 din data de 8 noiembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Medgidia în Dosarul penal nr. 7.878/256/2018 având ca obiect revizuire.
8.
Prin Încheierea din 13 decembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, de îndreptare a erorii materiale, pronunțate în Dosarul nr. 26.532/212/2018, Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza ultimă din „Ordonanța de urgență nr. 92/2018
din 15 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției“. Excepția a fost ridicată din oficiu în apelul penal formulat împotriva Sentinței penale nr. 1.297 din data de 8 noiembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul penal nr. 26.532/212/2018.
9.
Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, de îndreptare a erorii materiale, pronunțate în Dosarul nr. 20.323/212/2018, Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza ultimă din „Ordonanța de urgență nr. 92/2018
din 15 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției“. Excepția a fost ridicată din oficiu în apelul penal declarat împotriva Sentinței penale nr. 1.246 din data de 30 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul penal nr. 20.323/212/2018.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia reține că, prin
art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018
pentru modificarea și completarea
privind organizarea judiciară, s-a modificat
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, în sensul că apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Prin
art. VI alin. (1) teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
s-a prevăzut că „Dispozițiile
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020“. În continuare, în
art. VI alin. (1) teza ultimă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , legiuitorul a menționat că, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători. Susține că, în această modalitate, dispoziția normativă cu privire la compunerea completului de judecată nu are suficientă claritate, deoarece în cadrul aceluiași alineat se prevede soluționarea cauzelor în complet de trei judecători de la data de 1 ianuarie 2020, în timp ce, în teza imediat următoare a aceluiași alineat, legiuitorul a dispus ca, de la data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , judecarea apelurilor să se facă în complet format din 2 judecători. Pe de altă parte, reține că legiuitorul nu a prevăzut compunerea completurilor de judecată în calea de atac a apelului în cauzele intrate pe rolul instanțelor în intervalul 23 iulie 2018 (data intrării în vigoare a
Legii nr. 207/2018 ) - 16 octombrie 2018 (data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 ). Astfel, apreciază că, lăsând în afara reglementării cauzele intrate pe rol în această perioadă, dispoziția tranzitorie - care se referă numai la procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la data de 31 decembrie 2019, inclusiv - poate contraveni principiilor constituționale privind înfăptuirea justiției în numele legii, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, prevăzute de
art. 16 alin. (1),
art. 21 alin. (3),
respectiv
art. 124 alin. (1)
și
(2) din Legea fundamentală .
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale, anterioară modificării acestora prin
articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „(1) […] În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.“
15.
Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat este contrar dispozițiilor constituționale ale
art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale
art. 21 alin. (3)
privind dreptul părților la un proces echitabil și
ale
art. 124 alin. (1)
și
(2) , potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și este unică, imparțială și egală pentru toți.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în exercitarea controlului de constituționalitate a priori cu privire la Legea pentru modificarea și completarea
privind organizarea judiciară, a pronunțat
Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, în considerentele căreia a examinat critica referitoare la dispozițiile
art. I pct. 30
prin raportare la prevederile
art. 21 alin. (3) din Constituție .
Articolul I
pct. 30
din legea supusă controlului de constituționalitate stabilea că: „La
articolul 54, alineatul (2)
se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.»“ Critica de neconstituționalitate a fost formulată în sensul că, în lipsa unui studiu de impact privind resursele umane ale instanțelor, norma modificatoare va conduce la scăderea numărului de completuri de judecată și, implicit, la acordarea unor termene mai lungi pentru soluționarea cauzelor, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile
art. 21 alin. (3) din Constituție .
17.
Curtea a observat că norma criticată modifică norma actuală cuprinsă în
art. 54 alin. (2) , care prevede că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, stabilind, ca normă generală, un complet format din 3 judecători atât pentru judecarea apelurilor, cât și pentru judecarea recursurilor (paragraful 116). Curtea a reținut, totodată, că, în ceea ce privește modificările operate sub aspectul creșterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opțiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituționalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanțelor de judecată, secțiile și completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cad în competența de reglementare a legiuitorului ordinar. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 126 alin. (1) , care vorbesc de „instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în
art. 126 alin. (4) , potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reținut că nu poate cenzura opțiunea legiuitorului sub aspectul existenței sau nu a unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanțelor, această chestiune neavând relevanță constituțională.
18.
Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată de autorii sesizării cu privire la dispozițiile
art. I pct. 30
din Legea pentru modificarea și completarea
privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile
art. 21 alin. (3) din Constituție .
19.
Ulterior publicării
Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018 , precitată, Parlamentul a adoptat
pentru modificarea și completarea
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, prin care s-au adus, printre altele, modificări în ceea ce privește compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel.
pentru modificarea și completarea
privind organizarea judiciară a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, conform dispozițiilor
art. 78 din Legea fundamentală , potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei“.
Articolul I
pct. 30 din Legea nr. 207/2018
a modificat
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară în sensul că „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“.
20.
Totodată, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie, la
art. IV din Legea nr. 207/2018 , potrivit căruia „Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Deși în cuprinsul
art. IV din Legea nr. 207/2018
nu se regăsește o interpretare oficială a noțiunii de „cauză“, legiuitorul utilizând noțiunea fără a o defini, Curtea reține că, în materie penală, accepțiunea acestui termen este cea generală, ce rezultă din ansamblul normelor procesual penale, și privește cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanță după intrarea în vigoare a
Legii nr. 207/2018 . Având însă în vedere și faptul că, potrivit
art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală , „Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată“, Curtea reține că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/ declanșării procedurii camerei preliminare. Așadar, Curtea constată că dispozițiile tranzitorii astfel reglementate în
art. IV din Legea nr. 207/2018
instituie o situație de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanțelor, în procedura de cameră preliminară, după intrarea în vigoare a
21.
Curtea reține, totodată, că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgență măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel.
22.
În materie penală,
art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , în redactarea anterioară modificării acestuia prin
articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019, prevedea că: „În cauzele penale, dispozițiile
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.“ Curtea observă că, în materie penală, legiuitorul a adoptat în
art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , pe de o parte, o soluție de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispozițiile
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători [ art. VI alin. (2) teza întâi ], iar, pe de altă
parte, s-a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a ordonanței de urgență [16 octombrie 2018] și data de 31 decembrie 2019 inclusiv [ art. VI alin. (2) teza a doua ].
23.
Totodată, Curtea reține că legiuitorul a adoptat o soluție legislativă similară în materie extrapenală, stabilind în
art. VI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale, anterioară modificării acestuia prin
articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , că: „(1) Dispozițiile
art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.“ Cât privește noțiunea de „proces“, Curtea reține că aceasta este folosită în materie procesual civilă (extrapenală),
art. 24 din Codul de procedură civilă
stabilind că „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare“, iar, potrivit
art. 3 din Legea nr. 76/2012
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă : „(1) Dispozițiile
Codului de procedură civilă
se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. (2) Procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a
Codului de procedură civilă : rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată.“ În aceste condiții, Curtea reține că noțiunea de „proces“ privește faza judecății în procesul civil (extrapenal), „începerea“/„pornirea“ procesului raportându-se la momentul înregistrării cererii la instanță în condițiile
art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă , potrivit căruia „Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii“, și ale
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 .
24.
Curtea reține, de asemenea, că, în Dosarul nr. 102D/2019, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost ridicată din oficiu în soluționarea apelului penal declarat împotriva Sentinței penale nr. 2.873 din data de 8 noiembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Medgidia în Dosarul penal nr. 7.878/256/2018, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, în baza
art. 459 alin. (5) din Codul de procedură penală , cererea de revizuire formulată împotriva Sentinței penale nr. 178 din data de 18 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Medgidia în Dosarul penal nr. 3.320/256/2016. De asemenea, în Dosarul Curții nr. 103D/2019, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost ridicată din oficiu în soluționarea apelului penal declarat împotriva Sentinței penale nr. 1.297 din data de 8 noiembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul penal nr. 26.532/212/2018. Totodată, în Dosarul Curții nr. 112D/2019, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost ridicată din oficiu în soluționarea apelului penal declarat împotriva Sentinței penale nr. 1.246 din data de 30 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul penal nr. 20.323/212/2018.
25.
În aceste codiții, Curtea constată că normele criticate, care privesc materia extrapenală, raportate la obiectul cauzelor în cadrul cărora au fost ridicate prezentele excepții de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acestora, în sensul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată . Or, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată , presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea
Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014).
26.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, în redactarea anterioară modificării acestora prin
articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în dosarele nr. 7.878/256/2018, nr. 26.532/212/2018 și nr. 20.323/212/2018.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.