Decizia nr. 254/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 800/108/2018 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.037D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, aceasta fiind nemotivată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 800/108/2018, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Legii asistenței sociale nr. 292/2011 . Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de reclamantul Faur Nistor Isai în cadrul soluționării acțiunii în contencios administrativ având ca obiect „refuz soluționare cerere“.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că „nu are acces la lege“ și invocă Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, întrucât „aceasta nu permite accesul la

Legea nr. 292/2011 “. Neconformându-se solicitării instanței de judecată de a depune note scrise lizibile cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, autorul acesteia susține în ședința publică în care s-a pus în discuția părților excepția de neconstituționalitate că

Legea nr. 292/2011

încalcă „ art. 1 din Constituție

cu privire la statul social,

art. 11

și

art. 20,

raportat la

art. 2,

art. 3,

art. 6

și

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care nu permit accesul la instanță dacă împiedică ceea ce a cerut în baza motivării pârâtului și dreptul la cerere din Constituție“.

6.

Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale șia exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 1.594 din 14 decembrie 2011 .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, cererea autorului excepției de neconstituționalitate privind judecarea cauzei în lipsă, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare.

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legii criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1

privind statul social,

art. 11

referitor la dreptul internațional și dreptul intern,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la

art. 2

privind dreptul la viață,

art. 3

privind interzicerea torturii,

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil și

art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, având în vedere că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține doar că „nu are acces la lege“ și că

Legea nr. 292/2011

contravine prevederilor cuprinse în

art. 1 ,

art. 11

și

art. 20,

prin raportare la

art. 2,

art. 3,

art. 6

și

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este necesară analiza condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate.

13.

Referitor la condițiile de admisibilitate ce vizează structura unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat.

14.

Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea constată, din analiza notelor autorului prin care a invocat excepția de neconstituționalitate, că acesta nu motivează relația de contrarietate existentă între legea criticată -

Legea nr. 292/2011

- și textele de referință din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, și instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate i-a pus în vedere reclamantului - autor al excepției de neconstituționalitate - să depună note scrise lizibile cu privire la excepția invocată.

15.

Prin urmare, reținând că, în mod rezonabil, nu se poate determina critica de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 292/2011

este nemotivată, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia sesizările Curții Constituționale trebuie motivate, astfel că urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 800/108/2018 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2021.